SCOLII DE MANAGEMENT

I. ŞCOALA CLASICĂ

Reprezentanţi: Fr. Taylor, H. Fayol, H. Koontz, C. O‘Donnel, O. Gelinier, J. Woodward, H. Nicklish etc.

Contribuţii:

-Utilizarea conceptelor economice (profit, cheltuieli, investiţii) într-o manieră analitică

-Relaţiile de management sunt examinate în ansamblul lor, cu accent asupra funcţiei de organizare şi
a

funcţiunii de producţie

-Contribuţia decisivă la constituirea ştiinţei managementului şi la impregnarea unei optici economice

managementului;

Taylor, în lucrarea sa “Principiile managementului ştiinţific” publicată în 1911, arată că la baza

managementului ştiinţific trebuie să stea următoarele principii fundamentale:

- Selecţia ştiinţifică a muncitorilor şi perfecţionarea cunoştinţelor acestora

- Repartizarea aproape egală a muncii executate în organizaţie între manageri şi muncitori

- Realizarea cooperării între angajați, în locul individualismului haotic

De asemenea, propune renunţarea la sistemul liniar de organizare şi constituirea unor

compartimente specializate care să-i ajute pe manageri în exercitarea funcţiilor manageriale.
Subliniază tendinţa muncitorilor la delăsare în muncă, aceştia fiind convinşi că dacă ar lucra mai
intens, managerii ar modifica normele. Susţine că “muncitorul american pe terenul de sport luptă cu
înverşunare pentru a obţine victoria, însă acelaşi muncitor în fabrică tinde în mod deliberat să
lucreze cât mai puţin.”

1. diviziunea muncii - reduce efortul persoanei sau grupului, dezvoltă familiaritatea;

2. autoritate - dreptul de a da ordine dar şi de a avea responsabilităţi;

3. disciplina - respectul în concordanţă cu contractul între firmă şi salariaţi;

4. unitate de comandă - un om, un superior;

5. unitate de direcţie - un singur scop şi un plan pentru grupul de activitate unit pentru acelaşi
obiectiv;

6. subordonarea intereselor individuale celor generate;

7. remunerare - trebuie să fie corectă;

8. centralizare  - se extinde în funcţie de dimensiunile companiei şi de calitatea managerilor;

9. linie ierarhica - o linie a autorităţii din vârf până la ultimul nivel al organizaţiei;
10. ordine - fiecare la locul potrivit;

11. echitate - justiţie faţă de salariaţi;

12. stabilitatea personalului;

13. iniţiativa - în limitele autorităţii şi ale disciplinei tot staff-ul trebuie încurajat în a avea
iniţiativa;

14. spirit de echipă - armonia este principala forţă într-o organizaţie.