tipuri de instalatii de lubrifiere, descriere, functionare

CURSUL II
2. PROCEDEE ŞI SISTEME UZUALE DE UNGERE.MOD DE
FUNCŢIONARE ŞI POTENTIALE MODURI DE DEFECTARE
 II
2.1. Procedee şi metode de ungere. Criterii de selectare
Principala metodă de reducere a efectelor frecării este ungerea.

• 2.1.1. Clasificarea procedeelor de ungere

• a) Din punct de vedere al modalităţii de ungere se disting procedee:
• • Ungerea punct cu punct, individuală, se efectuează cu aparatură
portabilă manuală. cu număr mic de puncte de ungere si ungere rară.
• • Ungerea centralizată este o metodă eficientă de ungere pentru
maşinile şi utilajele cu multe puncte de uns. Acest procedeu asigură
ungerea mai multor puncte cu acelasi lubrifiant de la sursă comună

• b) După funcţionarea în timp a sistemelor de ungere, procedeele sunt:

• • cu ungere intermitentă;
• • cu ungere continuă;

• c) În funcţie de natura comenzilor instalaţiile de ungere, procedeele

pot fi:
• Manuale: Procedeul implică acţiunea omului la fiecare punct de ungere
• Semiautomate. Sistemele cu comandă semiautomată au nevoie de
pornirea şi oprirea pompei în regim manual.
 II
• • Automate. Aceste sisteme sunt comandate integral în regim automat,
de cele mai multe ori funcţionând secvenţial, iar în ultimul timp
conducerea este preluată de automate programabile sau calculatoare

• c) În funcţie de modul de utilizare a lubrifiantului, procedeele sunt

• • Cu pierderea lubrifiantului. În aceste sisteme lubrifiantul trimis la
punctul de ungere este utilizat cât mai mult posibil, iar apoi este pierdut.
• • Cu recircularea lubrifiantului. În aceste sisteme lubrifianul după ce
asigură ungerea în cuplă este adunat şi trimis înapoi în bazin unde după
ce este recondiţionat va fi reutilizat.

• d) În funcţie de ordinea de alimentare a punctelor de uns:

• • Cu alimentare în paralel. Prin această metodă se asigură ungerea
tuturor punctelor de la o magistrală comună, fără a se asigura o ordine
prestabilită.
• • Cu alimentare în serie. Punctele de uns sunt alimentate succesiv,
păstrându-se aceeaşi ordine tot timpul.
• • Cu alimentare mixtă. Aceste sisteme combină alimentarea în serie cu
cea în paralel şi se utilizează mai ales la maşinile şi uzilajele complexe.
 II

• 2.1.2. Metode de ungere specializate

• Aceste metode utilizează diverse fenomene fizice cum sunt capilaritatea,
forţa centrifugă, aderenţa, gravitatea, presiunea combinaţii ale acestora.
• • Ungerea pe baza fenumenului de capilaritate. Metoda utilizează un fitil
introdus cu un capăt în baia de ulei şi cu celălalt capăt în cupla de frecare
• • Ungerea prin centrifugare. Metoda se bazează pe descompunerea
forţei centrifuge, prin învârtirea particulelor aderente la un arbore vertical
• • Ungere prin barbotare. Metoda se bazează pe aderenţa particulelor de
lubrifiant la anumite piese în mişcare care fac legătura între bazin şi lagăr,
roată dinţată; inel fix; inel mobil; disc rotitor; lanţ etc.
• • Ungerea pe baza gravitaţiei. Metoda constă în instalarea unui bazin
alimentat manual sau automat, din care prin intermediul unor aparate
simple de dozare (drosele) uleiul este lăsat să ajungă la cupla de frecare,
• • Ungerea prin presiune. Metoda este specifică ungerii centralizate şi
se bazează pe introducerea lubrifiantului sub presiune la punctul de uns.
• • Ungerea cu ceaţă de ulei. Metoda este destul de veche şi destul de
utilizată şi constă în dispersarea picăturilor de ulei într-un jet de aer.
• • Ungerea cu pulverizare de ulei. Metoda mai nouă şi este ecologică,
bazata pe transportarea picăturilor de ulei de către curentul de aer,.
 II
• 2.1.3. Criterii de selectare a procedeului sau metodei de ungere
• Evaluarea celei mai bune metode de ungere trebuie să pornească de la
analizarea câtorva criterii din care în continuare vor fi prezentate.

• 2.1.3. 1. Cerinţe privind alimentarea cu lubrifiant:

• • Să fie reglabilă şi uniformă.
• • Să fie continuă, putand fi o alimentare permanentă sau pulsatorie
• • Să fie adaptabilă, să îşi modifice alimentarea la solicitarea utilizatorului

• 2.1.3..2. Modul de operare

• • Comanda manuală
• • Comanda automată,
• • Acţionarea hidrostatică De cele mai multe ori este nevoie ca
presiunea să se adapteze la cerinţele punctului de uns, fără a modifica
esenţial doza. Acest lucru se poate realiza dacă instalaţia de ungere
este concepută cu echipamente de tip hidrostatic şi alcătuită corect
• • Protecţia contra contaminanţilor, să se asigure o permanentă filtrare

• 2.1.3. 3. Criterii economice

• • Costul iniţial. Reprezintă costul de livrare al instalaţiei de ungere.
• • Costuri de întreţinere
 II

• 2.2. Tipuri uzuale de sisteme de ungere. Mod de

funcţionare şi potenţiale moduri de defectare

• Sistemele de ungere, care aduc lubrifiantul între suprafeţele în

mişcare relativă, se aleg în urma unei analize profunde asupra
regimului de lucru al maşinii şi a procesului de frecare-uzare-
ungere,

• Caracteristicile tehnice ale sistemelor de ungere, se stabilesc în

funcţie de debitul de lubrifiant necesar, de modul şi de timpul de
funcţionare, de materialel cuplului de frecare, de natura
lubrifiantului, de numărul punctelor de ungere, de cantitatea de
lubrifiant cerută, timpul de ungere.

• Sistemele de ungere moderne trebuie să prezinte:

• - siguranţă în funcţionare;
• - reglarea debitului;
• - să fie prevăzute cu mijloace de supraveghere şi control eficace.
 II
• 2.2.1. Clasificarea sistemelor de ungere
• Sistemele de ungere se pot clasifica după următoarele criterii:

• după debitul de ungere:

– cu debit sărac;
– mijlociu;
– abundent;
• după presiunea de alimentare:
– cu presiune joasă;
– cu presiune medie;
– cu presiune înaltă;

• după modul de circulaţie a lubrifiantului:

» cu circuit închis, cu recuperare;
» cu circuit deschis,fără recuperar,
• după natura lubrifiantului:
» cu ulei;
» unsori consistente;
» gaze;
• după felul alimentării:
» cu alimentare individuală;
» în grup;
» centralizat;
 II
• după modul de ungere:
» cu ungere manuală;
» cu fitil;
» cu inele;
» cu inele;
» prin barbotaj;
» forţată (sub presiune):
» cu ceaţă;
» cu pulverizare de ulei.

• după gradul de automatizare:

» manuale;
» semiautomate;
» automate.

• după numărul locurilor de ungere:

• ungere individuală, când fiecare loc de ungere este deservit de un sistem;
• ungere centralizată, când mai multe locuri de ungere sunt alimentate cu lubrifiantul
printr-o singură instalaţie centrală de ungere;

• după modul de debitare a uleiului:

» ungere fără presiune, când uleiul ajunge la punctul de ungere datorită
forţei de gravitaţie, a capilarităţii sau a adsorbţiei moleculare;
» ungere sub presiune, când uleiul dus la punctul de ungere cu o pompă
•
 II
• 2.2.2. Sisteme de ungere semiautomate
• Sistemele de ungere semiautomate nu necesită o intervenţie şi
supraveghere permanentă. Ele folosesc pentru transportul lubrifiantului
forţele gravitaţionale, centrifuge sau capilaritatea. Ele sunt de două feluri:
• A.- Sisteme de ungere semiautomate necentralizate (individuale);
• În locul dispozitivelor individuale manuale, de e genul ungătoarelor cu
capac (fig. 2.1) şi cana de ungere cu lopăţică de ungere (fig.2.2), respectiv,
ungătoare cu bilă (fig. 2.3), unde ungerea se făcea cu intervenţia directă a
operatorului, au fost create o serie de sisteme individuale evoluate,
numite „semiautomate”, deoarece nu necesită intervenţia directă a omului.
• Sistemele de ungere semiautomate individuale sunt:
• 1. Sisteme cu fitil, bazate pe capilaritatea unui şnur de bumbac
• 2. Sisteme cu inel metalic aşezat pe unul din arborii în mişcare
• 3. Sisteme cu perniţă de paslă, aflata în baie de ulei şi în contact cu axul
• 4. Sisteme cu picurare dintr-un rezervor, amplasat deasupra punctului .
• 5, Sisteme locale de ungere cu unsoare, la organele în mişcare lenta
•
• OBS. Deoarece multe dispozitive individuale de ungere cu ulei şi cu
unsoare, sunt incluse în urmatorul curs, nu vor mai fi prezentate aici !!!
 II
• B. -Sisteme de ungere semiautomate centralizate
• La sisteme semiautomate centralizate, distribuţia lubrifiantului se face
de la o sursă/instalaţie unică pentru toate punctele de ungere, iar
• comanda se face manual, pneumatic, mecanic şi prin vacuum. Ele sunt:

• 1.-Sisteme de ungerea prin barbotaj, care se foloseşte acolo unde există

organe în mişcare de rotaţie (cutii de viteze, reductoare) şi carcase închise.

• 2. Sisteme de ungerea prin suprafeţe poroase, constau în executarea,

prin presare şi sinterizare, sau metalizare prin pulverizare,a unor bucşi, cu
un anumit grad de porozitate, care se impregnează cu lubrifiant. Ele
sunt cunoscute şi sub denumirea de lagăre autolubrifiante.

• 3. Sistemul de ungere semiautiomat centralizat pentru unsoare,fig. 2.11

• Este realizat pentru alimentarea simultană a mai multor puncte de
unsoare fiind presată într-un cilindru, al cărui piston este acţionat manual
sau mecanic, cu posibilitatea de reglaj exact al cantităţii necesare fiecărui
loc de ungere, asigură o eficienţă superioară dispozitivelor anterioare, fig.
2.11. Unsoarea circulă de la pompă prin conducta principală cp la
distribuitorul principal dp şi de la acesta prin conductele de alimentare a
distribuitoarelor c la distribuitoarele parţiale d.
•
 II
• 4. Sistemul de ungere semiautiomat centralizat fără presiune fig.2.12
• Cconstă dintr-un rezervor de ulei R, o pompă P, care absoarbe uleiul din rezervor
prin filtrul F şi îl trimite la un distribuitor D, de unde prin conductele C1; C2; … Cn,
uleiul ajunge, sub acţiunea gravitaţiei, la locurile de ungere

• Fig. 2.11 Fig. 2.12

• Sistemele semiautomate necentralizate prezintă avantajul unei construcţii simple şi
ieftine, dar au şi unele dezavantaje ca: ungerea nu este deplin asigurată, uleiurilorpot
fi impurificate nu au dozări precise
• Sisteme de ungere semiautomate centralizate, au distribuţia lubrifiantului de la o
sursă unică, pentru toate punctele de ungere, dar necesită intervenţia directă a
omului pentru reluarea ciclului de ungere.
• De aceea, au apărut Sisteme de ungere automate centralizate care au
• dozări precise, frecvenţe şi durate programabile. asigură cantităţi diferite de
lubrifiant de la aceeaşi sursă, precum şi sisteme de control şi supraveghere.
 II
• 2.2.3. Sisteme de ungere centralizate
• Ideea de bază a unui sistem de ungere centralizată este să alimenteze, fie
individual, fie în grup, punctele de ungere cu cantităţi diferite de lubrifiant, de
la un post central, cu cantităţile exacte, măsurate, solicitate de punctul de uns.
Lubrifiantul poate fi ulei, unsoare fluidă sau unsoare
• Trecând peste modul de realizare a comenzilor (manual, semiautomat şi
automat), variante de funcţionare în serie sau paralel, cu funcţionare
continuă sau intermitentă, standardul românesc STAS 11842/1-83 scoate în
evidenţă posibilităţile de comandă şi execuţie ale instalaţiilor de ungere.
• Tipuri de bază de sisteme de ungere centralizată:
• 1. Sistemul de ungere cu linie simplă cu injectoare;
• 2. Sistemul de ungere cu linie simplă cu dozator volumic;
• 3. Sistemul de ungere cu linie dublă;
• 4. Sistemul de ungere centralizată cu dozatoare progresive;
• 5. Sistemul de ungere centralizată cu linii multiple;
• 6. Sisteme de ungere centralizată cu recirculare,
• 7, Sistemul de ungere cu ceaţă de ulei;
• 8. Sisteme de ungere centralizată cu amestec ulei-aer.
 II
• 2.2.3..1. Sistemul de ungere centralizat cu linie simplă cu injectoare
• Este un sistem cu largă utilizare, printre primele utilizate în industrie, cu aplicaţii
tipice în ungerea angrenajelor reductoarelor, morilor, cutiilor de viteze etc. Sistemul
poate fi folosit atât cu circuit deshis, pierderea totală, cât şi cu circuit închis, cu
recircularea lubrifiantului, fig. 13, a şi b.. Elementul de bază al sistemului este
injectorul, care, în principal, este o rezistenţă hidraulică, la care aria de trecere
controlată este realizată de alezajul din corp şi un ac calibrat.

a) fara recirculare b) cu recirculare

• Fig. 2.13 Schemele de principiu ale sistemelor centralizate cu injectoare,
 II
• Schema unui sistem de ungere centralizată cu linie simplă cu injectoare
Componenţa sistemului este:
- 1. Rezervor
- 2. Filtru aspiraţie
- 3. Pompă;
- 4. Filtru presiune;
- 5. Manometru;
- 6. Linii simple de ungere;
- 7. Injector (drosel fix);
- 8. Releu de control debit;
- 9 Drosel reglabil;
- 10. Bloc injectoare cu indicator
de funcţionare:
- 11. Bloc injectoare;
- 12. Regulator de debit;
- 13. Controlor nivel;
-14.Filtru de umplere rezervor;
- 15. Filtru de retur:
- 16. Supapă de siguranţă;
• Fig.2.14. Sistem de ungere centralizată - 17. Bazin colector pentru
• cu linie simplă cu injector recirculare ulei.
 II

• 2.2.3.2. Sistemul de ungere centralizată cu linie simplă cu dozator volumic

• Este un sistem care funcţionează intermitent, distribuind la punctele de ungere o
cantitate precisă de lubrifiant, indiferent de contrapresiune şi de durata acţionării
sursei de pompare. Este obligatoriu pentru reluarea ciclului ca, pe conducta
principală de alimentare a dozatoarelor, să scadă presiunea pentru a se putea
efectua reîncarcarea sistemului.

a). Sistem cu pierdere continuă b) Sistem cu recirculare

• Fig. 2.17 Schmele de principiu ale sistemelor cu dozatoare volumice
 II
• Schema unui sistem de ungere centralizată cu linie simplă cu dozator volumic

Aparatul de bază al sistemului îl

reprezintă dozatorul volumic cu o
linie a cărui funcţionare este posibilă
numai în cazul alternanţei presiunii de
lucru cu o presiune scăzută-apropiată
de presiunea atmosferică. Această
alternanţă, necesară reîncărcării
dozatorului cu o nouă doză, este
realizată de blocul electric-
electronic de comandă şi de
agregatul de ungere, prin pornirea şi
oprirea pompei, conform unui
program prestabilit, asigură
încărcarea şi descărcarea cu presiune
a magistralei principale de alimentare

• Fig.2.14. Sistem de ungere centralizată

• cu linie simplă cu dozator volumic
 II
• 2.2.3.3. Sistemul de ungere centralizat cu linie dublă cu pierdere totală
• Este sistemul cel mai utilizat când este necesară realizarea ungerii cu unsoare
ca urmare a capacităţii lui de a funcţiona la presiuni foarte mari (200 – 500 bar).
Sistemul având în componenţa dozatoare speciale cu una sau două linii are de cele
mai multe ori, la capetele magistralelor, supape de inversare, care, la o presiune
prestabilită, comandă distribuitorul de selectare a alimentării. Când o linie este sub
presiune, cealaltă linie este legată la tanc. Sistemul se compune din: 1-Pompă, 2-
Manometru, 2-Supapă, 4-Distribuitor (inversor), 5- Dozator cu două linii, 6-Bloc
manometre şi 7- Supapă de inversare.

•
• Fig. 2.21. Sistem principiale de ungere cu linie dublă cu pierdere totală
• dozator cu o linie (I) şi, respectiv un dozator cu două linii (II)
 II
• 2.2.3.4. Sistemul de ungere centralizat dozatoare progresive
• Sistemul se bazează pe utilizarea dozatoarelor progresive, montate în serie sau
în paralel, care livrează doza de lubrifiant la punctele de ungere, una după alta, în
ordinea secţiunilor. Blocarea unei secţiuni conduce la blocarea întregului sistem,
iar funcţionarea uneia din secţiuni indică funcţionarea întregului sistem, deci
există posibilitatea automatizării şi monitorizării fără mari probleme. Doza nu poate fi
reglată, însă poate fi reglat ritmul de livrare a ei, prin modificarea debitului.

•
• Fig. 2.21. Sistem principiale de ungere cu dozatoare progresive
• dozator (I) şi, respectiv, un dozator DROPSA (II)
 II

• Schema unui sistem de ungere centralizată cu dozatoare progresive

Sistemul de ungere
centralizată cu dozatoare
progresive se compune din
următoarele componente:
1. Agregat de pompare,
2. Filtru de presiune,
3. 3. Rezervor,
4. Controlor de nivel,
5. Dispozitiv de protecţie,
6. Manometru,
7. Numărător de cicluri,
8, 13, 15, 16. Dozatoare
progresive,
9,10,12,14. Indicator limitator
de presiune,
11.Indicator de linie.
• Fig.2.14. Sistem de ungere centralizată
• cu dozatoare progresive 17. Bloc electric de comandă
 II
• 2.2.3.5. Sistemul de ungere centralizată cu linii multiple
• Sistemul de ungere centralizată cu linii multiple, fig. 2.28, se bazează pe utilizarea
unei pompe cu ieşiri multiple. care asigură legarea fiecărui punct de ungere la
câte o ieşire. Numărul de puncte de ungere este mic, (max. 32), însă se pune în
evidenţă avantajul legării univoce a ieşirii prin pompa, cu punctul uns, căruia îi
asigură o mare independenţă funcţională. Sistemul poate fi cu recircularea
lubrifiantului sau cu pierderea totală a lubrifiantului
•

• Fig. 2.28. Sistem de ungere cu linii multiple, cu pierderea totală a lubrifiantului.

• Pompele au 8, 12, 16, 24 sau 32 pistonaşe dispuse radial şi acţionate succesiv

• Antrenarea pompei poate fi manuală, cu motor electric, cu excentric, cu bielă
manivelă, pneumatică, hidraulică
 II
• 2.2.3.6. Sistemul de ungere centralizată cu recirculare
• Recircularea uleiului implică un flux continuu de ulei la punctul de ungere, unde
este colectat, filtrat şi trimis, înapoi, la tancul de aspiraţie al pompei. Statie de
pompare are sisteme de răcire şi încălzire pentru controlul temperatuii.

Instalaţia de ungere cu
recirculare, prezentată în figura
2.32, .constă dintr-un rezervor
de ulei, o pompă 2 care
absoarbe uleiul din rezervor prin
filtrul 1 şi îl trimite printr-un
regulator de debit 4, printr-un
filtru 6 si schimbator de caldura
9, senzor de debit 10, la un
dozator 11, de unde prin
conductele 12, 13, 14, la
punctele de ungere. Pentru
echilibrarea debitelor, se
utilizeaza pe conducte
injectoare sau supape
• Fig. 2.32. Ungerea centralizată prin recirculare. reducatoare de presiune.
 II
• 2.2.3.7. Sistemul de ungere centralizată cu ceaţă de ulei
• Prin ceaţă de ulei se înţelege o suspensie de micropicături de ulei cu mărimea
mai mică de 15 µm dispersată în curentul de aer, datorat adsorbţiei moleculare.
Procedeele de bază utilizate pentru producerea ceţii s-au bazat fie pe trimiterea
uleiului sub formă de picături într-un jet de aer sub presiune, fie prin trimiterea
unui jet subţire de ulei într-un jet de aer (Fig. 2.34) S-a dovedit că ceaţa cu
micropicături mai mici de 2 µm are cele mai bune proprietări de transport.
• Sistemul foloseşte un generator de ceaţă care funcţionează după principiul tubului
VENTURI şi realizează o suspensie de micropicături de ulei în aer, Fig. 2.36.

• Fig. 2.36 Principiul generator de ceata de ulei cu tub VENTURI

 II

• Ceaţa de ulei asigură o ungere superioară, datorită fenomenului de adsorbţie

moleculară a particulelor fine de ulei, precum şi un consum mic ulei
• În fig.2.33, se prezintă o schemă principială de sistem de ungere cu ceaţă
1. Filtru aer,
2. Supapă,
3. Regulator pres.
4. Manometru,
5. Doză tip Venturi,
6. Filtru ulei,
7. Încălzitor ulei cu
termostat,
8. Supapă de
siguranţă,
9. Aparat de control
al presiunii,
10. Manometru,
11. Puncte de
ungere şi 12.Duze
de condens. ceaţă.
 II

• 2.2.3.8. Sistemul de ungere centralizată cu pulverizare (amestec ulei-aer)

• Sistemul de ungere cu ceaţă de ulei este din ce în ce mai puţin folosit, fiind
înlocuit cu alte sisteme care transportă uleiul tot cu ajutorul aerului, dar care
evită deficienţele mai ales de ordin ecologic şi economic.
Firmele mari au trecut la alt sistem de
ungere ulei cu aer, la care principiul
constă în aceea că o picătură de ulei
• este divizată de aer, dispersată în flux
şi transportată în direcţia de curgere a
aerului. În practică, picătura dispersată
este transportată la punctul de ungere,
rămâne acolo, iar aerul, spre deosebire
de ungerea cu ceaţă, va ieşi curat.
Sistemul permite cuantificarea uleiului
trimis în sistem.
Se utilizeză la ungerea lagarelor,
rulmenţilor, angrenajelor de mare viteză
şi, de asemenea, în anumite circumstanţe
pentru ghidaje. Este deosebit de potrivit Sistemul de ungere a unui lamţ, cu
pentru lubrifiere axelor. amestec aer-ulei al firmei DROPSA