Studiu de caz Venezuela

1)
Se promitea eliminarea sărăciei, redistribuirea averii către mase şi independenţa economică totală.
Maduro:

- Interzicerea concedierilor
- Suspendarea plății chiriilor și a creditelor
- Investirea unor bani arbitrar în proiecte şi investiţii care nu s-au materializat niciodată

Chavez:
- Au fost introduse politici economice dezastroase privind reglementarea la scară largă a
preţurilor şi restricţii pe cursul de schimb valutar şi pe circulaţia capitalului
- Naționalizarea mai multor industrii-cheie
- Punerea în aplicare a unei noi constituții

2)
Politica comercială:
- Creșterea prețului petrolului
- Permiterea tranzacților în dolari SUA
- Anumite industrii au avut de suferit ca urmare a dependenței de petrol

Politici sociale:

- Redistribuirea bogăției
- Reforma funciară
- Democratizarea activității economice prin crearea de cooperative lucrătoare
- Guvernul depășește continuu cheltuielile sociale și nu a economisit suficienți bani pentru nicio
tulburare economică viitoare

Politici bugetare:
 - Pe măsură ce succesorul lui Chávez, Nicolás Maduro, a început să crească cheltuielile interne
după prăbușirea prețului petrolului, inflația ridicată, controlul valutar, un mediu neprietenos cu
întreprinderile private, precum și riscul de neplată, au împiedicat intrarea unor monede străine
mai puternice în Venezuela.
- Controlul prețurilor
- Scăderea PIB-ului

3)
Experimentului socialist care a durat 17 ani a condus la înmultirea exponențială a populației
sub pragul de subzistență, aproximativ 70%.
Adoptarea unor politici economice populiste care au condus la prabuțirea economică.
La nivel internațional, administrația Chávez a folosit producția de petrol pentru a spori
autonomia față de guvernele Statelor Unite și europene și a folosit fonduri petroliere pentru a promova
integrarea economică și politică cu alte națiuni din America Latină.

4)
Transformarea din una dintre cele mai bogate țări latine într-o țară săracă, măcinată de
hiperinflație, penurie de alimente și medicamente, deprecierea monedei naționale.
Posibilitatea pierderii principalelor sale active prin neplata deținătorilor de obligațiuni.
Necesitatea unor împrumuturi externe pentru stabilizarea economiei.