Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1

I. Metode chimice de obținere a hidrogenului

General
Se obține prin reducerea protonului (H+) la hidrogen (H0), conform ecuației redox:
0
−¿ →H 2 ¿

2 H +¿+ 2e ¿

Metalele cu un potențial redox E Me/ Me ¿ pozitiv, adică cu un caracter electropozitiv mai

n+¿

mare decât cel al hidrogenului , îl pot substitui cu punere în libertate a unei molecule de
hidrogen, H2. Altfel spus, toate metalele aflate în partea stângă a hidrogenului pot să îl scoată pe
acesta din compușii săi, să îl reducă la H2.
Sursa de hidrogen în aceste reacții poate să fie: apa, acizii sau bazele.

http://www.cartdidact.md/chimie/seria-electrochimica-tensiunii-metalelor

Experiment 1.
Obținerea hidrogenului în urma reacție dintre sodiu metalic și apă
Na+ H 2 O → NaOH + H 2

Materiale necesare
 Pahar Berzelius 250 ml
 Apă distilată
 Soluție indicator de fenolftaleină 1%
 Sodiu metalic
 Pensetă
 Eprubetă
 Lumânare și chibrituri
Parte practică
- Se pregătește un pahar Berzelius cu apă distilată și 1-2 picături de indicator de
fenolftaleina soluție alcoolică 1%
- Se scoate cu o pensetă o bucată de sodiu metalic din recipientul în care se păstrează sub
petrol, deoarece sodiul poate reacționa în contact cu aerul. Aceasta se pune pe o hârtie
de filtru, se taie cu un cuțit și se tamponează cu grijă cu aceasta, fără o atinge cu mâna,
pentru a îndepărta urmele de petrol.
- Se prinde cu o pensetă bucata de sodiu metalic și se introduce în cristalizorul cu apă
- Într-o eprubetă ținută cu gura în jos se încearcă să se prindă o parte din gazul degajat.
Hidrogenul are densitatea mai mică decât aerul. Ținând în continuare eprubeta cu gura
în jos această se deplasează din dreptul cristalizorului și se aduce deasupra unei
lumânări aprinse. Se va auzi o explozie, iar lumânarea se va stinge
Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1

Lucrarea se va efectua cu deosebit de mare atenție.

Hidrogenul formează împreună cu aerul un amestec detonant.
Hidrogenul nu întreține arderea

Observații
 Culoarea apei a devenit ........ deoarece s-a format ..................
 Reacția a decurs energic și s-a observat degajarea unui gaz, care este .............
 Scrieți reacția chimică dintre sodiu și apă, cu scrierea ecuațiilor redox care au avut loc
...................................................................................................................
......................................................................................
......................................................................................
 Sursa de protoni necesari obținerii moleculei de hidrogen a fost ...........
 Această reacție a putut avea loc deoarece Na este mai ............ decât H
 Știind că Masa moleculară relativă aerului este 28,9, să se calculeze densitatea relativă
față de aer a moleculei de hidrogen, H2
Relația densității relative în acest caz este :
M2
d aer =
M aer
 Hidrogenul se culege în eprubete ținute cu gura în jos deoarece are o
densitate ....................decât aerul, iar densitatea sa relativa față de aer este mai
mică/mai mare decât zero.
Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1

Experiment 2.
Obținerea hidrogenului din reacții ale metalelor cu acizi
În aceste experimente se va arăta că metalele cu caracter mai electropozitiv decât
hidrogenul pot să îl dezlocuiască pe acesta din acizii lor tari și să se pună în libertate hidrogen
Materiale necesare
 Eprubete simple și eprubete cu tub lateral în sus și dop
 4 cuie de fier
 Folie de aluminiu
 4 bucăți de zinc
 HCl 1:1
 H2SO4 1:5
 H3PO4
 Acid acetic
 Chibrituri și lumânare
Parte practică
 Se va introduce într-o eprubetă cu tub lateral în sus o plăcuță de zinc. Se vor adăuga 3
ml de HCl 1:1.
 Se va astupa gura eprubetei cu un dop, iar gazul rezultat se va culege într-o eprubetă
simplă ținută cu gura în jos.
 Când se va observa că eprubeta simplă s-a umplut cu gaz, se va pune eprubeta cu
amestecul de reacție în stativ.
 Eprubeta simplă se va păstra în poziția cu gura în jos și se va aduce în dreptul acestea o
lumânare a prinsă.
 Notați observațiile. Scrieți reacția chimică dintre zinc și acidul clorhidric.

În același mod se poate proceda pentru oricare din amestecurile din tabelul de mai jos.
 Se vor efectua reacțiile chimice conform tabelei de mai jos și se vor nota reacțiile
chimice și observațiile
Nr. Metal Acid (3 Observații Reacție chimică
eprubet ml)
ă
1 Cui de fier HCl
2 Cui de fier H2SO4
3 Cui de fier H3PO4
4 Cui de fier Ac. acetic
5 Folie de aluminiu HCl
6 Folie de aluminiu H2SO4
7 Folie de aluminiu H3PO4
8 Folie de aluminiu Ac. acetic
9 Plăcuță de zinc HCl
10 Plăcuță de zinc H2SO4
11 Plăcuță de zinc H3PO4
12 Plăcuță de zinc Ac. acetic
Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1
Experiment 3.
Obținerea hidrogenului în urma reacției metalelor cu bazele
În urma reacției unor metale cu soluțiile apoase ale bazelor se poate pune în libertate
hidrogen. Este vorba de acele metale care formează complecși hidroximetalici, ca de exemplu
aluminiul și zincul, conform reacțiilor de mai jos:
Al+ NaOH +3 H 2 O→ Na [ Al(OH )4 ] + H 2

Zn+ 2 NaOH +2 H 2 O → Na2 [ Zn(OH )4 ] + H 2

Materiale necesare
 2 eprubete simple
 Pulbere de zinc
 Pulbere de aluminiu
 spatulă
 NaOH 30%
 Fenolftaleină 1%
 Reșou electric
 Pahar Berzelius
Parte practică
 Se pornește reșoul electric și se pune pe el un pahar umplut o treime cu apă la încălzit.
 Între timp, într-o eprubetă se introduce un vârf de spatulă de pulbere de zinc, iar peste se
pun 5 ml de soluție NaOH 30% și 1, 2 picături de indicator de fenolftaleină 1%. Se pune
eprubeta cu amestecul de reacție la încălzit. Notați observațiile.
 În altă eprubetă se introduce un vârf de spatulă de pulbere de aluminiu, iar peste se pun
5 ml de soluție NaOH 30% și 1, 2 picături de indicator de fenolftaleină 1%. Se pune
eprubeta cu amestecul de reacție la încălzit. Notați observațiile.

II. Obținerea hidrogenului prin electroliza apei

Unele reacții chimice cu transfer de electroni nu pot să decurgă în mod spontan deoarece
forța electromotoare rezultată din diferența proceselor de reducere a partenerilor redox are
valoare negativă. În această situație este nevoie ca energia necesară reacției chimice să fie
generată din exterior. Pentru aceasta se va folosi o sursă de curent continuu, un potențiometru.
Prin electroliză energia electrică va fi transformată în energie chimică necesară desfășurării
reacției. În cazul în care de la o sursă de curent continuu se generează un curent cu un potențial
egal sau superior forței electromotoare necesare desfășurării reacției chimice, atunci la electrozi
se vor desfășura procesele chimice .
Electroliza se poate aplica în cazul topiturilor substanțelor ionice sau pentru soluții ale
substanțelor care prin dizolvare pun în libertate ioni. În cazul electrolizei chimice anodul este
polul pozitiv, iar el este legat la borna pozitivă a sursei de curent. La anod (+) se orientează ionii
negativi (anionii) și aici are loc procesul de oxidare (se cedează electroni). La catod (-), legat la
borna negativă a sursei se orientează ionii pozitivi (cationii) și aici are loc procesul de reducere
(se acceptă electroni).
Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1
Forța electromotoare aplicată, pe lângă dirijarea în soluție a ionilor spre electrozii
respectivi, produce o mișcare a electronilor de la anod la catod, prin circuitul exterior al celulei.
Pentru continuitatea între circuitul ionic (din soluție) și cel electronic (care închide circuitul
celulei de electroliză) trebuie îndeplinită condiția: cantitatea de electricitate transportată de
electroni să fie egală cu cea transportată de ionii din soluție, adică numărul de electroni cedați
anodului să fie egal cu numărul de electroni acceptați de catod. Se înțelege, deci, că trecerea
curentului electric printr-o soluție este posibilă atât timp cât există ioni liberi în soluție.
Întotdeauna atât la anod, cât și la catod vor avea loc reducerile și oxidările speciilor din
soluție care au valoarea potențialului standard redox cea mai mică. În soluția de electrolit vor
rămâne anionii și cationii neimplicați în procesele redox. Ei se vor combina și vor forma produșii
secundari de reacție.
În soluție apoasă a unui substanțe trebuie să se țină cont că există protoni și grupări
hidroxid provenite din disocierea apei și care, în funcție de potențialele lor redox pot să participe
sau nu în procesele de oxidoreducere de la anod și/sau de la catod.
În cazul electrolizei apei se va utiliza o instalație ca cea din figura de mai jos sau un tub
în formă de U cu două tuburi laterale în partea superioară prevăzute cu tub de cauciuc cu clemă.

Pentru ca electroliza să decurgă mai bine se va folosi o soluție apoasă a unui electrolit cu
grad mare de disociere (H2SO4 1:10, NaOH 10-35%, Na2SO4 10% sau NaCl 28%), de preferință
cu un electrolit puternic, un acid cu un grad ridicat de disociere. Electrozii, atât anodul, cât și
catodul vor fi confecționați din grafit.
Reacția de disociere a apei este:
−¿¿

4 H 2 O →2 H 3 O +¿+2 O H ¿

Iar cele două procese redox care au loc la electrozi sunt:

1
−¿→ O2 + H 2 O ¿

Anod (+) 2 O H −¿−2 e 2

¿

−¿→ H2 + 2 H2 O ¿

Catod (-) 2 H 3 O +¿+2 e ¿

Ecuația globală care are loc la electroliză este:

1
4 H 2 O electroliză O 2 + H 2 +3 H 2 O
→ 2
Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1
Aceeași reacție se poate scrie simplificat:
1
H 2 O electroliză O 2+ H 2
→ 2
Experiment 4
Materiale necesare
 Instalație cu electrozi de grafit de electroliză a apei
 Soluție electrolitică (soluție apoasă de acid sulfuric 1:10)
 Sursă de curent continuu
 Cabluri cu crocodili de prindere

Parte practică
 Se deschid robinetele celor două tuburi laterale.
 Se introduce electrolitul prin pâlnia de transvazare aflată în partea de sus a tubului
central și se umple cu electrolit până nu mai rămâne niciun gol de aer.
 Se închid robinetele.
 Se cuplează cei doi electrozi de grafit prin intermediul cablurilor la sursa de curent
continuu.
 Se deschide sursa la o tensiune la care să se pornească procesul de electroliză.
 Se va observa degajarea de gaze la anod și catod.
 Se va lăsa procesul de electroliză să decurgă timp de 10 minute
 Se vor nota observațiile
 Se va cântări o eprubetă goală închisă etanș cu un dop de cauciuc așezată într-un pahar
Berzelius cu gura în sus
 Se va culege în eprubeta ținută cu gura în jos gazul degajat la catod. Se va astupa gura
eprubetei cu dopul și păstrată în poziția cu gura în jos se va introduce în paharul de pe
balanță și se va recântări. Se vor nota observațiile
 Se va proceda în același mod pentru a culege și cântări gazul de la anod, dar de data
aceasta eprubeta se va ține la transportare și la cântărire cu gura în sus.
Observații
 Gazul degajat la anod este ........ Procesul redox care a avut loc la anod
este.....................................
 Gazul degajat la catod este ........ Procesul redox care a avut loc la catod
este ..............................
 Cantitatea de gaz degajata la catod este mai mare/mai mică decât cantitatea de gaz
degajată la anod
 Degajarea de gaz la catod se face mai lent/mai repede decât degajarea de gaz degajată
la anod, ceea ce arată că viteza de difuzie a hidrogenului este mai mare/mai mică decât
viteza de difuzie a oxigenului
 Masa gazului .......... degajat la catod este mai mare/ mai mică decât masa aerului
 Masa gazului ................/ degajat la anod este mai mare/ mai mică decât masa aerului
Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1

Experiment 5
Materiale necesare
 Instalație cu electrozi de grafit de electroliză a apei – tub în formă de U cu tuburi
laterale de cauciuc și cu doi electrozi de grafit montați în cele două tuburi
 Soluție electrolitică (soluție apoasă de NaOH 20 %)
 Sursă de curent continuu
 Cabluri cu crocodili de prindere
 Două eprubete umplute cu apă
 Două pahare Berzelius umplute cu apă
 Pahar Berzelius umplut cu emulsie concentrată de săpun (săpun dizolvat în apă)

Parte practică
 Se umple paharele Berzelius cu apă
 Se montează instalația în formă de U astfel încât tuburile de cauciuc să fie amplasate
fiecare în câte un pahar Berzelius
 Se introduce electrolitul în tubul în formă de U până trece prin tuburile de cauciuc în
paharele Berzelius.
 Se fixează cu dopuri de cauciuc electrozii de grafit și se leagă prin intermediul cablurilor
la sursa de curent continuu, unul la anod și celălalt la catod.
 Se deschide sursa de curent continuu și se fixează la un potențial la care se observă
degajarea de gaze în paharele Berzelius
 Se umplu două eprubete cu apă până la refuz. Se astupă cu degetul și se întoarce cu grijă
fiecare eprubetă și se montează deasupra tubului de cauciuc. Se urmărește în continuare
degajarea de gaz
 La catod se înlocuiește paharul Berzelius cu cel cu emulsie de săpun. Se va degaja ușor
un curent de hidrogen prin emulsia de săpun și se va vedea formarea baloanelor de săpun
umplute cu hidrogen care pot fi lansate în aer. Acestea pot fi explodate cu un chibrit
Baloanele de săpun nu trebuie să conțină acid, deoarece acesta descompune săpunul și
emulsia de săpun nu mai este elastică
Observații
 Gazul degajat la anod este ........ Procesul redox care a avut loc la anod
este.....................................
 Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1

 Gazul degajat la catod este ........ Procesul redox care a avut loc la catod
este ..............................
 Cantitatea de gaz degajata la catod este mai mare/mai mică decât cantitatea de gaz
degajată la anod
 Degajarea de gaz la catod se face mai lent/mai repede decât degajarea de gaz degajată
la anod, ceea ce arată că viteza de difuzie a hidrogenului este mai mare/mai mică decât
viteza de difuzie a oxigenului

III. Proprietăți chimice ale hidrogenului

Hidrogenul este un agent reducător puternic, dar uneori reacția sa decurge direct în
amestecul din care s-a obținut. El este mult mai reactiv, deoarece nu apucă să se formeze
molecula de hidrogen și se numește hidrogen activ sau în stare născândă. El se obține în special
prin reacțiile dintre acizi și metale.
Materiale necesare
 4 eprubete
 Granule zinc sau pulbere de zinc
 Acid sulfuric 1:5
 KMnO4 soluție slab roz
 K2Cr2O7 soluție slab portocalie
 HCl 1:1
 FeCl3 soluție
 Na2VO3 soluție galbenă obținută prin dizolvarea a 1 g vanadat în 15 ml HCl 1:1
 Pahar Berzelius
 Agitator magnetic și peștișor magnetic

Parte practică
Experiment 6
Se vor pregăti 3 eprubete și se va proceda conform indicațiilor din tabelul de mai jos.
Nr Reactant 1 Reactant 2 Reactant 3 Observații
eprubetă
1 5 ml KMnO4 1 ml H2SO4 1:5 zinc
2 5 ml K2Cr2O7 1 ml H2SO4 1:5 zinc
3 5 ml FeCl3 1 ml HCl 1:1 zinc
 Notați observațiile și stabiliți coeficienții reacțiilor chimice cu ajutorul proceselor redox
care au avut loc.
 Precizați rolul HCl în experimentul din eprubeta a treia.
Eprubeta 1
KMn O4 + H 2 S O 4 + Zn → K 2 S O4 + MnS O 4+ ZnS O4 + H 2 O

___________________________________________________________________________
Chimia nemetalelor Hidrogenul Laborator 1
Eprubeta 2
K 2 Cr2 O 7+ H 2 S O 4 + Zn→ K 2 S O 4 + Cr2 (S O 4 )3 +ZnS O 4 + H 2 O

___________________________________________________________________________

Eprubeta 3
Fe Cl3 + HCl + Zn→ Fe Cl2 + ZnCl 2+ HCl

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Experiment 7
 Într-un pahar Berzelius se pun 20 ml soluție de vanadat de sodiu
 Se introduce un vârf de spatulă de zinc pulbere
 Se introduce și un peștișor magnetic
 Se pune paharul pe plita magnetică și se pornește agitarea lentă a amestecului
 Modificările de culoare sunt datorate formării ionilor de vanadiu (cationul vanadil VO2+
albastru; V3+ verde și V2+ violet)
 Stabiliți coeficienții reacțiilor chimice cu ajutorul proceselor redox și precizați
modificările observate
Na 2 V O 3 +Zn+ HCl →VO Cl 2+ Zn Cl2 + NaCl+ H 2 O
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_________________________________________________________________

VO Cl2 + Zn+ HCl→ V Cl3 + ZnCl 2+ H 2 O

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_________________________________________________________________

V Cl3 + Zn→ V Cl2 + ZnCl 2