Sunteți pe pagina 1din 2

Figurile narative

I. Figurile narative ale timpului- exprima relatii temporale dintre text si poveste
Identificam 3 tipuri de relatii posibile,care se refera la:
1.ordine
2.durata
3.frecventa
1.Figurile narative care exprima ordinea
Ordinea – raporturile dintre felul cum se succed evenimentele din discursul narativ si succesiunea lor in
poveste

a). analepsa (retrospectiune) - intoarcerea inapoi a naratiunii


b).prolepsa(prospectiune) - anticiparea unor fenomene
c).silepsa(incadrarea) - introducerea povestirelor una in alta,povestirea in rama
2. Figurile narative care exprima durata – raportul dintre durata variabila a segmentelor fictiunii si
durata relatarii lor in discurs.

a).elipsa – omisiunea unei perioade de timp din durata actiunii din poveste.
b).pauza – oprirea in loc a timpului(descrierea locului naratiunii).
c).rezumatul (comprimarea timpului) – situatii in care perioade intinse 10-15 ani din viata personajului
sunt relatate sumar in citeva propozitii.
d).scena – naratiunea se face in stilul direct(monolog interior),cind actiunea este prezentata la timpul
present,adica timpul actiunii coincide cu timpul povestirii.
e). dilatarea – timpul discursului este mai lung decit timpul povestei (reluari de fraze,pasaje).

3. Figuri narative care exprima frecventa evenimentului povestirii – raporturile dintre repetabilitatea
discursului narativ si aceea a povestei.

a). Povestirea singulativa – povestirea relateaza o singura data ceea ce sa intimplat o singura data
b). povestire repetativa – se relateaza in repetate rinduri evenimente petrecute o singura data.cind
personajul retraieste a-a oara,a 3-a oara un eveniment din viata sa,care l-a marcat puternic.

II. Figuri narative ale modului – organizarea informatiei narative.


Distingem 2 tipuri de naratiune:
1.povestirea de evenimente
2.povestirea de cuvinte – diferite variante,forme de a reda vorbirea personajului.

1. Naratiunea ca expunere (cine vorbeste?)


a).discursul reprodus – cind cuvintele cuiva sint redate intocmai(vorbire directa,monologul interior)
b).discursul transpus – in relatarea naratorului(stilul indirect,indirect liber).
Stilul indirect – ceea ce a spus personajul dar in cuvintele autorului.
Stilul indirect liber – ceea ce a spus personajul se intercaleaza si niste cuvinte ale autorului.
c).discursul narativizat – inregistreaza numai continutul actului vorbirii,fara a retine din el un element.

2. Naratiunea ca reprezentare (cine vede?)


1
Perspectiva narativa (punctual de vedere) – evenimentele ne sunt relatate de naratorul autor,naratorul
personaj,personajul reflector,monoperspectivism,poliperspectivism.
Deosebim 3 tipuri de perspective:
1.perspectiva nefocalizata(focalizare zero) - naratiunea realizata de naratorul omnipresent in romanul
doric,in majoritatea naratiunilor traditionale.Autorul sties i vede mai multe decit sties i vede
personajul,persoana III-a.
2.focalizarea interna – autorul ne relateaza evenimentele personajului sau a mai multor
personaje.Autorul stie si vede cit sties i vede personajul.In romanul Ionic,naratiunea
modernista,persoana I-a.
3.focalizare externa – autorul ne nareaza din afara personajului,dar nu ca autor omniscient,ci ca cel
care stie mai putin decit personajul,persoana III-a.

III. Figurile narative ale aspectului (problematica vocii)

Categoria aspectului se refera la cine povesteste,la instant narativa,implicind raportul dintre narrator ,pe
de o parte si discurs+ poveste,fictiune,pe de alta parte.Viteza poitia celui care nareaza fata de propriul
discurs si fata de evenimentele narrate.

Figure in legatura cu raportul dintre autor-narator-personaj a delimitat 2 probleme:

1.nivelele narative si
2.relatiile naratorului cu faptele povestite
Se disting doua nivele narative:
a). nivelul extradiegetic – in care se situeaza autoruloperei,o persoana care elaboreaza opera(autor de
gradulI,naratorul la per. III-a).
b).nivelul intradiegetic – in care s esitueaza oricare dintre personajele care relateaza o intimplare pe
care autorul il situeaza cu functia de narrator(autor de gradul II,Pers.I-a).

Relatiile naratorului cu faptele povestirii:


a).relatii heterodiegetice – naratorul ne relateaza fapte la care el nu participa nici ca protagonist,nici ca
martor ocular.
b).relatii homodiegetice – naratorul ne relateaza despre intimplari la care participa fie ca unul dintre
protagonist,fie ca martor.Amintiri din copilarie

4 nivele de voci:
1).extradiegetica – heterodiegetica – autor de gr.I povesteste intimplari la care nu a
participat,romanul doric
2).extradiegetic a– homodiegetica – autor de gr.I,relateaza evenimente la care a participat ca martor
3).intradiegetica – heterodiegetica – personaj-narator,nareaza evenimente la care nu a participat
personal
4).intradiegetica – homodiegetica – personaj-narator,povesteste intimplarea la care el a participat.

S-ar putea să vă placă și