Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. j
"
STUDII I DOCUMENTE
CU PRIVIRE LA
ISTORIA ROMINILOR
. IlL
f.
N. IORGA
PROPESOlt LA IINIVERSITATEA DIN BUCUREUI
.,1
7
A
7
4 -
BUCURESTI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECt, Strada Berzei, 59
1901
-
STUDII 1 DOCUMENTE
III
NOTE ASUPRA ISTORIEf MUNTENE CU PRILEJUL PUBLICAREI CRONICIf
LUi PEJACEVICH.
I.
Cea tradusa' in Engel, Gesch. von Seraden und Bosnien, p. 293 ti Spo-
menik, xxxvn (1900), p. 30 (ms. 157 din Sofia).
2 V. Zaconicul, edicia Novacovicl i Analele, ed. Stoianovié, in Glasnik,
seria 1, Lin.
a loan Cantacueino, ed. Bonn, 1, p. 175.
PREFAIA 111
1 Notes et extraits, 1. c.
VIII PREFATA
Aid cronicile sirbesti, atribuind omorul lot Musa si cea tradusa in la-
tineste fixindu-I in ziva de Inviere, greesc In parte. Tot asa 0 Constantin
Filosoful. Cf. Gelcich, p. 123.
2 Gelcich, 1. c.
PREPATA Ix
est et igitur magnus provisor cum suis multiplicibus versus Puttnam venit.
Tamen fama viget ut versus Transalpinas suos exercitus moveret, aliqua vero tit
nostros aggrederetur.s COpil de documente ardelene, In Bibl. Ac. Rom.
a Chilia ;Si Cetatea-A1M.
XIV PREPATA
1 Cf. versiunea de la Milan : eAncora per lo ditto gardenal fuO schritto come
adl vij del ditto mexe el capitanio de li Ongari e Valachi passe el fiume
del Danubio e fuo ale man con Turchi. E, come piaque a Dio, ii Ii rompe.
Se have morti vijm mjC. E molti ne son sta menadi prexoni per i christiani
sopradettis (fol. 583). Cum se vede, In Novembre a mai fost o ciocnire, la
Sava sail Dundre.
ITEFATA XIX
1 Lewicki, 1. c.
2 V. Notes et extraits, seria I, I.
3 Cf. Chilia fi a/a/ea ..416.1 i Notes et extraits, 1. c., la aceasti dal.
PREFATI XXX
1 Cum s'a pretins. V. Fessler, Geschichte von Ungarn, II. Cele povestite
de noi se razimi exclusiv pe Cronica lui Wavrin.
XXVIII PREFATI
1 Crunicile Moldova.
1 Scriboare fail data, intre copiile de documente ardelene din Bibl. Ac.
Rom.
3 sEx castro tbabor ... Frater Pongracz Vaivoda transilvanus ... Item etiam
-de statu Stephani Vaivcdm hostili nostro et de Layota, si voluerint exerci-
tuali venire ad desolandum regni nostri ... Tum etiam de Siculis duorum sedis
videlicet Odwarhel et Cykh, item etiam de aliis sedibus, si decimam homi-
nes suorum dederunt hosti nostro, qua parte N oluer int eisdem transferre. ,
Documentele ardelene citate.
XXX VI PREPA TA
1 Cronicile Moldova.
5 Croniat italian'a, in Chilia 1i Cetatea AI61
PREFATA XXXVII
I Acele1 crowd.
2 Miletici, Documentele din Bra.,..ov (Shornicul bulgar, mu), p. 81.
2 COpii de documente ardelene; la Ac. Rom. : aDe facto magnifici Ladislai,
fratris nostri, in Magna \Valachya..., aliquod malum..
XXXVIII PREFATA
XXII. Vlad-Voda, urmasul luT Mihnea, era fiul lui Vlad Calu-
garul. Intr'un act din 1510, el vorbeste de cräposatul sati tatä si
de Radu Voevody, pe care nu-1 numeste insa fratele sad, de
si era4. Cronica sirbeasca stie si ea de suirea pe tron a lol
1 Documentele ardelene citate.
2 V. Spomenik, xxxvII (1900), P. 304.
3 Engel, Geschichte v. Serwien i documentele ardeleue.
4 Documentele citate. 0 scrisoare a Iaqicilor, din 1500, in Archiva de
Stat din Budapesta, documente slavone.
XLIV PREFATA.
1 Feaster, I. c.
3 Acolo 0 in 'Argea erati trupe ungurqti, cu un Nicolae Tomory, castelan
de }Items (documentele citate).
3 D. Hasded i-a identificat, In Arch. in.., cu Giurgiul.
XLVIII PREFATA.
XXVI. tn locul luT Radu fu ales un cBasarab, fiul celui din urmA
cu acest nume de Basarabv. Dar el nu se putu tinea in Scaun, fatA
cu mulch' du smanT aT alegeril sale. Il vor fi tAiat Oltenil, cad a fost
tAiat indatd. Din partea kr, Turcil tineati la Radu. Mehemed,
care fu banuit cd a intetit pe conspiratorT pentru a da un tron
cfiuluT sAil, fu mazilit si trimis pe mosiile sale, la Plevna.
Un moment, tara rdmase fArA Doran. Dar se afiâ ca o oaste
impArAteascA se apropie de DunAre si, in Mart, noul Doran,
Moise, fiul lul Vladislav, care traise cu tatal sail la Constan-
tinopol Inca. din 1525, se gAsia la Giurgiu. Dintru
boierif rerusara primeascA cu oastea-1 de Turd, amenin-
%Ind cA fug in Ardeal. Dar, la urma, trebuird O. se supuie.
In April, Moise se afla in Scaun.
Se arAtA un Domn prudent. El crutâ pe sefii revolteT pi,
cind, dupa ce in zadar ceruse si el feodele ardelene, Vint si
Borberek, trupele muntene intrara in Ardeal (Septembre), le
comandati Neagu i Dragan. Se stie cA ele fAcurd maT multa
pradA decit alta ispravA si cl in zAdar asediè, timp de ma!
multe sAptdminT, Logofatul LAudat cetatea BranuluT.
Puterea luT Dragan, care nu se sfia sA calce pacea cu Ar_
deleniT, pe care o incheiase Voevodul, alte motive, necunoscute
noul, hotArirA pe Moise sa-sT schimbe indreptarea. De unde
fAcuse Ban dupa moartea luf Pirvu, la 28 April 1529 2, pe un
Radu, el se impAcA cu Barbu II si-T dAdu pe 'sora sa de nevastA.
1 Socotelile Sibiiului.
2 Tocilescu, Raportul citat, p. 193.
PREFATA LI
our, cqr, .531026.1 733k 01673,l 5,a1173r93. 03. 006 SzTI 736 lor b. uthIA3dm
noi srl 611.3. rntrfri 001 010 '6.00/.7,d ln% zet 5b4radi ii. 704.16367) 'Goo vdlx -dnyi
74:1011/.
A73 517,3
S3Io2b.1 Snox1.46 010 ti.,001.13a 'DA A0013117. Vtt 1%OV.73% 11031.01
7,6 3140%01dge 5033 VA 1002 01 5038 13.61130`(.737. 731V '016732. 311. 0071 rolvd
(r,Ioll 17.% '103 zdamii 'Goa 'r,Ob.g ALI Ando, (mum rm ivra b.r)1(3731
)
'50un3l673d4 731% 313()07.10 736 31723 010 `b.001,73,1 173)4 ZA 3343073% MILMOdth
7.6 6171 313/7343 7371.ox 502 313X3 '31016.1. itrodx1 11.10o 14 L3,00173,1 36713
53er,16,31331izcl2 1737. 3IA007.C.1.3413 131.1.031 ALID '6131X73,03 731C. 'tor/Xs 1737. zduor3
/ 7343710134A1 401 LiAzio Ski `5NY.73.ta 336
611 Anoorfeans 5310211.1 5L1so3gi
473007 6001073%1273 5311131 '52'02 A32 3136371 b. z ',Alpe 6Go'i vikx 726
.31607.200d31 7.1 731 014)73 734 A73,6171 AL 5045.131 '3102141 Li FIN 0273 'A0203
31736e3273 67.C.07
'rmbaconourizu 5.10) b.)13 Alma& -mx '53113 55.1r012 oa -
5,3717,07.4e zlthr, 133.
13173000135 "73074331
173% Xip 7717307,X3 6*107 371730M3X02.3
311 1001 500(131.00 173% 37173'1.13.103 401 nour,la : 311
rpt 57311 113313l
mol2r4f. .0e203 -trru
107;r1 403,0273 Ab..734d331. 5021, .A76113 171% '3.17:r2L our, o.ro '5013311 noun) ariab.
5odwo FrA 52ria lux b. vit42,4cav ,57,0 Aze srai ttrAbana `531026.1 -roc -3211/4101d1Y.14u3
an 731273% .7311120 1737. 1d01 631037107371,61730 502 rm .A371071737.7,1 17i7. Idol 3x7323
5, 01 Id8630 57311 33,n00733dX 5r(1 (53203 ix
ois '2073 737413 313d03V3. LIO A32
r0X3 173%
73XE(J13. L'(13.10 OCLVIG,3 5310213.1 731173,32 613.10 'ALY..011 173% 01 7363
734
50d371 '573160103 ize.t ose 371/1. mla 17.3 001D%4002.4.1X01 (JO 0270 ALI A171L1
.001 173% trrt73 31732 023 co 5071007. 343L (070) 00473273 7/10 731d13202 1737. 02.73
ALI kr31 tan I.00,100[1 Izz 53172.110 vuTrz,%Ir,% 34th npun 4.2.7.,Tw. 02z 731
03,
'73173000d, nx
63103710001.) 736 4111 0%73% 1032 01 .737173d2 37173 5(0d31 03. omY.
-
mdou nr) ls.o2 co 5038 %lib. oaLss Liii. arlsoadoivii. sylorcag 31l73X arly 3110X3
50630 50,11C 601 '(.030 sms 53101 rwt LAs.1). 11.
73r(002 sreri 5000t .arlovy o'y
!Alb. 57A 53`(13.103 L 73LIA36)73 '5730 A7301(4. 731000 cm% 37100Iold07.g ALI -natho
73111 '000 '0071311.b. 173% A32 1213C/2 73A 5L113.10 11. 7313.163(1,13 '000 002M 5304. 6063.53
'60=0:3 Ertr, 3id9 53113 731% arioxbzo ALI 7313.143673 .00n art» Andb.1373'r1 07.3 601
A020 kim Jo 7:4? 5b.i. Szdro A32 73ittidlig3 7:11% 0012.0 521021).1 ALI 73L.342673
'000 3117.) oXs 5006311,010 5003160d0A73 30 500201 Thl 57371 A00(1,43 20X3 /7-3%13.4732
1731C
0X3 50,171 734 6171 400(A3 1.7.% 5001 043X31A732 1013% "7343.7113. 173% 3101
LiL `3710XLIA10 311 401 Af3A0IdY.L.102 401 '73103,31 7312 ALI 73L1A34.73 '000 173%
503L Xa xut 144411. `lnayoub. 51,4,20 1X3 `AoLoy. axrnt, arl 5noi 5ooumdiym `57,11
'nu. our, Lib. arionadouria '3110v1) LX13.10 5Li. A.3674 73L1 000 H Ss Sorl 73A 5.10
-
3710X 9002 1737. 023 rvt ttooilr,u, b.o%dolis 'Zv.001 37173 737173%3 73171 .t.1.3. 47363
0131M173% 0273 ALI 4A7.4X73'(11 173% 1(101 573T1 31.3731dX AWAY) aro./ zle ALI
73LV102 5114 r,L.Ittethrl non 173% 731 73b..6./a13 ski 73LIA3.610 '000 co vrtihoduH
51.1.su 1Z1f. to d:701000K 73 '51132 lzu b. so51.3273 '000 737100X11 301.1.7331,173%ALIZ%
-
'AL3.73%
13X02 A0013dEX ALI Z1.3.1A47/ '000 17.% noollch 001 ldsX non 5c03 ;ynlari
-
Sochi 5noi 'Aotf.x.ap nu our, ALI r,lx-,T1r,d) sr,T1 zy.ou 5r,n An0i3d3X 17/4
65.1011213. r.4.2.36,7,
non ir,x 411.1 ugiaIrri oon 173% Ab.l. wdlu '73dtoll.dziv 17331 13.
731.3.1A3(1m '000 73(11% '73d0111dVIAI AnIC0 5ol10 Li `Ab.drodi alimdi all 01 -idaX non
wub.,:vriod 7312 731% 003d03L713 nit .onon/mAr) sr,N Ti. b.nodY. 56.2. 1333..A.vim 5730 b.vou
b.xxer. iIz oolo.Anoll
LIV PREFA TA
La piargiuc: AXio, i.a erpaqn5 van vtfko to nantvl aoo, nci t. eTw note as lave
nanivv, wd p.e Xeirc ettl rAw, 7-1 tl au; wryi w KrptaCv3 Yu TOY IrfiCTSPECTS.
AXto, nopa Mcipyrcopu, napthrako as YU pa/...5 xOTCOV va ITUYIC OTOS, CATEYT1
TOY Kaneltu, r.yj p.e TOY PUMA, itta arov Repro, va Too; Soas Ts; -par;
p.o.o, nal va Tea (sic) naaxratc, prop: ()Al; liyaX/ xocvevx nateppo va ye
poor, TOY aye vti anis TO PaTooN, %al va toy x.taiv, na0o; wsr eo4 opa,
%at cuaav neacv coo viRov.
Too tlp.tultato war liTancp.evto p.ou vita) nat jc vqv tep.uotaviv p.00
prtepa v.rpa Mapiewpa tyip.roic e)(ii to.
I f n Negru-Vodel
2 Cf. loan Cantacuzino, I, p. 320 i urm ; III, p. 94.
FREYA TA LVII
' Gregoras, I, pp 173, 428, 431, 459, 465-6; Il, pp. 19-20, 303.
Pentru deosebirea de sucotealii. In ordinea femeilor lui Milutin, intre pri-
3
mul $ al doilea izvor, v. Onciul, Originile principatelor.
LVIII PREFATI
N. IORGA.
PFL'i Ef
LXVIII EXCIIRSURI LA PREFATA.
[orig.: quod suum], administrare digneris. Quod si secus, scandalum erga bo-
jarones nostros factum atque damna impensa nullatenus mittere volumus [orig.:
voluimus], sed alias de re negotioque excogitabitur isto. Deindo quoque bojaro
foster nomine Mailatth Spothar a'Aque egregius Petrus Pithar, secretarius noster,
nomine nostro dicent : fidem indubiam cis praestare volueritis siQut et nobis.. .
Datum in domo nostra Bucuresti [orig.: Turrest.], vigezima secunda die iunii,
anno Domini 1533 1.
Vlad, Dei gratia dominus verusque heres Wayvodaque regni transalpinensis.
[Stefano Bathory de Zomlio.]
P. 16.]
Anno 6900 [1392 , tertio anno regni sui, Bajazet, filius
Arnuratis, movit [exercitum] adversus Bulgaros et accepit
urbem Ternovo et reliquas circa earn positas et post trans-
actos tres annos, nempe 6903 [1395], movit Bajazet contra
Mircsam, Ugrovlachorurn Vojvodarn, et debellavit Mircsa Ba-
jazeturn ad Rovinatn, et hoc proelio periit generosus ille
Marcus Kraljevich, filius Vukasini regis, et Constantinus
Niepmirosati, filius despotae Deani Dragasis.
P. 17.1
6906-1398. Combusta est Ravanicza, in quo etiam anno
Bajazet coepit Vidinurn et Nicopolim.
... Hocque anno [69 to-14.02 Giurgia Vlkovicha despotam
Stephanurn] in Carigrad seu Constantinopoli captivavit et ablit
in Saurornaziam.
Nota:" Hanc vocern correxit descriptor noster et pro ea
substituit Daciarn, ubi a magnatibus cum honore exceptus est
et tamquarn caput gentis. Myrcha Vojvoda curn aliis magno
affectu eum ad terras suas comitati sunt ; et aedificavit
tnonasterium ad Ressavarn, ut supra dixi. Hoc eodem anno
in Rodope suffocatus est Georgius Vlkovich, ex captivitate
constantinopolitana [rediens .
63473. Vol. III. 1
2 CRONICA SiRBEA SCA
P. 18.]
6927-1419. Obiit Myrche Voyvoda' et hoc anno aedificata
fuit Ressava. Hoc ipso anno obiit imperator Bulgarorum ?
(sic) Constantin, Ianuarii 21.
6929-1421. Populatur Sultan Krizas2 Valachos. Post annum
unum adeoque 6930-1422] moritur Baosa, Zentae dominus.
Hoc ipso anno obiit et Krischio Sultan.
P. 20.
Eodem anno [6949-1441], Iancul cecidit Mesit Passam ad
Ialovnizam in Valachia.
P. 2 I .
6951-1443. Jankul mactat Mesit Passarn in Valachia ad Ia-
lovniczam ; paucis effugientibus, ex quo tempore Ungari . . .
(sic) resumpsere.
6952-1444. Exiit rex Vladislaus cum Despota Georgio et
Iankulo secundum Danubium in Valachiam, exinde in Bul-
gariam ad Slatizam, et Passam sub Nissam ceciderunt
P. 22.
6970-1462. Procedit czar Mehmed adversus Valachiam et
fugat Drakulichium Vladam ex provincia.
6980-1472. Obiit Radul Voivoda Vgro-Vlachorurn, et Mehtnet
Passa a czaro mittitur cum exercitu contra Stephanum Voj-
vodam Moldaviae. Nil tamen obtinuit, itno fugatus est cum
detrimento et dedecore,.
6982-1474. Pergit Passa contra Scodrarn, nec tamen earn
capit ; et eodem anno eum Stephanus Moldavus concussit et
occidit. Eodem, obiit Radul Ugrovlachorum Voyvoda, fuitque
atrox hyems. Et petit Capes Vlada 3 per Bessarabarn.
P. 24.]
6991-1483. Bajazet movet adversus carabogdanas arces
Bielograde et Kiliam, supra Danubium sitas, et capit cos, uti
et Stephani Moldavi arcem Vinamor 3.
[P. 25.]
7003-1495. Obiit Valachorum Vojvoda Calugier, et Radul
filius successit.
7016-1508. Moritur Radul Vojvoda Valachus, quo eodem
anno occidit Dmitar Jaksich Minu Vojvodu Sibiuu (sic).
7021- 1513. Mechmet czar occidit Begum Vladam, Vojvodam
Valachorum, Ianuarii 25.
Ex supplemento scriptoris:
P. 26.]
7046.1538. Suliman contra Petrum Vojvodam Moldaviae,
qui fugit ex terra sua.
705 I 1543. Redit Petrus Vojvoda Constantinopolim, et
Czar ei restituit Moldaviam,
7070-1562. Pergit Alexander Vojvoda Moldaviae Constan
tinopolim et, accepto auxilio a czaro, in suas terras r edit.
7103-1595. Initio huius anni rebellavit Valachorum Voj-
voda et duxit exercitum suum contra Bdinyum [Vidinum], 'et
tunc Turcae, conflatq mendacio quodam, perdiderunt arcem
bdinyensem et religiosos multos christianos, nil reos. [Expe-
ditia Turcilor in_ Ungaria.] Sinan Passa vero cum exercitu
mansit ad Danubium hyematurus. Luarea Becicherecului de
Turd.]
1 Soliman-Hadim-Pa.
2 Caffa.
3 Suceava ?
4 MONICA SiRBEASCA
1 In ms. : fi.
10 PREFATA LUI SIMON DASOALUL
vito 7 ,
De Domniia Ducal"- Vodpy, domnind Ifl 3 randurr zz af ;
1.
V.
VI.
' Bibl. Ac. Rom., doc. x11/177. In acest document al sail, Stefart Canta-
cuzino hotare0e in favoarea Doamnel la 28 April 1714, putin timp, 'gine
rile, dupa suirea lui pe tron deci.
2 Bib]. Ac. Rom., xi,v/ too.
V.
' Bibl. Ac. Rom., doc. 26/V. WI citeva observatii asupra persoanelor
pomenite In aceasta genealogie. tin document din 1654 men cion eaz a
pe Andreia biv Vel Medelnicer, ginerele lui Gavril Hatmanul ; (Inca-
riul, XXIII, pp. 241-7. Gheorghe Hatmanul are pe Maricuta, care se
marita cu Necula Varnqul (Urechi5, Biserica din Cetatea Neamt, in An.
Ac. Rom., XI, sect. ist., p. 48). In sfir7it, la 20 April 1678, un docu-
ment emanat de la Nicolae Racovica Vel Logofat 0 Miron Costin biv Vel
Logoilt, 0 dat 'ha loan Racovici, Mare-Spatar, se ocupi de mo0a Grecii,
data lui Vasile-Voda, la nunta, de Gawar Gratiani, cedata apoi de Doran
cumnatului sail Dumitralco Iarali, Clucer-Mare, soml Margai, sora sa. Dupi
moartea Margal, ni spune documentul, satul ajunse In stapinirea unei nepoate,
Anita,. fata Jul Gheorghe Hatmanul, care se marita eu Alexandru, fiul lui
Antonie-Vocla Ruset ; Bibl. Ac. Rom., doc. LuX 134. Pentru satul Grecii,
mai vezi un alt act, din 23 Marc 1671, ln Urechia, Mtron Costin, Opere com-
plete, I, p. 748.
63473. Vol. III. 3
VII.
A.
1 Dup5. ms. 523 al Bibl. Ac. Rom., fol. 3 V0.Nu putem atribui compilatia lui
Neculce Insusi, de si anul and a fost scris i. aceasa observatie e tocmai acela
clncl 10 scria cronica, pentru mai 'mute motive : Neculce nu vorbeste In Pre-
cuvintarea sa de redactarea until corp propriu de cronici, ci de continuarea
ultimului corp costinesc ; avem un manuscript datat prin anul de la tIristos,
prin Domnul de pe tron si episcopul ce pkstorik la Roman, ms. cuprinzlnd
compilatia §i totusi anterior lui 1732; stilul adaoselor, cu adresele repetate
atre cetitor si citatia slavoni din Scriptued nu e al lui Neculce. Totusi, men-
tionind In Cuvinte anecdota calului lui Barnowski, care se aft& In Miron
Costin, ca neexistind acolo enumai letopisetul de aceasta nu scrie nimicii,
iark oamenii asa vorbesc, a ail apucat unii dintru MO*, ar resulta ea el a
avut letopisetul lui N. Costin In aceasti forma' prescurtati. Pentru aceastli com-
pilatio, v. ht. lit. romine, I, p. 269 si urm. ; II, pp. 107-8. Locul, cu data
de 1724. si in In Uricariul, XXIV, pp. 352-3.
B.
A.
In ms. 1 r2, in cursul Cronicii, afram urmItoarea povestire, fol. 128 V0-9,
despre Duca 0 fratele lul :
Mal. bitilnim in unele mss. de cronici adause ca acestea (in ms. 104
al Bibl. Ac Rom.) :
:Macar cii fire01 lucruri sint aceaste cutremure, cind si prilejesc, iar sä
poate zice cä aritare i seamne reale sint cutremurile viitoarelor yremi, precum
(i atuncea all.. aritat acel cutremur multi virsare de singe 0 prada Turcilor
pre siraci Moldova, pre alte pirci cre0.ine0T, precum vom arita la locul sill
pre rind. Pricina cutremurului din cc 01 face, pimintul á cutrerauri de multi
umezeali. De vel vrea si stij deplin, cetea0e la bogovlie, cá veY atlas (fol. 169)
La 13ogdan-Vodi: altitru acest an mare cutremur de pamint ail fost in
Tarigrad . .. Pre aceaia vreame b'ail ivit i acel vestit Techil izvoditoriul legii
turce01... Pre aceast vreame ail venit Hanul Crimului cc .301' asupra No-
bailor a.
IX.
A.
[Foaie adausl :]
0 DESCRIPTIE A TER11-ROMINE§T11.
Pentru Cutovlahi.
,
Lucruri rare.
Este un munte mare de piatrA, la Tinut Gorjaiului, ddn care
iese o piatrA, ca cum ar fi pusd o polita la un pdrete. Pe
acea piata. este zidit A] o mAndstire, ce sd numeste Tismana,
pentru care sal va pomeni mai pe largu, la serisul mdndsti-
rilor. Este aceast 6.] piatrd ce iese de[n munt ele , pe care este
zidit A] mdndstirea, innaltd del[a] poalele acehri munte, ca
urme i dinteacea piatrd in sus pan' in vdrful muntelui iar ca
urme $i au imprejur, cit tine man[d]stirea, este (imprejur)
urme ... Dar mai ciudat lucru este cd. din muntele cel mare, din
care iese acea piatrd, iese o apd dup Al o gaurd $i sa rd-
varsA pe acea piatra ce este zidit[d] mdn[d stirea; care apd,
(driosebindu-o) in doao, jum *ate este havuz, dd tine peste,
$i trece prin pivnita mAn[d]stiri, unde sdnt vinurile, iar ju-
m[d]tate este moard, fricutd de macind acolo de treab a]
mAndstiri. Acea gaurd este largd ca 2 urme $1 intra (lungd)
prin munte, incdt nu sd $tie obdrsiia icY, pentru cd. nu
pot merge sd-I vaz[d] inceput[ul , acAndu-sd. pragurf, in
cal[e],inlduntru, de piatrA ; pe care sd reped[e] apa aceia
de curge.
Mai est[e] o pe$terl la Tinut ce se cheam[d] (manfey-
stirea unde estfeJ) Vdlcea, intr'un munte, la a caruia munte
Sfir;itul se gilt la p. 62 si arm.
DESCRIPTIA TEraf-ROMANErf 51
Tara-Rumaneasc[a].
Pentru pecete.
Scole.
coli de invdtaturd sdntu : 3 $cole eline$ti una in targul
Bucuresti, unde este Scaun Domnii $i Mitropoliia ; alt a la Crai-
ov[a], in eparh ia] episc opiei] Rdmnicului, alta la Buz[eu la cpis-
c opia] Buz eului]. Este si $coald sdrbeasc a, iar la Bucure5ti,
iar pe limba rumdneascä pen multe locuri invat a, fiindu-le cu
lesnire. Mdcar cà. sdntu lipsit de a avea cdstr, nu numai
de me$tewg gramatici, filosofii i alt e] epistimii, ce $i da
istora sau invdtaturi a 5finti1or Pdrinti nu au, ce numal cei
ce invat a] eline$te inteleg. (Pentru) sd afla i vivliothichi, la
Mitropolie i Bucure$ti, la mdnästirea Vactiresti, ce este
zidit da Niculae Voevod Mavrocordat, langd Bucure$ti.
Est[e] $i alt A vivliotichi, mai mic d], la Sfeti Sava in Bucu.
re$ti, uneik este $coala elineasc A 1 in eparhiia episcop ii] 1.
I (Nola in ol iginal.)A fust cea mai mare vivliotichi decal tot[e] aces[tea], cu mult[al
cheltuial[i] si multe earti elinestY, letinestl, frantozesti, turcesti, la man[h]stirea
Marginen[I] in eparhia Mitropolit[ului], la Tinut Prahovii, ce est[e] zidit[i] de Cos-
tandp Cantacoz[ino] ce ail fost Postelnic-Mare la Matei-V[o]d[A] Bas[a]rab.
Pcntru care mai pe largu la rändu neamului boieresc vom grai. Dar cele mal
multe efirti s'ag riklicat cra Niculae-V[o]d[a] si le-au dus la vivliotichi al sitt ce
ficuse la Tarigrad. la cas'ale luT, la Bata, a ciror itpunere, neprelungindu
am fazut cu ochil nostri, cfi, tot ('handle-se toh .) cgrcile, cal[e] stffinsese, atat"
acest[e] fairi dreptate (cdt fi cele cumpdrate cu Gant de ddnsul) luate, cum delta
Mfirgineni si de[la] mulct din buieri de ;ark cat i cele de dfinsul cumpa-
rat[e], tot[e] le-ao luat datornici cc imprumutase haul fitu-siu Costandin-Vod.
[La margine]..A. sori a boeri cart sant pentru parataxia gliri) a Domnului,
acest[ea] s desparth In 2 : eel mai de frunte sintu boieri al Divanului, iar eel.
Maid s cheam[6] ai casil, pentru care la rand ul] boiertlor vom afita acum pe
fieste-care cu treaba sa. 6) est[e] purtarea de grij[a] a judecacilor celor vinovac[i].
DESCRIPTIA TERIr-RomANE§Tt 37
Negutatoriia.
12. Arhierei.
13. .$ colile.
14. Firea lácuitorilor.
15. Limba ce sA grlete.
16. Stapdnirea.
17. Pecetea.
i8. Legea 1.
I Bibl. Ac. ROM., ins. 266. Manuscriptul luY Miron Costin, de care vor-
besc in ht. lit. rom., I, p. 502 si orb., e precedat de lucrarea fiului siI Ni-
colae, para la cap. i6.
XI.
Wir beiden Balatschanischen Schwestern hatten das darbende Ungliick bei dem
Tode unsers seligen Herrn Vaters, der in kaiscrlichen Dienst als Obrister ge-
dienct and ira letzten Tiirkenkriege im Feld gestorben ist, unserer Giiter in
der Wallachei durch die dortigten Kaluger, samt den dazu gehOrigen Unter-
thanen, beraubt zu werden, aus dieser ungerecht von ihnen angegebenen Ur-
sache, well die kaiserlichen Volker ihnen Schaden gemachet und folglich wir
als kaiserliche denselben ersezon müssten. Meine dort sich aufhaltende Schwester
gewann endlich die gerechte Sache durch das allerhOchste Vorwort der nun
seligst rphenden Monarchin Marien Theresiens, die Outer wurden gfinzlich,
vermOge eines kaiserlichen tiirkischen Befehls zliriickgestellet. Wir behielten sie
auch durch den ganzen jiingst verlaufenen nssischen Krieg mit den Unter-
thanen ; allein nach geendigten Kriege nahraen gesagte Kaluger aber wieder
ungerecht die Unterthanen zuriick, und besizen gie noch heute. Zu diesem
wurde uns auch das von unserem seligen Grossvater, der in der Moldau und
Wallachei als kaiserlicher commandirender General gedienet unterlassene
Dorf Moshaia, ira Distrikt delle Orman, sarat den Unterthanen, entrissen, und
holten es selbst die Unterthanen, nur darura weil sie im Kriege mit Wagen
und Pferden kaiserliche Truppen gefiihret. Nebst diesera wurde uns eben auch
noch ungerecht eiu Weingarten bei Betescht entrissen und bei einem Spital,
Sanct Bantilimon, verschiket.
Unsere demiithig gehorsamste Bitte gehet also dahin, Euer Excellenz ge-
ruhen die hohe Gnade zu haben, den dortisten Herrn Consul Reichovites tins
gnadigst anzuempfehlen, damit er unserer wahrhaft gerechten Sache in gewu-
gensten Schuz nehmen und vertheidigen wolle. Meine in Bukarest sich auf-
haltende Schwester wird ihn3 die Sache reifer zu entwickeln die Gnade haben.
Ich bitte ergebenst um eine gnfidigste Behurung und Riickantwort, damit ich
meine Schwester belehren kOnne; und habe die Gnaden zu seyn
Euer Excellenz
Kronstadt, den 20-tell Octobris
1784.
ergebenste Dienerin
Helena Grfifin Belaceaniu.
[Presentatfi la 22. Decisie de anexare la 26.]
1. Ihro Excellenz,
Hochwohlgeborner Herr Graf,
Kommandirender Herr General,
Gnadigst hochgebietendster Herr, Herr,
Euer Excellenz geruhen die hohe Gnade zu haben, eine demilthigbte Bitte
gewogenbt zu erhOren, die wir beide Balatschanische Schwestern hier vorzu-
tragen uns erkiihnen. Unber Vater, der im lezten Tiirckenkriege als Obribt
Feldwachtme6ter der k. Truppen erblasste, hinterliesse uns nebst den Giitern
unberes Grossvaters, auch einige Grundstücke in der Wallachei, die uns aber
aus dieser falschlich erdichteten Ursache entrissen wurden, weil die kaiserlichen
V5lcker in die Tiirkenkriege sie beschadigt hatten und wir als kaiberliche
Unterthanen diesen Schaden ersezen müssteri. Aus dieser Ursache nahm man
uns das Gut in Moschaia, in Destrikt deli Ormán, den Weingarten in Be-
tescht, bei dem Stift Sf. Bantelimon und die Giiter bei den Kalugern des
Klosters Schiittyán, nebst den Unterthanen. Diese letztern Giiter wurden uns
zwar mit den Unterthanen auf Befehl der tiirkischen Pforte und durch das
vermogende Vorwort unbers allergnadigsten Hofes wieder zuriickgegeben, aber
die Unterthanen wurden uns wieder nach dem jiingst von Russland mit den
Tiirken geendigten Kriege entrissen. Meine Schwester befindet sich nun in
der Wallachei, um unsere gerechte Sache zu betreiben ; wir bitten auch eben
deswegen, Euer Excellenz geruhen giitigst far uns, die wir noch immer aus
der mildreichesten Huld des kaiserlichen Hofes leben, bei dem in Bucku-
rest sich befindenden kaiserlich-lconiglichen Consul Reickowitscs eM gnadiges
Vorwort zu ertheilen, damit unsere Sachen den gerechten Ausgang nehmen.
Wir werden für diese Gnade uns immerhin verbunden wissen und haben die
Gnade zu sein
Euer Excellenz unterthanigste Dienerinen :
Maria und Helena
[Ciitre Fabri.] Gräfin von Belaciann.
12. Die Helena von Balatschan, deren Supplique die k. k. Hofagentzie un-
term 21-ten des gegenwartigen Monats hieher begleitet hat, halt sich nach der
Ausserung des hiesigen Cameral-Zahlamtes bereits seit ein Paar Jahren zu
Bukarest auf, und hat bisher immer durch Beibringung chyrurgischen Attestaten
ihre Pension aus der Kronstadter Dreyssigst-Amts Cassa erhoben.
Da jedoch, der Vorschrift nach, keine Pension ausser den diesseitigen Erb-
landen genossen werden darf, so ist die Einleitung schon geschehen, dabs auch
der Gnaden-Gehalt far erwahnte Balatschan in so lane bis sie nicht nach
Kronstadt zurückkehrt, vorenthalten werde.
In welcher Gemassheit daher dieselbe weiter zu verbescheiden ist.
[Sibiiti, 3 Maki 1793. Mitrowski 1.]
14. eScrisoarea Marii B1cenci, ce scrie citri Prea Sfintia Sa pirintele Mi-
tropolit ca si Intireascii cu iscilitura Prea Sfintii Sale o carte de asizimint
ce o &Atli Petre feciorul el de suflet, cum i ca s mijloceasci Prea Sfincia
Sa a si Ineari si de citre Miria Sa
Urmeazi, pe fol. 12 i urm., carlea : Fugind in Brapv, acum 27 de ani,
*din pricina rzuniriçii cu Muscaliis, ea a luat pe Petre, ccopil mic de Neamtu
nisirac de pirintly, l-a creftinal i adoptat. El se cisitoreste si are cinci
copil : la nunta-I dase casele din mahalaua Sf. Dimitrie precurn
si o parte din mosia §antestl, In judeul Ilfov. Sernneazi: Maria si llena
Bilicencele, Constantin- tint-erul, Grigore biv Vel Medd:neer, Dumitrachi
Raeovici Vel Ban, Constantin §tirbeI biv Vel Vornic. 13 Mart 1797.
I.
Wohl Edelgebohrner,
Insonders hochzuverehrender Herr,
Werthgeschatzter Herr Gefatter,
Es ist mir recht lieb das sich diesse christliche Leuthe,
nehmlich H. Stolnick Dimitrachi und seine Schwiegersohne,
an dieselbe gewendet, weil ich ohne diss nicht wuste wie
ich selbigen von ihren bey mir in Verwahrung gegebenen
und recht wohl versorgten drey Kiisten, sambt den Michern
des alten Herrn Stolnicks, einige Nachrichten, guthe Beruhi-
gung geben solte. Es ist also alles wohl behalten in Cron-
stadt angekommen, wo ich ein eigenes Gewölbe um diesse
Sachen zu versorgen aufgenommen habe. Freylich versprachen
mir diesse Herrn mir noch bey meinem Daseyn sogleich das
Gelt vor die Fuhr und Kpsten zu bringen ; aber es blieb auss,
und ich konte mich auch nicht langer warthen. Ich ersuche
Sie also, teurester Freund, diesen von mir unterschriebenen
und petschirten Revers nicht anders als nach Erlegung der
gehabten Unkosten ausszuhandigen, und bitte solches an meinen
Reinhart abzugeben. Vbrigens ergehet unser beyderseitige
freundschaftligste Ernpfelung an dieselbe und die werthge-
schazte Frau Gefatterin, und winschen das sie sich sambt dero
werthen Angehtirigen im besten Wohlstandt befinden mogten.
Der ich mit slier erdencklichsten Hochachtung verharre.
Euer Wohlgebohrn
yrin 17881 ergebenster Diener
M. Marckler, In. j).
70 FRAGMENTE DE CRONICf
II.
AtcgoaDV93 m ii
'AX/MOThd3)1 ,t AIOL1BA91 rk% Arx(o9 c§upo
91 Aorka 65o,03., .to2 '1000,13X DitZ1dG% 1dElL 4_1 Al).1). !A, &Lig
.5ontoA sormc sonlo 5.1sAtx, idX,1 no koo9oxil.A2 x2e, .15.94d1s33
9 g 9 502 `112LZ% cm319 'kOQOth. 1COOLr( )i)A 3/11.1:3 v12 7GA
72 FRAGMhNTE DE ChONICI
1.
28 Septembre 1787.
Generalul Fabri trimite AgenOeT din principate o scrisoare
a lui Persiano.]
Acesta explica generalului ca Domnul a adunat trupe
g pour éviter, s'il est possible, rentrée d'un pacha dans les
terres de la Vallachie,. Nu sä mire de vor fi i pe la ho-
tare : totul fiind in linWe acum, le-a distribuit pe la orw.
Nu creada à des bruits faux, que le public aime a repandre
en exagerant les choses,. -- Oficial.
Semnat: E. de Persiany, secretaire de S. A. S. le prince-
regnant de la Vallachie,.
BucuretT, 10/21 Septembre 1787.
[Copie.]
H.
Zp.wc vEt iivtatioAkbp.e irptv you ti.toeuv.o5 claç ilipx,, av Ait901.1 %It
pbv ailliepov. ,OiXo.) gX011.
31 'lavouctpEou
1788.
11 (DeupoustpEou
"Mon eic Ta irpoath[illata]
rpaectio;
Em. Persianyl.
Monsieur,
Le porteur de la presente, Monsieur le Schatrar Persiano,
ayant donne avant quelques jours une requette a S. A. S,
Monseigneur le prince, par laquelle il exposoit le delabre-
ment de sa sante et prioit avec instance d'avoir la permis-
sion d'aller prendre les bains en Hongrie, j'ai eu ordre de
prier Monsieur l'Agent I. R. Apostolique de lui donner un
passeport, afin qu'il puisse aller librement selon sa demande.
je saisis .. .
Bukarest, le 17 mars 1802.
Votre très-humble et tres-obeissant serviteur
[Catre Merkelius.] Constantin Rasty 2.
I.
II.
' Bibl. Ac. Rom., ms. 303 : Observaliile lui Icrifichy. Vickescu, fol. 3
vo.
ACTE DESPRE IENACHI VACARESCII 77
zap& toü 7cOp Z6600 A'37CItiNCP) ipóivz 8500, 07.zb x:Xti.Sag xli.
rzyta.zOat7., Ta 'aria. va 6-xouv yi trkpouy (!) Ji tOy acdcf0poy sow
icpbc ypOsvz Sixo '03 rouvr4 tOy xxO' gz,oasolo p.Evay s't St0piay
irrivi4 Mc 7cops1806071; a=2 T-71; Stopictc, YO, gzoov tpizew, [La rOy
fx'atoy atippoy. 30sv eig 3ap7losuy 7.7.1 Co7;00,lay ia6xccp.sy Tip
ropooaot tujiy 6110,07Exy .y.7.1 garw s'ig gv6tki. B00-40upgatl, 16
'In.wiou6,.pt. 1758.
Iv.
14 Septembre 1783.
[Vo.] Copia della risposta dellie bojari nell' affare Warta '.
V.
vI.
14 giugno [1784.].
VII.
VIII.
Actum.
Bucareste, den ii May 1785.
Es ist ein Contrakt zwischen dem Vestiar Bakareskul und
dem Tischlermeister Theodor Janos allso geschlossen worden,
dass er ihm die in seinem Landgute zum Saal gehorigen
Fensterrahmen zu 312 und die iibrigen zu 11/2 Piastre ver-
fertigen solle ; welcher Contrakt auch von mir ist vidimirt
worden 2.
IX.
.0' 0 i"-pzeft
cyZ a4
ACTH DESPRE IENACEI VACARESCU 8,1
X.
Ce 19 fevrier I 78i.
Vassile Vlad donne supplique contre le Vestiar Vakareskul
pour une dete de 298 fl., 20 para, sur différentes marchan-
dises, a cause d'une faute qui s'est glissée dans les comtes,
qu'il avait déjà demande plusieurs fois sans rien obtenir.
Xl.
XII.
XIII.
XIV.
XVI.
XVII.
XVIII.
XX.
XXII.
XX",
1 M. citat, pp 124-5.
90 FRAGMENTE DE caomci
Cdimelcdmie.
de iarng, ticglosil de sgraci s'a siliia, de multi sgrIcie, s fugg ding licasele
loril, i unil s. ascundea in munti, altil in pesteri, 3.10 in paduri, alçil pring
stufur li alta pring ggurile panaintuna, inpreung cu muerile 1 cu copal lord ; In
care knurl', unil muriia de foame, alçff degera de frigg, pre altil ii minca
fiargle, i aIiT cu alte multe fealiurl de patimi iT sgvirsiia -viata br cea pe-
depsitg, ne avindii cu ce sgtura nesgtioasa lacomie a nemilostivului Doinng ;
lucru cu adevgrat ticgitil si piing de jale. A ciruia strigare mai pe ming ail
ajunsil pink la Cerig, ca i singele nevinovatului Ave lii, si, indemnindii ur-
giia lul Dumnezeg cea direaptg spre izbind asupra nedireptului, 1r00 surpat de
pe Scaunii, 1 fgra de ogdeajde 1-ag pogorit, ca pre unii vrajmasg alii sgracilorg
si aid patrief.1 De care lucru vgzindil nol aciastg dajde ne direaptg, Aided
si fgrk de leage, carea si mal denainte fiindu-ne peste you, de vreame ce,
cumil amid zisg, Dumnezeiasca Pronie ne-ati inglcatil pre Scaunulii Domniel
all/ Tgral-Ruminestl, ca s minglemil cu pgrinteasca dragoste pe sgraci,
si ca Ca vindecämii ranele ceale reale, Cita va fi priniz putinfa, ce spre
pierzarea norodului ad deschisii in toatg tara ne sgtioasa lacomie, ding,
Hy/A dumnezeiascg indemnindu-ne, si cu osirdie spre inilostivire plecin-
du-ne, cu stgpinire cc dela Dumnezeil prin puternica Impgratie iii s'aii data,
cu acestg hrisovii alg nostru lepgdgmii i ridicgm aciastä dajde fgrg de leage
a vgcgritului de totii, si de astgit inainte, pan g. ce va fi i,ara aciasta, hotirim
sg. fie sJobod do aceasta povarg tyraneascg, totg norodula el, cel mici si cai
mari, bogatii i sgracif, streinil i pgmänteanii, boiaril i supusii, toçl preotii
si toate mangstirile. Ina ski n'aibi niminea datorie, verI ce feld de omii ar fi.
a mal pad veil pentru ce nevoe, neci multil, nici pucing dajde, pentru dobi-
toacele lui, adecg pentru cal, pentru iape, pentru boi, pentru vacI i pentru
bivoll, ci, cite i s'arii adaoge, sã fie de totii slobode de dajdea vgaritului.
Deci, de vreame ce socoteala noastri haste sg. fie ne schimbatg in veacl aciastg
facere de bine, care dintru a noastrg bui, g. voiatg atnil hotaritii norodului
celui ce iaste supusil Domniei Noastre, ne mem [s]i Domnilord, caril in
urma noastrg vorg fi dupg vremi stapinitori, ca unorg intru Hs. iubitl fratl,
pentru veacinica lord ponaenire, s plzeascg. nemiscatg acestil aseigmintii alg
nostru, carele iaste de folosg pentru chiverniscala lriI, i pentru odihna si
usurarea a supusiloril dintru atitea nevoi. Iarg, carele ding Domni cel ce vorg
stgpinl dupg vremi a.ra aciasta, ofi ding neacoulg nostru, off altii Domnil de
targ, sau striing, biruindu-se de racomie, sag si de alta nevoe silindu-si, ail
mgcaril i dind niscare boiaff fang de socotealg Indemnindu-se, va vrea sa in-
noiascg vre-odinioarii aciastg dajde a vacarituluf, sag veil in ce chip va so-
coti ski orinduiasca, ail sa o numeascg, silind pre norodii si pre politie ski o
primeascg, cálcindd hotarirea noasträ si facind lnpotriva hrisovului nostru,
Domnuhl acela ca ung vrgjmas al caril si al folosului celui de obste, asij-
derea impreung cu elii i din boiari, sag din rinduiala cea preoceasca sad din
cea mireneasca, ciil vor sfatui i vor indemna la acest ne cuvios lucru pc Dorian,
sail, macar de ar i vrea Domnul s fug una ca aciasta, de vor suferi socoteala
luT, ne milostivindu-se spre saraci si pre targ, totl dinpreung, unii ca aceia,
96 FRAGRENTE lIE CRONICI
dinteun cuget, i dintr'un rostil, alii thturora prea sfln4i1orui arhierei, celoril
de loch si celoril streini ce s'art aflath astazi in panaintulti acesta, sa fie
afurisiti de sf[I]nta cca intr'o fiinta i ne desparcita Troica, care iaste intr'o fire
una llumnezeil, si procleti ne ertaff, si dupl. moarte ne dezlegati ; ptetrile,
leamnele, fierula sl. se topeasca., iara' ei Mei cumil; sa crape pamintul sa-i in-
ghita ca pre Dathanil, ji ca pre Avirona ; soarta lora sa: fie cu vanzatoriula
Iuda ; avutiia lora i casele lor sa fie spre stricaciune si spre pierzare ; mu-
erile lora s ramie vlduve i copii lor same/ i ceretori ; procopseala sa nu
vaza in toatli viata lor ; sl. aibl. si blestemul celord 318 sfinti de Dumnezeil
purlatori parinti, carli all fosta la soliorulu Nicheii, i acelora lalte sfinte so-
boare ; ii supusi sa: fie anathemei cal veacinice, pentru ca n'ail crucata celui
saracil si celui nemearnicii, nici de mill. i de dreptate nu s'all adusii aminte,
old pe Dumnezeii n'art chiemat Intru lucrurile borll ajutoril. Inc. hotarim se
ib volnicie noroclulii, i fieste carele dinti boiari, dl. traga Ora in potriva
acelui Domnil Inainga putearnicil tnparacii, pentru ca sa-sl is cazuta pedeapda
ca un tyrant.' si lacomIi. Drepta aceaia amil facuta acesta hrisovii alil Domniel
Noastre, Intarindu-lii si adeverindu-I cu iscalitura si cu peceate Domnii noastre,
si cu sfatul a toata boerimea Divanului nostru : Pan Constandinu tirbeai Vel
Ban i Pan Bunea Gd;steanuhl Vel Vornic i Radul Dudescul Vel Log. i
Radula CantacuzinO Vel Spat. i l.rbanil Boj[o]reanula Vel V.1st. ; sg.rban Pri-
secianulii Vel Clue. i Patrasco Brezoianul Val Post. i Statie Leurdeanul V el
Pah. i Neagoe Toplicianul Vel Stol. I Mihal Cantacuzino Vel Corais j ar-
ban Herlsculii Vel Slugiar i §arban Grecianul Vel Pitar. i ispravnic Con-
standinh Contescula vt. Log. Iara hrisovulii acesta 115 lasamii la Sfinta Mi-
trupolie, ca s5. Pre suptii paza Prea Sfintitului Mitropolitii, ce dupl. vremi va fi,
pre carele ii si juramil inaintea lui Dumnezeil, sI. alba datorie sii-1 ceteasca de
doao orl pre anii, de fata lntru auzul tuturorti, ca sI ramie nemiscati acias-
ta orinduiala de folosii, intru slava celui ce in Troica sI proslaveaste Dumnezeil,
cIruja ne rugamii sI pazeasca tara noastra, si pre toçl pravoslavnicil crestini de
toata nevoia i scirba, amin. i s'ail scris in anul ding tai alil Domniel Noastre
in Scaunul Bucurestilor la It. 7222, ms. Mar. 4. [Monogram. Domneascl. :]
Io tefan Voevod [L. P.] Emits Marrho VCAP.
Iar mai supar pe Maria Ta pentru bani, cal ieti am avut nadejde cum sa
ne vie o suma de bani mai mare ; iar, cand am fazut numai 20 de
p[u]n[gI], i iar scriindu-rn Maria ta cora mpanir tzer dintarg nu-I dafi nici
cum, numaT ce am amortit. i mI mir ce voi face, ca nu-m[I] este de alta,
numai de aciasta urgie a: lu Dumnezai, de ciuma, dl. s'ati umplut mai petu-
tindini. i inca astaz naima zis cura si la saraiul Vezirulur s fie inceput.
Ce stail, mor (?). Ma rog Maria Tale nu mI rasa intr'acest foc. Crez
Vona tze ver da Maria Ta, iar It vet lua. Ca, de n'ar fi acest foc, zail ca
alt, ce a ti el. as Ai, filmic nu te-a; supara, ci m'as Fasa sl. pa; ce voi
ANEXE 97
De Ungurr, Inca, cite-m[1] scril Maria Ta, am luçeles, mai vartos de Tzaki, sa
nevoirn. De care vet tti Maria Ta c de jai era sa-s ispriveascia iar de &and
sa facu aciasta cu Franpzii. i iar, despre Left ceaia ce s'aii sarovit. §i lel
aii fácut ca sd meargd la Odri[t]. Alt chemat pe Tzaki Si pe ceia lalti
le-au zis 55. ;a.za. bine, ca nu le este vreamea. Ci pe seamne pe Apaji iar 11
tarneiaz1, cci aü grizi dupintr'alte locuri ; ce poate fi ca alt socutit ski nu mai
scormoneasca si acii. Cc le-al trimis Maria Ta, da-le-voi, ca. mare pomana
este. §i, cum va mai fi, iar voi mat scrie Mari( Tale. De se va Intampla a veni
niscar solr de la Apafi inteacoace, fide Miiria Ta cinste, ca. nu stricii. ; 0, de
acolo de la caste, ce s5. va mai lnvoi, scrie-ne Maria Ta i noao.
Balasache Peh. aS. roagi. Marii Tale pentru copilul lui s5.-1 priime?ti Maria
Ta cu ; iel Inca, ce poate, muncea5te cu slujba.
634 7 3. Vol I! l.
98 FRAGMENTE DE CRONICI
Despre Cronica lui Carol al XII-Ica de Amiras voiu vorbi cu alt prilej.
XIX.
0 SCRISOARE A LW §INCE.