TIPURI DE INSTALATII DE LUBRIFIERE, DESCRIERE, FUNCTIONARE

3. ELEMENTE SPECIFICE DE TRASEU

 
  

CUPRINS:

Partea I
3.1 - Elemente specifice pentru ungerea individuala
3.1.1 Metode de ungere individuala
3.1.1.1 Ungere directa
3.1.1.2 Ungere individuala in baie de ulei
3.1.1.3 Ungere prin barbotare
3.1.1.4 Ungere in baie de ulei cu element intermediar
3.1.1.5 Ungere cu pernite de pasla
3.1.1.6 Ungere cu capsule sub presiune
3.1.2. Elemente de ungere specifice ungerii individuale
3.1.2.1 Ungatoare pentru unsoare consistenta
3.1.2.2 Pompe de alimentare ungatoare pentru unsoare consistenta
3.1.2.3 Ungatoare cu ulei
3.1.2.4 Ungătoarele cu inel
3.1.3. Elemente de gestionare a lubrifiantului la ungerea individuala a punctelor de
ungere
3.1.4. Elemente de mentenanta

Partea a II a
3.2 - Elemente pentru ungere centralizata
3.2.1 Pompe pentru linii multiple
3.2.2 Agregate de ungere
3.2.3 Pompe hidrostatice
3.2.3.1 Pompe de ulei cu roti dintate
3.2.3.2 Pompe cu lobi
3.2.3.3 Pompe cu piston
3.2.3.4 Pompe cu palete
3.2.3.5 Pompe cu pistonase radiale
3.2.3.6 Pompe cu surub
3.2.3.7 Grupuri de pompare
3.2.4 Injectoare
3.2.5 Dozatoare pentru ungere cu linie simpla
3.2.5.1 Dozator de tip impuls cu volum fix
3.2.5.2 Dozator sistem impuls cu doze reglabile
3.2.6 Dozatoare ( alimentatoare) pentru ungere cu linie dubla
3.2.7 Dozatoare progresive
3.2.8 Supape de capat cu senzori pentru linie dubla
3.2.8.1 Inversoare direct comandate hidraulic
3.2.8.2 Inversoare comandate electric

  2

  

3.2.8.3 Senzori de deplasare pistonas linie dubla

3.2.8.4 Senzori de presiune linie dubla
3.2.9 Supape
3.2.9.1 Supape de siguranta directe
3.2.9.2 Supape pilotate
3.2.9.3 Supape de sens
3.2.9.4 Drosele
3.2.10 Filtre
3.2.10.1 Sorburi
3.2.10.2 Filtre de ulei
3.2.11 Racitoare si incalzitoare
3.2.12 AMC- Manometre, traductoare,regulatoare
3.2.12.1 Manometre
3.2.12.2 Robinete de manometru
3.2.13 Elemente de automatizare si control al procesului( Automate programabile)

Recapitulare
 

  3

  

TIPURI DE INSTALATII DE LUBRIFIERE, DESCRIERE, FUNCTIONARE

CURSUL III

3.ELEMENTE SPECIFICE DE TRASEU

PARTEA I

 
 

‐2012‐ 

  4

  

CUPRINS:

3.1 – Elemente specifice pentru ungerea individuala

3.1.1 METODE DE UNGERE INDIVIDUALA 7

3.1.1.1 Ungere directa 7

3.1.1.2 Ungere individuala in baie de ulei 8

3.1.1.3 Ungere prin barbotare 9

3.1.1.4 Ungere in baie de ulei cu element intermediar 9

3.1.1.5 Ungere cu pernite de pasla 8

3.1.1.6 Ungere cu capsule sub presiune 9

3.1.2 ELEMENTE DE UNGERE SPECIFICE UNGERII INDIVIDUALE 9

3.1.2.1 Ungatoare pentru unsoare consistenta 10

3.1.2.2 Pompe de alimentare ungatoare pentru unsoare consistenta 11

3.1.2.3 Ungatoare cu ulei 13

3.1.2.4 Ungătoarele cu inel 16

3.1.3 ELEMENTE DE GESTIONARE A LUBRIFIANTULUI 17

3.1.4 ELEMENTE DE MENTENANTA 19

  5

  

3.1.1 Metode de ungere individuala

3.1.1.1 Ungere directa

Ungerea directă cu unsoare a fusului unei osii poate fi realizată ca în figura de mai jos
(fig.1.1): în capătul osiei se execută locaşul şi canalele de alimentare, prin care lubrifiantul
este împins prin înşurubarea unui şurub de presare, prevăzut cu cap pentru cheie.

Fig.1.1. Ungerea directă, cu unsoare a unui fus.

De asemenea s-a dovedit eficientă ungerea directă din depozitul capacului lagărului
(fig.1.2.). Masa de unsoare introdusă într-o cameră de formă tronconică, cu baza mare pe
partea inferioară, se reazemă direct pe fus, alunecând sub acţiunea greutăţii proprii, pe
măsura consumului de lubrifiant.

  6

  

Fig. 1.2. Ungerea directă, cu unsoare din depozit

3.1.1.2 Ungere individuala in baie de ulei

Ungerea individuală în baie de ulei este utilizată în special pentru rulmenţi (fig.1.3). În
acest caz, nivelul uleiului nu trebuie să treacă de mijlocul bilei sau al rolei din partea
inferioară, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea lui şi, ca urmare, la o
ungere defectuoasă, remarcată imediat prin supraîncălzirea lagărului. Dacă rulmenţii nu
sunt expuşi acţiunii impurităţilor din afară şi etanşarea are numai scopul de a împiedica
curgerea uleiului, este suficientă utilizarea şaibelor de stropire. Pentru a se realiza
transportul de ulei, este necesar ca turaţia arborelui să fie mai mare.

Fig. 1.3 Ungerea rulmenţilor în baie de ulei

  7

  

3.1.1.3 Ungere prin barbotare (fig.1.4) se efectuează prin împroşcarea lubrifiantului pe

suprafeţele de frecare, cu ajutorul unor corpuri în mişcare ale căror suprafeţe de contact
sunt în baia de ulei. Se foloseşte în special pentru angrenajele cu roţi dinţate şi cu melc, la
care întreaga căldură degajată în angrenaje şi în lagăre se îndepărtează uşor prin pereţii şi
capacele carcaselor şi la care vitezele periferice ale roţilor nu depăşesc 6m/s; dacă vitezele
sunt mai mari, uleiul este împroşcat de pe dinţii roţii şi nu ajunge în zona de angrenare, iar
în corpul reductorului se formează o cantitate mare de spumă de ulei. Roata dinţată nu
trebuie să fie cufundată în ulei mai mult de 100 mm. Băile de ulei trebuie să fie prevăzute cu
indicatoare de nivel din sticlă, plasate la exterior, astfel încât să se poată completa la timp
cantitatea de ulei din baie.

Fig. 1.4. Ungere prin barbotaj

3.1.1.4 Ungere in baie de ulei cu element intermediar

Ungerea individuală în baie de ulei cu element intermediar se foloseşte în cazul ghidajelor

de lungime mare (de exemplu la raboteză). Elementul intermediar (fig.1.5) constă din două
role conice 1, montate pe axul 2, ce se sprijină pe arcul 3, al cărui rol este de a menţine în
contact permanent rolele cu ghidajul saniei. În timpul deplasării saniei, rolele se rotesc şi
transportă uleiul din bazin pe ghidajele mesei.

Fig. 1.5. Ungerea ghidajelor de lungime mare

3.1.1.5 Ungere cu pernite de pasla

  8

  

Ungerea cu perniţă de pâslă (fig.1.6), care se află într-o baie de ulei şi face contact cu
fusul 2 ce trebuie uns, asigură prin capilaritatea acesteia transmiterea cantităţii de ulei
necesară. Perniţa de pâslă 1 dă rezultate bune la turaţii mici şi mijlocii. La turaţii mari, viteza
de absorbţie capilară nu poate asigura debitul corespunzător de ulei.

Fig. 1.6. Ungerea cu perniţă de pâslă

3.1.1.6 Ungere cu capsule sub presiune

Fig. 1.7. Ungerea cu capsule de lubrifiant presurizate la 2..5 bar (sau actionate pneumatic)
firma SKF; A-Dispozitiv reglare timp de ungere, B- Celula de gaz, C- Ansamblu de umplere,
D- Piston, E- Capsula lubrifiant, F- Lubrifiant

3.1.2 Elemente de ungere specifice ungerii individuale

  9

  

3.1.2.1 Ungatoare pentru unsoare consistenta

Ungerea cu unsoare consistentă se aplică la:

maşini cu turaţii mici sau când cantitatea necesară de lubrifiant este redusă;
lagăre cu rulmenţi;
lagărele agregatelor care lucrează în atmosferă liberă, în praf (formează gulere
protectoare împotriva pătrunderii diverselor particule);
unele angrenaje.

Ungatoare

Ungerea se face cu ajutorul ungătoarelor cu bilă (fig.1.8.), cu cap şi filet conic

(fig.1.8,a), cu cap plat şi filet cilindric (fig.1.8,b), cu cap plat fixat prin presare (fig.1.8,c). La
aceste ungătoare orificiul de ungere este închis printr-o bilă apăsată de un arc. În timpul
alimentării cu presa de mână, unsoarea învinge apăsarea arcului şi pătrunde în interior.

Ungătoarele pot fi montate şi în poziţie înclinată, la 45o sau la 90o ,prin folosirea unor
piese de poziţie (fig.1.9)

Fig.1.8. Ungătoare cu bilă Fig.1.9. Montarea ungătorului în poziţie înclinată.

În afara ungătoarelor cu bilă se folosesc şi ungătoarele cu pâlnie (fig.1.10.). Spaţiul

dintre corpul 1 şi capacul 2 al ungătorului fiind umplut cu unsoare consistentă, prin

  10

  

strângerea capacului filetat, lubrifiantul este forţat să pătrundă prin orificiul central şi prin
alezajul executat în corpul lagărului şi cuzinetului până la fus.

Fig.1.10. Ungător cu pâlnie

3.1.2.2 Pompe de alimentare ungatoare pentru unsoare consistenta

Ungerea cu unsoare a articulaţiilor sau organelor prevăzute cu ungătoare se face prin

introducerea sub presiune a unsorii în ungător. Ungerea se consideră bine executată atunci
când apare unsoarea în exteriorul articulaţiilor sau organelor unse. Ungerea se introduce
sub presiuni de 200-400 daN/cm2.

Ungerea cu unsoare se poate executa cu utilaje manuale sau mecanice. Utilajele

mecanice de ungere pot fi pneumatice sau electrice.

Pompa manuala de unsoare fig. 1.11 se compune din o carcasa 1, in care se introduce
unsoarea. In carcasa exista un piston 2, care este inpins de un arc 3 spre aspiratia unei
pompe, eliminand golurile din material. Cand pistonasul 5 al pompei se deplaseaza in sus,
formeaza un gol in spatele lui, in care in momentul deschiderii aspiratiei patrunde unsoarea.
Cand maneta 4 coboara, pistonul inchide aspiratia si preseaza unsoarea prin supapa de
sens spre punctul de ungere prin conducta 6 si racordul 7. Supapa de sens blocheaza
intoarcerea unsorii.

  11

  

Fig. 1.11. Pompa manuala de ungere

Fig. 1.12. Pompa manuala de ungere legata la instalatia pneumatica

  12

  

Fig. 1.13. Pompa manuala de ungere actionate la acumulator de 12V

Fig. 1.14. Exemple de aplicare a pompei manuale

3.1.2.3 Ungatoare cu ulei

  13

  

Ungerea individuală efectuată manual se aplică organelor cu solicitări mici şi viteze

mici. Ca dispozitive de ungere se folosesc ungătoarele cu capac plan sau cilindric (fig.1.15)
alimentate cu cana de ulei (fig.1.16) şi ungătoarele cu bilă (fig.1.17), în care uleiul se
introduce manual sub presiune cu ajutorul unei pompe denumită tecalemit.

Fig. 1.15. Ungătoare cu capac

Fig. 1.16. Cană de ungere şi lopăţică de ungere

  14

  

Fig. 1.17. Ungătoare cu bilă

Ca sisteme de ungere individuală fără presiune, cele mai utilizate sunt ungătoarele cu
fitil de bumbac sau de cânepă (fig.1.18). Uneori un rezervor central poate asigura ungerea
simultană a mai multor locuri de ungere, fiecare fitil având canal vertical propriu pentru
picurarea uleiului absorbit şi un racord individual de legătură cu tubul de conducere a
uleiului (fig.1.19).

Fig. 1.18. Ungător cu fitil

  15

  

Fig. 1.19. Ungerea cu fitil dintr-un rezervor central a mai multor posturi

3.1.2.4 Ungătoarele cu inel (fig.1.20) asigură ungerea datorită aderenţei uleiului pe inel.
Este un dispozitiv de ungere foarte bun, economic, deoarece uleiul nu se pierde. Inelul de
ungere se sprijină pe partea superioară a fusului – cuzinetul fiind tăiat în mod corespunzător
– iar partea inferioară a lui atârnă în baia de ulei din corpul lagărului. Ungerea se produce în
momentul rotirii arborelui şi asigură o cantitate de ulei cu atât mai mare cu cât turaţia
arborelui este mai mare. Ungerea cu inel se poate aplica numai în cazul arborilor orizontali.

Fig. 1.20. Ungător cu inel

  16

  

3.1.3 Elemente de gestionare a lubrifiantului la ungerea individuala a punctelor de

ungere

Lubrifiantii trebuie sa fie manipulati in vase inchise, sa se evite patrunderea de

corpuri straine in masa lubrifiantului.

Lubrifiantii trebuie sa corespunda cu sortul prevazut in cartea tehnica a utilajului mai ales
daca acest lucru conditioneaza garantia produsului.

Unsorile se transvazeaza cu instalatii speciale in recipiente mobile , de unde se incarca

rezervoarele pompelor si a centralinelor prin orificii speciale de transvanzare. Se evita
contactul unsorii cu mediu exterior.

Fig. 1.21. Pompa tranversare lubrifiant din butoaie la rezervor centralina

  17

  

Fig. 1.22. Pompa manuala de transvazare lubrifiant din butoaie

  18

  

Fig. 1.23. Aparat de masurat cantitatea de unsoare dozata, SKF

3.1.4 Elemente de mentenanta

Ungerea unui punct este confirmata vizual prin iesirea lubrifiantului in exterior. La
ungerea cu unsoare lubrifiantul care a iesit din lagar formeaza un strat de protectie impotriva
patrunderii corpurilor straine in lagar.

Atentie: Pentru obtinerea mai usoara a aerisirii pompelor de unsoare se introduce mai intai
lubrifiant lichid, apoi se inlocuieste uleiul cu unsoare consistenta, lasandu-se sa functioneze
pompa pana cand la refulare apare unsoarea.

Defectiuni :

Pompa nu livreaza lubrifiant. – Lipsa lubrifiantului – Pompa defecta

Ungatoarele nu primesc unsoare.- Pompa defecta – Ungator defect

Lagarul se incalzeste sau produce zgomot. –Lipsa lubrifiant

BIBLIOGRAFIE

- POPOVICI IULIANA MARINA, MĂNIGA VASILE - Ungerea sistemelor tehnice

- D. PAVELESCU - Tribotehnica –; Ed. Tehnica Bucureşti, 1983
- Al. GEORGESCU, V. NĂSUI, G. DUŢU - Îndrumar pentru utilizarea unsorilor în
industrie –Ed. Tehnica, 1985
- Al. NICA - Sisteme de lubrificaţie –; Ed. Academiei 1972

  19

  

- V. MARIN, R. MOSCOVICI, D. TENESLAV; - Sisteme hidraulice de acţionare şi

reglare automată; Ed. Tehnică, 1981
- SEMENOV, SMOTKIN, BULAVIN, CIORNII - Avtomatizinovannie smazocinie sistemi
i ustroistva ; Moscova, 1982
- McGRAW - Standard handbook of Lubrication engineering –; Hill Book Company
- Cataloagele firmelor Vogel, Woerner, G. Martin, DeLimon, Helios Lincoln şi Botti
Dropsa
- P. DRUMEA - Elemente de hidraulica sistemelor de ungere –– Ploieşti oct. 1992.
- Automatic saving - John Pulliam , Alemite, US, World Coal Noiembrie 2005
- Dr. ing. M. ROMANŢĂ, ing. ION NICULESCU – Îndrumător pentru ungerea maşinilor şi
utilajelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971
Dr. doc. Ing. G.A. RĂDULESCU, ing. I. PETRE – Uleiuri şi ungerea autovehiculelor,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1973 
 

  20