Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODE DE REZOLVARE
A PROBLEMELOR
ARITMETICE
TIPICE
EDITURA……………………..
2017
1
INTRODUCERE
Practica școlară a demonstrat că dintre toate ciclurile de învățământ , ciclul
primar este segmentul cel mai stabil. De aici rezultă și rolul celui care îl conduce,
învățătorul. El este primul educator, care dezvăluie copilului setea de a cunoaște,
de a obține victorie, dorința de cercetare.
Conţinutul lucrării este structurat pe patru capitole:
Capitolul 1 –Noțiuni teoretice
Capitolul 2 – Metode de rezolvare a problemelor tipice
Capitolul 3 - Principii folosite în rezolvarea problemelor de matematică
Capitolul 4 - Tipuri de raţionamente folosite în rezolvarea problemelor
de matematică.
În primul capitol , e definită noțiunea de problemă , sunt prezentate pe scurt
care sunt metodele tipice și etapele rezolvării unei probleme.
Capitolul al doilea cuprinde câteve metode aritmetice tipice : metoda
figurativă, metoda grafică, metoda reducerii la unitate, metoda falsei ipoteze și
metoda mersului invers, fiecare metodă fiind ilustrată printr-un număr
corespunzător de exemple.
În capitolul al treilea sunt prezentate ca principii folosite în rezolvarea
problemelor de matematică principiul Dirichlet şi principiul includerii si
excluderii împreună cu exemple atât pentru învăţământul primar cât şi gimnazial.
Cel de-al patrulea capitolul prezintă ca raţionamente folosite în rezolvarea
problemelor de matematică, raţionamentul reducerii la absurd şi inducţia
matematică.
Aceste probleme sunt pentru elevii cu nivel mediu și foarte înalt de
pregătire menit să ajute la dezvoltarea capacităților lor matematice , dar și pentru
pregătirea de performanță a elevilor cu înclinații deosebite în acest domeniu.
O parte din metodele prezentate nu se regăsesc în totalitate în programele
de parcurgere a materiei la ciclul primar, dar aplicațiile prin care se rezolvă
folosind aceste metode fac parte din subiectele de la concursuri și olimpiade.
Recomandarea făcută pentru rezolvarea acestor exemple nu trebuie interpretată
ca o soluţie gata elaborată , ci poate constitui un punct de plecare în găsirea unor
noi modalităţi de explorare a condiţiilor iniţiale.
Prin metodele descrise în această lucrare am încercat să parcurg o mică
parte din drumul dificil, dar frumos, de înţelegere a matematicii şi a aplicabilităţii
acesteia.
Lucrarea este rodul unei experiențe îndelungate de 20 de ani la ciclul
primar, dar și ca profesor la clasa de excelență timp de 5 ani. Ca să pot avea
rezultate deosebite am elaborat o programă proprie și în curând voi realiza și o
culegere de matematică conform acestei programe.
Unele probleme sunt originale, iar altele sunt culese din unele culegeri și
gazete matematice.
Sper ca această carte să vă ajute pe voi , dragi elevi, să descoperiți în
matematică un prieten cu care doriți să vă petreceți timpul liber.
2
I. NOȚIUNI TEORETICE
I. 1 NOȚIUNEA DE PROBLEMĂ
G. Polya consideră că “ prima și cea mai importantă îndatorire a școlii medii în
predarea matematicii este de a acorda atenția cuvenită metodologiei rezolvării
problemelor ”, această afirmație fiind urmată de indicații destul de detaliate menite să
inițieze în euristica rezolvării problemelor.
Predarea-învățarea matematicii în ciclul primar, rezolvarea problemelor,
reprezintă o activitate de profunzime, cu caracter de analiză și sinteză superioară.
Ea îmbină eforturile mintale de înțelegere a celor învățate și aplicare a
algoritmilor, precum și deprinderi de aplicare ale acestora.
Valoarea formativă a rezolvărilor de probleme sporește pentru că participarea
și mobilizarea intelectuală a elevilor la o astfel de activitate este superioară altor
demersuri matematice, elevii fiind puși în situația de a descoperi ei înșiși modalitățile
de rezolvare și soluția, să formuleze ipoteze și opoi să le verifice.
Rezolvarea problemelor pune la încercare în cel mai înalt grad căpacitățile
intelectuale ale elevilor, le solicită acestora toate diponibilitățile psihice, în special
inteligența , motiv pentru care și în ciclul primar programa de matematică acordă
problemelor o foarte mare atenție.
Noțiunea de problemă are un conținut larg și cuprinde o gamă largă de
preocupări și acțiuni din domenii diferite.
În sens psihologic “o problemă” este orice situație, dificultate , obstacol
întâmpinat de gândire în activitatea practică sau teoretică pentru care nu există un
răspuns gata formulat.
Privind în general, orice chestiune de natură practică sau teoretică care reclamă o
soluționare, o rezolvare, poartă numele de problemă.
Referindu-ne la matematică, prin problemă se înțelege o situație a cărei
soluționare se poate obține esențial prin proces de gândire și calcul.
Problema de matematică reprezintă transpunerea unor situaţii practice în situaţii
cantitative în care ţinându-se seama de valorile numerice date care se găsesc într-o
anumită dependenţă unele faţă de altele, precum şi faţă de valoarea numerică
necunoscută, se cere să se determine această necunoscută.
În activitatea teoretică și practică omul întâlnește atât situații identice, în a căror
rezolvare aplică metode și procedee standardizate de tip algoritmic, dar și situații noi
pentru că nu găsește soluții în experiența dobândită sau între mijloacele déjà învățate.
Când situația poate fi rezolvată pe baza cunoștințelor sau deprinderilor anterior
formate, deci a unor soluții existente în experiența câștigată, elevul nu mai este
confruntat cu o problemă nouă. În cazul situațiilor –problemă este nevoie de
explorarea situației prin aplicarea creatoare a cunoștințelor și tehnicilor de care
dispune rezolvitorul în momentul respectiv, scopul fiind acela al descoperirii
implicației ascunse , a necunoscutei, a elaborării raționale a soluției.
3
I. 2 REZOLVAREA PROBLEMELOR TIPICE
4
I. 3. ETAPELE REZOLVĂRII UNEI PROBLEME
6
II. METODE DE REZOLVARE A
ROBLEMELOR TIPICE
II. 1. METODA FIGURATIVĂ
Rezolvarea problemelor tipice, de aritmetică, este de multe ori îngreunată
şi de faptul că unele date sunt mai ascunse sau dependenţa mărimilor nu este aşa
de evidentă. În această situaţie se apelează la metoda figurativă, care constă în
reprezentarea datelor sau mărimilor din problemă prin diferite desene, schiţe sau
figuri geometrice, convenţional alese. În acest fel se poate urmări intuitiv
dependenţa mărimilor şi odată cu aceasta se fixează mai clar raţionamentul care
conduce la rezultatul cerut de problemă.
În ceea ce priveşte aplicarea acestei metode, precum şi alegerea figurilor
reprezentative nu se pot da reguli generale, deoarece acestea diferă de la o
problemă la alta.
Problemele care se rezolvă prin metoda figurativă pot fi împărţite în două
mari categorii:
a) cu date sau mărimi „discrete”, înţelegând prin aceasta că mărimile pot fi
numărate câte una şi că se pot pune în corespondenţă după anumite criterii; în
acest caz mărimile le figurăm prin simboluri (metoda figurativă).
b) cu date sau mărimi “continui”, caz în care le figurăm prin segmente de
dreaptă (metoda grafică).
Metoda figurativă este una dintre metodele cele mai la îndemâna profesorilor
şi elevilor pentru rezolvarea unor probleme care cer gândire abstractă peste
puterea copiilor.
EXEMPLE
… …
14 elevi
…
7
Avem 14 elevi în picioare.
Eliberăm 3 bănci în care stau câte un elev, 3 x 1= 3elevi
Acum avem 14 + 3 = 17 elevi în picioare şi 3 bănci libere.
Cei 17 elevi îi aşezăm câte unul în fiecare bancă în băncile ocupate deja de
câte un elev şi astfel avem 17 banci ocupate cu câte 2 elevi şi 3 bănci libere.
17 · 2 = 34 elevi
17 + 3 = 20 bănci
REZOLVARE
B B … B
…
18 persoane
B B … B B B B B
8
3. Două bucăți de pânză au aceeași lungime. Dacă din prima bucată se
vând 10 m, iar din a doua se vând 23 de m, în prima bucată a rămas de 2 ori
mai multă pânză decât în a doua. Câți metri de pânză au fost în fiecare
bucată?
Rezolvare :
Pasul 1. Avem două bucăți egale. Reprezentăm în desen 2 segmente egale.
I l …………………………………l
Lungini egale
II l ………………………………….l
Pasul 2
I l ……13m…l…13m……l..10m…l
II l …13m ……l…..13m…..l…10m..l
23m
PROBLEME PROPUSE
1) Vârsta mamei este de 3 ori mai mare decât vârsta fiului. Știind că mama și
fiul au împreună 48 ani, să se afle vârsta fiecăruia.
2) Trei frați Alin, Costin și Eugen au împreună suma de 730 lei. Dacă Eugen
ar da lui Costin 80 lei, atunci cei doi ar avea sume egale. Știind că Alin are
o sumă de 4 ori mai mare decât a lui Costin, să se afle suma fiecăruia.
3) Suma a 2 numere este 342, iar diferența lor este de 4 ori mai mare decât
numărul mic. Să se afle numerele !
4) Vârsta mamei este de 35 ani, iar vârstele celor doi fii sunt de 12 și 9 ani.
Peste câți ani vârsta mamei va fi egală cu suma vârstelor copiilor ?
9
6) Un tată împarte 1400 oi fiilor săi. După ce fiecare obține partea sa, ei
observă că, dacă în numărul de oi ale primului fiu scade 185, din numărul
de oi ale celui de-al doilea scade 60, iar din numărul de oi ale celui de-al
treilea se scade 195, atunci în cele 3 turme de oi ale fiilor se află același
număr de oi. Să se afle câte oi a primit fiecare dintre cei 3 fii ai ciobanului.
10) Un tată cu vârsta de 46 ani are doi fii cu vârstele de 18 și 14 ani. Peste
câți ani vârsta tatălui va fi egală cu suma vârstelor fiilor lui ?
11) Într-o clasă dacă se așează câte un elev în bancă, rămân 12 elevi în
picioare, iar dacă se așează câte doi elevi într-o bancă rămân 2 bănci libere.
Aflați câți elevi și câte bănci sunt în acea clasă.
13) Suma a trei numere este cu 78 mai mică decât dublul numărului 444.
Care sunt numerele, dacă al treilea este jumătate din primele două la un loc,
iar primul este a cincea parte din al doilea?
14) Suma a 2 numere este 557. Dacă se scade din al doilea 17 se obţine
jumătatea primului număr .Care sunt numerele?
15) La o cofetărie s-au adus 129 portocale, în număr egal, în trei lăzi.
Află câte portocale sunt acum în fiecare ladă, dacă la început în prima ladă
erau 32 portocale, în a doua 21, iar în a treia 29 portocale.
10
II. 2. METODA GRAFICĂ
EXEMPLE
11
sumă rămân astfel două segmente b. De aici se pot afla cât este un singur
segment b , prin operația de împărțire.Cunoscându-l pe b, îl putem afla pe a prin
două moduri : a = S - b sau a = b + D
Rezolvare :
Pasul 1. 25 – 5 = 20 ( 2b)
Pasul 2. 20 : 2 = 10 ( b)
Pasul 3. 25 – 10 = 15 (a) sau 10 + 5 = 15 (a)
Acest rațíonament pe suport intuitiv – figurativ ne permite aflarea mai întâi
a numărului mai mic. Putem raționa și altfel (dacă la suma numerelor a și b
adunăm diferența, obținem două segmente egale, fiecare cu numărul mai mare a).
Avem astfel, următorul desen :
a l……………….l…D…l
b l……………….l…D....l } Suma nouă
și următoarea rezolvare :
25 + 5 = 30 ( 2a)
30 : 2 = 15 ( a)
25 – 15 = 10 (b) sau 15 – 5 = 10 (b)
Problemele de acest tip se recunosc ușor .
12
II. 2. 2. SUMĂ ȘI RAPORT ( CÂTUL)
Raportul este sugerat de expresii de tipul „de atâtea ori mai puțin”, câtul a
doua numere este..., etc.
EXEMPLU
Suma a două numere este 40. Să se afle numerele ştiind că primul
număr este de 4 ori mai mic decât al doilea.
REZOLVARE:
Deducem că al doilea număr este de 4 ori mai mare ca primul. Avem
reprezentarea:
P
I Numărul mic
SUMA = 40
P P P P
II Numărul mare
REZOLVARE
Pentru rezolvarea problemelor de acest tip, trebuie să se ţina cont de
faptul că diferenţa de vârstă este aceeaşi in trecut, prezent sau viitor.
Din primele date ale problemei, vom avea reprezentarea:
Peste 1 an
P
FIUL
P P P TATĂL
………24ani… ……..
13
Aceasta ne sugerează prin părţi vârsta tatălui, respectiv a fiului, peste un an. Ca
reprezentare, diferenţa de vârstă este de două părţi.
Din următoarele date ale problemei, rezultă că şi în prezent, şi peste un an,
diferenţa de vârstă este de 24 de ani. Deci:
Cât reprezintă o parte?
24 : 2 = 12 (ani va avea fiul peste 1an).
Câţi ani are fiul în prezent?
12 - 1 = 11 ani
Câţi ani are tatăl peste un an?
12 · 3 = 36
Câţi ani are tatăl în prezent?
36 - 1 = 35 ani
P P P P P
b
P
a
P P P P P P P P
b+9
……………9………………
Comparând reprezentările lui b şi b+9 deducem că 3 părţi reprezintă 9.
14
II. 2. 5. PROBLEME ÎN CARE INTERVIN FRACŢII
DINTR-UN ÎNTREG
EXEMPLE
Un elev intră într-o librărie având la el 10 lei. Cărţile pe care le cumpără
îl costă 3 cincimi din sumă. Cât au costat cărţile?
REZOLVARE:
Vom reprezenta suma printr-un segment de dreaptă pe care-l împărţim în 5
părţi egale.
P
1/5
P P P P P
5/5
3/5 …………………………….
3 cincimi din sumă costă cărţile.
PROBLEME PROPUSE
1. Suma a trei numere este 197. Primul număr este de 3 ori mai mare decât al
doilea , iar al treilea este cu 15 mai mare decât primul nrumăr. Aflați numerele.
2. În 3 vase sunt 180 l de motorină. Știind că în al doilea vas există de 2 ori mai
multă motorină decât în primul vas, iar în al treilea , cât în primele două vase la
un loc, să se afle câti litri de motorină sunt în fiecare vas.
3. La o fermă sunt 450 păsări. Curcile sunt de 5 ori mai puține dacât găinile, iar
rațele , cu 30 mai multe dacât curcile.
Aflați câte curci, găini și rațe sunt de fiecare.
4. Mihai, Radu și Ștefan au împreună 500 lei. Mihai cheltuiește 45 lei, Radu,
100lei, iar Ștefan , 85 lei. Ei constată că acum au sume egale de bani.
Câti bani a avut fiecare copil la început?
15
5. Diferența dintre două numere este 200. Știind că primul numărul este de 5 ori
mai mic decât al doilea, să se afle numerele.
7. În curtea școlii sunt 185 de elevi. Elevii din clasa I sunt cu 35 mai mulți decât
cei din clasa a doua, cei din clasa a treia cu 15 mai mulți decât cei din clasa I,
iar cei din clasa a patra ,cât cei din clasa a doua.
Aflați câți elevi din fiecare clasă erau în curte.
9. Bunica are 96 de păsări : găini, raţe şi gâşte. Găini şi raţe sunt 74, iar raţe şi
gâşte sunt 46. Câte păsări are din fiecare fel bunica ?
10. Trei copii au cules 94 de alune. Primul împreună cu al doilea copil au cules
57 alune, iar al II-lea împreună cu al III-lea au cules 64 alune. Câte alune a cules
fiecare copil ?
12. a + b + c = 928, a + b = 665, b + c = 628 Cât este a? Cât este b? Cât este c?
13. Suma a două numere este 350. Raportul dintre primul și al doilea este 5/2. iar
diferența dintre primul și al doilea este 105. Aflați cele trei numere.
14. Câtul a 2 numere este 7, restul 15, iar diferenţa lor este 627.
Care sunt numerele?
15 Alina citeşte o carte în 3 zile. În prima zi citeşte 2/7 din carte, a doua zi 3/7
din numărul paginilor rămase , iar în a treia zi , ultimele 100 pagini.
Câte pagini are cartea?
5. Diferenţa a două numere este 18. Ştiind că primul număr este mai mare de 3
ori decât al doilea, află numerele.
6. Câtul împărţirii a două numere este 4, iar restul este 12. Află numerele, ştiind
că suma lor este 502.
16
II. 3. METEODA REDUCERII LA UNITATE
Aceasta metodă de rezolvare este utilă mai ales prin faptul că se aplică în
multe probleme întâlnite în practică. Algoritmul de rezolvare constă în a reduce
compararea mărimilor date în problemă la compararea cu una din ele, luată ca
unitate.
Prin aplicarea acestei metode se pot rezolva probleme variate, cum sunt:
a) probleme în care se dau marimi direct proporţionale
b) probleme în care se dau mărimi invers proporţionale
c) probleme care se rezolvă cu regula de trei simplă
d) probleme care se rezolvă cu regula de trei compusă
Două mărimi sunt direct proporţionale, în cazul în care una din ele se
măreşte (micşoreză) de un anumit număr de ori, atunci şi cealaltă se măreşte
(micşorează) de acelaşi număr de ori.
EXEMPLE:
1) 7 kg de mere costă 14 lei. Cât costă 5 kg de mere de aceeași calitate?
Două mărimi sunt invers proporţionale în cazul în care dacă una din
ele se măreşte (micşorează) de un număr de ori, atunci şi cealaltă se
micşorează (măreşte) de acelaşi număr de ori.
EXEMPLE
1. Şase robinete cu acelaşi debit curg împreună şi umplu un bazin
în 4 ore. În câte ore pot umple acelaşi bazin 8 robinete cu acelaşi
debit?
REZOLVARE:
6 robinete……………4 ore
8 robinete…………….x ore
6 robinete……………4 ore
1 robinet……………..4 ore x 6 = 24 ore
8 robinete…………….24 ore : 8 = 3 ore
Sau cu plan:
În câte ore poate umple bazinul un singur robinet?
4 ore x 6 = 24 ore
În câte ore pot umple bazinul 8 robinete?
24 ore : 8 = 3 ore
18 muncitori................6 zile
36 muncitori................X zile
Deci:
18 muncitori................6 zile
1 muncitor...................6 x18 = 108 zile
36 muncitori................108 : 36 = 3 zile
Sau cu plan:
În câte zile poate efectua lucrarea un muncitor?
6 · 18 = 108 zile
În câte zile pot efectua lucrarea 36 muncitori?
108 : 18 = 3 zile
PROBLEME PROPUSE
1. Dacă mama ar pune sucul de roşii în sticle de 900 ml, ar umple 18. De câte
sticle are nevoie pentru a pune sucul în sticle de 450ml.
2. Dacă 15 kg de zahăr costă 315 000 lei, aflaţi cât costă 27 kg de zahăr.
18
3. O trăsură parcurge parcurge un drum în 5 ore, mergând cu viteza de 12
km/oră.În cât timp va parcurge acelați drum un camion care merge cu
viteza de 40km/oră?
5. Trei tractoare ară o suprafață agricolă în 210 ore. În câte ore ară aceeași
suprafață 7 tractoare?
9. Trei caiete costă 25500 lei. Cât vor costa 12 caiete de acelaşi fel?
10. În câte zile pot termina o lucrare 3 muncitori , ştiind că aceeaşi lucrare
11 muncitori o termină în 6 zile?
13. Dacã 12 muncitori sapă 15 metri de sant pe zi, aflaţi câti metri vor săpa
24 muncitori, în acelasi timp.
15. Din 3 robinete cu acelaşi debit curg într-un interval de timp 750 litri de
apă. Din câte robinete curg în acelaşi interval de timp 1250 litri de apă?
16. Cinci robinete pot umple un bazin în 6 ore. Câte robinete cu acelaşi debit
pot umple bazinul în 5 ore?
19
II. 3. 3. PROBLEME CARE SE REZOLVĂ CU REGULA
DE TREI SIMPLĂ
EXEMPLU
1. Trei camioane pot transporta o cantitate de cereale în 14 zile. În câte
zile pot transporta 7 camioane de acelaşi tonaj aceeaşi cantitate de cereale?
REZOLVARE
3 camioane………….14 zile
7 camioane…………..x zile
Cum judecăm:
- Stabilim mai întâi, felul dependenţei între mărimi.
- Mărimile, numărul de camioane şi numărul de zile, sunt invers
proporţionale (când creşte numărul de camioane, scade numărul zilelor)
Întreaga cantitate pe care o transportă 3 camioane în 14 zile este :
14 x 3 = 42 unităţi (cantitatea de cereale transportată de 3 camioane).
Aceeaşi cantitate o transportă 7 camioane în mai puține zile :
42:7 = 6 zile
PROBLEME PROPUSE
1. Pentru 15m de stofă se plăteşte 750 lei. Cât se plăteşte pentru 5 m de stofă?
20
II. 3. 4. METODA DE REZOLVARE CU REGULA DE TREI
COMPUSĂ
Problema devine :
5 mese………….3 scaune………………15 400 lei
6 mese………….3 scaune……………… 17 400 lei
Diferența dintre suma plătită și cea dată pe mese este prețul unui scaun.
21
Pasul 7. Aflăm cât costă 1 scaun :
5 8000 – 4 000 = 1 800 lei
Răspuns : 2 000 lei /masă , 1 800 lei/scaun
23
II. 4. METODA FALSEI IPOTEZE
EXEMPLE
REZOLVARE:
24
2. Într-un bloc sunt apartamente cu 2 camere şi cu 4 camere. Ştiind că
blocul are 20 de apartamente care au în total 50 de camere, să se afle
câte apartamente sunt din fiecare fel.
REZOLVARE:
PROBLEME PROPUSE
25
II. 5. METODA MERSULUI INVERS
Problemele care se rezolvă prin această metodă sunt în aşa fel alcătuite
încât relaţiile dintre date (mărimi) sunt prezentate într-o ordine succesivă, iar
dacă s-ar aplica ordinea naturală a calculelor, raţionamentele ar fi greoaie. Se
aplică atunci metoda mersului invers care constă în folosirea datelor problemei
în ordine inversă. Aşadar, pentru a stabili soluţia unei astfel de probleme se
analizează ultima relaţie faţă de penultima, penultima faţă de cea care a precedat-
o şi aşa mai departe, până se ajunge la prima relaţie prezentată în problemă.
Acestea sunt de fapt problemele care se rezolvă cu ajutorul unui exerciţiu
care este o ecuaţie de gradul întâi cu o necunoscută, dar care se rezolvă prin
raţionament aritmetic.
EXEMPLE
REZOLVARE:
26
a treia parte din cartofii rămaşi şi a adormit. Dimineaţa s-au lămurit. Pe
masă mai erau 8 cartofi. Câţi cartofi au fost, la început pe masă?
REZOLVARE:
Începem de la ultimul drumeţ şi cum el a mâncat o treime din cartofii rămaşi,
înseamnă că cei 8 cartofi ce i-au găsit ultima dată, reprezintă două treimi. Aşadar,
o treime înseamnă 8: 2= 4 cartofi, deci ultimul drumeţ găsise pe masă 8+4=12
cartofi.
Aceştia, adică cei 12 cartofi au fost lăsaţi de al doilea drumeţ şi reprezintă
două trimi din cât găsise el pe masă. Prin urmare, treimea mâncată de el
reprezintă 12: 2= 6 cartofi. Rezultă că el găsise pe masă 12+6=18 cartofi, iar
aceştia reprezintă două treimi din ce adusese hangiul. Treimea mâncată de primul
drumeţ era de 18 : 2 = 9 cartofi.
Deci, în total au fost 9 x 3 = 27 cartofi.
27
Cum i-a vândut o treime şi au rămas 24 nuci, înseamnă că cele 24 nuci vor
reprezenta două treimi, deci o treime 24 : 2 = 12 nuci, ultimului cumpărător i-a
vândut 24 + 12 = 36 nuci.
Celui de-al doilea i-a vândut o pătrime din rest şi încă 24.
Considerând şi acest rest un întreg, rezultă că trei pătrimi (care completează
întregul) sunt formate din 24 + 36 = 60 nuci.
Deci o pătrime reprezintă 60 : 3 = 20 nuci.
Celui de-al doilea i-a vândut 20 + 24 = 44 nuci .
Considerăm întregul acum numărul total de nuci, primului îi vinde o cincime iar
cele patru cincimi care formează întregul, sunt formate din 24 + 44 + 36 = 104
nuci.
O cincime reprezintă 104 : 4 = 26 nuci.
Primului cumpărător i-a vândut 26 + 24 = 50 nuci.
50 + 44 + 36 = 130 nuci a avut bătrâna la început.
PROBLEME PROPUSE
2. Dacă mărim sfertul unui număr de 3 ori, produsul îl micșorăm cu 20, iar
restul îl micșorăn de 7 ori, obținem numărul 10.
Aflați numărul inițial!
EXEMPLE
Cazul optim:
1+2+3+4+5+6+7+8=36
Punem în fiecare cutie câte un număr crescător fată de anterioara până
ajungem la ultima,deci calculând este posibil.
29
Al II lea caz:
1+2+3+4=10, deci calculând este imposibil, deoarece sunt 9 bile deci în 2 cutii
vor fi un număr identic de bile.
a)Care este cel mai mic număr de bile pe care trebuie să le extragem ,pentru a fi
siguri ,că am luat cel puțin o bilă albastră?
b)Care este cel mai mic număr de bile pe care trebuie să le extragem ,pentru a fi
siguri ,că am luat cel puțin o bilă roșie?
c)Care este cel mai mic număr de bile pe care trebuie să le extragem ,pentru a fi
siguri ,că am luat cel puțin o bilă de fiecare culoare?
d)Care este cel mai mic număr de bile pe care trebuie să le extragem ,pentru a fi
siguri ,că am luat cel puțin 3 bile de aceeași culoare?
30
REZOLVARE:
a) 12 roșii +65 galbene+ 1 albastră= 78 bile total
b) 65 galbene + 30 albastre+ 1 roșie= 96 bile total
c) 65 galbene + 30 albastre+ 1 roșie= 96 bile total
d) 2 roșii +2 albastre +2 galbene+ 1(din oricare culoare)= 7 bile total
PROBLEME PROPUSE
1. Într-o clasă cu 24 de elevi ,10 elevi joacă fotbal, 12 elevi joacă baschet
iar 8 elevi joacă volei. Se ştie că 2 elevi joacă şi fotbal şi baschet, 3 elevi joacă
şi baschet şi volei, iar 2 elevi joacă şi fotbal şi volei.
Arătaţi că există cel puţin un elev care joacă şi fotbal şi baschet şi volei.
2. Magicianul are în pălărie șoareci :16 gri, 6 negri, 8 albi. Care este cel
mai mic număr de șoareci pe care trebuie să-l scoată din pălărie ,legat la
ochi,pentru a fi siguri ,că cel puțin un șoarece din fiecare culoare ,a ieșit din
pălărie?
31
IV. TIPURI DE RAŢIONAMENTE FOLOSITE ÎN
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE MATEMATICĂ
EXEMPLE
1. Suma a zece numere naturale nenule este 54. Arătaţi că printre ele
se află cel puţin două numere egale.
32
REZOLVARE
REZOLVARE
Presupunem că printre cele cinci numere naturale distincte nu s-ar afla nici un
număr prim. Atunci, dacă le considerăm pe cele mai mici, suma lor este:
1+4+6+8+9=28
Dar, aceasta contrazice ipoteza, deci printre ele se află cel puţin un număr prim.
REZOLVARE
Presupunem că toate cele zece numere naturale nenule sunt pare. Atunci, dacă le
considerăm pe cele mai mici, suma lor este:
2+4+6+8+10+12+14+16+18+20=110 ceea ce contrazice ipoteza
Deci, printre cele zece numere considerate există cel puţin unul impar. Dar dacă
unul singur este impar atunci suma lor este impară şi cum suma lor este pară,
rezultă că cel puţin doi termeni sunt impari.
REZOLVARE
33
BIBLIOGRAFIE
1. I. Neacșu , M. Gălățeanu, P.Predoi,
„Didactica Matematicii în învățământul primar”
Editura AIUS Craiova, 2001
9.Ștefan Smărăndoiu
“ Magia performanțelor.Magia numerelor metode și tehnici de rezolvare“
Editura Scoala cu Ceas-Râmnicu –Vâlcea, 2010
10. www.viitoriolimpici.ro
34
CUPRINS
INTRODUCERE 2
I . NOȚIUNI TEORETICE
I. 1 NOȚIUNEA DE PROBLEMĂ 3
I. 2 REZOLVAREA PROBLEMELOR TIPICE 4
I. 3 ETAPELE REZOLVĂRII UNEI PROBLEME 5
II. METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR TIPICE
II. 1. METODA FIGURATIVĂ 7
II. 2. METODA GRAFICĂ
II. 2. 1. SUMĂ ŞI DIFERENŢĂ 11
II. 2. 2. SUMĂ ŞI RAPORT 13
II. 2. 3. DIFERENŢĂ ŞI RAPORT 13
II. 2. 4. DUBLU RAPORT 14
II. 2. 5. PROBLEME ÎN CARE INTERVIN FRACŢII DINTR-UN 15
ÎNTREG
II. 3. METODA REDUCERII LA UNITATE
II. 3. 1. MĂRIMI DIRECT PROPORŢIONALE 17
II. 3. 2. MĂRIMI INVERS PROPORŢIONALE 18
II. 3. 3. REGULA DE TREI SIMPLĂ 20
II. 3. 4. REGULA DE TREI COMPUSĂ 21
II. 4. METODA FALSEI IPOTEZE 24
II. 5. METODA MERSULUI INVERS. 26
III. PRINCIPII FOLOSITE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR
DE MATEMATICĂ
III. 1. PRINCIPIUL LUI DIRICHLET 29
IV. TIPURI DE RAŢIONAMENTE FOLOSITE ÎN
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE MATEMATICĂ
IV. 1. REDUCEREA LA ABSURD 32
BIBLIOGRAFIE 34
35
36