Leguminoase Perene

LEGUMINOASE PERENE FURAJERE
1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.
1.1. Importan]\
Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia

de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din
anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se
consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi
arabii, grecii [i romanii. ~ncepând cu secolul al XVI-lea, cultura
lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n
Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul
anului 1780, când s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i
Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat
`ncepând din anul 1800, cu s\mân]\ adus\ din Fran]a (Varga P.
[i colab., 1973).
Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate
ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de
clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupând pe glob o
suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu
lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha),
Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P.
[i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a
crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995
(Anuarul statistic, 1996).
Larga r\spândire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin
productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i
calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot
realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n
cultur\ irigat\.
Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub
form\ de nutre] verde, fân, nutre] `nsilozat, granule sau
brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere
la multe specii [i categorii de animale.
Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea
mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\
(1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la
`mbobocit-`nflorit).
Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i
variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n
momentul recolt\rii.
Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)
Faza de Extractive Protein\ Caroten (mg UN/kg
PB Celuloz\ Gr\simi Cenu[\
vegeta]ie neazotate digestibil\ la 100 g s.u.) s.u.
~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73
~mbobocit-
18,8 25,9 3,5 43,5 8,4 14,6 48 0,67
`nflorit 10%
~nflorit 80% 18,1 28,5 4,1 40,6 8,7 14,1 46 0,64
Dup\ `nflorit 17,5 32,0 4,2 37,5 8,8 13,6 45 0,60
Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.
Pe lâng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri
minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i
substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori
insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printr-o fertilizare
adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice.
La lucerna `n stare prosp\t\ s-a constatat prezen]a `n
compozi]ia sa chimic\ a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care
se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei
meteoriza]ilor la rumeg\toare.
Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate atât `n stare
verde cât [i sub form\ de fân sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile
coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B.
din masa verde, 77,3% la P.B. din fân, 49,1% la C.B. din masa
verde [i 44,8% la C.B. din fân, la recoltarea `n faza de
`mbobocire.
Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73
U.N./1 kg s.u. `n func]ie de momentul recolt\rii.
Varia]ia valorii nutritive la lucern\ `n diferite faze de
vegeta]ie (dup\ Vintil\ M., 1989)
Valoarea nutritiv\ (la 1kg s.u.)
Faza de vegeta]ie
UN PD (g)
~mbobocit 0,73 154
~mbobocit-`nflorit 10% 0,67 146
~nflorit peste 10 % 0,66 143
~nflorit peste 80 % 0,64 141
~nflorit 100% 0,63 141
Dup\ `nflorit 0,60 136
Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile

biologice, cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger, reac]ia pozitiv\
la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive, energia
mare de regenerare (3-4 coase la neirigat, 5-6 coase la irigat)
etc..
De asemenea, lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\
amelioratoare a solului, pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\
simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti, `l las\ curat de
buruieni, cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n
condi]ii de irigare.
Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\.
1.2. ~nsu[iri morfologice
Lucerna este o plant\ peren\, ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai

mult, `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani.
R\d\cina este pivotant\, profund\, ce poate ajunge pân\ la
10-12 m adâncime sau mai mult, dar masa principal\ de
r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului.
Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se
`nregistreaz\ `n anul I, pân\
la `nflorit, când pivotul
ajunge la 1 m adâncime.
Dup\ anul al II-lea se
realizeaz\ un echilibru `ntre
cre[terea r\d\cinilor tinere [i
`ncetarea activit\]ii unora din
cele mature. Nodozit\]ile
datorate activit\]ii bacteriilor
se formeaz\ la `nceput pe
r\d\cina principal\ [i apoi pe
Lucerna albastr\ cele secundare, `n stratul bine
aerisit de la suprafa]a solului. Formarea nodozit\]ilor este
influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\, aer,
fosfor, potasiu, calciu, microelemente (Mo, S), de reac]ia neutr\
a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe
baz\ de 2,4 D, MCPA, triazinice etc.).
Tulpina primar\ se `ntâlne[te numai la plantele tinere `n
anul I, dup\ care din ea r\mâne partea inferioar\ numit\ “colet”.
Din mugurii de pe colet, situat la 1-3 cm `n sol, se formeaz\
l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit,
p\[unat). Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\
locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri, amidon,
hemiceluloz\ etc.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la
ger.
L\starii sunt ramifica]i, muchia]i, glabri sau slab p\ro[i,
erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. Ei cresc sub
form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se
preteaz\ [i la p\[unat).
Frunzele sunt trifoliate, cu foliole ovate sau lanceolate
din]ate `n treimea superioar\, foliola median\ mai lung pe]iolat\
decât cele laterale.
Florile sunt albastre-violacei, zigomorfe, pe tipul cinci,
grupate `n raceme axilare alungite.
Fructul este o p\staie polisperm\, r\sucit\, cu 2-4 spire.
Semin]ele sunt reniforme sau drepte, de culoare galben-verzuie
sau galben-brunie, cu luciu slab, având dimensiunile de 1,6-2,5
mm lungime, 1,0-1,2 mm l\]ime, 0,6-1,1 mm grosime [i MMB =
1,2-2,5 g. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune.
1.3. Sistematic\ [i soiuri

Lucerna face parte din familia Fabaceae, (Leguminosae),
tribul Trifolieae, genul Medicago, care cuprinde 62 de specii,
din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre. Dintre acestea
prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago
sativa L., M. falcata L. [i M. media Martyn. (M. varia sau M.
hybrida), care au fost introduse `n cultur\.
~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri
create la ICPCPT Fundulea:
Fundulea 652, omologat `n 1963, este primul soi de
lucern\ creat `n ]ara noastr\, rezistent la iernare [i secet\, `ns\
sensibil la vestejirea fuzarian\; este recomandat pe terenurile
neirigate.
Luxin, omologat `n 1973, este un soi sintetic, rezistent la
iernare [i secet\, dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ decât a
soiului Fundulea 652. Este recomandat pentru zonele irigate din
sudul ]\rii.
Lute]ia, omologat `n 1981, este un soi intensiv, sintetic,
productiv rezistent la secet\ [i iernare. Este recomandat pentru
toate zonele de cultur\, pe terenuri neirigate, fiind indicat mai
ales `n cultur\ pur\.
Gloria, omologat `n l982, este un soi sintetic, productiv,
rezistent la secet\ [i iernare, foarte rezistent la vestejirea
fuzarian\. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\, `n
condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\], dar [i `n cultur\ pur\
pe terenuri neirigate.
Triumf, omologat `n 1986, este un soi sintetic, intensiv,
foarte rezistent la boli, secet\ [i iernare. Este productiv, cu o
longevitate `n exploatare de peste 4 ani, fiind recomandat pe
terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\.
Adonis, omologat `n 1987, este un soi sintetic, foarte
productiv, produce o cantitate mare de s\mân]\ (> 800 kg/ha),
mai precoce cu 5-7 zile decât Gloria, Triumf, Lute]ia. Este
rezistent la boli [i iernare, cu energie [i vitez\ de regenerare
ridicat\, fiind recomandat `n condi]ii de irigare, `n amestec cu
golom\]ul.
Selena, omologat `n 1991, este un soi sintetic, foarte
productiv, cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22,69%),
rezistent la secet\, iernare [i boli. Este recomandat pentru toate
zonele de cultur\, pe terenuri irigate, `n amestec cu golom\]ul.
Topaz, omologat `n 1994, este soi sintetic, foarte
productiv, rezistent la secet\, iernare [i vestejirea fuzarian\. Are
o bun\ capacitate de regenerare, fiind recomandat pentru toate
zonele. Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0,89 U.N.).
Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri, Cinna,
Diane, Maya, Norla, de provenien]\ str\in\.
1.4. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol
Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\, `ns\

poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n
anumite condi]ii pedoclimatice.
Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l0C, iar
cea maxim\ este de 370C. Suma de temperatur\ pentru ca
plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la
`nceputul `nfloririi este de cca 9000C pentru coasa I [i 800-
8500C pentru coasele II [i III (dup\ I. Moga [i colab., 1996). ~n acest
caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73,4 kg/ha/zi. Cel
mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la
temperaturi cuprinse `ntre 21-270C. La tempearturi de peste
350C, `n condi]ii de neirigare, cre[terea lucernei `nceteaz\.
Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute, `ns\
plantele tinere, la sem\natul de prim\var\, sunt distruse la
temperaturi de -5 - -60C. ~n timpul iernii lucerna matur\
suport\ bine temperaturi de - 250C [i chiar peste -400C, când
solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan, cita]i de I.
Moga, 1996).
Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat
lucerna are o mare rezisten]\ la secet\, chiar dac\ este o mare
consumatoare de ap\. Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei
unit\]i de substan]\ uscat\, lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\
`n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. Cele mai mari
produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650
mm, bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.
Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici
excesul de ap\ din sol. Stagnarea apei, imediat dup\ cosire,
timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului
radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. [i
colab., 1996). Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adâncime
mai mic\ de 1,2-1,5 m, cre[terea r\d\cinilor [i activitatea
bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stânjenite, diminuând
produc]ia [i vivacitatea lucernei.
Lucerna este o plant\ de zi lung\, având cerin]e ridicate
fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. Cre[terea [i
dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de
15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i.
Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. Cele mai
indicate soluri sunt cele profunde, permeabile, fertile, bogate `n
humus, cu activitate microbian\ intens\, bine aprovizionate `n
fosfor, potasiu [i calciu, cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\,
cum ar fi cernoziomurile, solurile aluvionare, brun-ro[cate sau
brune.
Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase,
drenate, precum [i cele nisipoase. Nu sunt recomandate solurile
acide, grele, argiloase, compacte [i cu exces de umiditate.
Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura
lucernei se `ntâlnesc `n Câmpia Dun\rii, Câmpia Banatului,
centrul Câmpiei Transilvaniei, partea de NV [i NE a ]\rii, luncile
principalelor râuri din zonele de step\, silvostep\ [i nemoral\.
Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Câmpiei Române,
nordul Dobrogei, SE [i centrul Moldovei.
1.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj
Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta

premerg\toare, dar se ob]in rezultate bune când se cultiv\ dup\
plante care las\ terenul curat de buruieni. Cele mai indicate
premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\, plantele
furajere anuale care elibereaz\ terenul pân\ la sfâr[itul verii.
Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna
ce se seam\n\ prim\vara, cu condi]ia s\ elibereze terenul pân\ la
mijlocul toamnei, pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii.
Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan, sorgul, hibrizii
sorg x iarb\ de Sudan, hibrizii tardivi de porumb care
elibereaz\ terenul târziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente
nutritive. De asemenea, lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\
plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani, precum [i
dup\ ea `ns\[i decât dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\
[i jum\tate timpul cât cultura a fost men]inut\ pe acel teren. Se
evit\ `n acest fel a[a numita ,,oboseal\ a solului” pentru lucern\.
Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea
plantelor de cultur\, l\sând solul curat de buruieni, bine
structurat [i bogat `n elemente nutritive, `n special azot [i calciu.
Sunt indicate, `n primul an dup\ lucern\, pr\[itoarele exigente
fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz,
hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la
secet\ (iarba de Sudan, hibridul sorg x iarba de Sudan etc),
deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. Cerealele de
toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel
târziu dup\ coasa a II-a, exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i
dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere.
Fertilizarea [i amendamentarea. Lucerna este o mare
consumatoare de elemente nutritive. Pentru 1 t/ha s.u. lucerna
extrage din sol 34 kg azot, 7 kg fosfor, 20 kg potasiu [i 20 kg
calciu (Moga I. [i colab.,1996).
Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale
simbiotic\ [i din rezervele solului, dar pentru realizarea de
produc]ii mari [i constante, mai ales `n regiunile secetoase, se
recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la
desprim\v\rare. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%)
[i azot total, dozele de azot pot fi mai mari (N40-60), aplicate
prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase.
Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul
solului `n aceste elemente. Pentru lucern\ con]inutul optim al
solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol, iar `n potasiu de 18-
19 mg/100 g sol.
Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului,
sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon. Aprovizionarea
normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o
bun\ dezvoltare a sistemului radicular. Efectul lipsei fosforului
din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori.
~ngr\[\mintele cu fosfor, `n doze de P40-100 (doze mai mari `n
condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate), se aplic\
odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani.
Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor
la secet\, prin diminuarea transpira]iei. ~n general, solurile ]\rii
noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu, cu excep]ia celor
acide. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i
cele cu fosfor.
Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate
tipurile de sol, dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate.
Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de
lucern\ sub ar\tura de baz\. ~n timpul folosirii culturii, gunoiul
bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului, pe parcursul
sezonului rece. Când se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la
`ngr\[\mintele cu azot [i potasiu, iar cele cu fosfor se reduc cu
pân\ la 50-60%. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la
neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat.
Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i
microelementele, `n special molibdenul, borul, sulful [i
cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale
simbiotic\, fierul, manganul [i zincul cu rol de catalizator `n
procesul de fotosintez\. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de
aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de
grajd. La o doz\ de 45 t/ha gunoi, solul prime[te 560 g Cu, 3360
g Mn, 11 g Mo [i 1120 g Zn, iar `n timp de 5 ani lucerna export\
prin produc]ii 300 g Cu, 2500 g Mn, 10 g Mo [i 1800 g Zn
(dup\ Cooke, citat de Moga I, 1996).
Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe
solurile acide, cu pH (H2O) < 6,2 [i gradul de satura]ie `n baze
(V%) < 80%. Pentru lucern\, calcularea corect\ a dozei de
amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia:
 100 150
DA = SBs  − 1) × (dup\ Borlan [i Hera, cita]i de I.
 Vi PNA
Moga, 1996), `n care:

DA = doza de amendament;
SBs= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol);
Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen;
PNA= puterea de neutralizare a amendamentului
(con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului).
Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\,
odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu,
dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite, `mpr\[tiate uniform
[i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu
grapa cu discuri.
Lucr\rile solului. Lucerna este foarte preten]ioas\ la
modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici,
adâncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\, iar puterea
de str\batere a plantelor este redus\. Pe terenurile denivelate
se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i
efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea, f\r\ a disloca un strat de
sol mai adânc de 10-15 cm. Lucrarea se execut\ vara sau toamna
cu nivelatoare (NT-2,8), dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri.
Ar\tura se face vara sau toamna, `n func]ie de planta
premerg\toare, la 20-25 cm adâncime. Pe solurile unde s-a
format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori. Pe podzoluri
se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afânare f\r\ `ntoacerea
brazdei, cu ma[ini de afânat solul (MAS), la 50-70 cm adâncime,
dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm, perpendicular pe
direc]ia de lucru a ma[inii de afânat solul.
Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit,
afânat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. Pentru
aceasta, `n cazul sem\natului `n prim\var\, `n a doua jum\tate a
toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu
grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a
solului. Prim\vara când terenul permite, patul germinativ se
preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i, prev\zut cu bare
metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. Se recomand\
evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare.
Dup\ sem\nat, când solul este uscat `n stratul superficial,
se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Lucrarea se
recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat.
S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a utilizat\ pentru
`nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\, liber\ de cuscut\,
certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. Pe
solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\
bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de
Rhizobium meliloti, care determin\ sporirea produc]iei cu peste
30-50%.
Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, când
temperatura solului la adâncimea de sem\nat este de 4-50C, iar
umiditatea de minimum 2,5 ori mai mare decât apa higroscopic\.
Calendaristic, aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a
lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie
sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a
lucernei.
Lucerna se poate sem\na [i la sfâr[itul verii-`nceputul
toamnei, `n condi]ii de irigare, când de la sem\nat pân\ la
intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-11000C.
Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase,
(SUP-29), la 12,5-15 cm `ntre rânduri, utilizând o cantitate de
s\mân]\ de 18-22 kg/ha, `n func]ie de calitatea patului
germinativ, umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor, pentru a
se realiza 750-1000 s.g./m2.
Adâncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe cernoziomuri,
soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare.
Lucr\rile de `ngrijire. Distrugerea crustei se poate
realiza cu t\v\lugi inelari, t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n sârm\
ghimpat\, grape de m\r\cini, iar `n condi]ii de irigare, printr-o
udare cu norma de 100-150 m3/ha.
Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I
dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire, când se
folose[te o cantitate de s\mân]\ mai mare decât cea
corespunz\toare suprafe]ei respective.
Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai
important\ din anul I de vegeta]ie, deoarece lucerna are la
`nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de
buruieni. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode
preventive, agrotehnice [i chimice. Dintre cele preventive cele
mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor,
folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales
de Stelaria sp., Amaranthus sp.) din apa de iriga]ie, precum [i
folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. M\surile
agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor
pu]in `mburuienate, efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a
patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\, precum [i
la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Coasa de cur\]ire este indicat\
numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei când buruienile
nu au format `nc\ semin]e, la 10-15 cm de la sol, manual sau cu
cositori mecanice. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe
teren `ntr-un timp cât mai scurt.
Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi
metoda cea mai eficace.
Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se
folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha), Diizocab (5-7 l/ha),
Balan (4-5 l/ha), Lasso (3,5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha), aplicate
preemergent, ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol;
Fusilade sau Targa (1,5-3 l/ha), aplicate postemergent.
Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt
recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha), Basagran (4-5
l/ha), Aretit (5-7 l/ha), aplicate când lucerna are 3-5 frunze
trifoliate. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2,5 l/ha `n 300 l
ap\) când buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze, iar
temperatura aerului este peste 180C [i umiditatea atmosferic\
mai mare de 40%. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot
(0,7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate, care combate
o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele
monocotiledonate.
O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\
combaterea cuscutelor, care uneori pot compromite cultura. Din
cele peste 200 specii ale genului Cuscuta, `n ]ara nostr\ s-au
identificat 18, mai r\spândite fiind: Cuscuta campestris, C.
europaea, C. trifolii, C. epithymum [i C. epilinum.
Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau
chimic\. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte
de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pân\ la 1-2 cm adâncime.
Plantele cosite se pot da `n furajare, iar p\mântul r\zuit se adun\
`n gr\mezi `n afara culturii. Pe cale chimic\ cuscutele se combat
prin stropiri cu solu]ie de Aretit, Acetadin, Reglone sau
Dibutox, `n concentra]ie de 1-4%, folosind 1 l solu]ie la
m2. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\, când dup\
cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut.
Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului
Pivot, aplicat pe toat\ suprafa]a, la circa dou\ s\pt\mâni dup\
r\s\rirea lucernei, `n doz\ de 1 l/ha, când distrugerea cuscutei a
fost de 98% (dup\ {arpe, citat de I. Moga, 1996).
Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze
`n primul rând prin metode agroculturale [i mai pu]in prin
metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului.
Cele mai r\spândite boli sunt: Pythium de Baryanum
(c\derea plantelor), Erysiphae pisi f. sp. medicaginis (f\inarea
lucernei), Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a
frunzelor), Uromices striatus (rugina lucernei), Fusarium
oxisporum f. sp. medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor).
Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie
cu produsele Tecto (1,5 kg/ha), Fundazol sau Benlate (0,5
kg/ha).
Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt:
Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor), Tychius
flavus (g\rg\ri]a semin]elor), Sitona ssp. (g\rg\ri]a frunzelor [i
r\d\cinilor de leguminoase), Phytodecta fornicata (gândacul
ro[u al lucernei), Subcoccinella 24-punctata (buburuza
lucernei), Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a
florilor). Pe lâng\ m\surile agrotehnice, se recomand\ [i
folosirea metodelor biologice, iar `n loturile semincere, dup\ caz,
efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10
CE - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE - 300 ml/ha,
administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare,
`nceputul `nfloritului [i sfâr[itul `nfloritului.
Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trânite, cu
grape cu discuri, `n scopul `ntineririi acestora prin afânarea
superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. Lucrarea d\
rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor,
supra`ns\mân]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. Lucrarea
se efectueaz\ la sfâr[itul verii sau prim\vara.
Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari
[i constante, deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\.
Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ când con]inutul
`n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre
jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de câmp pentru
ap\. Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se
intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i
condi]iile climatice ale zonei, fiind cuprins `ntre 60-80% din
capacitatea de câmp. ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se
recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m3/ha. ~n
timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\
600-700 m3/ha pe solurile permeabile [i 500 m3/ha pe cele mai
pu]ine permeabile.
~n cazul sem\natului lucernei la sfâr[itul verii-`nceputul
toamnei, iar solul este slab aprovizionat cu ap\, se impune o
udare de r\s\rire, cu o norm\ de 300-350 m3/ha. Când timpul
este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Epoca de
recoltare este factorul care influen]eaz\ atât nivelul [i calitatea
recoltei, cât [i longevitatea lucernei.
~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul
cuprins `ntre sfâr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de
`nflorire, ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i
acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. Epoca de
recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i
durata de folosire a lucernierei.
~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii, lucerna se
recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i
`nflorirea a 20-25% din plante.
~n condi]ii favorabile de umiditate, pentru ca plantele s\
ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-9000C la coasa
I [i 750-8500C la coasele II-IV. Se recomand\ practicarea
alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de
vegeta]ie, `n a[a fel `ncât fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel
pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da
posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive.
~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea
lucernierei `nainte de epoca optim\, pentru a evita consumul
inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea
intervalului de timp pân\ la coasa urm\toare.
Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\
pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. ~ntârzierea
recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\,
fosfor [i potasiu, la sporirea procentului de celuloz\ [i
impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli.
Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul
animalelor, diminuând consumabilitatea [i digestibilitatea
furajului (dup\ Schneeberg, Scehovic, cita]i de Moga I., 1996).
~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an, iar pe
terenurile irigate 4-6 coase/an. ~n\l]imea de recoltare a lucernei
este de 4-6 cm de la sol, cu excep]ia ultimei coase care se
efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 2-3
s\pt\mâni `nainte de venirea primelor `nghe]uri.
Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug
o parte din mugurii de pe colet, se `nr\ut\]esc condi]iile de
cre[tere a plantelor, precum [i datorit\ faptului c\ plantele
proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice.
Dac\ se impune p\[unatul, acesta trebuie efectuat cu efective
mici, dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a
animalelor.
Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub
form\ de fân, f\in\, brichete) sau `nsilozare (sub form\ de
semisiloz sau semifân). Uscarea se poate efectua pe cale
natural\, cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale
pentru deshidratare pe cale industrial\.
Uscarea pe cale natural\ se face pe sol, pe suporturi sau
prin balotare. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fânului pe
sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual), cu cositori
mecanice sau cu vindroverul, uscarea `n brazde timp de 8-10
ore, dup\ care acestea se `ntorc, iar dup\ `nc\ 10-12 ore, când
umiditatea plantelor scade la 28-30%, lucerna se adun\ `n c\pi]e
de 150-200 kg; dup\ 1-2 zile, timp `n care umiditatea scade la
15-17%, lucerna se transport\ la locul de depozitare.
Tehnologia de preg\tire a fânului de lucern\ pe suporturi
se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea
de preg\tire a fânului de pe paji[tile naturale. Prin aceast\
metod\ se ob]ine un fân de bun\ calitate, cu un con]inut mai
mare `n proteine [i caroten.
Preg\tirea fânului prin balotare presupune parcurgerea
urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau
vindrover, de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire, pentru a
reduce timpul de uscare `n câmp; `n acest caz pierderile totale se
reduc de circa dou\ ori, cele de frunze de circa patru ori, iar cele
de carotenoizi cu 20-25%, fa]\ de sistemul clasic cositoare-
grebl\; la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla
rotativ\, dup\ 15-20 ore, iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos,
când umiditatea plantelor ajunge la 30-35%, are loc balotarea la
o presiune medie; `n acest caz baloturile se transport\ `n baza
furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer;
dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n câmp, balotarea va
avea loc la umiditatea de 25-30%, iar baloturile se vor a[eza `n
grupuri de câte 3-4, `n form\ de piramid\, cu baza mic\ pe sol,
unde vor r\mâne 2-3 zile, pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-
17%.
Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la
locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\
dintr-un ventilator de capacitate mare, recordat la o surs\ de
curent, un canal principal, gr\tare laterale [i hornuri dop (câte
unul pentru 5-7 m2 de [ir\). Plantele de lucern\ cosite se usuc\
`n câmp pân\ la umiditatea de 40-45%, dup\ care se transport\
la instala]iile de uscare, unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive.
Fiecare strat se usuc\ pân\ ce umiditatea scade la 15-17%,
ob]inându-se astfel un fân de foarte bun\ calitate.
Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\
cu ajutorul unor instala]ii speciale. Plantele de lucern\ imediat
dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii, unde prin
intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate
`ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. F\ina de
lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor
combinate sau se bricheteaz\.
Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare, dup\
tehnologiile descrise la capitolul 11.
Produc]ia. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori
diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an
func]ie de ciclul de vegeta]ie. Cele mai mari produc]ii, la
sem\natul de prim\var\, se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n
fiecare an la prima coas\. La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-
60% din produc]ia coasei I, iar la a III-a 25-30%.
Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la
neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat. Produc]ia de fân este de 25-
28% din cea de mas\ verde.
1.6. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\
S\mân]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite

pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop.
~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii
de s\mân]\ din culturi speciale.
Cerin]ele lucernei pentru s\mân]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt
pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj.
Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada
`nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 250C ziua [i
180C noaptea, umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%, iar
zilele s\ fie senine [i f\r\ vânt. Solul trebuie s\ fie permeabil,
apovizionat cu elemente nutritive, f\r\ aport freatic [i cu
pH>6,5. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, solurile
aluvionare [i chiar cele nisipoase, `n condi]ii de irigare.
Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9,5-100C, iar
suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. Cele mai favorabile
zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei, centrul, estul [i nord-
estul Câmpiei Române, sudul Olteniei, centrul [i sudul
Moldovei, sud-vestul ]\rii.
Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care
elibereaz\ terenul devreme, cum ar fi plantele anuale furajere,
maz\rea, cartofii timpurii, orzoaica [i cerealele de toamn\.
La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere
evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. Din acest motiv nu se
indic\ fertilizarea cu azot, iar premerg\toarele s\ nu fi primit
gunoi de grajd. ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe
toate tipurile de sol [i `n to]i anii. Dozele se calculeaz\, ca la
cultura pentru furaj, func]ie de cartarea agrochimic\. Cele mai
bune produc]ii se ob]in când solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la
100 g sol. Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha.
~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile când solul con]ine
sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol.
Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura
pentru furaj.
Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia
tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\, `n
a[a fel `ncât de la sem\nat [i pân\ la intrarea `n iarn\ suma
gradelor termice s\ fie `ntre 750-9500C, timp `n care lucerna va
forma 2-3 l\stari scur]i. Calendaristic, epoca optim\ de sem\nat
`n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie
`n zonele de câmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare.
La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200
semin]e germinabile la m2, cantitatea de s\mân]\ de 2,5-3
kg/ha, distan]a `ntre rânduri de 50-60 cm, iar adâncimea de
sem\nat de 1,5-2 cm. La sem\natul de la `nceputul toamnei
desimea optim\ este de 200-250 s.g./m2, când se seam\n\ la 50-
60 cm `ntre rânduri, folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mân]\
sau de 500 s.g./m2, la 25 cm `ntre rânduri, când se utilizeaz\ o
cantitate de s\mân]\ de 10-12 kg/ha. Adâncimea de `ncorporare
a semin]elor este de 2-2,5 cm. ~n cazul utiliz\rii de s\mân]\
drajat\ desimea poate fi de 80-100 s.g./m2, când se seam\n\ la
20-25 cm `ntre rânduri sau 20-50 s.g./m2 când se seam\n\ la 50-
60 cm `ntre rânduri.
Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura
pentru furaj, acordându-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor
condi]ii optime pentru r\s\rire, precum [i combaterii buruienilor,
bolilor [i d\un\torilor. ~n combaterea buruienilor, pe lâng\
folosirea erbicidelor, la sem\natul `n rânduri rare se recomand\
efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. Prima pra[il\
mecanic\ se face la adâncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de
rândurile de plante, când lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2
l\stari. La pra[ila a 2-a, ce se face când lucerna are 30-35 cm
`n\l]ime, se ata[eaz\ cultivatorului aripioare, care realizeaz\ o
acoperire a bazei plantelor cu sol, diminuând procesul de
l\st\rire.
Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n
cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350
m3/ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de
`mbobocire, `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m3/ha).
Pentru ob]inerea de s\mân]\ se folosesc lucernierele din
anii 1-3, `n func]ie de tehnologia aplicat\. Coasa de la care se
realizeaz\ s\mân]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice
[i tehnologie, `ncât perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\
cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\. Pentru zonele mai
secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\
ob]inerea de s\mân]\ la coasa I. ~n anii cu prim\veri bogate `n
precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la
`nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mân]\ la coasa a II-a,
dar produc]iile vor fi mai mici.
Recoltarea pentru s\mân]\ se face când 75-80% din p\st\i
s-au brunificat, `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze. ~n primul
caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone, `n doz\ de 3,5-
4,5 l/ha, cu 4-5 zile `nainte de recoltare. ~n cel de al doilea caz se
face `ntâi cosirea plantelor cu vindroverul, iar dup\ 3-4 zile
`nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\,
când plantele sunt bine uscate (orele 11-19). Pentru a reduce
pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de
tipul E 514.
Produc]iile de s\mân]\ pot fi de 200-400 kg/ha la
tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la
tehnologia intensiv\, pe terenuri irigate.
2. Trifoiul ro[u - Trifolium pratense L.
2.1. Importan]\
Trifoiul ro[u, originar din zona M\rii Mediterane (Asia

Mic\ [i S-E Europei), s-a extins `n cultur\ mai `ntâi `n Europa
(Italia, Spania, Olanda, Germania, Anglia, Rusia) [i apoi `n
celelalte continente. R\spândirea culturii trifoiului ro[u `n
Anglia, `n prima jum\tate a sec. XVII, a favorizat apari]ia
asolamentelor Norfolk, `n care ogorul negru a fost `nlocuit cu
trifoiul ro[u, eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea
`nsu[irilor solului. ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat
pentru prima dat\ `n Transilvania, la sfâr[itul secolului al XVIII-
lea.
~n prezent, trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele
chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei,
ocupând o suprafa]\ de circa 15 mil. ha, din care 1/3 `n SUA, `n
timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123,7 mii ha (Anuarul
statistic, 1996).
Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de
mas\ verde, fân, f\in\ de fân sau nutre] `nsilozat. Recoltat la
`nflorire, fânul de trifoi con]ine circa 14,5% protein\ brut\,
20,4% celuloz\ brut\, 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i
`nsemnate de vitamine (B, C, D, E etc.). Digestibilitatea
substan]elor organice are valori ridicate atât `n masa verde
(>70%) cât [i fân (60%). Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de
trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0,62 UN la fân [i 0,18
UN la masa verde. Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\
[i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. Ac]iunea de refacere a
structurii solului este mai mare decât la lucern\ [i sparcet\. ~n
stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare.
Trifoiul ro[u este o

plant\ peren\, cu r\d\cina
pivotant\, care `n anul I se
dezvolt\ `n stratul de 20-30
cm, iar `n urm\torii ani
poate ajunge la 175 cm
adâncime. Cea mai mare
parte din masa de r\d\cini
se g\se[te `n stratul 0-10
cm (68-73%), `n timp ce `n
stratul 10-20 cm numai 19-
Trifoiul ro[u
20%, `n cel de 20-30 cm,
doar 7-8% (Resmeri]\ [i colab., 1973). Pe r\d\cini se dezvolt\
nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii, care
este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu, fiind
activ\ [i la pH <6,0, dar nu mai mic de 5,5, pe soluri bine
aprovizionate cu fosfor, potasiu, calciu, microelemente (bor,
molibden, mangan etc.) [i ap\, iar temperaturile de minim 10-
120C. Tulpinile, (l\starii aerieni), `nalte de 70-80 cm, sunt
fistuloase, ramificate, erecte [i bogat foliate (indicele foliar este
de 4-5 m2). Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu foliole ovate ,
obovate sau eliptice, ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\
albicioas\ `n forma literei V. Florile sunt sesile, ro[ii-purpurii,
grupate `n capitule globuloase sau ovate. Fructul este o p\staie
ovat\, mic\, monosperm\, dehiscent\. Semin]ele sunt ovat-
asimetrice, brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei, cu
dimensiunile 1,6-2,3/1,2-1,8/1,0-1,2 mm, iar MMB de circa 1,6-
2,0 g.
Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae, tribul

Trifolieae, genul Trifolium, care cuprinde 250 de specii, din
care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre.
Specia Trifolium pratense L. cuprinde mai multe variet\]i
[i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp. eupratense A. [i K. [i
ssp. frigidum (Gannd.) Simonk (Flora R.P.R., vol.V).
Trifolium pratense ssp. eupratense are trei variet\]i:
- var. sativum Afzelius, ce include cele mai multe tipuri
de trifoi ro[u cultivate [i care, `n func]ie de precocitate, sunt
grupate `n dou\ forme de baz\; forma precox Witte (sin.
hispanicum Gannd.) (trifoi ro[u precoce), care rezist\ `n cultur\
2-3 ani, produce 2-3 coase pe an, are tulpini sub]iri, ritm de
dezvoltare rapid, `nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i
forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv), cu o perenitate de
3-4 ani sau mai mult, dar cu ritm de dezvoltare lent, propor]ia
plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o
coas\ pe an).
- var americanum Harz. (sin. Trifolium expansum W. [i
K.), (trifoiul ro[u american), ce a fost adus\ `n Europa din
America de Nord la sfâr[itul sec. XIX, are tulpini mai rigide,
p\roase, cu foliole mari, lanceolate sau ovat-eliptice.
- var. spontaneum Wilk. (trifoiul ro[u s\lbatic),
r\spândit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre, cuprinde 10 forme,
reprezentând un genofond valoros pentru ameliorare [i o
component\ important\ a paji[tilor naturale.
Trifolium pratense ssp. frigidum are dou\ variet\]i: var.
nivale [i var. frigidiforme, cuprinzând genotipuri cu tulpini
scunde, ascendente, bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din
etajul alpin.
Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de
câteva popula]ii locale (de Transilvania, de Suceava) [i soiuri
autohtone sau importate. Soiurile create [i omologate `n ]ara
noastr\ sunt: Select, Napoca Tetra, Apollo Tetra, Dacia Tetra,
Roxana.
Select, omologat `n 1968, este un soi diploid, productiv
(13-14 t/ha s.u.), rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut
ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s.u.).
Napoca Tetra, omologat `n 1977, este primul soi de trifoi
ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\. Are o bun\ rezisten]\ la ger,
poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s.u.) [i calitate superioar\
a furajului (19-20% P.B. din s.u.).
Apollo Tetra, omologat `n 1990, este tetraploid, mai
tardiv cu 3-5 zile dacât Napoca Tetra, dar cu o mai bun\
capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare.
Este productiv (15-16 t/ha s.u.), rezistent la secet\, iernare,
c\dere [i f\inare.
Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro
(D), Triel (F) [i Verdi (F).
2.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
Trifoiul ro[u este mai preten]ios decât lucerna fa]\ de

elementele climatice, dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. Este o
plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros. Temperatura
minim\ de germinare este de 10C, iar cea optim\ `ntre 20-300C.
Pentru parcurgerea fenofazelor pân\ la `nceputul `nfloritului sunt
necesare 800-9000C, iar pân\ la maturarea semin]elor 1200-
14000C. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat
protector de z\pad\. Recolt\rile târzii de toamn\ [i producerea
de s\mân]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger. Cre[terea
vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul
15-270C, iar la peste 320C se reduce mult dezvoltarea sistemului
radicular [i a rozetei de frunze. Se pot realiza produc]ii normale
[i la 32-350C, dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai
mare de 60% (I. Moga [i colab., 1996).
Trifoiul ro[u, de[i nu este un mare consumator de ap\, este
foarte preten]ios la regimul hidric, dând rezultate bune `n zonele
cu precipita]ii de peste 600 mm. ~n condi]ii de irigare se poate
cultiva [i `n zone mai secetoase. Perioada critic\ pentru ap\ este
la `mbobocire. Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului
radicular mai pu]in profund decât la lucern\.
Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul
biologic activ al solului, dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\.
Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea
sistemului radicular pân\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene
cu pân\ la 80%. Pentru producerea de s\mân]\ sunt necesare zile
`nsorite, relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare.
Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Cre[terea
intensit\]ii luminii corelat\ cu temperaturi moderate determin\
sporirea biomasei aeriene [i subterane. La `nceputul vegeta]iei
suport\ umbrirea, fiind posibil sem\natul sub form\ de cultur\
ascuns\.
Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt
solurile mijlocii, profunde, permeabile, bogate `n humus [i
calciu, cu pH peste 6,0. Aceste condi]ii pot fi `ntâlnite pe soluri
brune de p\dure, cenu[ii [i pe podzoluri secundare. Rezultate
bune se ob]in [i pe cernoziomuri, când se asigur\ un regim hidric
corespunz\tor. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase, cele cu
pH peste 7,5 [i cele puternic acide, ultimele datorit\ unui
con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan.
Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se
`ntâlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei, Olteniei,
Munteniei [i Moldovei, Podi[ul Transilvaniei, Maramure[, N-E
[i N-V ]\rii [i `n Banat.
Rota]ia. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care

elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. Sunt
preferate pr\[itoarele fertilizate organic, culturile furajere anuale,
cerealele de toamn\ [i de prim\var\. Nu se recomand\
pr\[itoarele târzii, cele tratate cu erbicide triazinice,
leguminoasele perene, precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai
pu]in de 3-4 ani, datorit\ fenomenului de ,,oboseal\ a solului”.
Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile
exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie,
cum ar fi: porumbul siloz, hibrizii de porumb semitimpurii
pentru boabe, cartoful timpuriu, plantele furajere anuale. ~n
condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi
se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi, soiuri tardive de
cartof, sfecl\ sau in.
Fertilizarea [i amendamentarea. Pentru realizarea
produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive.
La o produc]ie de 8 t/ha fân, trifoiul extrage din sol circa 220-
250 kg N, 80 kg fosfor, 170 kg potasiu [i 210 kg calciu. Cea
mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile
simbiotice. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N, pe solurile cu
un con]inut `n humus mai mic de 1,5%. La culturile `n amestec
cu graminee perene, când trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50%
doza de azot poate cre[te la N100-120.
Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie
de aprovizionarea solului cu acest element, con]inutul optim
pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. ~n absen]a
datelor de cartare agrochimic\, dozele orientative de fosfor sunt
de 90-100 kg/ha, aplicate o dat\ la doi ani.
~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide,
când con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. Se
recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K2O.
Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau
direct culturii de trifoi, pe solurile acide, slab permeabile, `n
doz\ de 30-40 t/ha. ~n timpul vegeta]iei, gunoiul bine fermentat
se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii, `n
doze anuale de 15-20 t/ha.
Pe solurile acide, cu pH <5,8-6,0 se recomand\
administrarea de amendamente calcaroase, `n doze de 5-6 t/ha,
o dat\ la 6-7 ani.
Lucr\rile solului. Indiferent de modul de cultivare,
lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o
bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire
uniform\ [i rapid\. ~n general, trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\
protectoare, iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\
satisfac\ [i exigen]ele trifoiului. Când sem\natul se face f\r\
plant\ protectoare, lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele
de la lucern\.
S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a de trifoi trebuie s\ fie
descuscutat\, s\n\toas\, cu puritate [i capacitate germinativ\
ridicat\.
Epoca de sem\nat este prim\vara devreme, când utilajele
agricole pot intra pe teren. La cultivarea cu plant\ protectoare de
prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la
cele dou\ culturi sau se seam\n\ `ntâi planta protectoare [i
apoi perpendicular pe rândurile acesteia trifoiul ro[u. Când
planta protectoare este o cereal\ de toamn\, prim\vara devreme
se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul, dup\ care se
t\v\luge[te. Norma de s\mân]\ la planta protectoare se reduce
cu 20-30%.
~n zonele colinare umede sau `n regim irigat, trifoiul se
poate sem\na [i la sfâr[itul verii sau `nceputul toamnei (20
august-5 septembrie).
Cantitatea de s\mân]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20
kg/ha, asigurând o desime de 1000 s.g./m2 [i o suprafa]\ de
nutri]ie de 10-16 cm2/plant\.
Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale, la 12,5-
15 cm `ntre rânduri [i la adâncimea de 1,5-2 cm pe solurile mai
grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\.
Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau
complexe cu graminee perene (timoftic\, golom\], raigras hibrid,
raigras aristat [i p\iu[ de livezi).
Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile de `ngrijire care se
aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la
lucern\, dar cu multe particularit\]i pentru combaterea
buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare.
Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\,
pentru a evita stânjenirea trifoiului de c\tre erbicide, se impune
ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului, folosind
doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n
culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\
cât mai mic\ (max. 200 l/ha). Astfel, se pot folosi eficient
erbicidele Icedin sau Oltisan.
Când `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta
condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2,5
l/ha), `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine
tolerat de trifoi.
Când planta protectoare este o cereal\ de prim\var\
combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea
Basagranului (2-2,5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. Dac\ se
dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune
sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mân]area
cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\
protectoare de toamn\.
Când trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu, combaterea
buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\. {i `n
acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot, `n doz\ de 0,6-
0,7 l/ha, aplicat la 2-3 s\pt\mâni dup\ r\s\rirea trifoiului. ~n anii
de exploatare, erbicidul Pivot (0,8-1 l/ha) are o eficien]\
deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate,
inclusiv [tevie (Rumex sp.), aplicat la 20-25 zile dup\
desprim\v\rare când buruienile sunt `n faza de rozet\, iar trifoiul
are 5-6 cm `n\l]ime.
Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la
lucern\.
Cele mai frecvente boli `ntâlnite `n cultura trifoiului sunt
arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson), f\inarea
(Erysiphe martii Lév.), p\tarea brun\ a frunzelor
(Pseudopeziza trifolii Fuck.), mana (Peronospora trifoliorum de
Bary.), antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn.) [i
rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lév.), care pot provoca
pierderi, uneori de peste 50% din produc]ia de fân. Pentru
combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele
chimice recomandate la cultura lucernei.
~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de
d\un\tori decât la lucern\, mai des `ntâlni]i fiind g\rg\ri]ele
florilor de trifoi (Apion apricans Hbst., A. aestivum Germ.). ~n
acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\
tratamente, primul la `mbobocire, iar al doilea la sfâr[itul
`nfloritului, cu Fastac 10 CE (150 ml/ha), Decis 2,5 CE sau
Karate 2,5 CE (300 ml/ha).
Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund decât la
lucern\, trifoiul este mai sensibil la secet\, valorificând eficient
apa din sistemele de iriga]ie, `n zonele mai secetoase.
Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an,
maximul fiind `n lunile iunie-august, când consum\ 4-5 mm/zi.
Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s.u. sau 100
kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu, citat de I. Moga, 1996).
~n culturile sem\nate la sfâr[itul verii se aplic\ o udare de
r\s\rire de 300-350 m3/ha. ~n toamnele secetoase se impune ca
dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m3/ha. ~n
timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 10-12 zile `n
lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie, `n afara
perioadelor ploioase, cu norme de 600-650 m3/ha pe
cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m3/ha pe celelalte
tipuri de soluri.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. La trifoiul
sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de
vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire, la toate
coasele, iar `n anii um\tori, la mijlocul fazei de `nflorire. De
obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. Spre deosebire de
lucern\, trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a
epocii de recoltare deoarece `mb\trânirea plantelor este mai
lent\, iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de
celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat, dând posibilitatea
realiz\rii unui furaj de bun\ calitate.
Când trifoiul se cultiv\ cu plant\ protectoare, recoltarea
`n anul I se face o singur\ dat\, cu 4-5 s\pt\mâni `nainte de
`ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un
sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de
substan]e de rezerv\.
Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub
form\ de fân sau de furaj `nsilozat. Preg\tirea fânului se face ca
la lucern\, iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile
climatice ale zonei `n care se afl\ cultura.
Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ decât
a lucernei, datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi
`n zaharuri solubile (10-11%, fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a
puterii tampon mai reduse. Pentru realizarea unui siloz de bun\
calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile, pân\
ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%, apoi se
toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. Pentru gr\birea
fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil
(0,2%), ca [i la lucern\.
Produc]ia. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-
10 t/ha s.u. (30-50 t/ha mas\ verde).
2.6. Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\
Producerea de s\mân]\ la trifoiul ro[u presupune

cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice, cum ar fi:
cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura
pentru furaj, l\st\rirea este mai redus\ decât la lucern\, plantele
sunt mai rezistente la c\dere, polenizarea poate fi f\cut\ `n
propor]ie mai mare decât la lucern\ de c\tre albina domestic\
(deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\),
iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu
cel de la prima coas\.
Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mân]\ se
impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de
s\mân]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru
furaj.
Produc]ii bune de s\mân]\ se ob]in `n zonele colinare cu
veri relativ secetoase, unde cerin]ele termice [i hidrice sunt
satisf\cute. Aceste condi]ii se `ntâlnesc `n majoritatea jude]elor
din Transilvania, centrul [i nordul Moldovei, nordul Câmpiei
Române. Condi]ii favorabile se `ntâlensc [i pe solurile fertile din
Câmpia Dun\rii, Dobrogea, sudul Moldovei [i Câmpia
Banatului, `n condi]ii de irigare.
Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi
ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj, cu
condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\.
Se recomand\ solurile bine drenate, profunde, `nsorite, cu
textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\. Revenirea pe aceea[i sol\
trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul
de folosire.
Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul
solului `n fosfor decât lucerna. Rezultate bune se ob]in când
con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol, iar cel de
potasiu de 16-18 mg/100 g sol.
Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele
cunoscute, iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 50-80
kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O, pe solurile acide. Nu se
recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor
de trifoi. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare, pe
solurile acide, nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mân]\. ~n acest
caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-
100%. Pe solurile acide (pH <5,8) se recomand\ aplicarea
amendamentelor, o dat\ la 6-8 ani, `n doz\ de 5-6 t/ha carbonat
de calciu.
Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura
pentru furaj.
~n tehnologia clasic\, sem\natul se face prim\vara
devreme când terenul permite intrarea utilajelor agricole. ~n
tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n
zonele colinare umede [i `ntre 25 august - 10 septembrie pe
terenurile irigate din sudul ]\rii, `ncât de la sem\nat pân\ la
venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-10000C. Sem\natul se
face de regul\ la 50-60 cm `ntre rânduri, f\r\ plant\ protectoare,
cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre
rânduri, folosind 10-12 kg/ha s\mân]\. Lucrarea se face cu
sem\n\torile universale SUP-21, SUP-29 sau SPC-6, SPC-8,
folosind discuri cu orificii de 0,8 mm.
Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1,5-2 cm
când sem\natul se face prim\vara [i de 2-2,5 cm când se
`ns\mân]eaz\ la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. ~n acest caz se
impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat.
Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea
erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. Pentru combaterea
buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din
erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), `ncorporate
`n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ, sau alte erbicide
antigramineice. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu
erbicidul Pivot (0,6-0,8 l/ha), aplicat `n faza de r\s\rire a
buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2,5 kg/ha), aplicat `n
faza de rozet\ a buruienilor. La culturile sem\nate `n rânduri
rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice, prima când
plantele de trifoi au 10-15 cm, apoi la intervale de 12-15 zile.
Combaterea d\un\torilor, `n special a g\rg\ri]ei florilor
(Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1,5
(25 kg/ha), Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac -
150 ml/ha, Decis 2,5 CE - 350 ml/ha), primul la `mbobocire, iar
al doilea dup\ 10-12 zile. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se
impune pe terenurile din sudul ]\rii, sudul Moldovei, Dobrogea
[i Câmpia de Vest. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350
m3/ha, apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor, o udare cu 400-
450 m3/ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m3/ha.
~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru
s\mân]\ se face la coasa I, ca [i `n cazul loturilor semincere de
pe terenurile irigate din sudul ]\rii. ~n zonele colinare mai umede
recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa a II-a, prima coas\
recoltându-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii.
Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n
cultur\ 1-2 ani, recoltarea realizându-se la coasa I sau a II-a `n
func]ie de condi]iile climatice. Recoltarea se poate face `n dou\
faze sau printr-o singur\ trecere.
~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul când 80-
85% din capitule s-au brunificat, apoi dup\ 3-4 zile se treier\
cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. ~n cel de-al doilea
caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha)
când 80% din capitule au culoarea brun\, apoi dup\ 5-6 zile
se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524.
~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mân]\.
3. Trifoiul alb - Trifolium repens L.
Trifoiul alb este r\spândit mult `n paji[tile mezofile [i

mezohigrofile, de la câmpie [i pân\ `n etajul alpin.
~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrânse, fiind cultivat
singur numai pentru producerea de s\mân]\.
Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe
destinate folosirii mai ales prin p\[unat, al\turi de Lolium
perenne, Poa pratensis, Phleum pratense, Festuca arundinacea
etc.
Este mai pu]in rezistent la secet\, dar rezist\ mai bine la
ger decât trifoiul ro[u. Suportând u[or inunda]iile de durat\ [i
umiditatea `n exces,
formeaz\ adesea asocia]ii
pe terenurile cu apa freatic\
la mic\ adâncime, pe soluri
l\covi[tite sau gleizate.
Trifoiul alb are un
sistem radicular pivotant
cu numeroase r\d\cini
adventive ce se dezvolt\ `n
straturile superficiale ale
solului. Tulpinile sunt de
Trifoiul alb
talie mic\, repente [i radicante la noduri, cu frunze trifoliate,
lung pe]iolate. Florile sunt albe, grupate `n capitule globuloase
sau sferice lung pedunculate. Fructul este o p\staie cu 3-4
semin]e mici, brun-g\lbui sau portocalii, cordiforme. Are o
longevitate mare, men]inându-se `n cultur\ peste 8-10 ani,
datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\.
Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\, ceea ce-i
confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\, fiind grupat\ `n trei
tipuri de baz\: tipul “s\lbatic”, cu plante scunde, frunze mici [i
pu]ine; tipul “hollandicum”, cu talie [i frunze de dimensiuni
medii; tipul “giganteum” sau “Ladino”, cu plante `nalte, frunze
mari [i stoloni lungi, dar mai pu]in rezistent la ger.
Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase, cum ar
fi: calitatea excelent\ a furajului, ritmul rapid de cre[tere [i
ot\vire, rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire, se impune
ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de
paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. Se g\sesc `n cultur\
soiuri productive precum: Carmen, Carpatin, Dacia, Karina,
M\gurele 1, Miori]a.
Cultura pentru s\mân]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul
ro[u.
4. Trifoiul hibrid - Trifolium hybridum L.
Trifoiul hibrid este r\spândit `n paji[tile umede, `n luncile

râurilor din regiunile colinare [i submontane. Chiar dac\ are o
valoare nutritiv\ mai redus\ decât trifoiul ro[u [i alb, aceast\
specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice,
datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol.
Ca [i trifoiul alb sau ro[u, nu
suport\ seceta excesiv\.
Specia prezint\ un
sistem radicular pivotant ce se
dezvolt\ `n mare parte `n
stratul de sol de pân\ la 30-40
cm. Tulpinile sunt erecte sau
ascendente, de 50-80 (100)
cm, ramificate, asem\n\toare
cu cele de trifoi ro[u. Frunzele
sunt trifoliate, cu foliole
eliptice sau rombice, mari, Trifoiul hibrid
slab din]ate pe margini, rotunjite sau emarginate la vârf [i f\r\

pat\ pe fa]a superioar\. Florile sunt albe-rozii pân\ la ro[ietice,
brune dup\ `nflorire, grupate `n capitule sferice sau globuloase
lung pedunculate, axilare. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e
mici, ovoidale sau cordiforme, asem\n\toare cu cele de trifoi
alb, `ns\ de culoare verde-brunie `nchis.
Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\, energie de ot\vire
bun\, realizându-se `n condi]ii optime 2-3 coase. Este bine
consumat atât ca mas\ verde cât [i ca fân, mai ales `n amestec cu
graminee. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare
sau pentru supra`ns\mân]area celor naturale din zonele unde
cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F.
rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..
Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid
produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi
“boala de trifoi” sau “trifolioza”, ce ar fi cauzat\ de ciuperca
Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Tröher, citat de I.
Rezmeri]\ [i colab., 1973).
Tehnologia producerii de s\mân]\ este asem\n\toare cu
cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mân]\ este mai mare dac\
se recolteaz\ pentru s\mân]\ la coasa I.
5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop.
5.1. Importan]\
Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei

(Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscând o extindere mai
ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\
mai `ntâi `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.
Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\
de fân, mas\ verde sau nutre] murat.
~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai
bune decât lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\
(17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fân). Sparceta este
bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n
fân) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P)
[i vitamine.
~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub
form\ de fân digestibilitatea substan]elor nutritive este mai
ridicat\ decât `n masa verde.
Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata
perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizându-se pân\ la
300 kg/ha miere.
Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate,
unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu
intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\
unde acestea nu reu[esc.
Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\
ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de
r\d\cini (pân\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\,

care ajunge pân\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pân\ la 3-5 m `n
anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate,
fistuloase, `nalte de pân\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i
cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-
compuse, cu 11-25 foliole eliptice pân\ la alungit- obovate, u[or
emarginate [i alipit p\roase.
Stipelele sunt libere
[i lung acuminate. Florile
sunt de culoare ro[ie-
violacee, grupate câte 20-
b
100 `n raceme terminale, de
pân\ la 20 cm. Fructul este
o p\staie monosperm\,
indehiscent\, semicircular\
[i comprimat\, cu suprafa]a a
reticulat\, prev\zut\ cu 4-8
din]i scur]i pe creast\.
S\mân]a este ovat-
reniform\, brun\ `nchis, cu
Sparceta
MMB de circa 15 g. a - plant\; b - p\staie
~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:

- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o
singur\ coas\), r\spândit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la
condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\
p\[unatul intensiv, pretându-se mai ales la folosirea prin cosit;
- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase
sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te
rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\
(cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de
mediu.
Sparceta este mai precoce decât lucerna cu circa 10 zile,
ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier.
Ot\virea la sparceta din var. comunis este relativ slab\ [i
depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare.
Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei
(Onobrychis viciifolia var. communis)
Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\)
~mbobocire 16,1-22,4
~nflorire complet\ 9,5-9,9
Dup\ `nflorire 4,1-7,8
~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare
cu ap\ [i elemente nutritive, la coasa a II-a se poate realiza 30-
35% din recolta primei cosiri.
Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului

Onobrychis, din care `n ]ara noastr\ se `ntâlnesc doar cinci:
Onobrychis viciifolia, O. alba, O. arenaria, O. gracilis [i O.
transilvanica. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale
din specia Onobrychis viciifolia, dar `n lume se mai cultiv\ [i
soiuri din Onobrychis arenaria, O. transcaucasica, O. altissima.
Cele mai r\spândite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o
coas\), care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n
amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase).
Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei.

Temperatura minim\ de germinare este de 2-30C, iar cea optim\
pentru cre[tere [i dezvoltare, de 20-250C. Sparceta de o coas\ are
o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili
din timpul iernii.
~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt
ridicate, `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\
sunt foarte rezistente la secet\, putându-se cultiva [i `n zone cu
400-500 mm precipita]ii anuale. Sparceta nu suport\ excesul de
umiditate.
Pentru sparcet\, cele mai indicate soluri sunt cele
permeabile, drenate [i bogate `n calciu, `ns\ se ob]in rezultate
bune [i pe solurile nisipoase, pe cele erodate, cu strat arabil
sub]ire, de pe coline [i coaste aride. Se consider\ c\ un con]inut
de 0,5-0,7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei.
Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie
alcalin\ pân\ la pH = 8,5, dar nu dau rezultate bune pe solurile
acide, impermeabile, umede [i reci, cu apa freatic\ aproape de
suprafa]a solului.
Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare
parte cu cele ale lucernei, dar ocup\ terenurile mai s\race,
versan]ii supu[i eroziunii, unde lucerna d\ rezultate mai slabe.
Cele mai favorabile condi]ii pentru cultivarea sparcetei se
g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei, nord-estul, centrul [i sudul
Moldovei [i centrul Munteniei.

Rota]ia. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n
primele faze de vegeta]ie, sparceta prefer\ ca premerg\toare
plante care las\ terenul curat de buruieni. La rândul ei, sparceta
este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor, `ntrucât
l\st\re[te dup\ des]elenire. Nu se recomand\ revenirea pe
aceea[i sol\, decât dup\ 6-7 ani.
Fertilizarea. Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot, `ns\
cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. De[i
folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol, r\spunde
cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de
azot [i fosfor (N30-60 P30-60).
Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele din
tehnologia de cultivare a lucernei, `ns\ pe terenurile `n pant\ se
va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri.
S\mân]a [i sem\natul. La sparcet\ se folose[te ca
material de sem\nat fructul, care este o p\staie monosperm\,
indehiscent\. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum
85% [i puritatea de peste 95%, la materialul corespunz\tor clasei
I de calitate. Fa]\ de alte specii s\mân]a de sparcet\ pierde u[or
facultatea germinativ\.
~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara
devreme [i mai rar la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei.
Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare, `n func]ie
de condi]iile sta]ionale. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele
secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare.
Sem\natul se face cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm
`ntre rânduri [i la 3-4 cm adâncime pe solurile mai grele [i 4-6
cm pe cele u[oare [i mijlocii, folosind 70-90 kg/ha p\st\i,
pentru a se asigura o desime de 400-600 s.g./m2.
Lucr\rile de `ngrijire. Imediat dup\ sem\nat, `n anii
seceto[i, se recomand\ efectuarea t\v\lugitului, cu t\v\lugi
inelari. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.
Când se cultiv\ cu plant\ protectoare, se impune ca aceasta s\ fie
recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm, pentru a nu
stânjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\.
~ncepând cu anul doi de cultur\, se recomand\ gr\parea
culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sparceta se
folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani, `n func]ie de modul de
cultivare. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de
cultur\ (peste 60% din produc]ia total\).
Epoca optim\ de recoltare pentru fân este `ntre mijlocul
fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante).
~ntârzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a
con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\.
Metodele de preg\tire a fânului sunt asem\n\toare cu cele
de la lucern\.
Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Se poate
folosi prin p\[unat, `ncepând din anul II de vegeta]ie, când
plantele au 15-20 cm `n\l]ime, dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla,
la o `nc\rcare optim\ cu animale.
Produc]ia. ~n condi]ii bune de cultur\, la sparcet\ se ob]in
25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s.u.) [i chiar mai mult la
sparceta de dou\ coase.
5.6. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\
Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi

loturi din culturile furajere obi[nuite, care corespund exigen]elor
`n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea
acestui material, aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai
mult agreat\.
La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i
reguli ca [i la lucern\.
Sem\natul se face prim\vara devreme, f\r\ plant\
protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rânduri, folosindu-se o
norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha, pentru a asigura o desime de
75-100 s.g./m2.
Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu
60-70 kg/ha P2O5. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\.O
aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor, prin
amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar, `n apropierea loturilor
semincere.
Recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I, `ncepând din
anul II de cultur\, cu coasa sau cositoarea, când 50-60% din
p\st\i au culoarea brun\-deschis, sau direct cu combina din
lan, când 70% din p\st\i au aceast\ culoare. Pentru a evita
pierderile prin scuturare, se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\
noaptea sau diminea]a [i seara.
Dup\ treierat, semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\
la un con]inut sub 14% ap\.
Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n
culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha, `n culturile speciale.
6. Ghizdeiul - Lotus corniculatus L.
6.1. Importan]\
Ghizdeiul se `ntâlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din

Europa, Africa de Nord [i Asia, `n condi]ii ecologice foarte
variate. A fost introdus `n cultur\ `n Anglia, la `nceputul
secolului al XVII-lea, dup\ care s-a r\spândit, mai `ntâi `n multe
]\ri din Europa, `ncepând cu secolul XVIII. ~n ]ara noastr\ este
r\spândit spontan de la câmpie pân\ la peste 1500 m altitudine,
`n condi]ii pedoclimatice foarte variate.
O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai
ales `n ultimele decenii, folosindu-se pentru valorificarea mai
bun\ a solurilor s\race, acide din zonele umede, unde alte
leguminoase furajere dau rezultate slabe.
Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde, fân sau semifân,
mai ales `n amestec cu graminee, fiind un component important
`n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare
destinate p\[unatului.
Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine, cu o valoare

nutritiv\ ridicat\, dar mai sc\zut\ decât la lucern\, trifoi [i
sparcet\. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\, 22-31% celuloz\
brut\, `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca
[i Mg.
~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate

datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se
amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor.
Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat, se reface cu mare
u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale.
Valoarea nutritiv\ a fânului de ghizdei, comparativ cu

al altor leguminoase (dup\ I.C.Z.)
Subst. nutritive brute Valoarea nutritiv\ a 100 kg
Planta (%) fân
PB CB Cenu[\ P.B.D.(kg) U.N.
Lucern\, la `nceputul `nfloririi 15,59 26,19 8,22 12,28 47,6
Trifoi, la `nflorire 14,52 20,41 7,46 9,22 58,8
Sparcet\, la `nceputul `nfloririi 17,04 23,29 6,88 11,25 60,1
Ghizdei, la `nflorire 10,87 30,31 4,79 7,61 44,4
Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei
mari de r\d\cini pe care o formeaz\, ghizdeiul se remarc\ printr-
o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii.
6.2.~nsu[iri morfologice
Ghizdeiul este o plant\ peren\, cu sistem radicular bine

dezvoltat [i profund, tulpini
fistuloase, ascendente,
simple sau ramificate, de
15-40 (80) cm `n\l]ime.
Frunzele sunt
pentafoliate, cu foliole scurt
pe]iolate, obovate sau
lanceolate, glabre sau slab
p\roase. Florile sunt
galbene, portocalii sau
ro[iatice, dispuse `n umbele
lung pedunculate. Fructul este o p\staie cilindric\, polisperm\,
Ghizdeiul
cu semin]e mici, globuloase, de culoare brun-ro[cat\, cu MMB

de 1,0-1,3 g.
~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet, `ns\
sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate
ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\. ~n anii urm\tori
porne[te devreme `n vegeta]ie, având o energie de regenerare
destul de ridicat\ (2-3 coase/an).
~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul, ghizdeiul prezint\
unele particularit\]i:
- este rezistent la ger, secet\ [i la excesul de umiditate;
- are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\;
- atât `n fâne]e, cât [i `n p\[uni, se auto`ns\mân]eaz\,
men]inându-se timp `ndelungat `n cultur\;
- l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in;
- se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\, prin fragmente de
r\d\cini;
- nu produce meteoriza]ii la animale;
- este r\spândit `n condi]ii foarte variate, privind
umiditatea, pH-ul [i fertilitatea solului;
- tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului.
Genul Lotus cuprinde mai multe specii, dintre care

prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus - ghizdeiul
comun, Lotus tenuis - ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus,
`ntâlnit\ mai des `n paji[tile umede.
~n cultur\ este r\spândit\ specia Lotus corniculatus
subsp. eucorniculatus, care prezint\ mai multe variet\]i:
alpestre, ciliatus, hirsuta, major, silvaticus [i vulgaris.
Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone:
Alina, Livada [i Nico.
Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\, fiind

r\spândit pe arii `ntinse.
Temperatura minim\ de germinare este de 1-20C, iar
plantele pot rezista pân\ la -250C, chiar f\r\ strat protector de
z\pad\. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700
mm precipita]ii anual, ghizdeiul poate fi cultivat `n toate
regiunile, chiar [i la 450 mm precipita]ii. Are nevoie de cantit\]i
mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea
l\starilor. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea
temporar\ cu ap\ (circa 30 zile).
Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5,4-7,2,
dar [i pe cele acide sau erodate, s\race [i chiar slab salinizate.
Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de
bine pe soluri cu pH<5, f\r\ aplicarea de amendamente, datorit\
toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti
fa]\ de condi]iile de aciditate.
6.5. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj
Rota]ia. Ghizdeiul, `n cultur\ pur\ sau `n amestec, se

cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. Cele
mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele, cerealele de toamn\
bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. Ghizdeiul este o bun\
premerg\toare pentru majoritatea culturilor.
Fertilizarea. La ghizdei sistemul de fertilizare este
asem\n\tor cu cel de la trifoiul ro[u, `ns\ reac]ia la fertilizarea
cu fosfor [i potasiu este ceva mai slab\ pe solurile neamendate.
Reac]ia ghizdeiului la corectarea acidit\]ii este mai redus\ decât
a trifoiului ro[u, de aceea amendamentarea se recomand\ numai
la un pH<5-5,3. Rezultatele experimentale au ar\tat c\ ghizdeiul
reac]ioneaz\ bine la doze moderate de azot (N40-50) dac\ `i sunt
satisf\cute cerin]ele fa]\ de fosfor [i potasiu, iar pH-ul este
acceptabil speciei (I. Moga [i colab., 1983).
Azotul este justificat mai ales `n zonele cu prim\veri reci,
unde asimilarea simbiotic\ a azotului se face mai greu.
Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul
ro[u, acordându-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ.
S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a trebuie s\ fie liber\ de
cuscut\, cu puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%.
Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme, cu sau
f\r\ plant\ protectoare, `n rânduri la distan]a de 12,5-15 cm, la
adâncimea de 1,5-2 cm, cu sem\n\tori universale. Norma de
sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. ~n condi]ii de
irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul
verii, sem\natul se poate face [i la sfâr[itul verii. ~n regiunile
s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\
protectoare.
Lucr\rile de `ngrijire. Sunt asem\n\toare cu cele de la
trifoiul ro[u, lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\
`n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Când ghizdeiul
se seam\n\ cu plant\ protectoare, aceasta trebuie recoltat\ ceva
mai devreme decât `n mod normal pentru a permite consolidarea
ghizdeiului, realizându-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei.
F\r\ plant\ protectoare, ghizdeiul `n primul an se
recolteaz\ o singur\ dat\, la `nflorirea deplin\.
~n anii urm\tori de la ghizdei, se pot realiza dou\ coase [i
o otav\. Recoltarea pentru fân se face `n intervalul `nceputul
`nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor. Pentru furaj verde
se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire, când
consumabilitatea este mai ridicat\.
Ghizdeiul, mai ales `n amestec cu graminee, se poate
folosi [i prin p\[unat, `ncepând cu anul II, când plantele sunt de
15-20 cm.
Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face
mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe
cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini, se recomand\
ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de
la sol. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel târziu la
sfâr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea
substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini, [tiind c\ ghizdeiul `[i
`ntrerupe cre[terea ceva mai devreme.
Preg\tirea fânului se face ca la lucern\ [i trifoi.
Produc]ia. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase,
ob]inându-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fân.
6.6. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\

La ghizdei, producerea de s\mân]\ se organizeaz\ cu
rezultate bune `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de
silvostep\ [i nemoral\.
Se pot folosi pentru s\mân]\ fie loturi din culturile
obi[nuite pentru furaj, care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot
semincer, fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. ~n acest din
urm\ caz se aleg terenuri plane, bine drenate [i curate de
buruieni. Cele mai bune premerg\toare `n cazul ghizdeiului
pentru s\mân]\ sunt plantele furajere anuale, cerealele p\ioase [i
pr\[itoarele. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60
kg/ha P2O5. ~n anii urm\tori nu se mai administreaz\
`ngr\[\minte.
Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate
la cultura trifoiului ro[u, acordându-se o aten]ie deosebit\
preg\tirii patului germinativ, deoarece semin]ele de ghizdei sunt
foarte mici.
Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme, f\r\ plant\
protectoare, `n rânduri obi[nuite, cu o norm\ de 14-16 kg/ha
s\mân]\ sau `n rânduri distan]ate, la 25 cm sau 50-60 cm `ntre
rânduri, cu 7-8 kg/ha, respectiv 5-6 kg/ha s\mân]\, la
adâncimea de 1,5-2,5 cm.
Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele indicate la
cultura trifoiului.
Pentru producerea de s\mân]\ se folose[te coasa a doua,
`ncepând din anul doi de vegeta]ie.
Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase,
`n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\, când 60% din p\st\i au
culoarea brun\, respectiv 80% din acestea, situa]ie `n care se
impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha).
Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi.
Produc]iile de semin]e sunt de 200 - 400 kg/ha.
7. Sulfina alb\ - Melilotus albus Medik.

Sulfina galben\ - Melilotus officinalis Medik.
7.1. Importan]\
Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a

secolului al XIX-lea. Suprafa]a cultivat\ cu aceast\ plant\ s-a
extins lent `n Europa (suprafe]e mai mari `n Rusia) [i `ntr-un ritm
mai rapid `n S.U.A. [i Canada, unde este cunoscut\ sub
denumirea de trifoi dulce sau trifoi uria[.
~n ]ara noastr\ se cultiv\ pe suprafe]e restrânse.
Sulfina se cultiv\ pentru furaj, `ngr\[\mânt verde [i ca
plant\ melifer\. Furajul verde nu produce meteoriza]ii, iar
cultura se poate p\[una chiar din toamna anului I de vegeta]ie,
când plantele au circa 30 cm [i un con]inut redus de cumarin\.
Gradul de consumabilitate este mai sc\zut decât la lucern\
[i trifoi, datorit\ prezen]ei cumarinei, care prezint\ valori mai
mari la `nflorire. Con]inutul `n cumarin\ poate ajunge `n aceast\
faz\ la 1,2-1,4%.
Fânul de sulfin\ con]ine `n medie 16,7% protein\ brut\,
30,3% celuloz\ brut\, 2,8% gr\simi, 26,2% extractive neazotate
[i 8% cenu[\, din substan]a uscat\.
Sulfina este apreciat\ [i ca o bun\ amelioratoare a solului,
ca `ngr\[\mânt verde pe solurile nisipoase, s\race `n materie
organic\, precum [i ca plant\ melifer\. Produc]ia de miere poate
dep\[i 200 - 250 kg/ha.
Sulfina alb\ este o plant\ bienal\ cu r\d\cina pivotant\,
profund\, cu tulpina erect\ sau ascendent\, ramificat\, de 30-150
cm `n\l]ime.
Frunzele sunt
trifoliate cu foliole
lanceolate, din]ate pe
margini. Florile sunt albe,
nutante, dispuse `n raceme
laxe axilare. Fructul este o
a
b p\staie greu dehiscent\, de
obicei monosperm\, ovat\,
cu suprafa]a reticulat-
`ncre]it\. Semin]ele sunt
Fig. 43 - Sulfina alb\
a - plant\; b - p\staie ovale, de culoare galben
`nchis, f\r\ luciu, cu MMB = 2-2,1 g.
~n cultur\ se g\se[te o varietate anual\, numit\ varietatea
annualis.
Sulfina galben\ este asem\n\toare cu cea alb\, dar are
flori galbene [i cuprinde mai multe forme anuale.
~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntâlnesc [ase specii

ale genului Melilotus, `ns\ `n cultur\ sunt r\spândite doar dou\
(Melilotus albus [i M. officinalis), pondere mai mare având
sulfina alb\, deoarece are un con]inut mai sc\zut `n cumarin\
[i este mai precoce cu 7-10 zile decât sulfina galben\.
~n ]ara nostr\ se cultiv\ popula]ii locale, iar `n SUA [i
Canada au fost create soiuri de sulfin\ alb\ cu con]inut redus de
cumarin\, cum sunt: Artic [i Alpha.
Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger, fiind

recomandat\ pentru zonele cu veri secetoase [i ierni aspre. D\
rezultate bune `n zonele cu 400-500 mm precipita]ii anuale.
Fazele critice pentru ap\ sunt de la sem\nat pân\ la
`nr\d\cinarea plantelor.
Fa]\ de sol, sulfina este pu]in preten]ioas\. Se poate
cultiva pe soluri nisipoase, slab salinizate [i erodate. Nu sunt
favorabile solurile acide, reci [i cu exces de umiditate. Cele mai
bune rezultate se ob]ine pe solurile profunde, fertile din zona
lucernei.
7.5. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj
Rota]ia. Sulfina nu este preten]ioas\ fa]\ de planta
premerg\toare, cultivându-se de obicei dup\ pr\[itoare [i cereale
p\ioase. Dup\ sulfin\ se recomand\ cultivarea unei plante
pr\[itoare care permite combaterea prin pra[ile a plantelor
r\s\rite din semin]ele scuturate.
Fertilizarea. Sulfina reac]ioneaz\ slab la aplicarea
`ngr\[\mintelor, `ns\ pe solurile s\race, erodate se recomnd\
aplicarea unor doze moderate de fosfor [i potasiu.
Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la
lucern\. Pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri
recomandat pentru asemenea situa]ii.
S\mân]a [i sem\natul. Pentru sem\nat se pot folosi
semin]e, p\st\i sau amestec de semin]e cu p\st\i. Sem\natul se
face toamna sau prim\vara devreme, singur\ sau `n amestec.
Toamna se cultiv\ f\r\ plant\ protectoare, iar prim\vara
sub plant\ protectoare de toamn\. Se seam\n\ la 12,5-15 cm
`ntre rânduri [i la 2-3 cm adâncime, folosind 15-20 kg/ha
semin]e sau 20-25 kg/ha p\st\i.
Lucr\rile de `ngrijire. Dup\ sem\nat se efectueaz\
t\v\lugitul [i eventual un gr\pat cu grapa cu col]ii `n sus pentru
a preveni formarea crustei. De asemenea, se recomand\ gr\patul
culturii prim\vara [i dup\ fiecare folosire. Sulfina are un ritm
rapid de cre[tere, `n\bu[ind u[or buruienile, `ncât nu mai sunt
necesare lucr\ri pentru combaterea acestora.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sulfina se
recolteaz\, atât pentru fân cât [i pentru mas\ verde, mai devreme
decât celelalte leguminoase, la `mbobocire, când plantele au 50-
60 cm `n\l]ime. ~ntârzierea recolt\rii duce la cre[terea
con]inutului plantelor `n cumarin\ [i celuloz\, diminuându-se
mult calitatea [i consumabilitatea furajului. Cositul se face la 12-
15 cm de la sol pentru a favoriza regenerarea rapid\ a plantelor,
`ncât `n anul doi se pot realiza 2-3 coase.
P\[unatul culturilor de sulfin\ trebuie s\ `nceap\ când
plantele au 25-30 cm `n\l]ime.
Pentru `nsilozare se recolteaz\ la sfâr[itul `mbobocirii-
`nceputul `nfloririi [i se `nsilozeaz\ de obicei `n amestec cu o
graminee pentru mas\ verde (secar\, orz, porumb), cu melas\,
t\i]ei de sfecl\ etc..
Produc]ia de mas\ verde este de 25-35 t/ha.
7.6. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mân]\
Semin]ele se ob]in din culturi obi[nuite pentru nutre] sau

din culturi speciale, când se seam\n\ la 50-70 cm `ntre rânduri,
folosindu-se 7-8 kg/ha s\mân]\. Sem\natul se face toamna sau
prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare.
Cultura se `ntre]ine prin pra[ile `ntre rânduri, iar `n timpul
`nfloritului se transport\ stupi de albine `n apropierea lanului.
Recoltarea semin]elor se efectueaz\ la coasa I din anul I
[i II când 75% din p\st\i au ajuns la maturitate, având culoarea
brun-cenu[ie. Lucrarea se face `n dou\ faze sau `ntr-o singur\
faz\, `n ambele cazuri numai diminea]a [i seara, pentru a reduce
pierderile prin scuturare.
Produc]ia de s\mân]\ este de 800-1200 (1500) kg/ha.

Leguminoase Perene

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Leguminoase Perene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEGUMINOASE PERENE FURAJERE

1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile

1.2. ~nsu[iri morfologice

Lucerna este o plant\ peren\, ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai

1.3. Sistematic\ [i soiuri

1.4. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol

Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\, `ns\

1.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta

Moga, 1996), `n care:

1.6. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\

S\mân]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite

Trifoiul ro[u, originar din zona M\rii Mediterane (Asia

2.2. ~nsu[iri morfologice

Trifoiul ro[u este o

2.3. Sistematic\ [i soiuri

Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae, tribul

2.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Trifoiul ro[u este mai preten]ios decât lucerna fa]\ de

2.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care

2.6. Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\

Producerea de s\mân]\ la trifoiul ro[u presupune

3. Trifoiul alb - Trifolium repens L.

Trifoiul alb este r\spândit mult `n paji[tile mezofile [i

4. Trifoiul hibrid - Trifolium hybridum L.

Trifoiul hibrid este r\spândit `n paji[tile umede, `n luncile

slab din]ate pe margini, rotunjite sau emarginate la vârf [i f\r\

5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop.

Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei

5.2. ~nsu[iri morfologice

Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\,

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:

5.3. Sistematic\ [i soiuri

Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului

Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei.

5.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj

5.6. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\

Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi

6. Ghizdeiul - Lotus corniculatus L.

Ghizdeiul se `ntâlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din

Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine, cu o valoare

~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate

Valoarea nutritiv\ a fânului de ghizdei, comparativ cu

Ghizdeiul este o plant\ peren\, cu sistem radicular bine

cu semin]e mici, globuloase, de culoare brun-ro[cat\, cu MMB

6.3. Sistematic\ [i soiuri

Genul Lotus cuprinde mai multe specii, dintre care

6.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\, fiind

6.5. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj

Rota]ia. Ghizdeiul, `n cultur\ pur\ sau `n amestec, se

6.6. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\

7. Sulfina alb\ - Melilotus albus Medik.

Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a

7.3. Sistematic\ [i soiuri

~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntâlnesc [ase specii

7.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger, fiind

7.6. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mân]\