Injectia intramusculara

Injectia intramusculara introduce substanta medicamentoasa adanc in tesutul muscular. Aceasta cale de
administrare (tip de injectie) permite o actiune rapida prin absorbtia in circulatia sistemica.
Locul de injectare trebuie ales cu multa grija. Acest loc poate fi muschiul deltoid, muschiul
dorsogluteal, muschiul ventrogluteal sau muschiul vastus lateralis (nu recomandam aceasta zona intrucat este
mai dureroasa, dar daca totusi doriti sa incercati, nu utitati sa folositi un ac de maxim 25 mm/1 inch, intrucat
distanta pana la muschi este mult mai mica). De asemenea trebuiesc obligatoriu evitate zonele cu edeme, iritatii,
semne din nastere sau echimoze.

Noi recomandam urmatoarele doua zone ca fiind cele mai putin dureroase, prima selectandu-se prin
impartirea fesei intr-un patrat imaginar si alegand coltul superior exterior (astfel putand fii siguri ca evitam
nervul sciatic aflat in zona) iar cea de-a doua aflandu-se la o distanta de aproximativ 2-3 degete din capatul
umarului, in sectiunea din mijloc (se utilizeaza doar atunci cand cantitatea de solutie este de maxim 1 ml):

Materiale necesare:
• medicatia prescrisa
• seringa
• 2 ace (unul pt a extrage solutia din
fiola si unul pt injectia propriu-zisa)
• manusi
• vata
• alcool medicinal (spirt)

Seringa si acul trebuie alese adecvat – pentru injectia intramusculara acul trebuie sa fie mai lung, in functie
de tesutul adipos al pacientului (daca este mai slab sau mai gras), de locul ales pentru injectie si cu un calibru
potrivit pentru vascozitatea substantei de injectat. Recomandarile noastre sunt urmatoarele (injectia va fi astfel
mult mai putin dureroasa si va ajunge fara probleme in muschi) – pt persoanele cu o constitutie slaba utilizati
un ac cu lungimea intre 25mm-32mm (in functie de persoana, varsta, pt copii – lungime mai mica – 25mm) atat
pentru muschiul deltoid cat si pentru cel dorsogluteal, iar pentru persoanele cu o constitutie mai solida utilizati
ace intre 34mm-40mm. Pt o persoana normala recomandarea noastra este sa se utilizeze ace de 30 – 32 mm.
Noi “ne-am inteles” cel mai bine ceu acele de seringa intramusculare KDM 0.6 x 30 (le-am utilizat pt injectii
cu B12), pe care le gasiti la farmacia Catena. Va sfatuim, mai ales daca ajungeti in spitalele din Romania, sa va
luati ace adecvate pt fizicul dumneavoastra, intrucat acolo am observat 2 lucruri: de regula sunt doar ace de 40
mm si se utilizeaza acelasi ac atat pt a extrage substanta din fiola cat si pt injectie.

Pregatirea echipamentului:
• se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
• se testeaza pacientul sa nu fie alergic, in special inaintea administrarii primei doze
• daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, apoi se scoate aerul
din seringa (se intoarce seringa cu acul in sus, se loveste putin seringa cu unghia pt ca bulele de aer sa se duca
la suprafata, dupa care se impinge pistonul pana iese f putin din medicament); apoi se schimba acul cu unul
potrivit pentru injectare intramusculara
• daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie
lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul din seringa si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara; tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza
capacul flaconului, se introduce acul, seringa (fara ac) se umple cu aer (tragand de piston) pana atinge
aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon (pt 1ml de solutie pistonul se opreste
la gradatia de 1 ml), se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si
seringa se va umple singura cu cantitatea necesara (un alt exemplu video gasiti si la finalul articolului)

Administrarea:
- se spala mainile, se pun manusile
- se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare
- se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
- se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare
- se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
- se lasa pielea sa se usuce
- se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mainii nedominante
- se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade si se introduce printr-o singura miscare, repede , acul prin piele ,
tesut subcutanat, pana in muschi
- se sustine seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange; daca apare sange, se va
retrage acul si se va relua tehnica
- daca la aspirare (se trage din piston f putin) nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite
muschiului sa se destinda si sa absoarba gradat medicatia
- dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost introdus
- se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)
- se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau
reactii locale
- daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
- se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
- la pacientii care au tratament indelungat intramuscular, se va tine o evidenta clara a zonelor de injectare pentru
a le roti; daca locul de injectare nu se roteste ci se fac injectii repetate in acelasi loc, aceasta poate conduce la o
slaba absorbtie a medicamentului si, implicit, la scaderea eficientei acestuia

Pt ca injectia sa nu doara mai deloc sau mai putin (depinde si de medicament, ex.vit B12 nu doare mai
deloc):
- se poate tine gheata cateva secunde pe zona de injectare inainte de adminstrare, pentru a anestezia intrucatva
locul
- cu jumatate de ora inainte masati cateva minute viitorul loc al injectiei (sfat pt pacienti)

2
- cu 2-3 secunde inainte sa introduceti acul (in timp ce intr-o mana aveti seringa cu acul pregatita de injectie),
utilizati mana libera pt a plesni (moderat- nici f usor nici f tare) zona unde urmeaza a fi facuta injectia, dupa
care introduceti repede acul
- f important – utilizati acul adecvat in functie de dimensiunea si varsta pacientului si chiar daca cantitatea de
solutie utilizata pt injectie este de 1 ml sau mai mica, utilizati o seringa mai mare, de 5 ml (se manevreaza mult
mai usor)

Injectia subcutanata si intradermica

Procedura de lucru pentru ambele tipuri de injectii este aceeasi ca si la cea intramusculara, doar ca difera
unghiul de injectare, tipul de ac si seringa folosita, zona de injectare, si cantitatea maxima de solutie
(medicament) care se poate administra printr-o asemenea injectie.

In tabelul de mai jos va vom prezenta pe scurt (pt a fi cat mai usor de retinut) un rezumat, pe care orice
persoana care doreste sa faca o injectie, trebuie sa si-l intipareasca in memorie.
Pentru pacientii care sunt nevoiti sa efectueze injectii subcutanate in mod repetat, se pot roti zonele dupa
schema de mai jos (zonele albastre). De asemenea, la finalul articolulul va vom pune la dispozitie o serie de
filmulete despre cum se face o injectie (toate cele 3 tipuri) si cum se extrage corect cu seringa medicamentul
dintr-o fiola sau flacon, fara a contamina instrumentele de lucru.

3
Punctia venoasa
Definitie
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.

Scop
- Explorator
- recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum
cele biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice

Locul de executie a punctiei venoase

- Terapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase
- recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
- executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
- sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arteriala

Locul punctiei
- venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M" prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

Pregatirea punctiei
Materiale necesare
- pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si aleza
- pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane.
- se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop),
- seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.

- Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa punctia (in decubit
dorsal).
- Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la
nivelul bratului,
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele
si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat
sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.

Executia punctiei
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si
4
tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus,
in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de grade, apoi
peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie
cu seringa.
- Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor, recoltarea
sangelui sau perfuzie.
- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector,
garoul ramanand legat de brat
- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.
- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul din
vena.
- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

Accidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente
- Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga acul, apoi sa
comprime locul punctiei timp 1-3 minute
- Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
- Ameteli, paloare, lipotimie

INJECTIA INTRAVENOASA
Injectiea intravenoasa = introducerea unei solutii medicamentoase in ciculatia venoasa. Pe aceasta cale se
introduc solutii izotermice si hipertronice care nu sunt caustice pentru testul muscular sau subcutanat.
Nu se introduc solutii uleioase – produc embolii grasoase si consecutiv moartea.
Injectia intravenoasa se efectueaza prin punctia venoasa si injectarea medicamentului intravenos.

Locul de electie – venele de la plica cotului.
Materiale necesare
· 2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
· fiole, flacoane cu substante de administrat
· 1-2 seringi de unica folosinta
· tampon cu alcool
· garou.
Tehnica :
· asistenta isi spala mainile
· se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in
extensie, pe o mica perna protejata de musama,
aleza sau prosop
· se alege locul punctiei
· se dezinfecteaza locul punctiei
· se leaga garoul
· se leaga punctia venoasa
· se controleaza daca acul este in vena
· se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea
usoara a garoului
· se injecteaza lent, tinand seringa in mana
stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa pe
piston
· se verifica, periodic, daca acul este in vena
· se retrage brusc acul, cand injectia s-a
terminat, la locul punctiei se aplica tamponul
imbibat in alcool, compresiv
· se mentine compresiunea la locul punctiei
cateva minute
· se supravegheaza in continuare starea
generala .
Incidente si accidente
· injectarea solutiei in tesutul perivenos,
manifestata prin tumefierea tesuturilor, durere
· flebalgia produsa prin injectarea rapida a
solutiei sau a unor substante iritante
· valuri de caldura, senzatia de uscaciune in
faringe
· hematom prin strapungerea venei
· ameteli, lipotomie, colaps.
Interventii
· se incearca patrunderea acului in cumenul
vasului, continuandu-se injectia sau se incearca
alt ac
· injectarea lenta
· se intrerupe injectia
· se anunta medicul

5
DE STIUT
· in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si
starea generala(respiratia, culoarea fetei)
· vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel putin
24 de ore, de aceea nu se vor repeta injectiile in acea
vena in intervale scurte
· daca pacientul are o singura vena accesibila si
injectiile trebuie sa se repete, punctiile se vor face
intotdeauna mai central fata de cele anterioare
DE EVITAT
· incercarile de a patrunde in vena dupa formarea
hematomului, pentru ca aceasta, prin volumul
sau, deplaseaza traiectul obisnuit al venei

Injectia subcutanata - hipodermica

- Prin injectie subcutanata se administreaza de regula soluţii cristaline, izotone, care formează local un depozit
din care difuzează lent spre sistemul capilar.

- Indicatii terapeutice
- administrarea diverselor medicamente , precum: Heparinele fracţionate, insulină, atropină (prevenirea şocului
vagal), adrenalină (tratamentul reacţiilor alergice)
- profilaxia unor afecţiuni infecto-contagioase: de ex.: vaccinul antigripal se poate administra subcutanat
profund sau intramuscular

- Contraindicaţii
- lipodistrofie (reacţie locală la injectarea prelungită a insulinei în acelaşi loc, manifestată fie prin lipoatrofie =
atrofia ţesutului celular subcutanat manifestată prin depresiuni la nivelul tegumentului, fie prin lipohipertrofie =
pierderea elasticităţii şi îngroşarea ţesuturilor),
- in cazul infectiei locale se alege alta regiune de abord

Materiale necesare
- manusi
- ac (preferabil 23 sau 26 Gauge) + încă un ac pentru încărcarea substanţei de injectat în seringă (în afara
utilizării seringilor preîncărcate sau pen-urilor)
- seringă cu capacitate totală de 1 ml sau seringă specială pentru injectarea insulinei (de 1 ml sau pen) sau a
heparinelor fracţionate
- substanţa de injectat
- soluţie pentru antiseptizarea tegumentului !NU se utilizează alcoolul medicinal pentru antiseptizare în cazul
injectării insulinei
- se alege regiunea

Tehnica
- spălarea antiseptică a mâinilor
- imbrăcarea mănuşilor
- pregătirea substanţei de injectat în seringă (încărcarea seringii) în afara cazurilor de utilizare de seringi
preumplute (preîncărcate) cu medicaţie, ca în cazul heparinelor fracţionate
- schimbarea acului seringii utilizat la încărcarea acesteia (în afara utilizării seringilor preumplute sau penurilor)
cu acul pentru injectarea substanţei în hipoderm (23 sau26 G)
- alegerea locului de injectare: se evită regiunile pe unde trec superficial trunchiuri vasculare şi nervoase,
suprafeţele tegumentare în contact apropiat cu elemente osoase, regiunile supuse la compresie prin poziţie sau
îmbrăcăminte
- regiunea ideala pentru injectia subcutanata este cea deltoidiană, periombilical, faţa antero-externă a coapselor

6
 -

pentru injectarea Adrenalinei şi Atropinei se preferă

regiunea deltoidiană (pacientul se poziţionează cu mâna
în şold)
- pentru injectarea heparinelor fracţionate: periombilical
(pacientul se găseşte în decubit dorsal sau poziţie semi-Fowler)
- pentru injectarea Insulinei se alternează continuu regiunile, pentru a preveni apariţia lipodistrofiei
- antiseptizarea locală a tegumentului pacientului (nu cu alcool medicinal dacă este vorba despre injectarea
Insulinei)
- cu policele şi indexul mâinii stângi se formează un pliu cutanat ridicat de pe planurile profunde
- seringa se ţine în mâna dreaptă ca un condei; se introduce acul în profunzimea stratului subcutanat (2 – 3 cm)
pe direcţie paralelă cu tegumentul învecinat la baza pliului, sau la 45° în plin pliu; se aspiră prin retragerea
pistonului seringii pentru a verifica dacă nu s-a abordat accidental un vas de sânge; dacă nu se aspiră sânge în
seringă se injectează substanţa medicamentoasă; se retrage acul (în cazul injectării Insulinei se numără până la
10 apoi se retrage acul); se tamponează şi se masează uşor locul injectării (nu cu alcool în cazul Insulinei). -
dacă se foloseşte seringă de Insulină cu ac 27 G şi lungimea acului 12 mm se pătrunde cu acul în vârful pliului,
perpendicular.

cu policele si indexul mainii stangi se formeaza un pliu cutanat ridicat de pe planurile profunde

Posibile accidente
- durere violentă locală apărută în momentul abordului = s-a înţepat un traiect nervos → repoziţionarea acului
- durere violentă locală apărută în momentul injectării substanţei = injectare rapidă a unei cantităţi mari de
substanţă, care duce la distensia bruscă a ţesuturilor şi durere
- hematoame la perforarea unui vas de sânge pe traiectul acului, mai ales la injectarea de Heparină
- injectarea intravasculară a substanţelor → accidente provocate de ajungerea în circulaţia generală a acelor
substanţe (hipoglicemie, embolii, etc.)
- infecţii locale – în cazul nerespectării normelor de asepsie şi antisepsie

7
8