Cap 25-Rosenstiel

RESTAURĂRI INTEGRAL CERAMICE

Prezența leucitei și a aluminosilicatului (expansiune termică înaltă) -permit potrivirea dintre

punctul de expansiune termică al ceramicii cu cel al metalului
Introducerea arderii cu vacuum, COMPARATIV CU ARDEREA ÎN PREZENȚA
OXIGENULUI- a redus porozitatea,rezultând restaurări mai DENSE, MAI REZISTENTE
MECANIC, MAI TRANSLUCIDE

Ceramica cu rezistență crescută

Restaurarile monolitice din zirconiu :

 repr un compromis bun intre rezistenta mecanica si estetica,pentru restaurarile in

zona anterioara
 -culoarea finala se obtine prin scufundarea materialului presinterizat in colorantii
speciali =>DEZAV: CULOARE NEUNIFORMA SI MODIFICARI COLORISTICE
DUPA AJUSTARI
 Datorita rezistentei mari necesita o reducere mai mica a tesuturilor dentare
(comparativ cu rest metalo-cer sau alte rest ceramice)
 AV: abrazeaza mai putin antagonistii comparativ cu alte restaurari ceramice (lustruire
cu atentie pentru a nu lasa suprafete rugoase care pot abraza dd antag )

Mecanisme de crestere a rezistentei ceramicii

Ceramica dentara -susceptibila la fractura la insertie si in functie
Defecte care duc la fractura ceramicii: DEFECTE DE FABRICATIE SI FISURI PE
SUPRAFATA
Metode de a imbunatati rezistenta si performanta clinica :
RANFORSAREA CRISTALINA
CRESTEREA REZISTENTEI PRIN PROCEDEE CHIMICE
TRANSFORMARE INDUSA DE STRES

Defecte de fabricare
-sunt create in timpul procesarii
-in timpul sinterizarii: goluri sau incluziuni
-condesarea manuala a suspensiei ceramice inainte de sinterizare:porozitate
-racirea ceramicii ce contine leucit: microfisuri (cauzate de contractia termica
disproportionata intre cristale si matricea de sticla)
-gradul de porozitate se reduce de la 5,6% la 0,56 % prin SINTERIZARE CU VACUUM
Fisuri pe suprafata
-sunt induse in timpul prelucrari naturale
-dimensiunea ’’ defectelor’’ naturale 20-50µ
-riscul de esec- prin analiza statistica, analizand dimensiunea defectului si distributia spatiala

Ranforsarea cristalina
-prin introducerea FAZEI CRISTALINE in ceramica pentru a imbunatati rezistenta la
propagarea fisurilor
-MECANISM:cristalele deviaza frontul de avansare al fracturilor -crescand astfel rezistenta
la fractura al materialelor bifazice
-Caracteristicile microstructurale ce duc la deflectia fisurilor includ:

 Interfete slabe intre particulele materialelor monofazice cauzate de sinterizarea

incompleta
 Stresul rezidual al materialelor bifazice ( problema majora a materialelor ceramice
dentare)
-Faza cristalina cu coeficient de expansiune mai mare ca cel al matricei produce STRES
COMPRESIV TANGENTIAL ( SI TENSIUNE RADIALA) in apropierea interfetei cristal-
matrice =>stresul tangential tinde catre redirectionarea fisurii in jurul particulei
-particulele de leucit au coeficient de expansiune termica mai mare decat cel al matricei din
sticla din jur => La racire , stresul compresiv se va dezvolta la leucit la interfata cristal-
matrice

Cresterea chimica a rezistentei

-mecanism : schimb ionic sub punctul de tensiune al materialelor ceramice =>va rezulta un
strat compresiv pe suprafata ceramicii
-tehnica foloseste saruri alcaline cu puncte de topire mai mic decat temperatura de tranzitie
a sticlei din materialele ceramice
-Orice incarcare aplicata trebuie sa invinga stratul compresiv inainte ca suprafata sa fie
pusa sub tensiune
-schimbul ionic creste rezistenta la incovoiere a ceramicii feldspatice cu pana la 80% (in
functie de tipurile de ioni implicate)
-Profunzimea stratului de schimb ionic = 50µ
-tehnica- este DIRIJATA PRIN DIFUZIUNE
-cinetica depinde de :TIMP, TEMPERATURA, RAZA IONICA A SCHIMBULUI
IONIC
Transformariel induse de stres
-zirconiu este monolitic la temperatura camerei si tetragonal la temperaturi intre 1170-2370
grade celsius
-trecerea de la forma tetragonala la cea monolitica se realizeaza cu o crestere in volum
-forma tetragonala poate fi pastrata prin adaugarea oxidului de yttrium
-stresul declanseaza transformarea de la forma tetragonala la forma monolitica de
zirconiu=> cresterea rezistentei ca rezultat al cresterii dimensiunii particulelor in vecinatatea
varfului fisurii

Glazurarea
-Un strat suplimentar de glazura creste rezistenta ceramicii
-la racire, glazura cu expansiune scazuta duce la compresia suprafetei ceramicii si reduce
adancimea si latimea defectelor de suprafata
-tehnica standard: autoglazurarea

Prevenirea stresului la coroziune(oboseala statica)

=reactia chimica intre apa si ceramica la varful fisurilor cu rezistenta controlata , de unde
rezulta o crestere a dimensiunii fisurii
Etape- absorbtia apei la nivelul legaturii Siliciu-Oxigen-Siliciu, urmata de transfer protonic si
electronic si in final formarea suprafetei de hidroxili
Importanta : in performanta restaurarilor ceramice
-Reducerea stresului la coroziune a sticlelor si ceramicii : prin acoperirea cu fibre optice
- La unele sisteme ceramice arse pe folie metalica scade incidenta la fractura prin reducerea
expunerii la umditate a suprafetei interne a materialului ceramic( locul de unde linia de
fractura porneste )

SISTEME CERAMICE
a) Ceramica aluminoasa
- cristale de oxid de aluminiu(alumina) intr-o matrice sticloasa
-miez opac cu continut in alumina 50%( pentru rezistenta)
-miezul este placat cu o combinatie de portelan body+ smalt ( body =15% alumina ,
smaltul=5% alumina) cu coeficient de expansiune termica asemanatoare
-rezultate cu rezistenta mai mare cu 40% fata de ceramica feldspatica
 Turnare prin alunecare(TEHNICA IN CERAM):
-suspensie apoasa de particule ceramice dispersate in apa cu adaos de
aditivi( agenti de dispersie)
-amestecul e aplicat pe bontul din material refractar poros , ce va absorbi apa
rezultand condensarea amestecului pe bont
-urmeaza arderea la t inalta 1150˚C
-modelul refractar se va contracta mai mult decat amestecul condensat de deasupra
=> indepartarea usoara a piesei dupa ardere
-miezul poros ars va fi infitrat cu particule de sticla
-Av materialelor procesate prin turnarea prin alunecare : POROZITATE
SCAZUTA SI MAI PUTINE DEFECTE DE PROCESARE (comparativ cu
ceramica sinterizata traditional) ; rezistenta mai mare de 3x /4x comparativ cu
ceramica aluminoasa
-IN CERAM SPINELL : contine aluminat de Mg (faza crostalina majora) -ROL:
Imbunatateste TRANSLUCIDITATEA restaurarii
-IN CERAM ZIRCONIA: contine oxid de Zr -ROL: confera REZISTENTA
- DEZAV IN-CERAM: Sensibilitatea tehnicii

b) CERAMICI PRESATE TERMIC:

INDICATII : coroane si lucrari protetice de 3 elemente pentru zona anterioara

b.1 CERAMICA CU CRISTALE DE LEUCIT

- Av: adaptare marginala mai buna ( comparativ cu ceramica aluminoasa)
-dimensiunea particulelor: 3-10µm
- continutul in leucit : 35-50 %din volum
-stresul tangential rezidual se concentreaza in jurul cristalelor de lucit ,dupa racire
-lingourile de ceramica sunt presate la t inalta ( 1165˚) pe un model de masa
refractara,realizat prin tehnica cerii pierdute
-tehnicile de finisare presupun: TEHNICA PRIN CARACTERIZARE ( individualizarea
suprafetei(pigmentare)) si TEHNICA PRIN STRATIFICARE (aplicarea fatetei de
portelan) =>rezistenta medie la flexiune

DIFERENTA INTRE CELE DOUA TEHNICI :

Coef de expansiune termica al miezului din tehnica prin stratificare este mai
mic decat cel din tehnica de fatetare prin caracterizare

b.2 CERAMICA BAZATA PE DISILICAT DE LITIU

-faza cristalina majora a miezului: disilicat de litiu
-presarea are loc la temp de 920˚C
-stratificare cu sticla ce contine cristale de apatit dispersate

c)CERAMICI FREZATE COMPUTERIZAT

SISTEMUL CEREC
-design al restaurarii realizat pe computer
-preparatia se va acoperi cu un strat de pulbere opaca, se va scana , marginile se
marcheaza ,se verifica restaurarea in miscarile excursive, se introduce blocul
ceramic in aparat unde vor fi frezate, urmeaza caracterizarea si glazura si apoi
etapele clinice
 -coroanele de disilicat de lititu se vor freza din blocuri arse pentru a obtine nivelul
intermediar de cristalizare =>frezare mai eficienta cu reducerea uzurii intrumentelor
de frezat

-CERAMICA IPS EMPRESS CAD- ceramica cu leucit, special pentru restaurarile

frezate
-IN CERAM ALUMINA SI SPINELL -frezate inainte de a fi infitrate si fatetate
-se pot folosi si blocuri de compozit
-AV- permite vizualizarea 3D a preparatiei si modificarea tuturor celor 3 dimensiuni
inainte de frezare

c) CERAMICI FREZATE SI SINTERIZATE COMPUTERIZAT

C.1 CERAMICA ZIRCONICA
- capele de zirconiu largite sunt frezate din blocuri de zirconiu presinterizate pentru a
compensa contractia la sinterizare, apoi sunt sinterizate la temperatura inalta (1350-
1450˚C) pentru cateva ore
-Pentru zona ant se folosesc fatetari ceramice estetice
-pentru zona post : restaurari monolitice , in care culoarea este distribuita cu ajutorul
pigmentilor intrinseci

C.1.1 CERAMICA SILICAT DE LITIU RANFORSATA CU OXID DE ZIRCONIU

-ADITIE 10 % OXID DE ZIRCONIU
-Zirconiul -actioneaza ca agent de nucleație
-ramane in matricea de sticla => consecinta : se obtine o microstructura
duala ( cristale foarte fine de litiu metasilicat si litiu disilicat) intr-o matrice de sticla
ranforsata cu oxid de zirconiu
-microstructura se obtine in 2 faze :
faza de precristalizare : ceramica sticloasa din metasilicatul de litiu se frezeaza
faza de cristalizare finala:ardere la 840˚C ,timp de 8 min, rezultand disilicatul de litiu

-ceramica din disilicat de litiu ranforsat cu zirconiu vs. Ceramica sticloasa de

disilicat de litiu in ultima faza de cristalizare = NATURA FAZEI CRISTALINE

Litiu metasilicat+litiu disilicat litiu disilicat

C.1.2.COMPOZITE CU FAZE INTERPATRUNSE (IPC =INTERPENETRATING

PHASE COMPOSITES)

-DOUA FAZE impletite in materialul dens

-aceste compozite sunt formate prin infiltrarea unei structuri poroase (faza 1) cu un
lichid pentru a forma faza 2
-propr: duritate , rezistenta mare si toleranta la deteriorare (comparativ cu faza pura)
-AVANTAJE COMPARATIV CU CERAMICA PENTRU CAD/CAM SAU PRESATA
1)INDEX DE FRAGILITATE REZONABIL
2)DURITATE SCAZUTA
3)STRES DE CONTACT SCAZUT SI DISTRIBUTIE BUNA A STRESULUI
 D)SISTEME CERAMICE RANFORSATE CU METAL (COROANE METALO-
CERAMICE)
-SUBSTRUCTURA METALICA DIN ALIAJ CU CONTINUT CRESCUT DE AUR
-PE SCHELETUL METALIC SE ARDE CERAMICA
-SISTEMUL CAPTEK :
 capa -se obtine din doua foi de ceara impregnate cu metal, adaptate pe bont si
ars(1075˚C)
-prima foaie formeaza un strat poros de Au-Pt-Pd , ce va fi impregnat cu 97%
aur la arderea celei de-a doua foi (prin fen de capilaritatev: aurul va fi atras catre structura
poroasa de Au-Pt-Pd ,formand capa finala)

 Avantajele sistemului: ESTETICA EXCELENTA si ADAPTARE MARGINALA BUNA

 Scheletul puntilor se realizeaza cu componenete speciale pentru corpul de punte

Criterii de selctie a sistemelor ceramice:

a) Rezistenta la fractura- zirconiul monolitic si disilicatul de litiu au rezistenta crescuta
si performanta clinica medie
b) Estetica- adaptarea marginala este foarte importanta (trebuie verificata cu material
elastomeric, acesta trebuie inlaturat in totalitate inainte de cimentare)
- Trebuiesc luate in considerare si transluciditatea dd vecini
c) Potentialul de abraziune

INLAY-URI si ONLAY-URI
PE BONT REFRACTAR
-se pot realiza cu sisteme de presare termica / CAD-CAM
- Av:adaptare marginala excelenta
-amprenta cu elastomeri
-model din gips cls IV/V + duplicare cu material refractar pentru obtinerea MODELULUI CU
BONT MOBILIZABIL (Di-Lok)
-decontaminarea modelului-prin ardere in 2 etape:prima intr-un cuptor de ardere si ce-a de-
a doua ardere sub presiune sub vid, intr-un cuptor pentru ceramica)
-dupa arderea pentru decontaminare , se raceste modelul, apoi se scufunda modelul in apa
distilata pentru 5 minute ( rol: sigilarea bontului =>previne absorbtia apei din masa de
ceramica)
- stratul initial de ceramica se adauga pe bontul refractar si se arde , apoi se stratifica
( stratificarea are loc pe bonturi umezite, pentru inlay-uri marginile se scurteaza
-se realizeaza taiaturi de descarcare la nivelul fosetei centrale , apoi se arde ceramica
-se umple foseta centrala si se stratifica pana la nivelul marginilor
-se adapteaza ocluzia si contururile proximale
-se glazureaza
-Se indeparteaza masa de ambalat cu freza si prin sablare cu particule de 50µ de oxid de
aluminiu
-se transfera restaurarea pe bontul principal de pe modelul montat in articulator
-la nevoie, se ajusteaza marginile restaurarii si ocluzia cu pietre diamantate fine
-se lustruieste cu pasta diamantata

PROTEZE FIXE PARTIALE INTEGRAL CERAMICE

-ceramica cu leucit presata termic -nu pentru punti, cu exceptia situatiilor cu coeficient de
stres foarte mic
-ceramica zirconica -pentru restaurari in zona post
-ceramica din disilicat de litiu presata termic si restaurari ceramice din zirconiu fatetate-
recomandata epentru restaurari protetice fixe din zona ant
-design recomandat: dimensiunea conectorilor 4*4 mm(dimensiunea conectorilor metalici
=2*3mm), dar rezulta si probleme de igiena si estetica din cauza acestor dimensiuni

PIVOTI CERAMICI
-din ZIRCONIU-rezistenta excelenta
-prin frezare cu CAD-CAM
-prin presare

CERAMICA CIMENTATA CU RASINI

-HF (9,5%) pentru gravarea acida a ceramicii
-silanizare cu un compus siliconic cu compusi de hidrogen si alti compusi monomerici
-reducerea incidentei de fractura prin cimentare adeziva
-cimentarea adeziva nu creste rezistenta la fractura a miezului de ceramica aluminoasa
- pentru ceramica feldspatica si pentru ceramica cu continut de lucit ranforsata – cimentarea
cu rasini adezive este recomandata , mai ales pentru inlay-uri si onlay-uri
-timpul de gravare acida : 5 min pt ceramica feldspatica