CURS 1 COMPOZITIE – 23.11.
2015 loc, adica referirea la spatiul unic, static și ca de fapt in cadrul teritoriului, existenta umana impune tot mai
Compozitie urbană
E un model explicativ, complex, ia in consid expunerea unui proces de devenire ceea ce numim organism
urban, dar si a unei alcatuiri interne.
Intregiri de optica in abordarea compozitiei ----- trebuie sa trec prin cateva intrebari:
1. De ce compozitie?
Pentru ca termenul acesta a fost legat, combatut spre sf sec trecut prin anii 90, in sensul că existau voci care se
intrebau de ce arhitectul/urb face compozitie? Acest lucru ar reduce efortul, ideea, recunoasterea efortului
mental, creativ.
S-a demonstrat in anii urmatori faptul ca orice organizare de spatiu este pana la urma un joc de spatii si ca
acest joc, de fapt se duce dincolo de logica functionalitatii intr o logica a spatialitatii, a configuratiei, astfel incat
asocierea unor nevoi functionale intr-o anumită ordine inseamna o asociere a unor spatii intr-o ordine care nu
poate sa nu implice ceea ce numim logica estetica.
Deci a comenta o compozitie astazi nu inseamna a renunta la legile esteticii, ci a aduce o completare logicii
esteticii prin dinamica, prin miscare. A constata ca o lege estetica care se defineste in interiorul strict al
esteticii in niste paramentri, acesti parametri se modifica.
Compozitia e o stare spatiala in teritoriu ca produs de program, provenind din structura spatio –terit, la care
se adauga hazardul care implica orice proces creator.
Intervine intr-o anumita configurare a ordinii respective.
2. De ce o intelegere noua a conceptului de compozitie?
Pentru ca asa cum am spus luam in considerare dinamica, miscarea. Acelasi lucru vazut dintr-un punct
in cele mai multe cazuri apare altfel cand e vazut din alt punct. Acelasi lucru vazut stand pe loc se modifica in
imagine atunci cand e vazut in miscare, in miscarea observatorului. Acelasi lucru vazut de pe un loc astazi poate
prezenta alta imagine vazut maine din acelasi loc de catre acelasi privitor. Acelasi lucru vazut de un privitor
poate fi dif vazut de alt privitor din acelasi loc.
Estetica nu tinea seama de aceste determinari dinamice in spatiu si se constituia ca o reprezentare a
obiectului sau a spatiului, unica , definita, aceeasi intotdeauna.
3. De ce o implicare a timpului in spatiu?
Tocmai pt ca e vb de aceasta miscare in spatiu. Intr-un tarziu acea lege a lui Einstein a relativitatii ajunge sa se
aplice si la ceea ce inseamna compozitie sau altfel spus cunoastere, estetica dinamica a spatiului.
4. De ce un spatiu al locurilor, dar si al fluxurilor?
Pentru ca abordarea spatiului in miscare si relationarea cu abordarea miscarii in cadrul spatiului atrage
atentia asupra faptului ca a judeca organizarea spatiului nu se poate defini in mod exclusiv prin referirea la
mult o manifestare a fluxurilor.
Atata timp cat aceste fluxuri insemnau deplasarea individului in spatiu dintr-un loc in altul sau
deplasarea cu un vehicul, ceea ce erau import erau locurile. Fluxul odata ce incepe sa se refere la o miscare de
unde, de interese care nu sunt palpabile fizic, dar care pretind spatiului o anumita configuratie apare aceasta
problema a fluxurilor, astfel vorbim de spatiul locurilor si al fluxurilor.
5 De ce constructia spatiului e un produs duplicutar al cunoasterii spatiului?
Este vorba de caracterul duplicitar al spatiului fata de individ ca observator si e vorba de cunoasterea
spatiului, deci acestei stari de duplicitate de catre insusi observatorul respectiv, o duplicitate in consecinta
acestei cunoasteri.
Astazi tocmai, ca o alta consecinta a relativitatii vorbim de spatiu real si spatiu virtual. Spatiul virtual
care nu este de gasit fizic, existent. El este insa posibil de imaginat, spatiul virtual e spatiul pe care il gasim , il
putem comenta sau chiar ”savura” intr-un proiect, il putem cunoaste prin interm modelarii informatice. Sp
virtual il putem lua in consid si traditional prin simpla imaginare a lui, ducand pana la visare la ipostaza
onirica.
Pe de o alta parte avem o diferentiere in ceea ce priveste reprezentarea spatiului, avem de a face cu o
diferentiere intre un spatiu fizic concret si un spatiu reprezentat, o axonometrie, un plan e o reprezentare.-
avem de a face cu un spatiu.
Trb sa luam in considerare o relatie/ un raport care apare in exercitarea profesiei intre sp real si spatiul
virtual, intre sp imaginar si spatiul reprezentat.
Piata din Sibiu-o reprezentare a unei realitati; avem de a face cu imaginarea unui spatiu atunci cand te
apleci asupra unei probleme de rezolvare a unui ansamblu cu caracter central si propui o piata publica, ai in
consecinta planurle care rezulta in cadrul proiectului;
Este vorba de o relatie care se constituie din punctul de vedere al nostru intr-o anumita echivalenta,
pentru ca recunoastem in ceea ce este reprezentat in spatiul din realitate sau spatiul din mintea noastra pe
care ni l-am imaginat. Aceasta echivalenta este retinuta, sesizata, constientizata de catre noi ca profesionisti pt
ca relatia respectiva nu e inteleasa sau simtita in acelasi fel de catre un alt individ care nu e profesionist. De aici
rezulta niste constatari care se refera la aceasta relatie intre realitate si reprezentare si la modul in care in
realitate individul percepe spatiul real, cum ar fi:
Exemplu: observatorul oriunde s-ar situa intr-un spatiu se defineste ca punct central al spatiului, in
cazul in care noi analizam spatiul respectiv facand abstractie de prezenta noastra in cadrul respectiv, atunci vb
de un loc central asupra sp, care inseamna o determinare pe baza unei logici estetice a spatiului. Logica estetica
are la baza logica geometrica, implicand ideea de echilibru.
O alta constatare: diferenta dintre privirea de sus si jos asupra unui spatiu . Vectorul in structura
rezultatului perceptiei a imaginii in sensul ca locul in care se afla observatorul se leaga, relationeaza cu
elementele importante ale structurii spatio-configurative reprezentand niste vectori compozitionali,
 Daca in imaginea mea se detaseaza un anumit obiect al ansamblului prntr o volumetrie sau dimensiune
, atunci intre mine, observator, si ob resp in realitatea spatiului apare un vector, prin care se evalueaza
calitatea spatiului. De aceea intr un spatiu daca il concepem sau daca il remodelam una din intrbari pe care mi
le pun e aceea: Pe unde se accede in spatiul respectiv. Sunt mai multe porti de intrare in spa resp. Atunci trb sa
am o judecata de importanta. Trb sa revin la cum se asociaza volumele in cadrul imaginii si care e echilibrul.
Dinamica de miscare-in apropierea sau departarea fata de ceeea ce se constituie ca material fizic,
volumetric in spatialitatea respectiva, viteza de miscare. Aceeasi alcatuire e dif daca e privita dintr un pct fix sau
din altul, viteza de miscare conteaza, niste volume inalte pe care le percep prin deplasarea in gului traseu pot
defini un ritm la o anumita viteza de deplasare, iar la o alta viteza sa nu fie simtit acel ritm,desi elementele
sunt aceleasi.
6. De ce trebuie sa interpretam mobilitatea si miscarea spatiului ca nevoie si ca determinant de
imagine?
Ceea ce spuneam, miscarea aparenta a spatiului fizic, a imaginii prin miscarea reala a observatorului,
pentru ca apar niste conditii diferite.
Vorbim de o miscare aparenta numai a spatiului, pentru ca spatiul e fix, nu se misca, dar miscarea
observatorului genereaza o diversitate de imagini care da impresia de fapt de miscare a spatiului, a
elementelor in spatiu, astfel incat in planul compozitiei, ceea ce poate sa fie ca spatiu fix, o imagine interesanta
la un moment dat poate deveni o imagine neinteresanta intr-un alt moment dat al miscarii observatorului in sp
respectiv:
ex: 2 clad situate in locuri dif pot fi percepute intr o imagine suficient de aporpiate intr ele astfel ele sa
genereze o calitate a imaginii, in sens de dominanta, aceleasi cladiri percepute din alt loc al aceluiasi privitor,
ele nu mai colaboreaza dpdv compozitional, astfel imaginea sa nu mai aiba aceeasi forta ca in situatia
anterioara.
Aceste intrebari pun in evidenta nevoia de cunoastere de catre noi a realitatii spatiului intr-o
intelegere dinamica. Ceea ce inseamna abordarea dinamica a imaginii.
DINAMICA ABORDARII COMPOZITIONALE
IMAGINEA SI ROLUL IMPRESIEI PT AMBIENT
1. Vorbind despre imagine , noi trb sa luam in considerare rolul impresiei. De fapt impresia e o componenta
esentiala pentru ceea ce inseamna ambientul. Impresia este un factor de diferentiere a relatiei cu mediul,
pentru fiecare individ in sensul acela de ambient.
2. Al doilea aspect care se leaga de dinamica abordarii compozitiei, fiind insa referitor in mod explicit la imagine.
Este vb de a intelege imaginea ca produs al experientei trecute , traite in spatiu, e vorba de ceva ce rezulta din
prezenta individului in cadrul spatiului, fie ca e vorba de prezenta insasi a individului care comenteaza
imaginea,, care utilizeaza imaginea, fie ca e vb de prezenta unui alt individ care a realizat care a preluat
imaginea respectiva si care o furnizeaza unui alt individ.
Aceasta legatura intre imagine, intre spatiu si individ prin interm imaginii e f complexa, iar in unele situatii f
complicata pt ca un indivd poate avea imagine, cunostinta despre un spatiu in care nu a fost, fie privind niste
fotgrafii pe care un prieten le aduce fie rasfoind un album care reda niste picturi cu referire la spatiul respectiv
fie din ceea ce povesteste alt individ. IN toate aceste situatii se constituie imaginea asupra spatiului.
Problema imaginii comentata ca ” imagine –o categorie speciala” in limbajul urbanistic nu e foarte veche daca
luam in considerare istoria urbanismului, putem spune ca a vorbi de imagine ne referim la ceva pus in evidenta
recent.
Exemplu. Exista o tendinta noua in urbanism in sensul analizei perceptiei asupra spatiului urban, pt ca Kevin
Lynch face o analiza a perceptiei care nu e exhaustiva ci concentrata pe anumite obiective. Daca un individ
parcurge un sp anost, neatractiv productivitatea lui fata de acea valoare sau indice de referinta scade spre 30%
.o diferenta care nu lasa neinteresat un anumit investitor din teritoriul urban al NY. Ce sa faca pt a scoate un
profit mai mare. Aceasta preocupare inseamna o relatie de o anumita sinceritate, acest lucru il va duce pe acel
patron sa se preocupe de drumul pe care salariatii lui il parcurg pana vin la birou, de nivelul de dispozitie al
acestora.dar isi pune problema spatiului din jurul sediului. O preocuare si implicare a tuturor celor care au
interese in zona centrala asupra sp urban.
HARTA MENTALA
In 1973 Calam produce rezultatele cercetarilor sale care conduc la definirea unui concept si document
care se numeste harta mentala-pe plan se trece un rezultat al cercetarii privind predilectia indivizilor de a
merge/opri sau sta intr un anumit loc pe un anumit traseu in spatiul urban.
Harta mentala-azi urbanistul O foloseste in mod curent in orice lucrare de remodelare urbana, e intr-un
fel un complement al acelei analize topologice. Analiza topo e o constatare a prof fata de modul de ocupare a
spatiului , iar harta e constatare a indivizilor cu referinta prin apel la memoria individului.
MOBILITATEA HARTII MENTALE
Downing duce mai departe cercetarea respectiva si se refera la mobilitatea hartii mentale,, in sensul ca
se inregistreaza modul in care inregistrarea spatiului, inregistrarea mentala a spatiului se modifica in timp, de
ex in comportamenul unui individ in raport cu spatiul, exista vreo diferenta intre un timp sau alt timp din zi ;
intre un tim/alt timp din saptamana sau pe parcursul unui timp mai indelungat ceea ce implica o examinare si a
modificarii cadrului spatial in acest timp.
Constatam ca aparitia a ceva nou in amenajarea sp modifica comportamentul de miscare al individului.
Aceste lucruri luate in cercetare au devenit niste proceduri de studiu, de cunoastere cu implicare in diverse
situatii:
de ex: mobilarea strazii/ scenografia strazii-amenajarea vitrinelor. Este posibil ca mobiliatea unui spatiu
din acesta public stradal sa se modifice prin amenajarea unei vitrine care devine mai atractiva.
 TIPURI DE IMAGINE
Vorbim despre imagine in spatiul urban avand in vedere mai multe tipuri de imagine. Acest lucru are
consecinte atat in intelegerea imaginii ca expunere a spatiului cat si in abordarea spatiului urbann respectiv ca
procedura, ca instrumente-
IMAGINE DE ANSAMBLU
IMAGINE FOCUSATA / OBIECTIVATA, o imagine care are un element spatial de atractie si daca ma
intereseaza acest lucru in org spatiului, atunci trb sa creez prin accentuarea obiectului dominant culoarea, sa
trasez estopmat celelalte elemente de cadru.
IMAGINE DE FOND - adica am problema unui obiect/ unor obiecte care trb puse in evidenta in raport
cu un cadru de fond, un fundal. Ma intereseaza ce se intampla pe acel fundal.
IMAGINE DE CONTUR- in unele situatii dvine caracteristica pentru o silueta . Ceea ce evidentiaza si
caracterizeaza o silueta in primul rand e conturul. E posibil ca imaginea de contur sa fie supralicitata. De ex:
imag poate fi comentata ca o imag curenta sau imag conditionata la un mom dat , o imag pe timp de noapte-
conditie in care o silueta devine extrem de interesanta
IMAGINE DE IMPACT- imagine pe care o am brusc la un moment dat- imaginea care ma surprinde; in
general mergand pe un traseu sinusoidal / frant sau fara a avea un drum de parcurs poate crea o astfel de imag:
de ex: intru in piata- ea e anosta, fara nimic interesant, dar intram in piata resp cu un acelasi cadru
numai ca undeva avem Un turn pe una din laturI pe care il vedem in mom in care intram in piata- e o imag
surpriza de impact
IMAGINE SECVENTIALA-o imag pe care o am in secvente, fie ca spatiul e construit in secvente pline/
goale fie ca e vorba despre spatiul care constituie suportul imaginii, iar in prim plan am o succesiune de elem
care ritmic / neritmic blocheaza imaginea spre ritmul 2.
Al doilea subiect la examen se refera la o analiza criticca a unui astfel de exemplu.
CURS 2 – 7.12.2015
ABORDAREA DINAMICA A COMPOZITIEI URBANE
Ceea ce constituie de fapt mecanismul si metodologia de abordare a compozitiei urbane in sensul intelegerii ei
dinamice.
Aceasta intelegere nu inlatura ceea ce pana in ultimii ani compozitia urbana, ca domeniu, ca stiinta de
cunoastere punea in evidenta. Ceea ce gasim in diverse lucrari cu referire la compozitia urbana, in general
ramane valabil in continuare., numai ca acele lucruri trb puse de noi in contextul abordarii dinamice, in
contextul acelei miscari, fie ca e vorba de miscarea efectiva in timp a componentelor alcaturii spatiale, fie ca e
vb de miscarea in timp a observatorului. Termenul de miscare e valabil nu numai in sensul strict al deplasarii, ci
si in schimbul miscarii in timp a alcatuirii.
Ex: un sp urban care se prezinta intr un fel la un moment dat, pe parcurul a 15 ani suporta modificari, pot
aparea sau disparea comp spatiale. Aceasta schimbare intra in procesul de miscare a stemului.
MECANISMUL MISCARII URBANE
Interpretare mecanicista a lucrurilor.
Termenul de mecanism este f utilizat, chiar in filozofie si chiar in cazurile in care se explica modurile in care se
defineste in plan teoretic, mental o anumita idee. Termenul iese din simpla lui intelegere in plan mecanic.
Mecanism mai poate fi luat in consid si in sensul termenului de dispozitiv, care si a largit cuprinderea. Acest
lucru nu se stie daca a rezultat din engl. –device sau din alte motive, dar intelegerea termenului care e preluat
in mod automat din engl de Device, de asemenea are o utilitate f extinsa, fiind posibil de luat in considerare, cu
referire la oras, orasul e un dispozitiv; device=dispozitiv; orasul ca sistem si prin organizarea respectiva e un
dispozitiv un aparat care functioneaza intr-un anumit fel.
UTILIZAREA MECANISMULUI
Imagine urbana, e o entitate foarte complexa, ea expunandu-se atat material cat si abstract, mental, deci in
conditia in care mijloacele de definire sunt de natura concretului cat si de natura abstractului. Pt a intelege acet
mecanism pornesc de la def term de compozitie urbana, preluand suportul de intelegere, la nivel conceptual,
a ceea ce am vorbit data trecuta referitor la dinamica. Pornesc de la o sinteza a ceea ce discutan anterior
referitor la structura spatio-configurativa, care se defineste ca sistem in care se relationeaza 3 grupe de
elemente. Aceste grupe de elemente se def ca un subsistem, fiind vorba de elementele determinate functional,
elem determinante functional –configuativ, si elementele determinate morfologic...
Aceasta alactuire determinanta / determinata defineste spatiul, adica defineste de fapt o stare de
compozitie, ceea ce in schema e exprimat prin hasura. O stare de compozitie care e considerata de catre noi,
prin termenul de compozitie.-compozitie in spatiu/ compozitie spatiale, e vb de o stare, de o realitate fizica.
PROCES DE COMPOZITIE
Ac realitate e organizata pe baza unor principii, principii de compozitie/ compozitionale. Aceasta stare in timp
evolueaza, se schimba in timp favorabil/defav; E vorba de un proces de compozitie. Iata ca, referindu-ne la
compozitie avem in vedere o stare, o suma de principii si un proces sau procese.
Înca de la inceput plecam de la ideea pe care o enuntam anterior, avem de a face cu un proces extrem de
complex. Complexitatea procesului impune si o complexitate a proceselor de interventie asupra compozitiei.
Compozitia se def ca locatie configurata, ca stare in teritoriu, caracteristica printr-o imagine/ imagini ale
spatiului urban.
Asa cum am spus data trecuta, desi inocuind ca titulatura termenul de estetica a spatiului urb, prin termenul de
comp a spatiului urban surprinzand in primul rand actiunea de a realiza compozitie, deci procesul, nu renuntam
la intelesul in plan estetic a alcatuirii spatiale respective . În sensul ca evaluarea starii de compozitie se
defineste in mare parte in baza principiului estetic. In aceste conditii, se lamureste f succint baza de abordare ,
de intelegere, in sens estetic compozitiei, pentru ca in acest sens, compozitia e obiect estetic si apelam la o
intelegere teoretica generala a obiectului estetic, o intelegere care vehiculeaza niste termeni cum sunt continut
si forma, expresie si substanta, discurs-enunt.

INTELEGERE TEORETICA A ESTETICII
FORMA. EXPRESIE. SUBSTANTA. DISCURS/ENUNT
Hyebsler-teroetician care a abordat obiectul esteticii. Mare parte din teoria actuala a esteticii se sprinjina pe
comentariile sale. La inceput comentariile privind intelegerea sensului estetic al obiectelor a avut ca baza de
referinta concreta literatura si ca atare, foarte multe din comentariile lui privesc literatura, creatia in domeniul
literar. Acest lucru nu schimba, decat intr-o f mica masura sensul comentariilor sale. Nu folosim decat un
comentariu general. E vorba de aceasta schema in care el ne atrage atentia asupra unui proces de formare in
prelucrarea estetica a substantei intr-o anumita forma. Substanta, partea de greutate a povestii expusa literar
se contituie in propoztii, propozitiile se aduna, se contituie in text, textul se def ca discurs, discursul beneficiaza
de enunt si enuntul se conformeaza, adica se inscrie unei forme, astfel incat ceea ce noi sesizam, percepem,
constatam in legatura cu un obiect literar este forma lui.
O analiza a obiectului respectiv, in sens estetic va trb sa parcurga acest drum si sa puna in evidenta toate aceste
manifestari a obiectului respctiv. De fapt exista , nu numai o leg de detereminare ci si o legatura de
apartentena(textul si discursul-manifestari efective ale continutului; propoz si enuntul-manifestari ale
expresiei)
Aceasta schema poate fi luata in consid pt orice cometariu cu referire la o comentare spatiala cu ref la o
comp fie ca e vb de a pune in discutie o piata ubana a sp public, fie fatada unei cladiri.
Substanta se defineste prin totalitatea mijloacelor de exprimare care la nivelul textului devine functionalitate
ca stare a sistemului de activitati, exista o apropiere de termeni, care poate sa para Putin fortata, dar are o
pondere importanta de neneglijat de realitate, vorbim de text si avem in vedere ca vb despre text luam in
consideratie textura . Acea parte a intelegerii urbane in abstract.
Functionalitatea se defineste in sensul discursului prin compozitia ca stare a sistemului spatial, ca stare
efectiva. Aceasta, mai departe devine enunt prin expunerea valorilor compozitionale spatiale, iar aceste valori
confera forma si putem spune forma specifica a alcatuirii urbane respective.
AMBIENT
Activitate si spatiu este o relatie care genereaza imaginea urbana spatiala. Alaturi intelegerii acesteia de
factura estetica, ne reamintim un lucru: ceea ce am discutat in ultimele cursuri: Intelegerea conceptului de
ambient- ca interpretare in afectivitatea individului a ambiantei, luam in consid schema pe care am comentat-o
atunci, in sensul de a considera ambientul sub forma unei nevoi sintetice si selective de ambient. Ceea ce nu s a
comentat atunci si va rezulta in continuarea expunerii se refera la acesta caracter dublu, sintetic si selectiv al
ambientului, in sensul ca , desi ceea ce exista in realitate e ceva fix, ceva dat, ceva concret, in interiorul
individului, in afectivitatea lui se realizeaza acest proces de selectie si sinteza. Un proces care se realizeaza prin
intermediul instrumentelor de care organismul dispune si ca atare acesta e lucrul care explica marea diversitate
in perceptia de catre oameni a ambientului.
PROCES COMPOZITIE SI PERCEPTIE
Care e de fapt procesul, procesul prin intermediul careia starea de compozitie devine imagine, in mentalul
individului.
Referindu-ne la compozitie, avem pe de o parte de a face cu un proces de compozitie/ compunere, in care se
implica profesionistul si un alt proces ulterior , de perceptie, intelegere a compozitiei, proces prin care o comp
devine obiect de ambient.
STAREA DE COMPOZITIE A SPATIULUI
Starea de compozitie a spatiului- aceasta stare este preluata prin perceptie, adica prin intermediul senzatiei
de caatre organismul uman si rezulta in aceste conditii o imagine a spatiului respectiv.
II spunem o imagine reala, pt ca e vorba de realitatea spatiului pe care individul o Percepe, calitatea aceste
imagini e determinata pe de-o parte de calitatea expresiei, asa cum rezulta in schema lui Heysler, dar pe de
alta parte de acuitatea senzoriala a individului si de inf pe care acesta o are cu referire la spatiul respectiv.
Practica dovedeste faptul ca aceasta imagine reala a spatiului, desi este perceputa prin contact direct cu
spatiul, de catre indivi e o imagine de moment, momenatana efemera. Aceasta datorita faptului ca ambianta,
cum se vede in schema, ambianta perceputa se expune mental , in minte unui al doilea filtru, care
functioneaza realmente ca filtru prin reflexie. Perceptia produce o imagine asemanator ca intelegere a
lucrurilor cu ceea ce se intampla cu o placa fotografica. --- un filtrucare produce o selectie .
REFLEXIE
Prin reflexie se defineste astfel imaginea mentala a spatiului. Aceasta imagine mentala este slujita in interiorul
mecanismului acesta mental de sensibilitatea individului , cultura lui si disponibiliatatea lui afectiva care il
caracterizeaza.
SENSIBILITATE
Suportul, baza pentru a intelege aceasta sensibilitate este comentariul lui Maslow in legatura cu nevoile
organismului uman. Avem de a face cu indivizi a caror conformatie organica este diferita, astfel incat un individ
poate sa observe intr un spatiu elemente componente pe care un altul le trece cu vederea. Sunt situatii si
definitii ale spiritualitatii individuale care pot favoriza/ defavoriza aceassta calit-cunoastreea pe care individul o
are cu referire la obiectul respectiv, daca e vb de un obiect de arta. Un individ care a umblat f ult , care a citit f
mult, se va evidentia prin cunoastere mult mai ampla privind organizarea spatiului si ca atare sensibilitatea sa
va fi mult mai dezvoltata, va fin in stare sa evalueze spatiul respectiv mai repede si temeinic fata de altul car
enu are nivelul de cunoastere respectiv. Din acest lucru iti dai seama chiar in cadrul unei comunitati care ar trb
sa aiba un nivel omogen de cultura.
Ex – comunitatea noastra-in excursii studentii au diferite sensibilitati. Unul din primele ex care se realiz cu
studentii e acela de inregistrare a impresiilor dupa parcurgerea unui spatiu, in Belgia- a fost o excursie de o zi-
la intoarcere toti si au scos caietele si au discutat intre ei-sa faca niste scheme-schite,ref la spatiul parcurs.-
Diferente mari intre schitele respective-unii trecusera complet cu vederea peste niste elemente f interesante si
importante pt calitatea spatiului respectiv. Aceasta filtare produce imaginea mentala a spatiului care nu e
identica imaginii reale a spatiului, dar este imaginea care ramane in mental. Noi comentam sau referindu-ne
la alcatuiri spatiale prin care am trecut ne referim la aceasta imag mentala, chiar daca ne folosim de unele
transcrieri sau reprezentari a imagiinii reale a spatiului pe care nu o mai avem in minte. Imaginea mentala este
inteleasa asfel ca o urma a imaginii reale. Aceasta imagine devine suportul ambientului, pe baza caruia se
defineste disponibilitatea de actiune a individului.
DISPONIBILITATEA DE ACTIUNE A INDIVIDULUI
Ce e disponibilitatea de actiune?Este premisa pt ca individul respectiv sa desfasoare o anumita activitate intr-
o numita conditie de cadru de desfasurare. Nu e intamplator faptul ca intr-un acelasi spatiu un individ se poate
simti bine si poate evidentia placere, entuziasm in desfasurarea unei activitati, in timp ce altul poate sa
desfasoare activitatea respectiva cu neplacere; la aceasta determinare participa si alti factori cu un rol de o
anumita importanta.
Vorbim de o calitate a imaginii,in primul rand aceasta calitate a imaginii priveste imaginea reala a spatiului
pentru ca o imagine reala de calitate constituie un suport favorabil pt o imagine mentala de calitate. Ne
intereseaza acest lucru pt ca desi imag reala a spatiului este momentana, rapid trecatoare in mintea individului,
pt noi ca profesionisti , ea constituie in primul rand obiectul preocuparii noastre, importanta pe care o are in
acest proces.
FACTORI AI CALITATII IMAGINII REALE
1. LIZIBILITATEA ALCATURII SPATIALE - care e o calitate a alcatuirii spatiale(Kevin Lynch) identificarea sau
2.CAPACITATEA DE IDENTIFICARE A SPATIULUI - care e o calitate a individuluI.
1.LIZIBILITATEA SI IDENTITATEA
Lizibilitatea si identitatea constituie dpdv al obiectului si individului suportul. E vb aici de o schema care nu are
o definire f exacta, e vb de o intelegere de principiu si de aceea folosim aceasta exprimare a celor doua
caracteristici pe doua axe care se intersecteaza intr-un punct central.
Axa oriz-lizibilitate
axa verticala-identitatea;
acestea 2 evidentiaza cresterea celor doua. De la confuza la mare, adica explicita , de la slaba la
intensa(identitatea).
LIZIBILITATE CLARA SI LIZ. CONFUZA
O lizibilitate confuza cu alcatuire urbana, realizata pe o trama stradala de tip medieval, caracterizata pirn
sinuozitati, pin obturari de traseu prin profile transversale f diferite chiar pe un acelai traseu, nemotivate
intotdeauna de ce se intampla pe traseul respectiv
o lizibilitate clara, explicita, generata de o trama cu o geometrie precisa in care strazile sunt diferentiate in
raport cu importanta lor, in care locurile sunt diferentiate deasemenea in raport cu importanta lor.
Identitatea
capacitatea de identificare a individului e slaba in cazul unui individ needucat, neumblat neinformat. Prin
arcele de cer e indicat sensul de miscare calitativa in planul imaginii urbane. De fapt e vorba de o a treia axa;
axa care e determinata de coroborarea intre primele 2 axe , axa perceptiei; intre perceptia pasiva si perceptia
activa.
PERCEPTIA PASIVA
Cea pasiva e o perceptie care e strict rezultatul senzatiilor produse de vedere,
PERCEPTIA ACTIVA
cea activa e cea care adauga acestei senzatii amintiri, coroborari cu alte informatii, imagini care au fost
retinute mental. Daca consemnam cele 4 cadrane ale aceste reprzentari grafice cu literele A, B, C, D evidentiem
faptul ca imaginea care rezulta poate sa fie o imagine de maxima sau minima calitate.
IDENTIFICARE INTENSA SAU IDENTIF. SLABA
Consemnand capacitatea de identificare ca intensa sau slaba, ar capacitatea de lizibilitate ca explicita sau
confuza constatam o calitate maxima in cadranul A , o calitate medie, satisfacatoare in cadranele B si D si o
calitate minima, nesatisfacatoare in cadranul C. Acest lucru devine f clar luand in considerare nivelurile
calitative care asigura de fapt imaginea. Pentru ca in cadranul C spre ex o lizibilitate confuza si o capacit de
identificare slaba nu vor duce la un rezultat deosebit la nivelul imaginii. Un individ needucat, neinformat situat
intr-o alcatuire spatiala confuza, nelizibila nu va avea niciun avantaj de imagine si exista posibilit ca el practic
mental sa nu retina nimic ca imagine asupra acelui spatiu, in timp ce individul informat aflat intr-o asemenea
situatie, prin capacit lui analitica sa obina o imagine caracterisitica a spatiului respectiv. De ce luam in consid ac
distinctie? Pt ca de ea depinde capacit de orientare in spatiu a individului. Deci individul se poate situa intr-un
spatiu anume in conditia unei posibilitati de auto-orientare, rappida simpla, ce contibuie la acea disponibilit de
actiune sau se poate situa in conditia in care auto-orientarea sa fie dificila, nesavurand placerea
spatiuluirespectiv.
Mai e specificat in schema faptul ca, prin perceptie, catre o imagine mentala de mare calitate se confirma
calitatea compozitionala a spatiului respectiv prin expresia asa numitei unitati semnificative de spatiu.
UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU
In o alta schema-o explicatie suplimentara- e vb de a interpeta consecinta a ceea ce am discutat
anterior;unitatea semnificativa de spatiu e de fapt o parte a compozitiei spatiale urbane, care la randul ei e
parte a starii in teritoriu, deci unitatea semnif de spatiu trebuie inteleasa sistemic, ca parte dintr-o parte a
unui sistem mai amplu, aceasta insemnans mai mult in sensul ca in functie de intinderea spatiului la care ne
referim putem depista , constata existenta unei singure unitati semnif de spatiu sau mai multe unitati.
Unitatea semnificativa de spatiu este numai o parte a compozitiei, cea care poarta o semnificatie. – Acele
aLcatuiri spatiale care s au definit in istorie ca ex de referinta sunt unitati semnificative de spatiu. Un oras cu
cat are mAi multe unitati , cu cat calitatea acestor unitati tinde catre universalitate, cu atat calitatea orasului
respectiv este mai ampla, deosebita.
IMAGINEA SPATIULUI CA O CONSECINTA A COMPOZITIEI IN TIMP
Ce inseamna a vorbi despre Imaginea spatiului ca o consecinta a compozitiei in timp. Lucrul e aratat in aceasta
schema printr-o simplificare, pt ca in realitate tot acest sistem de definire a spatiului e mult mai complex. DAca
luam in considerare aceasta axa a timpului pe orizontala, inseamna ca de fapt avem un trecut, un prezent si un
viitor. Vorbim despre un timp definit, pentru ca vrbim in aceste conditii despre trecut-prezent-viitor, si
evidentiind in legatura cu o entitate stari diferite pt aceste timpuri, inseamna ca luam in consid un timP definit.
Un timp care e definit in spatiu real, este definitprintr-o existenta care a fost, in prezent printr-o prezenta care
exista si care poate fi aceeasi cu o anumita schimbare sau printr-o existenta presupusa in viitor. Aceasta
inseamna, in planul imaginii o imagine care e o imagine mai mult sau mai putin presupusa, dar posibil de
cunoscut si o imagine constatabila a prezentului si de asemenea o imag presupusa in viitor, dar care nu se
distinge prin nimic concret spre deseb a imaginii presupuse a trecutului.
In planul mental imaginea presupusa a trecutului si imaginea constatata pt prezent definesc imaginea in
mental, imaginea in mental nu e decat o magine in prezent, pentu ca altfel nu avem cum sa o luam in
considerare. Aceasta imagine mentala in prezent este de fapt cea care se constituie ca un al doilea suport pt
imaginea spatiului real. Daca imaginile in trecut, prez si viitor a spatiului real sunt intr-un timp definit,
imaginea mentala este o imagine a unui timp infinit, chiar daca metafizic cineva ar observa, ca imag mentala,
se constituie la un mom dat si se pierde cu moartea individului respectiv. Este o imagine care ramane inghetata
la momentul respectiv
Mecanismul de constituire al imaginii
Plecam tot de la ceea ce am inseamna structura spatio-configurativa.
Structura urbana cu cele doua substructuri-spatio-configurativa si spatio-functionala. Participa si o serie de
alte substructuri in alcatuirea urbana (substructura olimpica, substructura culturala) si care se constituie ca
niste substructuri de cadru pentru structura urbana impreuna cu care exista si se influenteaza.
Aceasta substructura, aceasta imag reala a spatiului se ofera de fapt prin perceptie unui al doilea sistem,
SISTEMUL DE REFLEXIE. Acest sistem de reflexie are o alcatuire care de fapt are o esenta organica si de aceea
aceasta alcatuire lucreaza in mod natural intr-o intreaga coomplexitate de relatie. In acest fapt lucrarile sunt
expuse rezumativ.
Prin perceptie , imaginea reala a spatiului se ofera structurii de identificare si de semnificatie. O alcatuire
atunci cand e perceputa de noi este in primul rand identificata-aceasta identificare poarta informatia
prealabila, acea incarcatura de cultura , acea cunoastere astfel incat structura respectiva sa fie identificata. A
identifica un spatiu insamna pt individ ca recunoaste in spatiul respectiv o anumita utilitate si daca nivelul sau
de inf e superior recunoaste si o anumita valoare, reprezentare, ceea ce inseamna a apela la structura de
semnificatii, in sensul ca in viata obisnuita sunt obiecte configuratii prezente in spatiu care au o valoare de
reprezentare. Spatiul respectiv ii reprezinta ceva.
Structura de semnificatii si structura aceasta de identificare genereaza de fapt imaginea mentala a spatiului.,
prin simplificare toate acestea sunt un process mental care se contituie in mod inconstient, natural, dar si
posibil cu o participare a constientului, a intentiei. Imaginea mentala in aceste conditii se defineste printr-o
semnificatie. Aceasta semnificatie (steluta rosie din poza) este expulzata metaphoric spunand in exteriorul
individului, asupra spatiului la care imag se refera, devenind o calitate a spatiului respective din punctul lui de
vedere. Daca cazul acesta se produce prin cumularea mentalului indivizilor dintr-o comunitate avem de-a face
cu atribuirea si fixarea unei calitati pt spatiul resp. Aceasta semnificatie aruncata asupra obiectului spatial
respective, constituie unitatea semnificativa de spatiu.
Unitatea semnificativa de spatiu
Unitatea semnificativa de spatiu este de fapt o alcatuire spatiala cae se remarca prin unitate compozitionala
cu semnificatie. Deci are in consecinta o valoare plastic, compozitionala.
SISTEMUL DE REFERINTA
Avem insa in acest proces si o a treia participare, sistemul de referinta. Aceasta intelegere tripartita a
sistemelor participante la definirea imaginii mentale si in consecinta la unitatea semnificativa de spatiu este o
alta consecinta a intelegerii in plan estetic pentru ca acest sistem de referinta, este un sistem cu o dubla
conexiune: si cu sistemul spatiului real si cu sist de referinta al spatiului. Mai mult, aceasta legatura dubla este
de fapt de fiecare parte o interrelationare, in sensul ca sistemul de reflexie apeleaza in informare pt
identificare, pt semnificare, deci pt evaluare, la acest sistem de referinta, tot asa dupa cum sist spatiului real ca
obiect de conceptie apeleaza la acelasi sistem de referinta, unde in sist de referinta gasim o structura teoretica
si o structura metolodogica.
Acest sist de referinta apare ca o consecinta a interpretarii situatiei unei alcatuiri spatiale urbane in
contextual abordarii teoretice estetice. De ce? Pt ca in estetica s-a dem faptul ca un obiect esthetic este
intotdeaua evaluat de catre un individ in raport cu ceea ce constituie suportul de evaluare al indiv ( sist de
reflexie), dar in acelasi timp si o referinta care se face la cv care este in afara individului: o conceptie, un mod
de intelegere a lucrurilor, o moda, moda de fapt, nu numai in sensul tinutei, imbracamintii ci tine de
comportament.
Exp 1 - 1931-1932 Brancusi trimite la New York piese realizate de el – piesele sunt primite si consemnate in
registrele de vama ca piese metalice- ajung sa devina opera de prim interes universal, opera de arta- aceasi
obiect este evaluat si luat in consideratie in 2 moduri diferite
Exp-2 La inceputul renasterii arh gotica este desconsiderata, apare sub consideratia unei arh barbare care nu
are legatura cu spiritul uman- multe exemplare de arh gotica sunt demolate in sec 15-16 pt ca arh gotica, mai
tarziu dupa baroc, in sec 18 sa redevina interesanta, sa fie reevaluata in raport cu considerentele cultural
estetice ale timpului respectiv.
Un context se defineste, se constituie ca acest cadru de referinta, sist de referinta prin prisma exp de mai sus.
SINTEZA DE INTELEGERE A CONCEPTULUI DE IMAGINE
Termenul de imagine ascunde de fapt o intelegere extrem de bogata, pt ca in simplitatea lui contine numeroase
fatete.
INSTRUMENTE DE PERCEPTIE A IMAGINII IN REALITATEA OBIECTUALA
1. O situatie spatiala – o stare de compozitie, fiind o realitate fizica in spatiu – aceasta se percepe pe de-o parte
ca imagine de reprezentare sau in reprezentare in sensul de realitate obiectuala prin intermediul caror
instrumente? Prin proiectia orizontala (realizarea in plan), aceasta inseamna transferul intellectual in planul
intelegerii realitatii, in fond e vb de o reprezentare cu descompunere a realitatii
2. In al doilea rand, avem de-a face cu o imagine in proiectie conica- si cea dinainte si cea de acum fiind partile
caracteristice ale gd; proiectia conica realizandu-se prin intepretare tehnico stiintifica in planul abordarii optice,
pe baza legilor opticii, sau prin reproducerea optico-tehnica, adica fotografica – de fapt aceasta imagine de
reprezentare se defineste in cel putin 3 ipostaze diferite, fiecare caracteristica dar ele sunt complementare
intre ele. Intr-un studio utilizam toate aceste 3 modalitati, ipostaze ale imaginii
Avem, in al treilea rand o percepere a starii de compozitie prin asa numita imagine de perceptie. Aceasta este o
imagine fie prin proiectie natural-senzorial-octogonica in conditiile campului visual, fie prin inregistrare
senzoriala, Acustica, tactile, optica, samd
3. avem de-a face cu imaginea mentala ca realitate reflectata prin prelucrarea mentala, calitativa si reflexiva
In concluzie lucram cu imaginea de reprezentare, cu imag de perceptie si cu imaginea mentala. Intre aceste
imagini sunt niste relationari, aici fiind aratate prin linii punctate rel cele mazi simple si directe care pot sa
apara. In aceasta stare de relationare nu trebuie sa neglijam un efect – un al patrulea tip de imagine care ne
intereseaza pe noi ca profesionisti si poate fi intalnita si in cazul unor neprofesionisti care au o educatie, o
cultura, o informare – este vb de imaginea in imaginar pt ca aceste imagini , au o legatura stransa cu starea
reala a spatiului, chiar si in aceasta imagine mentala, exceptand poate imag mentala a unor indivizi cu o minte
complet tulburata, dar in mod obisnuit chiar in imaginea mentala a unui individ simplu depistam elem a unei
realitati spatiale existente.
Imaginea in imaginar este imaginea unui spatiu virtual, imaginat, lucru ce nu poate sa apara decat in baza
unei experiente, unei cunoasteri, iar imaginea in imaginar se limiteaza numai la ceea ce individul cunoaste.
Desi aceasta imagine se poate intalni si in mintea altui individ, ea este specifica indiv profesionist pt ca
construieste imaginea in planul starii compozitionale in spatiu, ea se defineste prin conceptie, spre deosebire
de celelalte 3 tipuri de imag, aceasta imag in imaginar este de factura conceptuala.
CAP 2 – PERCEPTIA IN SPATIU
Observatii cu caracter general:
Determinarea fizica a imaginii urbane –
este vb de o alcatuire spatiala care se realizeaza pe baza cunoasterii modului de consituire a imaginii in sensul
celor vazute anterior, dar cu referire la alcatuirea sa fizica a spatiului, care conduce la o alcatuire fizica suport
pt imagine.
Pt a pune in evidenta aceasta alcatuire fizica, deci efectiv ca manifestare concreta in spatiu, avem in vedere ca
in spatiu se afla un obiect care este perceput- putem intelege un lucru sau mai multe lucruri care se defines ca
ansamblu- dpdv al expunerii principiului respective, obiectul poate sa se exprime printr-o individualitate sau
printr-un ansamblu, deci punem in discutie relatiile care se stabilesc intre:
un obiect perceput
on observator care exercita efortul de perceptie
un pct de observare in care individual se afla ca observator.
De altfel, este vb de a lua in consideratie, atat obiectul intr-un amplasment cat si observatorul intr-un alt
amplasament in spatiu. Obiectivul in cadrul sitului inseamna a lua in consideratie obiectul propriu zis si a lua in
consideratie mediul, caracteristica mediului in care el se afla, obiectul in sine inseamna a evidentia niste
caracteristici dimensionale , caracteristici de volumetrie, configuratie, silueta, caracteristici de culoare si
material.
Obiectul poate sa devina element de prestanta in cadrul sitului pt ca prin caracteristicile enumerate, el se
arata cu o anumta pregnanta, el devine elementul de atractie in sit. Dpdv al mediului, cadrului pot sa apara
caracteristici cu privire in mod deosebit la linearitatea acestuia, la materialitatea planurilor, la culoare.
Referitor la amplasamentul observatorului luam in considerare pozitia si conditia locala de efectuare a
observarii ca timp. Pozitia se defineste prin distanta, cota terenului, dechiderea locului , care este anvergura
posibilitatii de a vedea din locul repsectiv. Referitor la conditia de observare cu referire de fapt la starea
atmosferei, avem de-a face cu anotimpul, miscarea aerului, insorirea.
Referitor la observator luam in considerare acuitatea vizuala a observatorului, faptul ca perceptia prin vedere
este o caracteristica umana care poate fi considerate intre limite cu character general . diferentele de la o
persoana la alta fiind in general mici si neimportante pt noi. Faptul ca exista un unghi de perceptie pe
orizontala, altul pe vertical care determina cuprinderea, tabloul si definirea campului vizual si de asemena
faptul ca perceptia prin vedere umana poate sa acopre o anumita adancime in spatiu sunt lucruri care
trebuiesc sa fie luate in consideratie in cazul in care se prelucreaza compositional o anumita alcatuire spatiala.
In marile compozitii urbane, astfel de lucruri au fost luate in consideratie.
TIPURI DE PERCEPTIE
Din coroborarea unor astfel de caracteristici rezulta o diferentiere intre 3 tipuri de perceptive – procesul care se
produce intre observator si ob observat
vizuala – perceptia in principiu in spatiu nu e exculsiv vizuala ci complexa, realizata prin toate simturile
organismului, este vb de o perceptive senzoriala si in ultimul timp este pusa in discutie nu neaparat cu referire
la sp urban, ci la existent umana in spatiu
extrasenzoriala - si se considera ca un al saselea simt uman care face leg intre spatiu, cadru de existenta si om.
Perceptia vizuala este perceptia fundamental I sp urban, faraa a neglija si celelalte perceptii. Vorbind despre
imaginea urbana trebie sa avem in vedere ca in aceasta calitate a imaginiii urbane nu intra numai Ce rezulta
prin perceptia vizuala. Folosim in termenul de imagine vizuala in acest sens exclusiv cee ace vad- kevin lynch a
spus ca prin imagina urbana intelegem tot ceea ce un individ sesiza intr-un loc prin toate simturil sale. Imaginea
realizata prin vedere este suportul acestora.
Obs critic de arh in anii 40- Guitong? Nu se poate sa nu fii impresionat, coborand pe treptele teraselor de la vila
DESTE de imaginea asupra bosforului Italian, padurii si sa simti rugozitatea balustrade de piatra
Perceptia prin vedere poate fi o perceptie static, dinamica sau mnemotehnica
 Care este de fapt imaginea mentala
Imaginea static = imag pe care individul o are dintr-un loc fix, se constituie intr-un tablou conform
caracteristicilor optice ale ob respective, dpdv al replicarii in imagine a compozitiei, a starii alcatuirii spatiului
avem de-a face cu o imagine statica. Astfel si relatiile intre obiectele spatiului resp sunt fixe, in general
apreciem aceste relatii punand in situatii de relationare, corelare, obiectul de atractie cu ceea ce inseamna
cadru. Obiectul de atractie este obiectul care in raport cu ceea ce subliniam referitor la caracteristicile
acestuia, se evidentiaza in contrast printr-o opozitie cu celalte componente ale cadrului – prin definirea
procesului de perceptie ca process natural, organic, obiectul acesta se evidentiaza in mod natural, am spune,
sare In ochi in cadrul tabloului visual.
Imaginea dinamica - Perceptia dinamica este o perceptie in care apare miscarea la nivelul imaginii, imaginea
este deci dinamica. Avand in vedere pozitia fixa a elementelor de cadru si a acelui obiect care se contituie
element de prestanta in cadrul cadrului inseamna ca ceasta dinamica rezulta din miscarea sau datorita miscarii
observatorului- avem de-a face cu doua situatii:
- o miscare de inainte si inapoi pe linia dintre observatory si obiectul principal de prestanta in cadrul tabloului,
ai obiectul se afla in ipostaze diferite de relationare cu cadrul sau- obiectul poate sa fie la un mom dat intr-o
ipostza de relationare favorabila si putin mai tarziu, prin avansul nostru catre el sau departarea noastra dinspre
el sa intre intr-o situatie nefavorabila dpdv compositional.
- este miscarea prin rotire in acelasi loc a observatorului- nu o perceptive dinamica lineara, ci dinamica
panoramica. Tabloul visual se modifica, nu prin diferente de incadrare ca in cazul precedent, ci prin diferente de
cuprindere ai un obiect de prestanta asupra caruia ne-am fixat perceptia initial poate sa ramana sis a intre intr-
o cu totul alta cuprindere de cadru decat cea initala sau poate sa iasa din cuprinderea de cadru ai impresia de
dynamism este mult mai ampla decat in celalalt caz
Perceptia mnemotehnica este acea perceptie care se realizeaza mental prin amintire si prin insumare de
imagini amintite. Astfel putem sa ne referim la o perceptive mnemotehnica a unui spatiu sau a unei perceptii
mnemotehnice a unei alcatuiri multiple de spatii. ( asupra pietei San Marco- imagine asupra unei parti a
spatiului respective, sau o perceptive mnemotehnica in timp asupra alcatuirii venetiei, in minte concentrandu-
se fragmente din cee ace am perceput in realitate, umbland prin orasul respective.
Datorita faptului ca imaginea care rezulta ca imagine mentala, realizata prin tehnica mentala, este o imagine
de sinteza si de spurapunere, rezulta in baza capacitatii organismului respective de a inregistra, prelua
realitatea in mentalul sau; ai rezultatul, imaginea mentala este o imagine de la cee ace poate fi explicat sau
explus ca o imagine f apropiata realitatii spatiului, lucru posibil in cadrul unui profesionist si la cealalta extrema
o imagine de tip oniric, adica o imagine care nu mai pastreaza decat insemne din realitatea respective, dar care
sunt imbinate, alcatuite, legate in ipostaze ireale, neadevarate.
Exista o variant int-un fel a imaginii schizofrenice care este in fond o imagine apropiata intr-un fel de imaginea
onirica. Imaginea care situeaza elementele realitatii in pozitii si relatii nu numai ireale , ci si imposibile in
realitate. Uneori astfel de imagini devin obiect esthetic in picture pt ca este recunoscuta participarea, productia
artistica a unor pictori nebuni 
Imaginea urbana nu este ceea ce noi desenam
Ceea ce noi desenam este un instrument de lucru catre imaginea urbana, iar imag urbana trebuie fixata in
minte. O elevatie a unei strazi nu e posibil de constatat. Configuratia unei strazi poate fi perceputa, dar
imaginea sub care ea se inregistreaza nu poate fi suprinsa de nicio elevatie construita de profesionist pt spatiul
respective. Vorbim despre 2 realitati, 2 ipostaze ale realitatii:
a existentei
a repreentarii- diferenta dintre iamginea in reprezentare si imaginea in perceptie
CURS 3
Pozitia observatorului și pozitia obiectului in sit
Continuare: atentie asupra unor consecinte care rezulta din dinamica percepiei, acest lucru fiind valabil atat pt
perceptia dinamica directionata, cat si cea panoramica.
In mod deosebit ceea ce vreau sa evidentiez, se remarca cu referinta la perceptia dinamica directionata, care
se realizeaza prin apropierea observatorului fata de obiectiv.Obiectivul in sine se defineste calitativ, in cadrul
imaginii urbane, intr-o anumita conditie si a percepe acest obiectiv in sit inseamna o alta caracteristica pt
spatiul in care obiectul este, care permite un anumit tip de imagine.
PERCEPTIA PN PLANUL VERTICAL
Este vorba de unghiul de perceptie care se realizeaza in planul vertical, asa cum am precizat data trecuta:
perceptia prin vedere se realiz printr un camp vizual, determinat de un anumit unghi pe verticala(45 grade) si
unul pe oriz(60 de grade)
Desfasurarea acestui unghi de vedere, campul vizual se diferentiaza dpdv al calitatii imaginii. Imaginea in
campul vizual e mai diluata spre extremitatile campului vizual, astfel aceste 2 unghiuri sunt de fapt niste limite
ale perceptiei, dar referitor la caitatea perceptiei, trb sa avem in vedere ca aceasta calitate se def intr un unghi
ceva mai mic intre aceste unghiuri limita. In schema se vede ca fata de orizontala planului de calcare, o fatada
de cladire poate fi perceputa integral in conditia in care se inscrie intr un unghi de 24 grade. Intr un ansamblu
avem dorinta de a org acest ansamblu a,i. Sa fie perceputa imediat la intrarea in sp resp, trb sa avem grija ca
dmens sp resp.
Daca vrem ca aceasta cladire sa fie perceputa in cadrul respectiv, atunci trb sa avem in vedere ca acest unghi
e necesar sa se intinda catre 45 de grade. Din exemplele de spatii urbane, caracteristice si de referinta aceasta
determinare se verifica la ansamblu Sf Petru(Roma) Piata Capitolului (Roma), Piata Di Spagna- pt ca o
conditionare in acest fel a spatiului determina o calitate deosebita pt imaginea urbana.
PERCEPTIA IN PLANUL ORIZONTAL
IN schita de jos se obs aceeasi problema doar ca de ac data e in planul orizontal. Aici avem nevoie de un unghi
de 60 de grade, pt ca o cladire sa se vada de la primul contact in integralit ei, avem un unghi de 40 de grade pt
a aceasta cladire sa se perceapa in cadrul consruit, arhitectural.
De ce punem acUM prblEMA? Pt ca cladirea resp are niste dimens cu care intra in comparate cu dimensiunile
altor elemente din comp spatiala resp. Atata tipcat ne ref la scara ansamblului, unitatea ansamblului, a
dominantei, atunci aceasta raportare dimensionala ne intereseaza si ajunge sa influenteze spatiul in ansamblul
lui si prin interm unghiului de perceptie. Daca vrem ca acea cladire sa se perceapa intr un cadru mai amplu
atunci perceptia trb sa se realiz intr un unghi apropiat de 60 de grade. Aceasta situatie/ variante care
genereaza, in fond ipostaza in care obiectul important al ansamblului se afla, de asemenea sunt demmonstrate
printr o serie de relitati in cadrul unor sp de referinta din comp urbana; de exemplu Piata del Campo(la Siena)
Piata Cpitolului.
Ele nu sunt identice dpdv al compozitiei spatiale, situatiile dpdv al volumetriei, gabaritului sunt f diferite si de
aceea problema aceasta a unghiului de perceptie devine o problema care nu trb lasata la voia intamplarii si trb
luata ca atare si studiata in cazul in care compun un astfel de anslamblu sau intervin cu ceva.
EXP - la Piata del Campo din Siena; avem de a face cu cladirea primariei- un turn(Signoriei)- elem dominant al
spatiului repsectiv- problema in acest raport cu unghiul de perceptie(Se pune problema Campanilului respectiv);
Alte exemple: la Florenta- primaria Logia de Ilansi(intr o imag sun 2 obiecte care sunt elem dominante ale sp-
imag e constituita prin fpt ca aceste 2 obiecte intra in acelai camp vizual si genreaza o imagine caracteristica):
Petersburg si Piata san Marco(Venetia)
PERCEPTIA CONTROLATA
PERCEPTIE CONTROLATA- un lucru in care arhit si ubranismul modern s a pierdut; ac perceptie e o descoperire
a renasterii; descopera de fapt optica in org spatiala si e dezvoltata mai tz in Baroc, a.i. se ajunge ca in toate
aceste sptii reprezenttive sa se evidentieze f clar imag prin controlul perceptiei. Acest lucRU a fost neglijat in
urbanismul modern al anilor 60-70-80; pentru ca spre sf anilor 90 sa revina din nou in atentia profesionistilor
Leon si Lobert Clin-frati care au publicat carti-1977-78 f interesante in care aratau ca arhitectura si urb. Modern
nu se pot lipsi de o anumita preocupare pt org compozitionala a spatiului, o preocupare care sa se produca in
sensul principiilor deja demonstrate. In legatura cu aceste schite apare un lucru : e vb de punctul de nastere al
unei compozitii; sa nu confundam ac idee de punct sau loc cu ideea de centru compozitional; pct de nastere al
comp= locul de unde se produce controlul initial al perceptiei in cadrul unei alcatuiri spatiale.
Ne interseaza a avea in planul resP planurile verticale ale sp intr-o anumita masura; pct de nastere al
compozitiei este de fapt acest loc; loc din care se def perceptia in raport cu acest unghi de 60 de grade. Nu e O
sg deterinare a locului resp. Intr un teritoriu pot fi mai multe astfel de puncte, dar e f import ca pct resp sa fie
un pct usor accesibil, in care perceptia sa se poata realiza, a.i. sa impresioneze sa produca efect. E vb de a lua in
consid. Pozitionarea acestui punct in legatutra cu accesul sau accesele in cadrul respectiv.
Perceptia controlata se leaga de ceeea ce numim perceptie progresiva; Intr-o desfasurare si numim
desfasurare imaginea care se realiz printr-o perceptie de la distanta, care cuprinde in unghiul de maxima
deschidere, nu numai obiectul import, ci si o mare parte a sitului in care e situat obiectul.
Avem de a face cu evidntierea dominantei in cadrul siluetei, obiectul fiind semnalizat prin elementul de
reper(semnal- Campanilul, turnul), avem de a face cu o imagine de sit, pt ca prin apropiere sa ajungem la o
imagine de ansamblu, o imag in care cladirea import; dominanta dedusa din sit se defineste in imagine
impreuna cu celelalte cladiri care sunt in proximitate, cu care intra direct in relatie compozitionala.
Obiectul este perceput in integralitatea lui in context. Apropiindu-ne ajungem la imaginea de obiect, imagine
care evidentiaza constructia respectiva dinstingand componentele acestuia si putand sa discutam compozitia,
de fapt de obiect, avansand ajungem la ceea ce inseamna imaginea de detaliu.
NU mai avem o perceptie asupra ansamblului volumetri respectiv. In aceste conditii distingem de fapt ceea ce
inseamna detalii. Obiectul e perceput partial. Daca discutam de o unitate a obiectuui, o unit de context/ stil
aici discutam de o unitate partiala. Apropierea de obiect inseamna de fapt , perceptia mai atenta/ mai in
detaliu; golul devine caracteristic; de ex daca aici ancadramentul golului nu era perceput cu o aumita
certitudine aici acest lucru se produce. Pentru ca la o si mai mare apropiere sa percepem elementele de mic
detaliu/ elem de ultim detaliu in cadrul perceptiei.
Ce e de semnalat intr o astfel de considerare a perceptiei progresive?
Faptul ca perceptia progresiva producandu se de la intreg la parte e o perceptie care genereaza informare
completa asupra ob supus perceptiei si apare un alt lucru: Pentru fiecare dintre imagini putem vb de
dominanta: cu referire la dominanta compozitionala avem de a face cu o dominanta de ansamblu
-o dominanta in realitate, care e una singura(e vb de o realitate, care nu poate f multiplicata)
-dominanta in imagine, adica o dominanta corespunzand de fapt la ceea ce campul vizual retine, cuprinde.
Vorbim de o de o dominanta la nivelul sitului si de una la niv unei imag de detaliu;
Daca aici e Campanilul, dominanta e emblema-cheia de bolta(o lucratura cu caracter decorativ)
UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU
Prin ce se defineste in spatiu unitatea semnificativa? Ca rezultat obtinut prin interm mecanismului de
constituire a imaginii urbane, ce inseamna unit semnif de spatiu?
Kevin Lynch nu s-a referit la USDS el, referindu-se la imagine si semnificatie in spatiu, in sensul in
care USDS este de fapt o stare a spatiului, o stare spatiala in cadrul sitului.
Putem sa ne punem aceasta intebare (exista o determinare dpdv fizic in sensul compozitiei spatiale, a
acestei USDS? - am vazut ca are o det dpdv al imaginii). Dpdv al constituirii fizice, revenim la Kevin
Lynch (spatiul organizat - ansamblurile lui erau mai mult sau mai putin organizate), a vb de un spatiu
organizat trebuie sa ne referim, la noduri, repere, campuri si texturi. Este o interpretare structuralista
a unei structuri intr-o alcatuire. Structura spatio functionala, am ajuns sa luam in consideratie o textura,
nodurile, si spatiile interstitiale -> devin noduri repere si campuri.
TEXTURA
Termenul de textura e folosit in sens asemanator cu folosinta pe care am explicat o atunci cand am vb
de struct spatio- functionala; e vb de data aceasta nu de o exprimare in abstract a unei organizari spatiale, ci de
exprimare in concret; in sensul ca textura spatio-fct se materializeaza in concretul spatial al alcatuirii urbane:
care inseamna plin si gol- spatiu umplut/ construit si spatiu liber. II spunem liber-el nefiind un spatiu fara
folosinta, inutil, liber doar in masura in care nu esteocupat prin constructie, cladire, volum construit, textura ex
exprima de fapt o trama incare se evid ceea ce inseamna plinul si golul, dar in acelasi timp exprima si o
anumita ocupare functionala a spatiului ; de aceea in sensul acesta de compozitie, textura reflecta textura
spatio- functionala ;
IN plan compozitional a evidentia o textura inseamna a evidentia directionalitatile importante dpdv
compozitional. A pune in evidenta canalele principale de circulatii , a pune in evidenta culoarele ocupate de
cursuri de apa/ oglinzi de apa/ culoare ocupate de fasii plantate/ ocupate de anumite continuitati functionale
este , de fapt o prima forma de expunere a ideii de partiu urbanistic. Deci o idee de functionalitate se aseaza o
idee de spatializare.
Textura, indiferent de caracteristica configuratiei pe care o genereaza aceste directionalitati
intersectate genereaza ndurile, punctele de intersectie intre directionalitati si campurile , spatiile cuprinse
intre directioalitati.
NODURI
Nodurile se definesc in primul rand prin natura directionalitatilor care se intersecteaza in trama; de
exemplu un culoar / artera importanta de circulatie /artea secundara cu fasia plantata sau cu apa , de
asemenea genereaza niste intersectii care sunt noduri iin cadrul texturii. Aceste noduri devin locul potrivit pt
ceea ce Kevin Lynch numeste repere.
REPERE
REPERE - Elemente// rezolvari care prin caracterul lor unic situate in aceste noduri devin
caracteristice pt locul respctiv.
Nodul poate sa devina caracteristic in sine, in fond locul de intersectie a unei artere de circ cu fasia
plantata poate sa devina in sine un loc mai special, particular/ particularizat. Kevin Lynch in acest sens
considera aceste noduri drpt repere, dar referindu ne la acele noduri ca repere in alc urbana trb spus ca ele
consituie si ocazia/ oportunitatea , nu numai ca rezolvare in sine ci si ca,loc de amplasare a unor elemente care
sa devina caracteristice si care sa devina elemente de particularizare a patiului, Cladiri cu o anumita
configuratie; elemente decorative/ sculpturale, un anumit mod de plantare. Aceste repere vor deveni sprijin
pt imaginea urbana. Acestea repere vor servi lizibilitatii si posibilitatii de identificare.
De altfel numele de reper este dat de Kevin Lynch acestor locuri si elemente in sensul in care ele
orienteaza miscarea cetatenilor in cadrul spatiului. In felul acesta Kevin Lynch leaga alcatuirea in concret a
spatiului de structura spatio-configurativa care are la baza aceste 4 elemente tipice compozitionale de
semnificatie a spatiului. Semnif find posibil a se defini in plan practic legat de ceea ce se intampla in spatiul
respectiv legat de activitate. --- nu sunt doua modalitati de definire care se exclud, in gen e vb de o asociere
care se exclud.
SEMNIFICATIE SI SIMBOL
Semnificatia se defineste in plan emotional, legata de disponibilitatea afectiva a individului cand se
afla in acel loc. Semnificatia este slujita de simbol, in sensul ca semnificatia este purtata generata, uneori de
simbol. Obiectul in totalitatea lui poate sa fie un simbol, implicand o functie, care are o importanta deosebita la
nivelul comunitatii respective si implicand si o definitie spatiala deosebita , o arhitectura deosebita.
La aceste 2 determinari in planul simbolului se adauga trecerea timpului, vechimea. Astfel incat intre
aceste 3 detreminari de simbol exista o coroborare. Acestea 3 devenind intr-un fel factori determinanti pt
simbol. Smbolul este posibil sa fie constituit initial. Este posibil sa se defineasca pe parcurs, deci sa castige
valoare in timp. In general, arhietcturile si urbanismul de putere, pana la urb totalitar a impus simbolul, si a
impus simbolul in organizarea spatiului.
Urbanismul implicand arhitectura comunista si a impus simbolul in organizar; arhit fascismul si a impus
simbolul. Problema este cea a perisabilitatii simbolului in sensul ca simbolul poate sa dainuie, deci sa se
pastreze un timp nelimitat sau sa perimeze/ dispara la un mom dat.
IN gen simbolul impus in arh ca simbol de putere AtuNci cand el nu e sustinut dpdv calitativ, cultural ,
artistic se pierde treptat, incepand odata cu disparitia. Se transforma se modifica. Exista insa situatii in care in
astfel de conditii simbolul ca obiect fizic ramane , el schimbandu-si sau modificandu-si sensul. Acest lucru
depinzand de valoarea cultural- aritistica a expresiei fizice la nivelul obiectului respectiv. Acest lucru apare cu
deosebiere in cadrul monumentelor, a obiectelor cu carecter memorial. La ivelul diferitelor situatii, cazuri avem
de a face cu actiuni f diferite intre o distrugere voita, violenta a uni simbol intr-o miscare revolutionara si
cealalta extrema mentinerea si pastrarea simbolului resp ca simbol, reper al locului resp, sunt atit f diferite de la
o comunitate la alta/ diferite de la o natiune la alta
Romania e un exemplu in acest sens, pt ca aceasta distrugere a simbolurilor este o manifestare de
violenta, in genral, de infierbantare , lipsita de rationalitate si care este de moment. IN 1945-47 cea mai mare
parte a monumenteleo Bucurestiului au fost distruse- statuia lui Carol, splendidul monument de unde e statia de
la Romana, etc. Acestea au fost distruse fara urma, acest lucru s a produs si in 1990. Cei care au distrusin 1945-
47 si au construit noi simboluiri au fost, de fapt lasati fara aceste simboluri de cei care au venit inapoi in 1990.
Acesta este f puternic, ca fapt petrecut in Romania, spre deosebire de alte tari din juru Romaniei. Unii le au
resimbolizat, au adus o completare mai evidenta a obiectului respectiv care sa schimbe de fapt simbolistica
initiala.
IN urma cu vreo 7 ani a fost discutii f arinse in mediul profesional in leg cu monumentul din parcul
carol, monument care a distrus un sit conceput de arhitectul care a gandit organiz acelui parc in secolul XIX.
Unde era pester cu cascada de apa cu nimfa si cei doi giganti- o compozitie care avea un simbol, acesta fiind
demolat si creandu se statuia lui Carol. Este considerat dpdv arhit o capodopera. O astfel de situatie te face sa
nu te mai gandesti la simbolul initial si sa se gandeasca la o resimbolizare. EL acum este un obiect f pregnant in
perceptie, dar se află intr o ambiguitate care nimeni nuvrea sa i propuna o rezolvare.
De ce am insistat pe ideea de simbool?Desi vb de simbol, ne referim la niste obiecte. Trb spus ca
urbanismul creeaza simboluri prin spatialitate
In fond la Versailles, arhitectura acestuia e o arhit pt timpul respectiv, dar simbolul acestei regalitati
este evidetiat de spatiul creat acolo, spatiu dpdv al dimensiunilor, al formei, al modului cum se dvedeste si se
realiz acea perceptie progresiva a imaginii. E o expresie de putere/ simbol, fiind simbolizat in sensul de putere
si la Petersburg si la Roma.
Am insistat pe simbol pt ca in arhitectura, evolutia arhitecturii si a urbanismului a urmarit un proces
de modificare a simbolurilor, ceea ce face ca intre arhitectura si moda sa se poata comenta o paralela.
 Arhitectura, desi lucreaza cu niste materiale mult mai stabile decat materialele cu care lucreaza moda
vestimentara, arhitectura a fost si este un fenomen al modei. Iar in moda elementul care dirijeaza diferitele
componente la un momentat/ alt momendat este simbolul.
Intre moda vestimentara si arhitectura facem ac paralela in panul intelegerii lucrurilo, al esentei, desi
simbolul in moda e un simbol care se manifesta efemer, iar simbolul din arhitectura e un simbol de timp de
stabilitate.
Semnalez la niv ideii, faptul ca a compune un spatiu in mod exclusiv in sensul unui simbol, este de
fapt o actiune care conduce de fapt la insucces. Sunt multi profesionisti in acest domeiu care inlocuiesc spiritul
creatiei cu spiritul simbolului, reproducand si producand prin aceasta introducere, de fapt niste simboluri care
sunt lispite de viata. Marele pericol apare atunci cand acesti profesionisti nu sunt niste oameni de cultura si
cand de fapt preiau niste caracteristici numai , pur si simplu pt ca le inteleg ca simboluri, caracteristicile resp fiin
niste trasaturi superficiale.
Sunt multe cladiri in Bucuresti(mai putine in ultimul tp ) realiz in acesti ani care s-au dorit a fi la moda de
catre investitori, proprietari si care desprind in interiorul lor un mic ansmblu de simboluri. El a facut o compozitie
de simboluri si a fost multumit ca a realizat cv modern, in minte lui.
Am insistat asupra acestei idei a simbolului, pt ca simboulul prezinta in arhit si urb, prin intelegere si
exacerbare unul din cele mai mari pericole in ceea ce priveste configuratia spatiala.
Daca in moda perisabilitatea simbolului e un lucru care poate fi trecut cu vederea. In urma cu 70 80 de
ani un tanar isi punea un inel in ureche era i n mod efectiv un simbol de traditie pt un anuumit canton din Elvetia
insemna fpt ca e primul barbat din generatia respectiva. Daca in urma cu 300 de ani, inelul in ureche insemna
corsal; acelasi inel a insemnat de fapt implicare tanarului resp intr un anumit curent ideologic. Mai tz a
insemnat doar o moda, nu un simbol. Avem de-a face cu o perisabilitate a simbolului. Pervertirea prin simbol
este un lucru f periculos.
Concluzie :Unitatea semnificativa de spatiu se defineste prin textura, noduri repere si campuri ,
semnificatia fiind posibil de expus in anumite situatii, anumite cazuri prin simbol.
Simbolul se leaga si pune in discutie in contextul semnificatiei problema diferentierii spatiale. In
adiacenta pune problema unitatii spatiale, unitatea compozitionala.
Unit semnif de sp- avem de a face cu alc spatiala evidentiata prin unitate. Daca nu e un spatiu care sa
puna in evidenta unitate nu am ce sa discut mai departe in sensul valorii sale de semnificatie, pt ca pot sa am
de a face cu un sp unitar fara a fi unitate semnif de spatiu. NU pot sa am de a face cu o semnificatie la niv
spatiului, daca aceasta semnificatie nu e sprijinita de o unitate compozitionala. De aici rezulta aceasta, nu
corelare, ci o simbioza intre calitatea de corelare si calitatea de semnificatie.
Semnificatia fiind purtata de ceea ce este simbol. NU trb sa ne imaginam ca aceasta valoare de simbol
in spatiu trb sa fie intotdeauna un obiect in sine de f mare valoare. De multe ori intr-adevar simbolul este o
valoare estetica, istorica, o valoare artistica; dar alteori elementul care simbolizeaza locul resp nu are o astfel
de valoare, atunci prin ce devine simbol? Pai devine prin ipostaza prin care el intra intr-o anumita relatie de
spatiu de cadru cu ceea ce e imprejurul lui, ce constituie locul respectiv.
De ex: CAMPANIL SAN MARCO ----- un element obisnuit in sine dar care e intr-o ipostaza unica,
realizata in spatiu cu o config contrastanta poate fi un simbol pt locul respectiv. Pentru San Marco, Canpanilul e
un simbol , e elementul dominant al ansamblului. Simbolul nu e doar pt piata ci pentru oras, a intregii alcatuiri
urbane. La sf sec XIX a daramat Campanilul, pop nu a avut liniste pana cand nu s a reconstruit, pt ca simteau
lipsa acestui simbol in alcatuire. Sigur ca acest Campanil nu a fost construit initial in ideea de a fi simbolul
Venetiei, ci pur si simplu din ceea ce insemna traditie a Campanilului situat , legat de existenta unei basilici, dar
in tim acesta si a castigat aceasta valoare de simbol.
NEW YORK -------- Acest lucru se poate produce intr-un tp mai lung/ scurt, chiar si in contemporaneitate.
Cele doua turnuri de la NY, devenisera simbol. Acele cladiri inalte veneau si comletau acest simbol, dar
produceau o imagine de excelenta a celui simbol. Manhatan ul acum dupa ce nu mai exista acele 2 turnuri
sufera de acest simbol.
Muzeul lui Garry de la Bilbao- o const asezata intr un loc in care perceptia ii este favorabila, a devenit
simbolul orasului.
Pereche, Cupola Basilicii din Florenta si a Campanilului in silueta orasului au devenit, deasemenea
simbolurile orasului, simbolurile ca iagine de ansamblu, dar simbol poate sa fie si o situatie ca aceasta, o curte
interioara, care e marginita 4 planuri vertical, toate cele 4 fiind realiz cu portice si arcade, de ex o curte
interioara.
Sau cum ar fi ceva de felul acesta , o curte interioara ca cea de la Barcelona, care se numeste Piata
Regala.
Un alt simbol- o cladire inalta, incat sa se creeze un simbol poate sa devina pur si simplu un arbore
care se afla pe trotuar, unde se largeste din anumit motiv prin contrast cu frontul stradal.
Situatiile in care elementul compozitional care apare poate sa fie un element de mare compozitie sau
poate fi un element de simpla compozitie. NU se poate spune insa ca , chiar intr o situatie ca aceasta nu exsta
o idee de compozitie.
De ex intr un oras existent cu o strada care are un produs stradal, prin modernizarea carosabiluilui,
agrementarea intr o astfel de largire cu o banca arbore/ ob sculptural devin niste elemente, far a afi mari
simboluri de mare interes sunt simboluri locale care contribuie in organizarea spatiului.
Perceptia prin vedere este modalitatea principala prin care individul ia contact cu spatiul si in baza
careia el realizeaza imaginea asupra spatiului.
Perceptia prin vedere inseamna de fapt 2 actiuni care se suprapun artial, dar otusi trb luate in consid
separat. E vb de privire si vedere .
Pt ca vederea e fenomenul otic prin intermediul careia omul constata ceea ce e in jurul lui, e un
fenomen care se caract in consecinta in sensul ca omul are capacitatea de a sessiza prin vedere lucrurile care
sunt in jurul lui, asa dupa cum am vazut atunci cand am vb in principiiu despre perceptie prin intermediul unui
tablouri in succesiune ale spatiului.
Pentru ca acest fenomen optic sa se produca , omul dezvolta o actiune de privire , el priveste ceea ce
inseamna directionarea fenomenului optic in spatiu.
 In aceste conditii referitor la privire luam in consideratie o dirctionare in spatiu , care se def si in plan
oriz si in plan vertical.
Intr una din scheme ref la perceptia progresiva se atragea atentia asupra fpt ca in directionarea privirii
in plan vertical, fata de orizontala ochiului, unghiulu de perceptie , de definire a campului vizual este de
maximum 45 de grade, dar din acestea 8 grade pana la 10 grade sunt sub linia orizontala a ochiului. De aici,
de fapt, facem distinctia intre vederea de sus si vederea de jos.
Vederea de sus atunci cand acest unghi sub orizontala ochiului este mai mare si uneori mult mai mare
vederea in sus atunci cand este mai mica/ mult mai mica. Ce importanta are acest lucru? Are, pt ca de acest
fapt depinde modul, alcatuirea imaginii in cadrul spatiului, pt ca
in cazul unei priviri de sus, mare parte din tabloul perceput se refera la planul orizontal de calcare . In
cazul privirii de jos, se refera la planul de deasupra. Exista situatii limita cand de fapt in tabloul resp nu mai
avem de a face in acelasi tp cu planul de calcare si planul de alcatuie/ planul de deasura.
IN fond teoretic, te afli la etajul 7-8-9 isi te uiti in jos, vezi doar planul de calcare. Acest fapt, dand o anumita
prevalenta unuia sau altuia in cadrul unei imagini genereaza diferenta posibil de calitate a imaginii.
Putem avea o imagine numai asupra planului de calcare care sa fie f interesanta. Eu ca profesionist trb sa dau
atentie acelui plan de calcare. NU pot spune ca se asfalteaza. IN folosinta spatiului exista niveluri de folosința .
Un spatiu organizat in terase pune o astfel de problema. In parcurgerea normala a spatiului in oras datorita
acestei participari naturale a planului de calcare in imagine pentru impresia pe care cetateanul o are referitor
la calit arh a spatiului, planul de calcare are o importanta deosebita.
Observatie: Expresia aceasta e o expresie care se foloseste si in sens figurativ in sensul ca privesti ca fiind in
afara spatiului respectiv. O expresia care isi ar e radacina in lucrul nostru cu macheta. Expresia a fost fol in anii
60.
Arhit percepe spatiul orasului ca si cand nu a trait intr un asemenea spatiu. Daca privirea e procesul, actiunea,
vederea este si ea un proces, e procesul optic prin care mediul inconujurator este contactat si perceput in
consecinta.
Vederea implica insa in asociere cu privirea intelegere raportare si insusire. Acestea sunt niste procese
auxiliare, care se produc inconstient si constient, mental, in alcatuirea fiecarui individ. Inconstient, pt ca ele
au ceva nativ, prin intermediul vederii si al privirii omul se apropie de spatiul in care se afla il intelege atat cat e
posibil la niv sau de cunoastere. Poate sa il evalueze prin raportare cu alt spatiu prin care a trecut si insuseste
adica il foloseste prin obisnuinta si placere. Aceste 3 consecinte, procese auxiliare in consecinta sunt cu atat
mai puternice cu cat nivelul de cunoastere al individului este mai ridicat. In legatura cu insusirea spatiului,
apare starea de placere, de satisfactie, de bucurie.
Aceste 3 procese auxiliare sunt posibile in urma lecturii uzului si consumului de spatiu. Aceste a fiind actiuni
dublate de atitudini ale spatiului respectiv.
Insusirea spatiului este de fapt cea care duce la consumul de spatiu.Consumul de spatiu inseamna prezenta
individului intr un anume spatiu , intr –un anume scop , prezenta care indiferent de scopul respectiv ii produce
placere. Atunci cand un individ se afla intr un spatiu , se duce intr-un spatiu, pt ca acel sp ii produce placere,
spunem ca el se află intr-un consum de spațiu. Pot merge intr-un loc pt ca am nevoie de ceva ce gasesc in acel
loc, fpt ca gasesc acel ceva acolo ma satisface. Locul acela putand sa fie neprietenos / neinteresant. Daca acel
lucru e interesant imi produce nu numai satisfactie ci si placere. Cand simt acest lucru si mi face placere spatiul
resp, vorbim de un consum despatiu .
CURS 4
Campul structural configurativ
Elemente de configuratie spatiala
Camp structural sau de influente sau de forte- sintagme folosite in limbajul stiintific cu referire in general la
ceea ce se intampla in spatiu- este vroba de forte ca relatii care se constituie in sistemul teritorial respectiv in
raport cu centrul acestuia
CAMPUL STRUCTURAL CONFIGURATIV
Campul structural configurativ este definit foarte simplu prin existenta unui centru care are o anumita putere
in functie dominanta si diversele componente ale sistemului spatial respectiv- este vorba de relatii de natura
compozitionala care genereaza de fapt o structura spatio-configurativa deci de fapt campul structural este
generat de o structura spatio-configurativa, el se constituie in interiorul acestei structuri spatio-configurative –
vorbim despre un camp structural configurativ, ne referim la alcaturirea unei structuri spatiale in sit si ca atare
discutia ar trebui sa porneasca de la intelegerea si definirea sitului in cadrul teritoriului –
DEFINIREA SITULUI IN CADRUL TERITORIULUI
1. cu referire la sit este de discutat in primul rand definirea sitului ca notiune si ca intelegere a situatiei efective
in cadrul spatialitatii teritoriului repsectiv, o definire care a evoluat, s-a modificat de-a lungul timpului de la o
anume incarcare a notiunii in sens religios ca loc sfant, trecand prin intelegerea sitului doar in sensul spatiului
brut, natural si ajungand astazi la o intelegere a sitului ca spatiu amenajat, omogen intr-o abordare globala.
Astfel putem sa facem o distinctie referindu-ne la spatiu, faptulc a avem de-a face cu situl care ne inconjoara
deci care cuprinde de fapt intreaga globalitate spatiala in care ne aflam atat cat ea poate sa fie perceputa si
peisaj care inseamna de fapt acea parte a spatiului care este cuprinsa in cadrul campului vizual.
Putem spune in concluzie ca situl se consituie dintr-o infinitate de spatii peisagistice
2. Tipologia sitului
In sensul inchiderii sau deschiderii si in al doilea rand in sensul de spatiu definit, difuz, complet ceea ce
inseamna o referinta la caracteristici de compozitie a spatiuluI
3. Influenta sitului asupra arh si urbanismului – in sens istoric – ce a insemnat situl pt ob de arh si pt spatiul
urban organizat – faptul ca au existat perioade in care situl era neglijat sau chiar suprimat in sensul de
caracteristica a locului respectiv sau ca au existat alte perioade in care situl era revalorizat in vederea
singularizarii locului, spatiului respectiv – de aici de fapt constituirea in timp a unor atitudini foarte evident
definite fata de sit in sensul estetismului , in sensul abordarii stiintifice, in sensul abordarii naturaliste ceea ce
insemna de fapt o mentinere a caracteristicilor naturale si o subordonare de multe ori totala a sp organizat fata
 de caracteristica naturala ( opera lui wright, alcatuirea spatiala a orasului japonez – eemple in acest sens) O
abordare culturalistA
4. Lectura sitului – apare referinta privind campul structural in sit – aceasta evolutie in cunoasterea, intelegerea
si rpelucrarea sitului a condus la mijlocul primei jumatati a secolului trecut sa se nasca un domeniu de abordare
specifica a sitului numita SITOLOGIE. – azi dubla folosinta- abordarea stiintifica a mancarurilor, a retelor pt
diverse feluri de mancare
ELEMENT DE PRESTANTA
Privind campul structural – am vb intru-un curs anterior ca perceptia ca fenomen natural se realizeaza in cadrul
spatiului generand o imagine a spatiului, am vazut prin ce mecaism se constituie, dar acest proces de generare
a imaginii se realizeaza intotdeauna de ceea ce numim in cadrul spatiului- ELEMENT DE PRESTANTA –
denumire generica, element care atrage atentia – se naste din alcatuirea spatiala respectiva, apare in aceasta
alcatuire o anumita pregnanta, se evidentiaza prin niste caracteristici- el are prestanta, are o valoare de
dinstinctie- datorita faptului ca atrage atenti
Perceptia sesizeaza existenta lui inca dn primul mom al acestui proces de perceptie, astfel incat ceea ce in
cadrul imaginii se defineste ca fiind o caracteristica a sitului respectiv se realizeaza in raport cu acest element
de prestanta, fiind in aceste conditii elementul de referinta in cadrul imaginii pt imaginea respectiva, devine
centru si ca atare va defini campul structural
Nu este in mod obligatoriu determinat faptul ca intr-o alcatuire spatiala centrul compozitional gandit de catre
profesionist sa fie acelasi cu centrul element de prestanta care genereaza campul structural si de aici de fapt
rezulta o problema esentiala in plan compozitional – in sensul ca este o pb de principiu initala pentru un proces
de compunere si in acelasi timp este aspectul final al procesului de comp care ramane caracteristic pt starea
alcaturii spatiale respective
In principiu pt profesionist apare o dificultate de rezolvat insensul ca este de preferat ca sa existe o identitate
intre centrul compozitiei si elementul de prestanta , dar nu este posibil sau nu e necesar intotdeauna
In cadrul unei organizari spatiale, existenta unui element vegetal pe un teren plat, lipsit de alte elemente
asemanatoare, devine elementul de prestanta pentr imaginea respectiva, este firesc ca perceptia care se
desfasoara intr-un astfel de spatiu sa surprinda din primul mom prezenta acestui elementș el este elem de
prestanta in masura in care este o caracteristica, o particularitate proprie- este vb de o dimensiune – un arbore f
amplu dezvoltat devine elem de prstanta chiar daca terenul respectiv e acoperit de vegetatie, un tufis pe un
teren liber poate fi elem de prestanta – relativitatea care intervine in evaluarea relatiilor de natura structurala si
a relatiilor cu caracter canititativ.
Intr-o alcatuire spatiala cu mai multe elem construite relatiile spatiale in primul and cele de natura
cantitativa impun de fapt starea de prestanta a unuia sau altura dintre elemente si uneori aceasta stare poate
sa fie generara de o combinatie configurativa – in ansambul volumelor se distinge prin inaltime un volum si prin
masa un alt volum- dist dintre elem poate sa faca ca aceste 2 elemente sa lucreze impreuna si sa devina un
elem de prestanta care sa lucreze in sine in cadrul spatiului resp - vb in aceste conditii de fapt de
evidentierea elem de prestanta si in consecinta a unei anumite alcatuiri spatiale prin ceea ce numim silueta,
avand astfel posibil de referit la
SILUETA
1. Silueta locala – ma aflu intr-un loc in general f aproape de alcatuirea spatiala respectiva sau in interiorul ei si in
perceptia spatiului imi apare acea parte a alcaturii spatiale care este mai apropiata de mine
privesc dintr-o parte a pietei catre o alta parte a pietei si am de comentat o silueta locala- poate sa fie
interesanta prin configuratie, prin care spatiul este rpelucrat, sau poate sa fie ordinara, sa nu trezeasca un
interes, sau in zona arcului lui aureliu la louvre si privesti catre V- silueta caracteristica si f interesanta pt paris-
in departare relieful caracteristic al parisului, cu ridicarea orasului pe panta colinei repsective incununata cu
catedrala Sacre \coeur – imagine partiala fiind vorba de o perceptie din interiorul alcaturii spatiale ale acestui
mare oras
2. Silueta surpriza – de obicei o silueta care are atractivitate deci imaginea rezulta legata f strans de un element
important de prestanta – nu e perceputa treptat de la o distanta mare, nu e vb de un parcurs indelungt catre
acel elem de prestanta, ci datorita alc spatiale, imaginea este descoperita, intamplator, lucru favorizat de o
trama stradala care nu e geometrica sau de o intrare intrun spatiu, care nu e anuntata de la mare distanta
3. Silueta cadru – in imagine elementul important este un obiect sau un mic grup de obiectre- im imagine acest
obiect se percepe intr-un prim plan in timp ce in al doilea plan avem de-a face cu o perceptie asupra alcaturii
spatiale, asupra sitului, astfel incat cel de-al doilea plan in care se evidentiaza silueta este un plan fundal
intr-o astfel de imagine, referindu-ne la prestanta putem sa ne referim la prestanta in sensul obiectului din
prim plan, dar este pozibil sa avem de-a face si cu o prestanta caracteristica siluetei sia tunci in imagine dpdv
compozitional apar doua elemente de prestanta, in planuri diferite, dar ambele implicandu-se in generarea
unei imagini caracteristice – dinamica pronuntata a relatiilor- imagine mai atragatoare
4. Silueta globala – de ansamblu --- evolutie a perceptiei in masura in care ne indeprtam sau ne apropiem de un
element important - este silueta unui ansamblu astfel situal in teritoriu incat este perceput din ext de la o
anumita distanta- imagini caracteristice evului mediu si chiar mai tarziu pt ca in general orasul, asezarea era f
inchisa ca realizare spatiala ai intre alcatuirea spatiala a asezarii si restul ocuparii diferenta era f mare
Vorbind despre element de prestanta si silueta nu trebuie sa neglijam componenta naturala a sitului pt ca
uneori in situatii diferite suntem pusi in conditia de a reliza, de a ne preocupa cu un aspect compozitional care
in imagine se sprijina pe Un fundal constituit natural deci este vorba de o silueta in care elementul construit
apare ca adjuvant sitului natural. Daca ma gandesc la traseul unei autostrazi intr-o abordare peisagistica
Scema cu triunghi verde – cadru iconjurator si elemente de fundal – idee de prestanta nu inseamna exclusiv
inaltime ci in sens comparativ cu ceea ce este in cadrul respectiv- prestanta putandu-se defini si prin volum fata
de volumele numeroase care constituie cadrul, sau prin material/culoare
Exista siutatii in care dpdv compozitional elementul de prstanta este exagerat, suprasolicitat –
exp flesa enorma a amiralitatii la petersburg – flesa realizata pe cupola cladirii principale a amiralitatii – P +
etaj+ cupola – flesa este enorma pt ca constituie capat de perspectiva in lungul principalei artere din tridentul
din petersburg
Valoarea pe care un element de rpstanta o ia in cadrul imaginii este rezultata in baza perceptiei, dar este
rezultata in mod relativ pt ca este vorba de corelarea sau relatia ei cu ceea ce este perceput in imagine din sit
pt ca in functie de locul de unde se realizeaza perceptia asupra sitului imaginea poate fi in diferite tablouri (
schema cu albastru)- toate tablourile au aceleasi dimensiuni pt ca sunt realizate sub aceleasi unghiuri, numai
ca datorita distantei de perceptie, ceea ce cuprinde tabloul, difera.
TIPURI DE REALIZARE A PERCEPTIEI
Referindu-ne la acelasi element de prestanta- perceptia- poate sa fie statica/dinamica generand cateva
ipostaze, dar la acest lcuru trebuie sa adaugam faptul ca perceptia se poate realiza
Ascendent frontal descendent
FRONTAL
este o perceptie care se realizeaza atunci cand directia de perceptie este orizontala- privirea este intr-o pozitie
efectiv verticala a individului fara niciun efort deosebit al organului de vedere, al ochiului
In mom in care individul face un efort de imclinare a capului sau de msicare a ochiului directia de perceptie se
modif fata de orizontal, devenind ascendena/ descendenta in cond unui teren plan sau se poate produce in
cond unui teren plat, fortat. Astfel incat perceptia sa fie descendenta spre elem de prestanta sau ascendenta
spre elem de prestanta.
Aceasta diferentiere pentru imaginea care se realizeaza---- conteaza modul in care in tabloul de care vorbeam
apara elementul de prestanta. In general un acelasi elem de prestanta luat in consid ca generic, situat in
descendenta isi va pierde din valoare ca integritate si marime a volumului respectiv, in timp ce situat in
ascendenta isi va spori valoarea, fara deci, ca el , in sine ca obiect sa schimbe configuratia. Aceasta face ca
problema constructiei si ocuparii teritoriului intr o topografie variata sa devina o problema importanta de
natura compoitionala.
Imaginati va un relief care in aceasta conditie se pune problema ocuparii sale prin niste constructii.. NU are
importanta ce activ sunt in cladirile resp, dar apare o leg intre tipul si felul activ din clad resp. Avem de a face cu
o ocupare a terenului cu acelasi tip de cladire, aceeasi inaltime. Rezulta ca obt o ocupare o copmpozitie care
reproduce terenul resp., o ocupare care acopera terenul respectiv. O alta varianta: sa construiasca cladiri inalte
in partea de jos si joase in parte cu cota mai inalta: se realiz dintr un relief vizibil agitat se realiz o masa
uniforma la aceeasi inaltime. Avem de a face cu o neglijare a sitului, caracteristicilor sitului. A 3 a varianta:
constr clad joase in partea de cota joasa si clad inalte in partea cu cota inalta: rezulta o supralicitare a reliefului
existent naural, ceea ce inseamna, fol termenii cunoscuti: promovarea conditiilor de sit rezulta o accentuare a
conditiilor sitului, o revaluare a caract sitului.
Var 2 nu trb luata in consid(repr anihilarea spatiului, consid o abordre neprofesionista a sitului, considerata o
eroare) Cunosti urb intr un sit dupa modul in care actioneaza de la inceput asupra sitului respectiv. A nivelat
terenul si a realizat constructia pe un teren plat, ceea ce poate sa apara caraghios in ultim instanta. Sunt la
munte , cu teren in panta si sap pentru a realiz constructia pe teren plat (ac clad se poate construi oriunde, nu
numai in terenu in panta)-adaptarea la sit- constructia trb sa fie rezultata din terenul resp, dar si cu prelucrari in
terenul resp. (ex asemanator Hotelul Mara -Sinaia);
Ex bune: Cercul Militar-pozitie cu anumita dificultate, tinaind cont panta si realiz unui sp public reprezentativ;
In legatira cu acest element de prestanta: elem de prestanta in perceptie prezinta interes sau pierde din interes
si prin pozitia pe care o are in org spatiala in planimetrie in rap cu pozitiile pe care le are observatorul :
asezarea unui elem de prestanta pur si simplu incapatul unei artere importante de circulatie (atunci problemele
fiind de o anumita natura) si situatia cu Palatul Amiralitatii la Petersburg; un ex stralucit: Principalul ax
compozitionale de la Luvre spre Defence;
Cealalta situatie: un acees care nu e definit geometric poate fi luat in consid ca poz favorabila dpdv
compozitional: o artera de circ import in raport cu pozitii import pt asezarea unor elem de prestanta: am
putea avea de a face cu un obiect de perspectiva indepartata; in ultima instanta avem de a face cu o unica stare
compozitionala in cadrul teritoriului.
Acest elem de prestanta def un camp structural.
un elem de prestanta genereaza un camp struct in jurul sau; ac camp e reprezentat teoretic ca o cupola; nu vb
de niste relatii undeva in cerc, dar putem lua in consid rel care se constiuie si se manif nu numai pe oriz ci si
radial catre exterior in cond in care ceea ce se afla in jurul sau se constituie din eleme cu inaltimi remarcabile,
posibil diferite. IN aceste cond sunt urm situatii teroretice:
DETERMINARE TEORETICA A CAMPULUI STRUCTURAL – FORMULE MATEMATICE
Situatia A: Campul struct al unui sg elem de prestanta si care se def fara a fi vb de o formula matematica f
precisa, ci e vb de o formula de imprsie, o formula care se evidentieze un principiu nu o rel exacta. Rap intre
prestanta si mediu/ cadru, raportul intre inaltimea elem de prestanta si h cadrului,
Situatia B: avem de a face cu 2 elem de prestanta, fie ca le preluam istoric, fie ca unul din ac elem apare acum,
plecam de la interpretarea teoretica, in sensul ca fiecare prod un camp struct si ele sunt dif calitativ si
cantitativ, astfel incat rezulta o intelegere/ interpretare in sensul ca : campul structural global care se realiz se
defineste ca raport intre prestanta 1 inmultit cu prestanta 2 impratit la inaltimea cadrului. Ce rezulta? Ca
doua elem de prestanta situate la o distanta relativ mica intre ele, a.i. campurile de prestanta individuale se
suprapun ele lucreaza impreuna generand un camp structural unic mai puternic.
In practica sunt 2 sit care pot fi luate in consid.:
situatia de solid comun -----cand 2 elem de prestanta sunt situate astfel sa genereze un camp struc superior
calitativ-
ex: trunurile gemene NY; cand Manhatan se manif ca o aglomerare de turnuri, deci de elem de prestanta , realiz
unui alt elem de prestanta nu avea o val suficient de mare pt a se impune, el realiz cele 2 turnuri gemene care
au devenit elem care coaliza intreaga adunare a Manhattan ului intr un ansamblu unic. Atunci cand s a prez
proiectul el a fost inteles ca o necesitat, pierduta atunci cand turnurile s au prabusit. Din imag Mnhatanului
lipseste cv, care se realiz unitatea de ansamblu.
Alta situatie este cea a dualitatii: ----doua elem de prestanta sit la o dist in care campurile struct se suprapun f
putin / deloc, atunci se creeaza o dualitate suparatoare, o dualitate in care 2 elem isi disputa dualitatea fara
asemanari de prestanta.
Situatia C: Elem de prestanta sunt mai indepartate a. i. Ele intra intr o rel de sistem si deci coompozitional se
supun acestei nevoi a relatiei de sistem. Este data si aici o formula de principiu: Prestanta unu la patrat supra
Prestanta 2 la partat + dist dintre ele, totul dintre distanta D si totul supra M. Aceste formule de princpiupiu
au acelasi element, acelasi schelet de constituire.
Ipostaza D: elem situate suficient de departat a i ele nu se relationeaza, dar noi trb sa avem in vedere ca , dc,
teoretic ac elem de prestanta genereaza mai multi / mai putin in suprapunere niste campuri la dimens diferite
in concordanta cu caract lor si aceea e o situatie in care dpdv comp o vedem din afara in realit spatiului trb sa
avem in vedere ca sit resp e perceputa de unul // altul dintre observatori din locuri diferite si ca atare daca aici
vb de 2 elem de prestanta situate suficient de departat pt a lucra fiecare pe cont propriu ac lucru e valabil pt
perceptia din anumite locuri ale ansamblului, iar din alte locuri aceste elem in tablou vor aparea f apropiat intre
ele. La niv imaginii urbane comentate ar putea fi o situatie construita intentionat in acest sens, f clar, da rintr o
astfel de situatie ar putea sa apara si elem de prestanta care de fapt in realit spatiala sunt altfel pozitionate.
Imaginea e o realitate in sine, dar imaginea , nu intotdeauna este o realitate in fapt, a alcaturii spatiale, a
organizarii spatiale, ac lucru e esential--- pe care il evid compozitia dinamica. Fptul ca compozitia e judecata pe
plan de noi din afara , ea se constata in realitate intr un alt fel, de aceea am facut dif dintre imag in
reprezentare si imag in perspectiva.
Schema: in tabloul vizual cu cat ma departez apar mai multe cladiri, Eu trb sa am in vedere toate posib, pt ca
intr o posibilitate o clad poate fi favorizata/ defavorizara in alta posibilitate. Judec cladirile intr un plan de
detaliu in amplasamentul resp. Atunci cand s-a croit prima organizare a ansamblului dupa traversarea Sennei ,
nu exista o sol incheiata pt finalizarea ansamblului, exista insa o solutie de principiu.
Obs 1:Apare o situatie in care ac elem de prestanta sunt mai numeroase si in fct de niste locuri de observatie,
modul de grupare si asociere in imagine este diferit, se creeaza imagini diferite, deci fiecare din ac elem sunt
puse in ipostaze dif, de imagina, atunci noi ca profesioniste trb sa verficam aceste ipostaza, sigur nu e posibil sa
realiz cv care sa rasp favorabil tuturor posib de observare. Trb sa facem o analiza pa prioritizam locurile
importante pt ca acea clad sa aduca o contributie import la imag orasului, atunci apare optiunea, adica vom
prefera amplasamentul resp pt niste imagini cu riscul ca din alte locuri sa avem de a face cu niste imag
nefavorabile. Rezulta ca orasul nu e o perfectiune la niv orasului ci e un produs de optiuni.
Observatie 2: Realitatea perceputa numai de cineva profesinist din afara intregii alcatuiri spatiale------ in
realit campul struct se consituie pt un observator din sp, in jurul spatiului si preungirea spatiului catre locul de
observare, acea prelungire luand o configuratie planimetrica diferita de la o situatie la alta in fct de ce se
inampla, in fct de culoarea de perceptie, de spatiile posibile , libere perceptiei care raman. In ac cond avem in
vedere ca: conf legilor perspectivei, in realitate, in perceptie , din acest punct intra nu numai ceea ce inseamna
elem de prestanta si ceea ce e in jurul lui , ci si ceeea ce este in prim plan, deci exista posib ca o clad care e in
prim plan fata de observator, desi e cu mult mai neimportanta ca dimens ca elem de prestanta sa apara in imag
ocupand in imag mai amplu decat elem de prestanta resp. Acea persp creeaza, deci o constructie de rel
spatiale adaptata atat spatiului in sine in care exista elem de prestanta cat si relatiile legaturii in care se afla
observatorul. Un obs simplu nu e constient de ac consecinta,o preia, dar acest lucru trb preluat constient de
catre profesionist.
Scheme: Situatia 1: A+B+B+C+....
RITMUL
Avem de a face cu toate ac elem componente ca elem de prestanta, numai ca exista un loc de obs in care in
tabloui (A(A1+A2))de observare nu intra doar 2 elem, exista un alt loc de unde in tablou intra A+B/; situatiile
resp intervin si se combina asa cum e infatisat in dif ipostaze de org a spatiului.
Pornind de aici ajungem la posibilitatea structurarii in alcaturile spatiale a unor alcatuiri spatiale care au
caracter de continuitate si unitate:
ritmul, ca sucesiune in lungul unei artere, deci in lungu unei directii a unor elem de prestanta. Ritmul este
aceasta succesiune de campuri structurale, o succesiune mai lax sau una mai rapida, in care campurile struc
se suprapun, in aceasta conditie, referitor la suprapunere/ nesuprapunere conduce la niste variante f diferite
de ritm in cadrul compozitiei.
Trb luat in consid tot ce am spus pana acum si printr o raportare la miscarea observtorului pt ca ac lucru e
evident si pt ce se poate comenta aici, dar e f evident in raport cu ritmul. Daca ma deplsez pe jos, / bicicleta /
masin/ tren aaceeasi stare de ritm se poate percepe compozitional diferit pt ca viteza are influenta asupra
asului ritmului ca dist in care se afla elem de prestanta.
A ritma o organizare spatiala inseamna sa tinem seama de conditia de deplasare in care ritmarea respectiva
va fi perceputa. De luat in consid. Faptul ca un ritm poate sa existe/ sa nu existe, dar dincolo de ritm avem de a
face cu gruparile de elem de prestanta ca semne/ semnalizari cu caracter compozitional. Faptul ca la intrarea
pe o artera de circulatie am o asemenea grupare / alta pune in evidenta sensuri diferite de interes in cadrul
compozitiei, pt ca principial altimetria in cadrul orasului ia in considerare acest lucru. Atunci cand acceasta
valoare compozitionala se expr prin elem de inaltime e normal sa am aceasta cadere, aceasta eliberare in jurul
elementului, al gruparii de interes, de fapt a spatiului se lucreaza f mult in astfel de situatii cu o anumita putere
a semului si deci a simbolului.
O intelegere mai evidenta la nivelul campului structural, e o situatie care rezulta intr un teritoriu in care avem
de a face cu o multitudine de elem de prestanta. Problemele care apar si impun conditii in practica sunt f dif.
Una din probleme este anihilarea structurala.
Presupunem o artera de circ, de o parte si de alta a acestei arterer avem elem de prestanta complet dif (P-P+1-
cealalta parte P+10) caracterisitc oraselor americane. Situatie in care lucrurile se judeca la nivel de cartier si
prin forta lucrurilor apar aceste diferente intre un cartier si celalalt. Exista un cartier cu clad luxoase iar pe
cealalta parte avem de a face cu case in ruina. Ceea ce nu e caracteristic in orasul european.
Presupunem aceeasi situatie pe soseaua Iancului- (Pe o parte clad inalte –cealalta cladiri joase)- ce s ar putea
face? Principial, vom vedea aceeasi echilibrare. La niv de camp struct. Avem 2 campuri- unul rosu si unul
albastru. Ce putem face pt a uniica cele 2 campuri structurale. Elem caracteristice pt campul struct rosu se reali
in campul struct albastru si invers si se creeaza pt aceasta parte de adiacenta, caracteriza prin elem care apartin
celor 2 campuri struct. Atat vizibil cat si juridic si financiar. Se evid relatia dintre un amplasament si fiecare
dintre locrurile observatorului.
Amplasamentul cel mai favorabil pt o cladire este proprie unuia sau altuia dintre programele care au fost
propuse. Sa optam ceea ce ne impune unul sau altul dintre locuri in dezavantajul a ce ne impune alte locuri.
O piata urbana ca sp public e rezultatul unor interventii care indif daca sunt realiz deodata in baza unui
aceluiasi plan, dar urmaresc punrerea in aplicare a unor principii compozitionale. Un al doilea concurs 1981-a
 fost o act de arhitectura si urb demonstrativ democtratica, pt ca proiectele au fost expuse intr un mare cort. In
consecinta au rezultat circulatia est-vest pe – element comun; realiz unui sp reprezentativ
Berzei- s a insistat pe prelugirea si supralargirea strazii Berzei.
Aceasta piata este un maidan, neorganizat, prin fpt ca nu si gaseste o unitate spatiala, acest coridor Mihai
Bravu-Titulescu constituie o bariera structurala, dar si in plan fizic config- avem de a face cu o scara a spatiului,
de fapt avem 2 campuri struct, de nord si de sud, ce putem face pt ca ac 2 campuri struct, printr o suprapunere
sa conduca la un ansamblu unitar? Aruncarea unor elem caract ale unui camp struct in celalalt camp
structural.
Inca din 1996-97 a aparut solicitarea unui aviz de constr a unei clad inalte in acest loc, e vb de o cald veche care
ramane pe loc si frontul acesta devine in locul sos Aviatorilor.
Brd-lu o cladire in care initial a fost facuta d eun arh roman, a intrat in conflict, ia la final a fost un arh francez,
realizandu se una din clad inalte urate ale Bucurestiuli, in tp ce aici erau discutii, se realiz ac clad inalta pe BLD 1
Mai. IN mom de fata exista aceste 2 clad. O clad care dpdv arhitect e o expresie nereusita, dar dpdv urbanistic
este o espresie reusita, are rol urbanistic pt ca ac clad da finalitate, rost spatiului acesta, in intrarea dinspre \m
Bravu spre P Voctoriei, piata is gaseste o stabilitate cu ajut ac clad care e totusi in afara pietei. Uneori in
rezolvrea unui spatiu putem sa obtinem aceasta rezolvare prin realizarea unei comp . cu ajutorul unor elem
exterioare. La frontul acestui bulevard apare intr un mod brutal, abuziv, nepotrivit, ea ar fi avut nevoie de
prelucrare a spatiului respectiv. (fie o retragere/ crearea unui largo intre intersectia cu BLD Barbu de la Manta).
O cladire inalta neportivita lng o clad mica si invers, la urma urmei, e o problema de relatie.
Elemente de configuratie spatiala
Elemente prin intermedul carora un spatiu ia o anumita configuratie. Configuratia spatiala se evidentiaza
compoztional prin ceea ce numim valori de vizualizare a spatiului – valori de vizualizare ale piesajului sau valori
de vizualizarea ale cadrului spatial – in masura incare organizarea spatiului respectiv ia in consideratie mai mult
sau mai putin obiectul construit. Sunt 3 categorii de astfel de elem de vizualizare a spatiului
1. (Nivelul de interventie al profesionistului ) – PRIVELISTEA –poate sa fie un efect deosebit chiar si atunci cand
nu exista nicio interventie- ne aflam undeva in natur, intrun loc de unde ne delectam cu o proveliste in peisaj.
Nu orice loc poate sa faca favorabila o priveliste. Ce este imp pt o priveliste ? – in afara situatiei in care putem
considera o perceptie panoramica, deci situarea observatorului intr-un loc de unde poate sa priveasca si sa
cunoasca situl de jur imprejur, privelistea este imaginea care rezulta in cadrul unui camp vizual – se impune in
spatiu o conditie, anume limitarea.
Din spatiu, pt a vorbi de o priveliste, avem in vedere o limitare a spatiului,
TIPURI DE LIMITARI ALE SPATIULUI PT A CREA PROVELISTEA
------o limitare care este prezenta in tablou. Aceasta limitare se poate realiza prin natura locului- un acces care
nu e usor rectiliniu, ajunge la un mom int-un loc de unde existand o vegetatie de o aprte si de alta se deschide
ceea ce numim priveliste
------limitare CARE se poate realiza prin constructie- apare FRAGMENTAREA PRIVELISTII – interesanta ca
relatie spatiu construit –sp interior si sp exterior. Sunt multe programe si istoric vorbind situatiile in care in
alcatuirea spatiului cosntruit se avea in vedere existenta unor parti ale spatiului cosntruit care sa aiba o prima
functiune in sensul relatiei cu exteriorul, logia, pridvorul, galeria, sunt elemente spatiale care au acest sens. In
felul acesta spatiul exterior este adus in interior.
Logia in palatele venetiene este celebra, a fost preluata in palatele brancovenesti, nu formal ci perfect
inteleasa ca spatiu de relationare cu ceea ce inseamna privelistea- exteriorul. Fragmentarea care apare in
general la unele logii si la galerii da de fapt un anumit sens imaginii privelistii in ansamblu datorita contrastului
intre primul plan construit si planurile ulterioare care se indeparteaza.
Curs 5 11 ianuarie
Capitolul 3:
Elemente de configuratie spatiala-elem caracteristice de configuratie spatiala
3 categorii de config spatiala-care in fct de context genereaza tipuridiferite de imagine
PERSPECTIVA
Perspectiva-efectul de perspectiva fiind in perspectiva conceptiei si recunoasterile din perceptie a celei de a
doua valori de indivdualizare.
Perspectiva- portiune de priveliste, o parte din priveliste care e incadrata, determinata, limitata in special
lateral, ceea ce face ca perceptia sa fie indrumata in mod natural catre un obiect care are o importanta de
cele mai multe ori functionala, dar nu intotdeauna, dar care are importanta dpdv al spatialitatii, in cadrul
persp este centrul de perceptie, elem de prestanta in cadrul spatiului.
Putem avea de a face cu ai multe elem de prestanta. Perspectiva sa se realiz in raport numai cu unul din ac
elem de prestanta si aceste elem care constituie elem de fixare al elementului de perspectiva sa nu fie cel mai
important elem de prestanta.
IN ansamblul compozitional avem de a face de multe ori cu situatii contradictorii. In cadrul privelistii efectul de
perspectiva inseamna punerea ellementului de prestanta intr o anumita conditie. Inseamna ca elementul de
prestanta se afla la o distanta fata de observator, ceea ce determina f clar directia de perceptie.
In spatiu elem de prestanta atrage atentia in mod natural , dand directia de perceptie. In fct de ac directie
sau linie de perceptie se defineste geometric tabloul in cadrul campului vizual, in consecinta se def compozitia
peisajului respectiv.
Pentru ca aceasta directie sa fie nu numai semnalata, dar si precizata f clar in cadrul spatiului, avem nevoie de
un culoar de perceptie, un culoar care se constituie in lungul liniei de perceptie. Acest culoar fiind definit de o
incadrare.
Nu avem cum sa limitam in priveliste efectul de perspectiva. In aceste conditii ef de persp se caracterizeaza
cantitativ, prin rapoarte de dimensiuni si in general fiind vb de rapoarte avem de a face cu punerea in relatie a
dimensiunilor apartinand la doua sau mai multe componente.
 Intr o singura conditie avem de a face cu punerea in relatie a unui elem. -Cap de perspectiva. Se
caracterizeaza prin inaltime si latime. Ca obiect/prezenta frontala putem vb de un element care se evidentiaza
prin volum, suplete inaltime, altfel relatiile care constituie rel dimensionale sunt intre lungimea liniei de
perceptie, adica dist dintre observator si obiect , cap de perspectiva si inaltimea obiectului care este cap de
perspectiva, avem pe de o parte dist dintre ob si elem de prestanta si latimea culoarului.
Este vb de caracteristici in cadrul profilului transversal, Luam in consid raportul dintre latimea culoarului si
inaltimea fronturilor latrale. Prin compozitie, acest raport nu e obligatoriu a se constitui la o anumita valoare,
dar acest lucru trb urmarit in sensul ca efectul de perspectiva e cu atat mai pregnant cu cat raportul intre
lungimea pe care se efectueaza perceptia si latimea culoarului e in favoarea lungimii culoarului. Un culoar cu
cat e mai lung atat efectul de persp e mai pregnant.
MIJLOACE DE RALIZARE A FECTULUI DE PERSPECTIVA
-PARAVAN VERTICAL JOS – CULOAR CU H MICA
Inaltimea incadrarii acestui culoar are o importanta pt efect, pt o anumita determinare a efectului, dar trb
subliniat fpt ca efectul de persp e posibil in unele situatii in conditia in care acest paravan vertical e relativ jos,
adica de h mica, sub orizontala de vedere/ orizontala ochiului. Dpdv compozitional, uneori e suficient, ca un ef
de persp care se realiz prin marcarea culoarului repsp prin interm unor borduri. A gandi un pavaj intr un sp
mai larg a unei piete in care desenul urmareste sugerarea unui culoar, precum se spune, un covor catre obiectul
cel mi important sau catre un ob care are o anumita valoare cu caracter decorativ devine suficient pt a creea
uun efect de perspectiva care evidentiaza importanta ob resp.
- CULOAR INCHIS PE O SG PARTE
Dpdv al mijl de realizare a efectului de persp avem posibilitati deosebit de multiple. Ceea ce realizeaza prin
ceea ce propune sa fie in concordanta cu natura, caracterul spatiului resp si deci cu importanta obiectului este
pus in valoare. Efectul de perspectiva se poate realiza si intr o conditie speciala care pt a sublinia si marca acel
culoar de perceptie sa folosim numai inchiderea pe o singura parte a culoarului, numai cu un front vertical.
Acest lucru nu se poate defini gratuit, de exemplu dc avem de a face cu o artera de circulatie in interiorul unui
ansamblu construit. Marchez frontul numai pe o singura pare, pe cealalta avem de a face cu niste cladiri care
nu intra intr-un front care are o asezare neordonata. Acest lucru nu mi serveste pt a creea un ef de persp care
se afla la o anumita distanta.
In schimb daca avem un ansamblu construit pe o faleZa a unui curs de apa atunci frontul constr poate sa se
constituie ca front consrtuit vertical ca un efect de perspectiva. Ma refer in cond in care acelasi efect definit in
plan vertical unilateral e posibil de realizat in conditia in care am de a face cu un front constuit f clar, o artera
de circulatie si un sp deschis caracterizat in sine, de ex cursul de apa, astfel persp se constituie intr un obiect,
astfel ef de persp se constituie in afara contextului de simetrie.
ELEMENTUL CAP DE PERSPECTIVA
Elementul care constituie un cap de perspectiva. Fiind vorba de acel culoar de mai devreme de
observator si de capul de perspectiva.
Acest cap de pers intr o generalizare principiala
1. poate sa fie o constructie elansata , de tip coloana, o clad f inalta,
2. poate fi in alta Varianta o constructie masiva care se rremarca printr un volum simplu sau compus
3. poate fi o constr tip poarta arc de triumf, ceea ce inseamna un volum a masei sale eliberata in spatiu, fiind un
elem care nu se evid prin volumetrie deasupra terenului ci se evid printr o anumita prelucrare.
Un ELEMENT decorativ vegetal sau mineral (un pavaj) o fantana , o oglinda de apa. Aceste elem pot avea
valoare de perspectiva conditionat, adica in anumite situatii, astfel aceste situatii sunt determinate de relatia
intre perceptia de catre observator si oiectul respeciv. Avem de a face cu perceptie oriz frontala/ perc
ascendenta/ descendenta.
Elementul tip coloana e un elem care este posibil de amplasat intr o perceptie oorizontala. El e
avantajat de pozitia ascendenta si dezavantajat de cea descendenta.
Elementul de tip volum construit masiv e posibil de amplasat si in perceptie ascendenta si orizontala.
Volumul de tip poarta posibil in perc orizontala si ascendenta, cea ascendenta fiindu-i favorizanta. O
percepetie favorizanta= perceptia care mareste efectul. Acelasi spatiu, acelasi lucru in spatiu perceput din
pozitii diferite in conditii diferite poate sa genereze efecte diferite, desi in sine el e acelasi, efectul prin
impresie a observatorului poate fi diferita.
Elementul tip parviu floral/pavaj posibil de amplasat cand avem de-a face cu o persp descendenta.
Dc suntem intr o sala de spectacol, la parter, avem o imag a salii, la o loja sau balcon-avem asupra salii o alta
imagine. Componentele sunt aceleasi, dar impresia e alta.
Sp vazut la niv ochiului pare mai mic decat acela vazut de la inaltime.
SP vazut de sus in jos pare intotdeauna mai mare , amplu, pt ca sp se def mai cuprinzator. Imaginea, de ex de
la etajul20/30 a manahttan ului iti lasa impresia unui sp mut mai mare la nivelul strazii, iar daca vedem de jos in
sis, imag unui sp e mult mai mic.
4. de parviul floral/ pavajul, care nu exista dpdv comp cand avem de a face cu o persp ascendenta, el devine
interesant atunci cand avem de a face cu o perspectiva descententa. In principiu, nicioddata cand persp e
descendenta, ptrin toopografia terenului nu amplasam o cladire importanta pt ca isi pierde din valoare, de a
aduce un aport compozitional.
Intotdeauna cand avem de a face cu o perceptie descendenta accentuata- descendenta si e totusi necesara o
organizare arhitecturala de spatiu in captul culoarului de perceptie, atunci acea constr tr sa fie de H MICA
!!!!!!!, sub niv orizontalei si trb sa avem o grija deosebita pt ceea ce inseamna realiz acoperirii constructiei
respective, acoperisul pt ca acesta devine elem de interes intr o pozitie ascendenta. O strada in descendenta
spre o oglinda de apa/ faleza nu va fi niciodata inchisa pt ca ef de persp se constituie astfel asupra oglinzii de
apa si asupra sitului.
TIPURI DE EFECT DE PERSPECTIVA
Efectul de perspectiva in alcatuirea spatiala este determinat si de asezarea elementului care constituie capul
elem de persp. IN principiu e vb de un elem care are o anumita prestanta si care se afla in cadrul tabloului in
cadrul culoarului de perceptie, dar mai mult de atat luam in discutie pozitia acelui obiect.
Atunci putem avea in discutie mai multe tipuri de efect de persp dincolo de ce am vazut anterior ca
EFECT DE PERSPECTIVA FRONTAL/ ORIZONTAL ASCENDENT/DESCENDENT
EFECT DE PERSPECTIVA DIRECT FRONTAL
Atunci cand culoarul de perceptie e recfctiliniu si cand obiectul se afla in capatul acestui culoar. El
constituindu se in consecinta prin insumarea celorlalte caracteristici necesare de care am vb anterior.
Putem avea intr o cond asemanatoare, dar nu identica situatia in care culoarul se opreste dpdv spatial intrun
front sau cladire care nu indeplineste conditia de a fi un elem important de prestanta. Rolul elem de
prestanta in calitatea aceasta de cap de persp il poate prelua o alta cladire care se afla in al doilea sau al3 lea
plan , astfel se constit un fel de persp frontal.
Capul de persp resp nu e in contact direct cu spatiul unde se consuma efectul respectiv, de ex: Imaginea care se
constituie la NY, unde cladirea inalta realizata de Gropius peste gara centrala a orasului genereaza o astfel de
imagine, gara e realiz intr o piata centrala care segmenteaza artera princ, liniile de teren fiind subterane. IN
lungul bulevardului se creeaza o imagine de acest fel. Perceptia direct sa indirect a capului de persp se poate
realiz s in conditiile in care efectul nu e frontal ci se realiz un efect lateral, avem de a face cu un ef de persp
directa/ ndirecta laterala.
EFECTUL DE PERSPECTIVA FRONTAL – PE TRASEU CURB
IN sensul ca elem de prestanta apartine unui din cele 2 elem cadru al efectului de persp. Acest efect de persp e
avantajat de traseul curb al strazii, adica efectul e sporit, ceea ce e valabil, in efect sporeste. IN conditiile
respective, in gen traseele curbe ale strazilor favorizeaza realiz unor efecte de persp deosebit de interesante, pt
ca o cladire care e un element de prestanta poate sa se afle/ sa participe, datorita modificarii pozitiei de
perceptie sa ajute la realiz unor imag diferite. Aceasta fiind o caracterstica de mobilitate in cadrul spatiului.
In legatura cu aceasta trb sa retinem fpt ca la o strada pe un traseu curb exista o diferenta privind conditiile
de participare la imagine intre frontul concav si cel convex. Intotdeauna fr concav e cel valabil , favorabil pt
amplasarea unor clad importante pt ca datorita curburii primeste perceptia in mod favorabil, in timp ce
frontul conve nu e fav unor astfel de constructii, pt ca perceptia sterge frontul resp.
EFECTUL DE PERSPECTIVA DESCENDENT
Descendenta este un lucru, o situatie a conditie toopografice a terenului care genereaza niste efecte de
perspectiva cu anumita particularitate. E vb de efecte de prespectiva care se topesc de fapt intr un spatiu in
organizarea spatiului, asa incat situatiile resp pot fi realiz ca efecte de desfasurare sau efecte de silueta.
O Situatie speciala e atunci cand in cond in care observatorul si elementul de prestanta se afla pe o aceeasi
cota, pe orizontala de perceptie, dar intre cele 2 pozitii se remarca o declivitate a terenului, in sensul ca
terenul este scobit. Aceasta situatie poate sa fie prin folosinta naturala a terenului fara o intereventie sau poate
fi prin amanajare.
O astfel de rezolvare compozitinala e descoperita si utilizata relativ intens in peisagistica engleza, cand
realizarea amenajarilor peisagiste, a parcurilor in cadrul unor domenii nobiliare cauta astefel de situatii. Exista
o decivitate mai adanca sau mai putin adanca se numeste caldare, astfel incat in amenajarea peisagistica
accesul spre clad importanta spre sediul nobiliar, spre castel e intrerupta de cursivitatea , liniaritatea ei. Astfel
incat accesul catre palatul resp se poate face pe o circulatie care se desparte mergand pe liniile de cota ridicata
ale reliefului respectiv, spre buza caldarii. O amenajare peisagistica prin plantare masiva in exteriorul circulatie
si o plantare pe grupuri e de asa natura incat sa lase o percepere valabila catre castel traversand aceasta
pajiste.
De aici rezulta mai tz o org spatiala care in spatiul circular verde, organizat in consecinta, fie ca se realiz pe un
plan circular, geometrizat sau patratic, este o maniera de abordare peisagistica a spatiului care a fost preluata
in consecinta sp urban a pietei urbane.
Formele sub care se realiz acest bulingreen – permite o percepere descendenta , care e mai cuprinzatoare, care
e mai de efect decat perceptia la nivelul orizonatalei asupra spatiului.
O rezolvare de acest tip este rotonda scriitorilor in cismigiu.
In lungul axului rezolvarea peisagistia a parviului se incheie in apropierea aleii traversate. Ceea ce inseamna
bandoul floral sa se inchida.
In sectiune transversala se realizeaza o decupare in adancime a spatiului, exact unde se produce incheierea
bandourilor florale. Se citeste de pe alee dar nu se citeste in perceptia generala in lungul parviului axului
principal. Starea deplorabila a cismigiului a estompat aceste rezolvari.
Perceptia descendenta –o perceptie care nu poate fi neglijata. Sunt preluate teritorii cu o topografie relativ
agitata, cu pante ridicate. Aici intervine in primul rand o stiinta si o tehnica a asezarii orasului pe astfel de
pante. Apar si considerente de ordin compozitional si estetic. Perceptia de sus asupra unor obiecte conditie in
care acoperirea moderna prin terasa e o acoperire dezavantajoasa, care produce o inasprire si deteriorare in
planul imaginii.
In Laussane Reglementarile permit realiz unor constr noi in terasa cu cond ca terasa sa fie amenajata coresp
dpdv peisagistic. Versantul principal pe care s a realiz la inceput orasul se constituie pe o cota de cateva sute de
ha de la parte ce a mai de sus pana la malul lacului. Strazile princ sunt realiz in lungul pantelor. Astfel imaginea
de sus a orasului pun in evidenta toata aceasta asezare a orasului.
Tot la Laussane exista o cladire a prefecturii, cladirea administrativa, initial era situata la o strada de cornisa a
orasului, nevoia de parcare e nevoie sa se faca o constructie de 4 niveluri. Accesul carosabi la clad se face printr
o bretea carosabila prin spatele ei, care initial era o zina verde, pt ca aici toata terasa peste parcare e
amenajata peisagistic. Aceasta gradina e o continuitate a spatiului din interiorul cladirii administrative.
Topografia locului permitand o perceptie a spatiului in descendenta sau ascendenta e unul dintre datele
terenului care devin cele mai interesante in cadrul preocuparii pt o anumita organizare cmpozitionala pt ca
accesul spre o clad import prezinta interes in raort cu ac agitatie, combinatie a declivitatilor terenului respectiv.
Sunt unele cond care anuleaza o astfel de declivitate creand o persp monumentala spre ob respectiv. Impune
monumentaliatea.
PERCEPTIA DINAMICA
 Perceptia dinamica este accentuata. Intr o asemenea perceptie dinamica apar niste robleme pt ca nu orice ob
de prestanta suporta o miscare in perceptie in cadrul imaginii, in sensul ca in imaginea c care o perceptie
progresiva asc/ desc e de urmarit, de ex: ansamblul olimpic din 1956 la Osaka la o cota de nivel ridicata. Acest
ansamblu surprinde o sala de sport, anexe, turnul olimpic cu flacara olimpica. Pentru ca ajungand aproape de
trepte turnul sa dispara complet din erceptie, urcand treptele, dupa aceea apare in perceptie partea de sus a
turnului, simbolul, astfel incat urcarea treptelor face ca turnul sa se expuna si sa intre in perceptie.
AXA
Mijloc compozitional si de valorare a sitului organizat dpdv functional si configurativ sprijinindu-se pe un
element linear de plan ca legatura intre doua sau mai multe locuri specifice
1. Axa se defineste atat compositional configurativ cat si functional
2. Se sprijina pe o linie de plan, un element linear de plan
3. Face o legatura intre doua sau mai multe locuri specifice
Axa nu este un spatiu linear oarecare – sunt necesare acele locuri specifice , daca nu avem de-a face cu niste
locuri specifice, indifferent daca alte carcteristici sunt depistabile in spatiu, nu avem de-a face cu o axa de
compozitie. In aceste conditii axa are rolul de a directiona, de a ordona si de a uniformiza in spatiu
Principial este vorba de a defini foarte clar cel putin doua locuri de interes, locuri in care se intampla ceva,
locuri in care in sine sunt definite compositional- marile axe in marile compozitii urbane sunt legaturi intre
spatii urbane importante, intre piete urbane
Faptul ca axa ordoneaza inseamna ca de fapt o axa este cadrul potrivit pentru a realiza o anumita succesiune in
lungul el si spunem ca ordoneaza pentru ca intr-o alcatuire urbana dezordonata, introducerea unui ax,
impreuna cu ceea ce axul adduce cu sine creeaza o anumita stare de ordine.
Spre exp ritmarea- in mom in care in lungul axei indifferent de modul in care este construit, ocupat teritoriul
apar si se realizeaza niste elemente in ritm lucrul acesta impune in intregul teritoriu o anumita ordine, chiar
daca nu avem de-a face in lungul axei respective cu un cadru unitar in sine, iar aceasta ordine la randul ei
unifica termenul de unificare – se refera indeosebi la procesele de restructurare- compozitie prin organizarea
urbana a unor spatii
Caracteristicile unei axe sunt date de ----
1. Capete
2. Traseu
AXA CA TRASEU
Traseul axei este de fapt definit in interiorul texturii alcatuirii urbane respective, in general, a vorbi despre un
traseul axial inseamna a te referi la o artera de ciruclatie indifferent daca este prevazuta pt o circulatie
carosabila sau numai o circulatie pietonala
s-ar putea presupune ca vorbind despre un traseu, vorbim de un traseu liniar. Traseul, intr-adevar este linear,
dar nu este obligatoriu reciliniu , nu trebuie inteles faptul ca axul inseamna un spatiu linear rectiliniu.
Un traseu sinous poate constitui un ax atata timp cat el indeplineste acele cerinte de determinare a axului-
face leg intre 2 sau mai multe locuri, serveste la o directionare, unifica organizarea spatiala in cadrul teritoriului
AXE VIRTUALE CA EXCEPTIE A TRASEULUI
De asemenea trebuie pusa in evidenta o exceptie – existenta in compozitia urbana a unor posibile axe virtuale,
axe care nu stau pe o linie, pe un element linear efectiv de plan, dar ele se definesc linear in spatiu
Daca luam in considerare planul general de ansamblu al romei- piata capitoliului si piata catedralei sf petru-
sunt constituite pe baza unui ax compositional principal – axul interior al spatiului- piata sf petru se afla de fapt
in continuitatea esplanadei care de fapt prelungeste axul principal al ansamblului- este vb de un ansamblu axial
realizat, sprijinit pe un ax compositional la nivelul teritoriului mai larg
Nu exista o leg lineara directa intre ans sf petru si p.ta capitoluliului, exista insa un ax virtual- din piata
capitoliului perceptia in contextul privelistii in descendenta asupra romei suprinde relatia lineara de la
capitoliu la sf petru
CAPETELE AXEI
Capetele axului sunt de cele mai multe ori legate de efectul de perspectiva de care vorbeam.
In cele doua exp lucrul acesat este evident pt ca spatiile sunt construite astfel incat efectul pricipal
compositional este efectul de persp asupra cladirii capitoliului – primaria veche a romei din piata de jos si apoi
prin urcarea scarii gigantilor spre piata de sus – alta imagine de la raul arno la catedrala- perceptie cu effect de
persPectiva intr-o perceptie progresiva in lungul axului respective
In alte situatii axele transversale au o adancime insemnata conducand in diferite locuri importante,
interesante ale orasului ai fiecare dintre aceste locuri se poate consitui ca un ansamblu ai un asemenea ax
sustine consistenta compozitionala a unei intregi zone
1. SPATIU CIRCULAR / 2. PATRAT / 3. DREPTUNGHIULAR
1.Definit de un front circular presupunand aceeasi arh ne aflam intr-un spatiu care are o particularitate prin
configuratia sa, dar nu are orientare pt ca de fapt pe desfasurarea planului vertical nu gasim niciun element
care sa consituie, sa se defineasca ca element de interes, care sa atraga atentia in mod special
2/3. apare o diferentiere intre laturi la spatiul dreptunghiular si o diferentiere la ambele in existenta acelor
intranduri ale diedrelor facute de planuri verticale si care determina axele diagonale – deci aapre oa numita
particularizare a locurilor in cadrul spatiului datorita diferentelor intre trei tipuri de axe
In celelalte situatii compozitia nu ne ofera imf cu privire al asezarea in trama stradala si nici la o orientare
compoztionala, lucru care in general lispeste compozitia locului respective de particularitate. Asemena situatii
 aproape ca nu sunt posibil de gasit in constructia urbana, decat intr-o abrdare neglijenta, contemporana a
locurilor pt ca numai prin a lua in consideratie faptul ca intr-un spatiu se intra si se iese din el este déjà un motiv
care genereaza un support pt orientare si pentru asezare in textura.
1. Spatiu circular
Asezarea in trama in aceste conditii este rezolvata. Avand in vedere ca pe fronturile circulare, intrarea acestui
ax si iesirea se realizeaza printro organziare spatiala proprie locului respectiv si ca aceasta organziare devine
element important si element subordonat sau doua elemente de aceeasi valoare care particularizeaza spatiu,
spunem ca acest ax support este in acelasi timp si un ax constitutiv pt ca spatiul nu numai ca este fixat in
textura, dar el se si organizeaza in raport cu acest ax. In spatiul respective, prin intermediul lui, apare
dominanta, elementul dominant- in toata desfasurarea fromtului circular apar elemente simple sau complicate,
porti, care devin posibile dominante ale spatiului
In cealalta ipostaza tot a unui spatiu circular, aceasta calitate dubla de ax support sau ax consittutiv se
desparte pe doua axe- ax support si ax constitutive . de data ceasta elementele care sustin axul constitutive
fiind independente de axul support, fiind elemente numai ale axului consitutiv. Axul constitutiv, spre deosebire
de axul support ramane in interiorul spatiului, cu unele exceptii iese in afara acestora in cazul sistemelor,
combinatiilor de spatii.
AX RINCIPAL/ SECUNDAR / AUXILIAR
In sistemele spatiale, sistemul de axe se complica – renasterea dechide acest drum pt ca in baroc spatiile
organizate sa evidentieze uneori sisteme f complexe axiale
Spatiu sta, este legat in trama de axul support.axul support deci intra si iese din spatiu, iar sensul acesta este
generat de ideea relatiei sp respective cu ceea ce inseamna alcatuirea urbana in teritoriu- daca nu cumva sp
resp este centrul acestei alcatuiri si se afla undeva in alta parte, atunci intotdeauna rel lui cu centrul alcaturii,
evidentiaza acest sens de intrare in spatiu, deci a spune ca axul constitutive intra si iese din spatiu este de fapt
o exprimare relativa.
Axul support, axul pe care sta spatiul in configuratia lui are un ax constitutive principal care este ax
transversal si care este legat in primul rand de dominanta in cadrul spatiului – dominanța insemnand in conf
acestul spatiu, absida, ar fi putut fi o alveola legata de o construictie importanta.
Avem situatia unui ax constitutive principal care este in legatura compozitionala cu un ax consitutiv secundar,
cel care defineste spatiul respective pe lungimea sa. Este posibila existenta si a unor axe constitutive auxiliare –
toate aceste axe constitutive care sunt aici ax principal, ax secundar, ax auxiliar trebuie sa indeplineasca
calitatea precizata prin def – sa faca o legatura de perceptie intre doua locuri importante- daca axul consitutiv
principal e definit in primul rand de dominanta, nu poate ramane in cealalta parte fara sprijin- ai intotdeauna
un ax constitutiv inegal ca importanta trebuie sa aiba un element de sprijin si in partea opusa locului imp
EFECT DE PERSPECTIVA TELESCOPIC- dinamizare a imaginii in spatiul respective
De la poarta pana la iesirea din Piata bisericii Madlene- avem de- face cu 4 profile transversale – perceptia
frontonului bisericii madlene – in care sunt perceputie in fatada 6 coloane ajunge ca treptat sa se treaca la 8,
apoi la 10, apoi la 12 coloane in mom in care ajungi si se vede in integralitatea fatada bisericii- acesta este un
exp de dinamica compozitionala in perceptie- lucru insusit de orasul vechi, classicist
1. Axul nr 1 – serveste locul cel mai imp al alcatuirii urbane respective – locul in care se asociaza cu axul de cat
a2a. urmand sa se asocieze cu un ax de cat 3- un ax de cat superioara nu se poate termina, sprijini intr-un ax de
categorie inferioara
Acest lucru duce la rez functionala a circulatiei pt ca atunci cand evaluezi o trama stradala urmaresti aceasta
ierarhizare – o strada cu un profil transversal de o anumita importanta intr-una cu o imp mai mica= greseala
2. Cel de-al doilea loc ca important ape ax – avem de-a face cu o strada. Pe ea se afla o cladire imp care isi
rezerva un sp de detenta in fata ei- prezenta cladirii genereaza pe aceasta strada un ax in capatul caruia
cladirea marcheaza locul important al axului respective – pt ca acest spatiu sa exprime o compozitie- pe frontul
de vizavi axum trebuie sa aiba un elem de sprijin- poate sa fie o fatada, alta decat restul fatadelor, la o anumita
organizare a traveii sau la expunerea pe fatada repectiva a unei logii, balcon, altceva ce nu se afla pe restul
frontului respective ca mod de tratare. Este vb de nevoia ca orice ax sa fie semnalizat macar in partea opusa
obiectului important pe care il pune in evidenta prin axialitatea respectiva
Aceasta axialitate trebuie sa fie urmarita in orice alcatuire de spatiu- sp public, sp intre cladiri , evitand simetria
si preferand asimetria – axul este obligatoriu intr-o stare de simetrie, dar simetria nu este obligatoriu intr-o
conditie de axialitate, dar e nevoie de echilibru
COROBORAREA IN SISTEM DE AXIALITATE
Coroborarea in sistemul de axialitate prin intermediul acestor locuri – aceste axe ca linearitate nefiind vizibile
decat prin intermediul conexiunii vizuale intre locurile respective- sunt situatii in care linearitatea sa fie
expusa, vizibila, in modul in care se organizeaza pavajul
Ca legatura cu ceea ce inseamna efectul de perspectiva- capatul unui ax- in multe situatii inseamna a ne referi
al un efect De persp de capat- efectu de persp este cel de care am vb in prima aprte- persp directa sau indirecta
– in general problema echilibrului in spatiu apare in procesul de restructurare deci atunci cand intr-o
constructie existenta a orasului se intervine cu un aport contemporan, deci cu ceva nou care trebuie sa fie
asociat a ceea ce exista in semnsul edificarii unei compozitii
EXEMPLE DE SITUATII
1. Spatiu- effect de perspectiva directa, laterala – in dreapta nu e acelasi lucru cu ce e in stg- in stg marcare pe
inaltime, in dreapta, marcare de masa de asezare, de ocupare a teritoriului- este o posibilitate de echilibru –
cand nu ne intereseaza un effect de persp frontala, axiala, ne tenteaza persp laterala cu un elem inalt,
echilibrarea se poate face in partea cealalta printr-o masa construita- evidentiaza starea de agitatie
2. Situatia cand avem o cladire existenta care are o anumita dominanța a spatiului, o cladire care are un portic
si treebuie sa contruim pe cealalta parte, nu inseamna ca e obligatoriu sa propun o cladire identical ca cea care
exista, se poate contrui o cladire contemporana cu elente de finsaj respective, avand insa grija la nivelul
gabaritelor cladirii,- se creeaza o stare de echlibru
3. BCU- acces prin supralargire pe colt, relatie cu cladirea mai veche a muzeului Amman
4. Strada- pe o parte p+1, pe cealalta p+10 – situatia sos iancului unde cartierul vechi exista de dianinte de razboi, realizeaza ac raportare. In al doilea rand raportarea in sensul relatiei intre dimensiunile spatiului. Avem de
la sf anilor 70 se realizeaza blocuri p+8, 2 fronturi discordante – problema disimularii – luat in considerare, in consecinta, proportia.

VARIANTA 1 - cladirea inalta este indeparata de la strada – distanta la carosabil este mai mare decat dist la SCARA
carosabil a cladirilor joase- principiu invers de parghie, de modul cum actioneaza parghia care o anumita
1. Pe de-o parte o scara generala, ordinala, care e raportul intre diverse dimens ale spatiului, aici extindem ideea
folosinta in urb ----------- cladirea in cadrul perceptiei se estompeaza, se topeste putin,
raportului intre parti ale spatiului, intre componente ale sp, ceea ce extinde ideea de comparatie, de la plan la
volum
VARIANTA2 = organizarea unui volum premergator catre strada care sa fie premergator la scara cladirilor de
2. pe de o alta parte scara umana a spatiului, care e o comparatie intre dimensiunile fizice ale spatiului sau ale
vizavi, care sa aiba aceeasi functie comerciala,
unor componente ale spatiului si dimensiunile de existenta de stare ale individului uman.
VARIANTA 3- acolo unde este posibil inlocuirea cladirilor joase cu cladiri inalte care sa sustina frontul cladirilor
inalte, In prima situatie scara ordinala, sigur ca coteaza masura in care fronturile unui sp urban se relationeaza cu
dimensiunile in sine ale spatiului.
VARIANTA 4 - se realizeaza o cladire inalta pe frontul cladirilor joase undeva pe traseu, dar care in cadrul
tabloului intervine cu o participare si se obtine in imagine o echilibrare . stare de echilibru in care greutatea Ex : o piata urb spunem ca e corect dimensionata atunci cand avem un raport convenabil intre lungimea si
fronturilor cladirilor inalte este balansata de imensitatea spatiului liber si greutatea importantei acelui spatiu latimea pietei. Un spatiu in care acest raport trece dominant, in sensul predominantei lungimii sp respectiv,
depasind 1/5 din raportare, atunci nu mai putem raporta spatiul respectiv ca piata. Deci o scara a dimensiunilor
principale caraceristice ale sp e definitorie, dincolo de aceasta, o raportare in sensul scarii a unei cladiri care se
afla intr-un spatiu si dimens principale ale sp liber respectiv, deasemenea genreaza in al doilea rand
caracteristici ale spatiului.
CURS 6 – 18.01.2016
O rel de dominanta creeaza o anumita impresie de calitate, o dominanță intre spatiu si cladire. Comparati de
Calitatile constitutive, fizice ale spatiului ex Piata veche din Brasov cu cladirea primariei si cea din Bistrita, unde acest raport de dominanta se inverseaza
intre obiect si spatiu.
E vorba de finalitatea la care ajunge profesionistul, plecand de la idee, nevoie si in al doilea rand activitatile
abstracte, care sunt deasemenea o finalitate, numai ca ele nu sunt o finalitate care sa stea in integralitatea ei, De asemenea , scara de natura ordinala priveste spatiul in masura in care insasi cladirea sau cladirile se
pt ca e acea integralitate care se constituie in interiorul fiintei umane E vb de aceste calitati abstracte. Spatiul evidentiaza intr o anumita conditie de scara. De ex raportul intre golurile unei fatade s dimens caracteristice ale
poate fi tensionat, poate sa impuna spaima, buna dispozitie, veselie, fpt ca un sp poate sa duca la contemplare. fatadei resective.
Ele intr-un fel sunt o consecinta a expresiei fizice, concepute de catre profesionist. UN sp tensionat- un spatiu
Daca ne referim la scara umana cu dimens umane ale individului, aici, dincolo de functionalitate normala avem
care rezulta dintr o alcatuire a componentelor spatiale, care se dovedeste ilogica sau care se dvedeste a avea
de a face cu o consecinta la nivelul impresiei spatiale. Problema de monumentalitate intr-un ansamblu rezulta
niste relatii ilogice. Imaginea mentala creeaza disponibilitatea de actiune pt fiinta umana. Aceasta e o
din aceasta scara umana. E de luat in considerare aici o corelare de scara, la nivelul ansamblului,
consecinta a acestei calitati abstracte.
de ex: Am o problema de scara ca relatie intre individ si cladire sau spatiu si am o relatie ca raport intre individ
Referitor la calitatile fizice ale spatiului acestea pot fi comentate in raport cu 7 repere de calitate constitutiva.
si componentele arhitecturale in spatiul respectiv sau ale cladirii ori constructia urb demonstreaza ca
De fapt putem lua in considerare ca sunt 7 feluri, tipuri de calitati constitutive, pt ca e vorba de caracteristici
profesionistul s-a implicat uneori cu deosebit succes in corelarea acestor doua planuri ale scarii umane, gandind
efective fizice ale spatiului care intr-un comentariu de calitate devin calitati efective ale sp respectiv.
o dominanta a cladirii care se afla intr-o relatie sau efect de monumentalit cu individul, dar pt a se situa
1. DIMENSIUNEA aproape de individ elem arhitecturale ale elem resp erau gandite la o alta scara umana cu individul respectiv.
Acest lucru cu scara umana nu e f simplu, destul de complicat pt ca dincolo de aceste 2 fatete ale raportului de
O prima calitate este dimensiunea . Nu e f greu de comentat aceasta calitate pt ca in fond tot ceea ce facem scara umana apare si se implica o a 3 a fateta, aceea a scarii ordinale. Ele arhit trb sa fie in concordanta cu
ca profesionisti ne gandim si luam in considerare aceasta caracteristica, care este dimensiunea in spatiu a dimens obiectului. O cladire monumentala nu se poate remarca printr-o usita de intrare in interior, acea usita
obiectelor in spatiu, dimensiunea spatiului. In acest sens, nu ne referim la faptul ca apreciem dimensiunea in fiind o poarta de intrare normala, functionala pt individ, dar spunem ca ea nu e la scara obiectului, nu e in
sine ca mare sau mica,, acest lucru relationandu se cu problemele de functionalitate, in raport cu ceea ce concordanta cu scara obiectului. Avem o rel cu scara umana, dar nu avem o rel coresp dpdv al scarii ordinale.
inseamna nevoia in ordinea respectiva. Acesta e motivul pt care la obiectele de arhitectura monumentala realizata de a lungul tp la portalul de intrare,
care e elem cel mai import al fatadei apare o combinatie intre un portal si o poarta de intrare, atunci cand avem
Acest lucru se refera la relatiile de raportare dimensionale, o raportare atat a unei dimens spatiale, la
de a face cu spatii monumentale f ample si care pt a deveni functionale au aceasta suprapunere. Constatam
dimensiunea normala umana a omului ca individ, pt ca omul aflandu se in spatiu in mod inevitabil, inconstient,
cnad intram in sala resp un portal corect definit dimensional la scara sp respectiv. El iesind din scara umana si pt
a trece dincolo de el in incaperea urmatoare, in poarta aceasta moumentala deschidem o poarta care e
potricvita dimensiunilor noastre ca indivizi.
PROPORTIA
Deducandu-se diin aceasta relatie de dimensiuni interpretata ca scara, avem de a face cu un al 2 lea aspect al
dimesniunii si anume proportia. Ea inseamna de fapt o cuprindere dpdv dimensional a unei determinante
spatiale intr-o alta determinanta spatiala. In special e vb de dimensiuni in raportarea intre ele a elementelor
caracteristice ale unei componente spatiale. Vb de proportia in mare a spatiului ca raport intre laturile sp
respectiv, ceea ce conteaza. Daca am un sp interior arhitect de 7/2 metri , ei sunt suficienti ca mp, dar dc iau in
consid raportuld de 2/ 7 cu greu pot accepta ca incaperea resp poate indeplini functia respectiva. E un raport in
fct De scara si o problema de proportie.
Sunt proportii care se definesc ca conditie de abordare estetica a spatiului, cum ar fi modulul clasic, care
statea la baza determinarii ca marime, al unui spatiu definit in arhitectura clasica. Vb de ordinul x in
arhitectura clasica si avem de a face cu un modul in baza caruia, se cnstruieste stilul resp,m am referit la
marime, pt ca in fct de marimea sp utilizat intr un anume fel, proportia era aceeasi. Chelul japonez e de
aSemena un modul utilizat in constructia clasica japoneza. Spre deosebire de aceste proportii la care trb sa
asociem si raportul geometric de aur. Avem de a face cu proportiile functionale , cele care spre ex erau definite
f simplu in clasic au fost redefinite de Leonardo da Vinci , au fost reluate de Corbusier prin Modulorum si care
prin arhitectur moderna s au constituit prin elem de contiunut: Neufert ale arhitectului.
2. DESCHIDEREA SPATIULUI
Deschiderea spatiului Aceasta fiind o calitate care se comenteaza in fond prin suprapunere, concomitent cu
inchiderea. In fond vb despre deschidere implicit ne ref la inchidere si invers.
Termenul pe care il putem folosi este cel care se releva in principiu ca o caracteristica, teoretic, daca nu am
avea o inchidere minima a spatiului nu am putea sa definim o deschidere anume a spatiului.
In principiu, ne imag ca un individ este situat intr-un tarc, spatiu, inconjurat de un paravan, acel paravan care e
conceput de individul lui, deci h lui intr-un unghi de perceptie alfa. Acest unghi poate avea h diferita. Acest
unghi alfa e mai mic de 45 de grade individul respectiv are impresia ca se afla ntr-un spatiu inchis. Deci nu e
nevoie de o h mai mare a paravanului pt ca impresia lui sa fie aceasta , dar da acest unghi e sub 15 de grade. IN
fond dpdv fizic spatial ceea ce conteaza e raportul intre h paravanului si distanta intre observator si paravanul
respectiv, adica nu h paravanului in sine luata in consid singular. Teoretic, dc individul resp e situat intr un sp
def la niv teritoriului, inconjurat de un gard inalt de 3 m, daca teritoriul acesta e f mare, pt crearea impresiei ca
acel gard e nesiminificativ. Daca acest tarc are numai un metru si e la o dist de catva metri de sp resp, e intr un
sp inchis. Vorbim despre imagine spatiala si ajungand cu ceea ce ne a spus impresia pt individ e parte
definitorie, determinanta pt starea iindividului in cadrul unui spatiu.
Ex: Fata de cele doua fronturi, cladirea de 12 etaje e dominanta, chiar daca nu are cele 2 fronturi simetrice. E o
dif intre cele 2 spatii laterale hotelului, pt ca circ pietonala se petrece pe partea din stanga , un pietonal in
ascendenta, in timp ce pe dreapta nu a fost niciodata o legatura pt ca nu a fost amenajat ca atara. Din proiectul
initial a fost gandit o parcare. Parcajul nu a fost construit si mai tz a fost cnstruita o cladire mai joasa, cu vrea 7
niveluri, astfel incat in perceptia din piata spatial a fost inchis. Hotelul a ramas ca dominant tot acolo situate,
tot pe axul saptiului numai ca pe aceasta inchidere se def f clar sensul de orientare/ miscare a spatiului, pt ca s a
realizat aceasta inchidere. Nu stiu daac arh care a realiz acea clad de apartamente s a gandit la ac lucru, dar
rezultatul e deosebit pt imag.
ANALIZA SITUATIILOR FAVORABILE
INTR O ABORDARE DE PRINCIPIU CARE CONSTITUIA UN EXERCITIU LA SEMINARUL DE COMPOZITIE S-A CERUT
CA STUDIU EVIDENTIEREA SITUATIEI FAVORABILE IN CARE O incinta de blocuri poate sa se constit a. i. int sa se
constit din niste imag favorabile.
# cazuri: incinta e gandita pe acelasi principiu in toate 3 cu aceleasi cladiri, in fond nu exista vreo dif doar
dpdpv al unghiului de perceptive intr o pozitie extremis posibila de situate a observatorului. Pozitia fiind aceeasi
pt toate cele 3 sit. AVem de a face cu un unghi de 40, altul de 37 de grade si altul de sub 15 grade. Dpdv al
impresiei in spatiu incinta fav e acea in care sp e perceput intr un unghi de 37 de grade. O aproximare
aspatializarii convenabile. IN sp extreme de 45 de grade rezulta o incinta apastoare care nu face posibila o
utilitate a sp respectiv. In timp ce in cazul in care unghiul e sub 15 incinta e prea mare, spatial e lipsit de acea
calit de a genera o stare de siguranta, o stare de apropiere catre individual respective.
Atunci s au analizat astfel de situatii pe aceste 3 variante si configurarea unei strazi, cum ar fi configurarea unei
intersectii, deducandu-se o dimensionare a sp resp in concordanta cu in primul rand functionalitatea lui, tipul
de intersectie, un sp care s ar constitui, forma dinamica, comerciala sau o situatie care s.ar constitui intr un sp
deschis, intr un cartier residential periferic.
Inchiderea deci, se def in primul rand ca o raportare inter-relationata.
1. VAem in prima imagine situatia unei cladiri care e raliz pe un platou mai ridicat, o clad care are acest platou
de serviciu de primire. In unele constructii inseamna o clad de onoare, aceasta e o curte de onoare, un spatiu
care se caract ca spatiu deschis care tinde catre situatia extrema a spatiului total deschis, o platform belvedere,
o peceptie panoramica.
2. Situatia unui spatiu total inchis a unei curti interioare, care nu are o leg cu ext, care nu evid o deschidere. Cel
mult putem lua in consid in ac conditie, o rel a spatiului interior, a sp interior architectural deschis spre sp ext
inchis.
TIPURI DE DESCHIDERE A SPATIULUI
Intre ac 2 situatii de limita posibil de pus in dicutie avem de luat in consid posibile deschideri:
a. Deschiderea pe o latura- evidetiaza deschiderea curtii de onoare; E vb de o trecere din int spre ext sau invers
numai la parter si etaj prin interm unor galerii a unor portice.
Curtile de onoare de la Luvru, curtea int a palatului regal de la Paris. Spre deosb de situatia de aici unde
Versailles e un exemplu.
b. IN complexitate urmeaza ansamblurile, sist de spatii in care avem de a face pe de o parte cu sp deschise intre
ele sau cu compozitii in care unul dintre spatii este deschis catre exterior.
Cel mai stralucit ex e ansamblul San Marco la Venetia. Piata mare-definita cu o anumita axialitate, nu ax de
simetrie, cu o proportie desavarsita in raport de complexul de dominant generat de Campanil si care e deschisa
intr o parte spre piateta, iar pe cealalta parte deschisa catre Canal Grande, e luat in consid ref la desch spatiului.
O stare extreme de rafinata a proportiilor si a modului in care tocmai sprea acest rafinament sunt stapanite
dimensiunile deschiderilor. De ex: deschiderea intre piateta Canalului si Piata mare, realiz prin interm
Campanilului atat ca dominant spatiala cat sic a elem cheie de balama. Atunci cand cutremurul a prabusit
Campanilul pop nu s a lasat pana nu l a reconstruit. Atentie asupra modului in care se face trecerea , unde avem
cele 2 culoare cu lei, care stapanesc acele culoare, dau sens ideei unei inchideri sugerate a aceste piatete.
TIPURI DE INCHIDERE A SPATIULUI
Pt ca referitor la inchidere trb sa luam in consid cateva tipuri de inchiderea:
1. Inchiderea transanta-o inchidere unde spatiul isi are f clar definite sp (Gradinile spaniole), se vb despre ac
gradini in int palatului de la Guadalajara desi avem de a face cu o curte int in care plantatia poate fi doar 4
exemplare de .. sau un gard viu din tuia. Acolo se face trecerea din int gradinii in restul org sp prin interm unor
pasaje de trecere
2. inchiderea separanta. Pt a face o comparatie mai clara.ne gandim la gradinile italiene, unde separarea se realiz
printr un gard de buxus sau prin interm acelei proceduri numita arta topiaria, arta de a sculpta in vegetatie.
3. inchiderea partiala- care se realiz in general , prin elem vegetale sau elem construite de f mica amploare, cum
ar fi bordurile sau perdelele de apa. Untip care caract peisagistica engleza.
4. inchiderea sugerata, care fizic nu se realiz ca atara, dar care sugereaza ideea ca dincolo exista sic a dpdpv al
spatiului are un alt sens gradina japoneza, utilizarea uui acoperamant de sol –pavaj nisip gazon, nu e doar vb
de o variatie de natura . Inchiderea sugerata/ separanta pt o piata urbana sunt niste lucruri care devin import
dpdv compositional.. M am ref data trecua la ce inseamna pavajul intr o piata . Cum poate ca acesta sa
serveasca sp resp, e vb de utilizarea ac principiu- a inchiderii sugerate.
PROCEDEE DE REALIZARE A DESCHIDERII
In legatura cu complexele spatiale ne atrage atentia: Ce inseamna realizarea deschiderii? Faptul ca deschiderea
unui spatiu catre un alt spatiu inseamna de fapt preluarea a contactului dintre cele 2 spatii. Acest lucru se
realiz in stilistica in interiorul spatiului, relatiile, pt ca asa ceva care ar pute sa redea un pilastru poate sa
insemne de fapt si conceperea unui front pe un ansamblu spatial al unei piete. In trecerile unui spatiu in alt
spatiu. Pt ca sp resp sa si pastreze individualitatea si sa si pastreze o scara a lor prin proportiile respective,
apare un procedeu care poarta denumirea de poarta urbana. Introducerea unui sp auxiliar. Acest sp auxiliar de
trecere serveste raportarii. Introduderea unei a 3 a cladiri. O relatie duala intr o stare de contradictie intre 3
elem care genereaza o stare de compozitie spatiala.
3. UMPLEREA SPATIULUI
Umplerea spatiului- Un lucru care poate fi discutat pe o plaja de aspecte la prima vedere f diferite. In principiu
lucrul cel mai simplu e de abordat umplerea prin existent in cadrul sp resp a unui obiect care produce aceasta
umplere. Avem la proportii de pus in discutie o anumita relativitate. In extremis, pot sa presupun o cladire care
sa se gonfleze treptat, o cladire gonflabila, pana sa umple spatiul intreg si am atunci o stare de umplere. A
inveli cu cv sp resp. Acest lucru nu poate fi luat in consid cu referire la compozitie.
Putem avea de a face cu o cladire, un baptisteriu sau o fantana, un vas cu flori, o sculptura care poate indeplini
acest rol de umplere a spatiului.
Putem vb de umplere care e singular expusa in cadrul sp sau o cladire atasata in masa frontului care limiteaza
sp resp, dar care se detaseaza prin dimensiuni, prin arhitectura sa, prin rezolv de detalii, in fond vb de un
univers de umplere.
Un ex de asemenea ineresant, aparand la pavilionul lui Mies van Der Rohe. Spatiul s a dezvoltat si a ramas
definitoriu si cum acest pavilion a fost gasit , depus undeva in Germania, el a fost readus la Barcelona si asezat
aprox in acelasi loc, a dev un exponat muzeistic.
Un ex pt anii 30 se compune de fapt dintr un salon de expunere vibrant , care are o prelungire in sensul unui
perete simplu paravan, insotit insa de o coronada si care de fapt constitiuie o curte def pe 3 laturi, o curte
decorativa
IN cealalta parte – o curte inchisa cu un paravan inalt de pest 2 metri, o curte f simpla, aici se afla un nud
feminin, opera unui sculptor renumit, in Germania. Ce inseamna in aceasta cond umplerea? Umplerea sp inchis
– realizata diferit, dar care pune in evidenta asupra obiectului sculptural, nudul nu e nci macar in marime
naturala. Dar prin prelucrare prin contrastul intre sculptura si restul spatiilor devine elem spatial al acestei
atractii si dev un elem de umplere a spatiului respectiv.
Ideea de umplere se def si prin transferul umplerii dimensionale la o putere de expresie si seminificatie.
Semnificatia are val de umplere.
Un alt ex: fostul ansamblu Aman Vacaresti- niste demolari care s au realiz in tp lui Ceausescu-Biserica- cea mai
mare biserica brancoveneasca- era monumental conceputa- avea o pictra extraordinar de buna. Unele demolari
care s au produs la cutremur puteau f bn sa fie reconstruite prin restaurare, nemotivand iin mod efectiv
demolarea. Prin ce era interesant ansamblul? Dincolo de val in sine a unor comp a acestui ansamblu cum era
biserica mare paraclisul, biserica dmneasca, turnurile- de regretat o spatialitate, care era detereminata si
definite intr o anumita proportionalitate si era un bun ex in ceea ce inseamna conceptia prin inchidere. Acea
trecere succesiva dintr o curte prin alta era de fapt o succesiune care era in concordanta cu silueta de
ansamblu. Fiind o biserica de un alt grad eclesiastic, avea turla mare +alte 4 turle mici. CUrgerea acestei siluete
spre turla Paraclisului
4. ORIENTAREA SPATIULUI
Orientarea spatiului-strans definite prin deschiderea spatiului. Dar nu inseamna ca un spatiu fara deschidere
nu e un sp orientat. Pt ca in general, mai intotdeauna in spatiUl inchis cum erau curtile palatelor exista ceva, un
element sculptural care atragea atentia, asa cum se intampla la pavilionul lui MIes. Orientarea era catre acea
sculptura, acel elem, fiind vb de o orientare centripetal asupra sp.
 ORIENTARE CENTRIPETA. Piata San Marco, are o orintare in longitudinea ansamblului, e vb de o orientare prin
deshidere. Orientarea pietei ovale e sustinutA prin existent obeliscului, astfel avem o orientare centripeta ,
spre interior.
De atfel vb de orientare in cele mai multe cazuri, orientare dubla, definita de deschidere spre exterior- spunem
ca ansamblul e deschis spre un X element.
Orientarea in revers. Pt a discuta eu trb ca in deshchidere sa gasesc in perceptie ceva, daca nu chiar elem
dominant, sigur ca sunt situatii commplexe. Axul in compoz. Nu coresp cu deschiderea din motive f dif . E vb de
criteriul de axialitate- care gen relatii de ierarhizare intre dif puncte ale ansamblului. Ca ac organizare sa fie
stapanita, sa insemne o stapanire a sp.
5. FORMA
ForMA- dincolo de discutia de principiu la niv De notiune ref la forma si functie – o discutie care am facut o in
prima parte a cursului(Structura) dpdv compositional- ref la scop, sens , semnificatie si pe de o alta parte ca
imagine in spatiu. Referirea la forma priveste spatiul, dar spatiul este o rezultanta a configuratie, conformarii
volumelor construite, a.i. de fapt referindu ne la forma spatiului in urbanism luam in consid, forma ob de arhit,
ca volume si ca rezultanta, forma spatiului. De aceea intr o analiza asupra sit existente noi trecem si printr o
analiza prin ocuare a formei
Exemple din viata reala la capitolul trecut – configuratie spatiala – dar nu avem timp
Ceea ce se discuta la o cladire, fatada in sens de plin gol se traduce la nivelul teritoriului ca o analiza de plin gol
ca spatiu liber spatiu cosntruit intre volumele construite
Referitor la volumele construite avem de-a face co forme aditive si forme subtractive
FORMELE ADITIVE
Un volum primeste in atasament un alt volum – prin simpla alipire a Volumelor se realizeaza un volum
complet care se completeaza din punctul de vedere al proportiilor si al altor elemente de natura
compozitionala.
FORMELE SUBTRACTIVE
Aceasta alipire se poate realiza si in conditia in care unul sau ambele volume sunt chertate, taiate intr-un
anumit fel pentru a se imbuca – avem de-a face in cond aceasta cu volume subtractive – fiecare dintre aceste
posibilitati de conformare volumetrica isi are obligatiile respective dpdv compozitional
Acelasi principiu se poate transfera si in ceea ce inseamna spatiul liber, spatiul urban, pt ca putem avea de-a
face cu un ansamblu de spatii urbane definite prin aditivitate, prin alipire, conditie in care aspectul esential
revine la ceea ce discutam mai inainte cu referire la trecerea unui spatiu in celalat pt ca spatiile respective in
complexitatea resp se orienteaza pe principiul orientarii intre ele, deci pe baza unei axialitati.
Putem avea de-a face insa si cu o situatie de aditivitate care nu se situeaza pe un sistem de axialitate foarte
sever asa ca aici. Axialitatea nu-si pierde impotanta, pt ca corectitudinea unei asamblari de acest fel depinde in
primul rand de axialitate si in al doilea rand de proportii si in al treilea rand de modul in care se realizeaza
trecerile dintr-un spatiu in celalat – importanta a preocuparii profesionistului.
Pb relatiei leg intre spatiul mic si spatiul mai mare in conditiile unei simple adiacente se rezolva prin
introducerea unor elemente volumetrice care sa constituie poarta de trecere –
In cazul unei asocieri spatiale in sistemul subtractivitatii adica al decuparii, in cazul spatiului, spre deosebire de
intrepatrunderea volumelor, aceasta intrepatrundere pune o pb dpdv compozitional pt ca spatiul intrepatruns
de fapt dar fara semnalarea intrepatrunderii, fara ca intrepatrunderea respectiva sa devina perceptibila sau sa
fie sugerata macar, spatiul este diform. Nu poate fi vb de un spatiu compus
Piata Anuntiata – Florenta – exp stralucit de piata a renasterii- consturire prin reluarea unor spatii medievale-
principii de axialitate si echilibru in lipsa simetriei
Pornind de la starea de aditivitate sau subtractivitate avem de-a face cu relatii spatiale de spatiu in spatiu,
spatii intrepatrunse,
spatii adiacente,
sau spatii legate, compuse prin spatiul de legatura care este poarta
Spatiu in spatiu- intr-un sp existent, dintr-o necesitate functionala se realizeaza o evidentiere care poate sa
mearga pana la izolare a unui spatiu mai restrans in raport cu o anumita folosinta – avem de-a face cu o
constructie in spatiu, o constructie care inseamna in interior tot o folosinta publica (baptisteriu, tribuna) pana la
marcarea unui spatiu de acest fel in desenul pavajului, cu valoare memoriala.
Avem de-a face cu spatiu in spatiu – preluat de arh moderna si este vb de un procedeu de spatializare f utilizat
astazi in urbanismul spatiului public contemporan
Coliziuni formale – implicarile, taieturile sau traversarile de volume si prin transfer de spatii – in general aceste
situatii sunt caracteristice arhiteturii si urb contemporan si ele au rezultat din – pe de-o parte cererea de a
pastra o amprenta a trecutului intr-un anumit loc si de a adapta locul respectiv la nevoi actuale
Existenta unui sp aproximativ dreptunghiular care se organizeaza la scara urbana si devine un centru de
multiplu interes – inseamna ocuparea sp respectiv – candva exista o traversare de o strada veche – poate fi
interesanta si preluata in organizarea actuala a sp – traseul ei este mentionat – traseul nu poate fi dominant al
organizarii spatiale pt ca nevoile actuale cer o alta importanta in org spatiala
Exp – intervine un segment din fosta stada Cimpineanu, dar este constituita din doua bucati cu complet alta
constiutie – spre a se crea o fata Salii palatului si ansamblului- s-a produs o demolare apoi s-a facut o lipitura,
nu prin aditionalitate, fapt pt care un bloc de pe str campineanu care intra in coincidenta cu frontul curb a fost
pastrat cu structura sa pe frontul respectiv – ap de la p si et 1 au folst lipsite de o incapere, iar cele de deasupra
au capatat o incapere pe printul curb al pietei – in arh moderna aceste coliziuni sunt prelucrate si ele devin f
interesante, dupa ce in arh s-a exercitat un timp deconstructivismul- deconstruieste o structura logica a
alcatuirii spatiale- a refolosit comp respective reasezandu-le altfel - iesire din rigurozitatea axialitatii –
La marile ansambluri baroce avem de-a face cu coliziuni formale – Sf Petru axialitate si simetrie ceruta de stil a
impus de fapt aceste coliziuni formale cu ceea ce insemna existenta in orasul respectiv – volumele deja
construite –pe partea domeniului papal, unde existau deja niste cosntruictii inainte de realizarea de catre
Michelangelo a ans, construtiile au fost absorbite in cadrul ansamblului care exprima perfectiunea geometrica
Intrarea in cladire
Trebuie sa urmarim relatia dintra axul de perceptie si cladire – intrarea in cladire este locul cel mai important
– rel cladire/spatiu urban acest lucru trebuie adus la rel intre acel spatiu si intrarea in cadrul cladirii respective –
Exp 1 - am o cladire care este asezata la frontul unei strazi – pe strada aceea exista o alta strada
perpendiculara care se termina in strada pe care se afla cladirea – aceasta intersectie se afla in dreptul cladirii
respective, cladirea respectiva nu e o cladirea oarecare de locuit ci are o anumita importanta – cladirea trebuie
asezata de urbanism cu intrarea in dreptul strazii perpendiculare – perceptie condusa in perpendicular sau in
racursi( in lungul frontului respectiv) –
rezolvare in cazuri diferite – perceptie in racursi- arh cladirii resp va fi condensata in perceptie ca spatiu preluat
in cadrul tabloului, imaginii ai existenta unor elem numeroase din care se face arh fatadei,
in suprapunere sa nu insemne nimic – ceea ce e faborabil intr-o perceptie frontala e
complet nefavorabil in racursi –
2 – situatia TN Craiova – teren liber in lungul strazii principale vechi intre cladirea imp a fostului tribunal (
universitatea) si un front de cladiri de locuit P+4 – vizaviul e realizat din arh veche, p +1, P+2 – loc ocupat de
teatru – 3 niveluri functionale ale teatrului – foayer, sala, domul scenei- teatru cu axul paralel cu strada –
preluand tipologia de principiu de partiu a unui teatru – adapteaza rezolvarea respectiva cand e vb de contactul
cu teatrul – tip ventuza la contactul cu strada – apare sala cu domul scenei si un foayer care desi pastreaza axul
intregului ans se dezvolta cu o anumita simetrie – e intors catre strada ai intrarea sa nu se faca in ax dintr-un
loc care sa nu provina direct de la strada, ci direct din strada pe un loc suplimentar fata de axul strazii – fatada
perceputa in racursi.
PARTICULARITATEA ALCATUIRII URBANE
-lucru in comun al investitorului, conceptorului si utilizatorului
Presupunand ca sp respectiv a fost proaspat realizat si dat in folosinta fara a lua in cons folosinta insasi.
Particularitatea este o caracteristica a sp care se dobandeste prin uz, prin folosinta.
Particularitatea incepe sa se constituie din mom in care obiectul respectiv se aseaza intr-un anumit loc – incepe
deja sa apara , sa se puna in evidenta particularizarea spatiului – este de asemenea evidentiat faptul ca in
masura in care aceste calitati se cumlueaza, treptat particularizarea spatiului sporeste dpdv al nivelului sau de
calitate trecand prin niste trepte ierarhizate in sensul definirii caracterului sp respectiv, al indentitatii, al
specificitatii si al specificului
se evidentiaza de asemenea faptul ca specificul unui spatiu nu este o calitate cu caracter programatic – daca
paticularitatea este programatica – deci calitatea este o necesitate, cerinta de program, specificitatea, nu este
de aceast natura – ci este un produs de acumulare in timp, ea nu se poate realiza ca raspuns la o anumita
cerinta ci numai in masura in care de-a lungul timpului se produc niste lucrari care prin natura lor dar si prin
intampalre reusesc sa se impuna intr-o zstare de relatie perfecta cu locul repsectiv
Particularitatea se defineste prin uz – prin utilizarea sp amenajat, ceea ce duce la recrearea spatiului – apare
o interpretare mai comentata, mai atenta si mai profunda a acestui termen de recreare a spatiului care este de
fapt un concep, unrmand conceptului de genius loci – pleca de la ideea cufundarii produsului nou in ceea ce
este obisnuinta, trasatura curenta a locului respectiv
se ajunge la acest concept de recreare – nu avem de-a face cu o simpla reproducere a unei situatii ci cu un
proces efectiv de creatie – daca genius loci putea sa insemne f clar realizarea unei constructii prin
reproducerea materialelor, elemnetelor consituttive spatial, decorative insemnand a fi suficient, recrearea
acopera insasi procesul unei creatii care la prima vedere poate sa insemne o imagine care nu ar parea sa fie
facuta in spiritul locului respectiv, dar printr-o analiza atenta sa dovedeasca ca in fond e vb de o prelucrare,
reluare a elem existente intr-o imbogatire a lor si intr-o reinerpretare
Conceptul de recreare – in planul conceptului, contributia esentiala a fost adusa de Libeskind - muzeul culturii
evreiesti de la Berlin – arh datorata pe de-o parte deconstructivismuli si pe de alta parte, minimalismului -
opera in care locul este recreat-
PROBLEMA SPECIFICULUI
Problema specificului –apare in operele lui Schults – referitor la genius loci si pe de alta parte porunca lui
ceausescu de a realiza o arh cu specific national 1969-70 – ans Salii palatului si ans de la eforie cu cele doua
restaurante Neon – Cezar Lazarescu – pana in 60
Gipsi Porumbescu – suceava, satu mare – crestatura stalpilor de pritvor extinsa la marea arh din beton – arh
contextual regionala produsa in consecinta teoriei lui Norbert Schultz
Specificul in arh nu este un produs de program, specificul este un produs de acumulare si selectie in timp – ce
se poate face intentionat sau in mod natural, specificul in arh se poate sprijini pe personalitatea creatorului,
dar personalitatea creatorului in schimb nu se poate sprijini pe specific, decat in masura in care el are o
capcitate deja formata de intelegere si prelucrare a acestui specific – intervenind in discutie stabilitatea
creatoului in opera creata . In general un astfel de creator poate atrage atentia pe moment, dar nu raman in
timp.
HOTEL NOVOTEL
- 1992-93 la solicitarea societatii de telefoane, motivat de faptul ca palatul telefoanelor e subrezit de cutremurul
din 77 – risca sa cada al un nou cutremur si asta ar fi insemnat completa rupere a romaniei de lume ca legaturi
– concurs pt realizarea unui nou palat al tel pe acest loc primit de la municipalitate.
- Calea victoriei, Str cimpineanu, matei minu, romarta (acum armani)
- Studiu de amplsament pornind de la situatia existenta a dus la precizarea faptului ca nu e de realizat o sg
cladire functionala – pt ca e un loc de grad 0- deci e nevoie de un complex functional care sa atraga mult
interes urban – lista de functiuni pe care va trebui sa o acopere sp respectiv cat si modul de realizare – mare
densitate de constructie- o cladire inalta, instalatiile de comunicatii care urmau sa fie instalate pe terasa
necesitau culoar liber – 130 m fata de palatul telefoanelor existent care avea 80 m
- Oamenii de cultura au antrenat ceea ce in 94-95 se numeau ong-urile – pastratori ai patrimoniului, aparatori ai
cetatenilor
- Unul din putinele locuri pozitionat pe buza cornisei orasului – deci cladire inalta
- Necesara ranforsarea cornisei dambovitei
- Zona centrala a orasului este perceptibila din zona izvor
- Opozitia era sustinuta
- Calea victoriei dpdv functional nu are un caracter precis, ci unul mixt – de la locuit, al cladiri administrative cu
caracter reprezentativ - isi dovedeste caracteristica prin faptul ca retine la nivel de chintesenta toate caract
unei strazi urbane – deci nu e o eroare realizarea unei cladiri inalte – definirea unei caracteristici de loc, de
configuratie volumetrica punandu.se in vedere cateva determinari – de a nu se crea front continuu ci de un
front cu retragere de 10-12 m, cladire inalta trimisa spre partea cea mai din spate a terenului in raport cu calea
victoriei, configuratia sa fie construita de fapt pe un tip de volum in cornier ai sa se creeze o incinta la
inflexiunea strazii campineanu avand in vedere perceptia de jos a ans de pe str campineanu, s-a avut in vedere
ca acest cornier sa nu aiba laturile de aceeasi inaltime, ci laturi inegale, 4-5 niv mai ridicata pe str matei millo ,
accesul dinspre sala palatului sa fie pietonal sa treaca prin cladire, apoi pasaj victoriei si sa continuie catre
fantana – spatiu deschis zi si noapte cand spatiul urban patrunde in interiorul acestul ansamblu
multifunctionale – continuitate de spatiu si rezolvari de trecere, iesire, rezolvare a continuitatii
- Rezolvare plastica a fatadelor acestor volume ai sa se constituie in interesul acestor perceptii
- Aspectul cladirii inalte – v inalt sa fie decopat pt a nu parea zdrobitor pt biserica cretulescu
- Piata universitatii pe la 1800 in leg cu universitatea, completata prin cladirile curbe completare exceptionala
dpdv arh, GM cantacuziono dem ce inseamna sa fii un arh maestru care intelege locul
- - completare pe baza proiectului lui Orascu a universitatii avem de-a face cu sg spatiu care sa se poata declara
piata publica urbana pt ca se defineste prin existenta unor principii compozitionale,
- axele suport
- axul constitutiv principal fata de dominanta
- axul principal
- dominantele secundare
- Proiectul nr 73 premiul 1 – denatureaza spatiul – axul principal, constitutiv, dominant este anulat – atentat la
calitatea patrimoniala a spatiului
- - premiul 2 era mai bun – solutie care nu se putea realiza pt ca prevedea ca bd sa coboare subteran sub pasajul
colector, canalul subteran, linia de metrou - nu se putea face pasaj- numai prin tunel de undeva de la cismigiu,
tunel odata cu metroul
- Premiul 3 – piata isi pastreaza caracterul, nu denatura spatiul

Zona din spatele sediului vechii primarii - In curba colarului dambovitei

- Cladirea inalta de langa cec – lucru bun dpdv al amplasamentului, inchiderea culoarului de perspectiva

- Un element care are valoare in sine, dar nu e dimensionat conform imaginii in perceptie poate sa fie promovat
tomai prin realizarea in cadrului imaginii a unei prezente de pregnanta, care atrage atentia, atrage atentia si
asupra ceea ce se intampla in jurul sau

- Bd dinspre p-ta Consitutiei se fasaie in Dambovita – reparare prin creerea unei piete urbane – acoperirea
dambovitei pe zona respectiva, legatura cu primaria, construire unui volum nou sau grup de volume – poate fi o
constructie inalta ai in imaginea in lungul canalului db, tabloul sa fie suficient de ranforsat

Piata Unirii din Iasi

– directionare corecta in raport cu dimensionarea spatiului
- 3 cladiri cu spatiu intre ele – pt a asigura imaginea catre ansamblul manastiresc cetatuia

Piata Universitatii
- Existenta barierei structurale
- Confuzie si neclaritate in perceperea urbana a acestei zone – lucru reparat printr-o reparare in sensul de
realizare a unei constructii inalte care sa aduca frontul S la scara spatiului din partea de n – langa coltea o
cladire inalta sau mai indepartata pe directia aceea