ACTIVITĂŢI 

DE DEPISTARE ŞI DE DOCUMENTARE A ACTELOR DE CORUPŢIE
 
“O provocare pentru chirurgia politica: 
extirparea coruptiei, fara a altera 
specificul naţional” 
(Valeriu Bănulescu )
 
 Noţiunea şi domeniul de reglementare a activităţii speciale de investigaţii le 
descoperim î
n Art.1 din Legea privind activitatea specială de investigaţii. Astfel activitatea specială de investigaţii reprezintă o procedură cu c
aracter secret şi/sau public, efectuată de autorităţile competente, cu sau fără utilizarea echipamentelor tehnice 
speci
ale, în scopul culegerii de informaţii necesare pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, asigurarea securităţii statului, ordinii 
publice, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor. De 
as
emenea e necesar să cunoaştem că prezenta lege reglementează măsurile speciale de investigaţii, modalitatea de dispunere şi de e
fectuare a acestora, precum şi efectuarea controlului asupra legalităţii lor. Măsurile speciale de investigaţii se dispun şi se efectue
ază dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: pe altă cale este imposibilă realizarea scopului procesului penal şi/sau po
ate fi prejudiciată considerabil 
activitatea de administrare a probelor; s
ă
 
existe o bănuială rezonabilă cu privire la  pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de gra
ve, cu excepţiile stabilite de lege; acţiunea este necesară şi proporţională cu restrîngerea drepturilor şi libertăţilor 
fundamentale ale omului.
7
 
În procesul efectuării măsurilor speciale de investigaţii se face uz de sisteme informaţionale, de aparate de înregistrare video şi au
dio, de aparate de fotografiat şi de filmat, de alte mijloace tehnice, dacă acestea
 au fost autorizate în modul stabilit de lege. 
De asemenea e necesar să cunoaştem că în procesul efectuării măsurilor speciale de investigaţii se face uz de sisteme informaţion
ale, aparate de înregistrare video şi audio, de aparate de fotografiat şi de filmat, de alte mijloace tehnice, dacă acestea au fost auto
rizate în modul stabilit de lege. Măsurile speciale de investigaţii se efectuează de către ofiţerii de investigaţii ai subdiviziunilor sp
ecializate ale autorităţilor indicate în 
Legea privind activit
atea specială de investigaţii.
 
Temeiurile pentru efectuarea măsurilor speciale de investigaţii pe cazurile de corupţie sînt:
 
7 
Legea privind 
Activitatea Specială de Investigaţii nr.59
-2358 din 20.03.2012. 

1) circumstanţele neclare în legătură cu pornirea urmăririi penale pe caz de corupţie;
 
2) informaţiile, devenite cunoscute, privind acte de corupţie:
 
a) fapte prejudiciabile de corupţie în curs de pregătire, de comitere sau comisă, precum şi persoanele care o pregătesc, o comit ori 
au comis
-o;  b) persoanele 
care se ascund de organele de urmărire penală sau de instanţa de judecată ori care se eschivează de la executarea pedepsei penale 
ce au legătură cu acte de corupţie;
 
d) circumstanţele cu privire la corupţie care pun în pericol ordinea publică, securitatea militară, economică, ecologică sau de altă 
natură a statului;
 
3) actele procesuale ale ofiţerului de urmărire penală, ale procurorului sau ale  judecătorului de instrucţie în cauzele penale de cor
upţie aflate în procedura acestora
8
; 
4) interpelările organizaţiilor internaţionale şi ale autorităţilor de drept ale altor state în conformitate cu tratatele internaţionale la 
care Republica Moldova este parte în legătură cu acte de corupţie;
 
5) raportul ofiţerului de investigaţii privind circumstanţele ce pun în p
ericol securitatea 
 proprie, a familiei sale şi a persoanelor apropiate lui în legătură cu formele de corupţie. Măsurile speciale de investigaţii specific
ate la art.18 alin.(1) pct.1) se autorizează în condiţiile Codului de procedură penală al Republicii Moldova. Măsurile speciale de i
nvestigaţii specificate la art.18 alin.(1) pct.2) se autorizează de către procuror din oficiu sau la demersul ofiţerului de urmărire pe
nală, al ofiţerului de investigaţii sau al conducătorului subdiviziunii specializate în cadrul unui dosar special format şi 
înregistrat. 
Procurorul care conduce sau exercită urmărirea penală pune, prin ordonanţă motivată, măsura specială de investigaţii în executare
a subdiviziunilor specializate ale autorităţilor indicate în Legea privind activitatea specială de investigaţii. Măsurile speciale de in
vestigaţii autorizate trebuie să înceapă la data indicată în actul de dispunere sau cel tîrziu la data expirării termenului pentru care 
au fost autorizate. Măsurile speciale de investigaţii prevăzute
 
la art.18 alin.(1) pct.1) pot fi autorizate, ca excepţie, în baza ordonanţei motivate a procurorului în cazurile infracţiunilor flagrante
, precum şi atunci cînd există circumstanţe ce nu permit amînare, iar încheierea nu poate fi obţinută fără existenţa unui risc esenţi
al de întîrziere care poate conduce la pierderea informaţiilor probatorii sau pune în pericolul imediat securitatea persoanelor. Jude
cătorul de instrucţie urmează să fie informat, în termen de 24 de ore, despre efectuarea acestor măsuri, pre
zentîndu-i-
se toate materialele în care este argumentată necesitatea efectuării măsurilor speciale de investigaţii. Dacă sînt temeiuri suficiente, 
 judecătorul de instrucţie, prin încheiere motivată, confirmă legalitatea efectuării acestor măsuri. 
8 
Legea privind Activitatea Specială de Investigaţii nr.59
-2358 din 20.03.2012.

Of 
iţerul de investigaţii care efectuează măsurile speciale de investigaţii informează 
 procurorul printr-
un raport, la finisarea efectuării măsurii speciale de investigaţii sau în termenul stabilit în actul de dispunere, despre rezultatele ob
ţinute la efectuarea măsurii speciale de investigaţii. În cazul în care măsura specială de investigaţii este autorizată de către judecăt
orul de instrucţie, procurorul prezintă acestuia toate materialele acumulate de către ofiţerul de investigaţii pentru efectuarea contr
olului legalităţii. Dacă în cadrul examinării raportului se constată că nu sînt respectate condiţiile de întindere a efectuării măsurii 
speciale de investigaţii sau prin măsura dispusă se încalcă disproporţionat sau în mod vădit drepturile şi interesele leg
itime ale omului, sau au 
dispărut motivele care au stat la baza ingerinţei, procurorul sau judecătorul de instrucţie dispune încetarea măsurii. Măsura specia
lă de investigaţii se dispune pe o perioada de 30 de zile cu posibilitatea de a fi prelungită întemeiat pînă la 6 luni, cu excepţiile sta
bilite de prezentul cod. Fiecare prelungire a duratei măsurii speciale de investigaţie nu poate depăşi 30 de zile. Dacă termenul de 
autorizare a efectuării măsurii speciale de investigaţii a fost  prelungit pînă la 6 luni, este interzisă autorizarea repetată a măsurii s
peciale de investigaţii pe acelaşi temei şi asupra aceluiaşi subiect, cu excepţia utilizării agenţilor sub acoperire sau apariţiei circu
mstanţelor noi, a cercetării faptelor legate de 
investigarea cr 
imei organizate şi finanţării terorismului, precum şi a căutării învinuitului. Procurorul este obligat să dispună încetarea măsurii sp
eciale de investigaţii de îndată ce au dispărut temeiurile şi motivele care au justificat autorizarea ei, fără dreptul de
 a 
dispune reluarea efectuării măsurii În cazul în care temeiurile pentru efectuarea măsurilor speciale de investigaţii nu mai există, o
fiţerul de urmărire penală sau ofiţerul de investigaţii propune procurorului încetarea ei imediată. Este interzisă dispunerea şi efect
uarea măsurilor speciale de investigaţii cu privire la raporturile legale de asistenţă  juridică dintre avocat şi clientul său.
9
 
Ofiţerul care efectuează măsurile speciale de investigaţii întocmeşte un proces
-verbal 
 pentru fiecare măsură
 
efectuată, în care consemnează:
 
1) locul, data şi ora începerii şi finisării măsurii speciale de investigaţii;
 
2) funcţia, numele şi prenumele subiectului care întocmeşte procesul
-verbal; 
3) numele, prenumele şi calitatea persoanelor care au participat la
 
efectuarea acţiunii, iar dacă este necesar, adresele lor, obiecţiile şi explicaţiile acestora;
 
4) descrierea detaliată a faptelor constatate, precum şi a acţiunilor întreprinse în cadrul efectuării măsurii speciale de investigaţii;
 
5) menţiunea privind efectuarea, în cadrul realizării măsurii speciale de investigaţii, a fotografierii, filmării, înregistrării audio, uti
lizarea mijloacelor tehnice, condiţiile şi 
9 
Regulamentul comun privind organizarea şi efectuarea activităţii speciale de investigaţii. Chişinău 
2012 pag.45 - 48

modul de aplicare a lor, obiectele faţă de care au fost aplicate aceste mijloace şi 
rezultatele o
 bţinute. De asemenea la procesul
-
verbal se anexează, în plic sigilat,  purtătorul material de informaţii care conţine rezultatele măsurilor speciale de investigaţii. Pro
cesul
-
verbal şi purtătorul material de informaţii se anexează la cauza  penală. 
L
a încetarea măsurii speciale de investigaţii sau la solicitarea procurorului ori a  judecătorului de instrucţie, ofiţerul de investigaţii 
care a efectuat măsura transmite 
acestuia procesul-
verbal, la care se anexează toate materialele acumulate la efectuare
a 
măsurii speciale de investigaţii. În cazul în care constată că măsura s
-a efectuat cu 
încălcarea vădită a drepturilor şi libertăţilor omului sau ofiţerul de investigaţii a acţionat cu depăşirea prevederilor ordonanţei/înc
heierii de autorizare, procurorul sau judecătorul de instrucţie declară nul procesul
-
verbal şi dispune prin ordonanţă/încheiere nimicirea imediată a purtătorului material de informaţii şi a materialelor acumulate pe 
parcursul efectuării măsurii speciale de investigaţii. În cazul în care constată că prin acţiunile întreprinse ofiţerul de investigaţii a 
încălcat vădit drepturile şi libertăţile omului,  procurorul sau judecătorul de instrucţie declară nule măsurile întreprinse şi sesizeaz
ă autorităţile competente. Ordonanţa procurorului se atacă la procurorul ierarhic superior. Încheierea judecătorului de instrucţie es
te irevocabilă. La examinarea legalităţii efectuării măsurii speciale de investigaţii, procurorul sau judecătorul de instrucţie examin
ează modul de înfăptuire a măsurii, respectarea condiţiilor şi temeiurilor în baza cărora s
-
a dispus măsura specială de investigaţie. După examinare, datele sau informaţiile obţinute în urma efectuării măsurilor speciale d
e investigaţii care nu constituie obiectul cercetării sau care nu contribuie 
la identificarea ori localizarea 
 persoanelor, dacă nu sînt folosite în alte cauze penale potrivit alin.(9), se arhivează la  judecătorul de instrucţie în locuri special a
menajate, cu asigurarea confidenţialităţii, o copie fiind remisă procurorului. Judecătorul de instrucţie ori completul de judecată po
ate solicita, din oficiu sau la solicitarea părţilor, datele sigilate dacă există probe noi din care rezultă că o parte dintre acestea priv
esc fapta ce formează obiectul cercetării. 
La 
efectuarea măsurii speciale de investigaţii, ofiţerul de investigaţii este obligat să formeze 
dosar special în care include toate materialele acumulate. Formarea dosarului este 
supusă înregistrării obligatorii. Dosarul special nu poate servi drept temei pentru 
limitarea drepturil
or şi libertăţilor omului prevăzute de lege. Categoriile dosarelor speciale, modul de gestionare, de încetare şi de nimicire a acestor
a sînt stabilite prin acte normative departamentale ale autorităţilor ale căror 
subdiviziuni specializate efectueaz
ă activitatea specială de investigaţii. Prin derogare de la alin.(3), dosarele speciale care conţin secret de stat se nimicesc după dese
cretizarea
acestora conform Legii cu privire la secretul de stat. Fiecare dosar special va include un  borderou al persoa
nelor care au luat cunoştinţă de materialele.
10
 Infrac
ţiunile de corupţie au căpătat o răspîndire vastă în societate, practic fiind întîlnite în toate ramurile şi domeniile de activitate ale st
atului: administrare publică, comerţ, învăţămînt, relaţii economice externe, finanţe şi bănci, justiţie. Totodată în activitatea de dep
istare a infracţiunilor cu caracter corupţional, organele abilitate sunt obligate să respecte fie pe deplin drepturile şi libertăţile fund
amentale ale persoanei declarate de Convenţiile Internaţionale, Costituţia R.M., Codul de procedura
 
 penală ţi 
alte acte normative. 
Conform literaturii de specialitate succesul depistării acţiunilor ilicite a celor bănuiţi în actele de corupţie depinde de totalitatea m
ăsurilor speciale de investigaţii şi a acţiunilor de urmărire penală în scopul:
 - stabilirii obiective 
şi corecte a împrejurărilor în cazul săvîrşirii infracţiunii, adică
: 
timpul, locul, metoda de săvîrşire şi alte circumstanţe importante pentru cercetarea 
cazului; - 
stabilirea persoanelor care au săvîrşit infracţiunea dată;
 - stabilirea 
locurilor unde au avut loc aceste acţiuni ilicite;
 - 
stabilirea actelor de corupţie sau a altor infracţiuni ascunse de înregistrarea în 
OAI; - 
elaborarea măsurilor îndreptate spre aducerea informaţiei iniţiale pentru alegera direcţiei de căutare a infracto
rilor; - 
 planificarea măsurilor de urmărire şi de reţinere a infractorilor pe urme proaspete şi în locurile de posibilă apariţii;
 - 
realizarea măsurilor de depistare ţi control al persoanelor care pot fi complice la săvîrşirea actelor de corupţie.
 - folos
irea deplină în scopul descoperirii infracţiunilor posibilităţile aparatelor operative de căutare şi anchetei
11
. 
Pentru depistarea infracţiunilor de corupţie este necesar de utilizat o metodologie strict determinată de legislaţia în vigoare a R.M
. Se recomandă de folosit următoarele metode:
 -
 
metoda procesual 
 – 
 
 penală prevăzute de CCP;
 -
 
măsuri speciale de investigaţii prevăzute de Legea privind Activitatea Specială de Invesigaţii;
 -
 
metode normative prevăzute de alte legi;
 
10 
Ibidem 43. pag.48 - 51
 
11 
Безылев И.М., Великошин И.И., Тарсуков К.М. «Предупреждение и раскрытие мошеничества», Москва, 1986 
metode complexe procesual penale, 
normative şi speciale de investigaţii.
 
La depistarea infracţiunilor de corupţie, funcţionarii organelor de drept împuterniciţi cu atribuţii în domeniul activităţii speciale d
e investigaţie, desfăşoară,
 
măsuri publice şi secrete, de asemenea e ne
cesar de a folosi metode complexe cu 
îmbinarea procedeelor procesual penale, normative şi speciale de investigaţii efectuate de către echipa de specialişti care pot reali
za rezultate eficiente în combaterea corupţiei.
12
 Temei pentru depistarea, docu
mentarea actelor de corupţie sau pregătire de săvîrţire din parea funcţionarilor de regulă sunt:
 -
 
denunţul;
 -
 
autodenunţul;
 -
 
cererile persoanelor (anonime sau semnate); -
 
articolele şi informaţiile din presă;
 -
 
datele organelor de control şi revizie inspectorilor şi controliorilor;
 -
 
datele obţinute în urma investigaţiilor operative;
 -
 
depistarea nemijlocită de către organul de constatare, organul de urmărire  penală au de căte instanţa judecătorească ăn cadrul cer
cetării sau examinării altui 
dosar a unor semne ale inf 
racţiunii.
13
 
Caracterul măsurilor speciale de investigaţie iniţiale trebuie să fie de contracărarea acţiunilor de corupţie, orientate spre ascunder
ea urmelor infracţiunii şi eschivarea de la urmărire penală.
 
În scopul descoperirii acestui gen de infracţiune
, organele special au dreptul de a înfaptui 
următoarele măsuri investigative
-operative: -
 
Chestionarea; -
 
Culegera informaţiei;
 -
 
Urmărirea vizuală;
 -
 
Urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice modern;
 -
 
Colectarea mostrelor pentru 
cercetarea comparativă;
 -
 
Identificarea persoanei(lor),(care pot comunica despre infracţiunea comisă sau făptuitorii ei);
 -
 
marcarea cu substanţe chimice şi alte substanţe special;
 -
 
investigaţia sub acoperire;
 
Pentru activităţile care sunt întreprinse pentr 
u administrarea probelor, în vedera 
soluţionării problemelor apărute, se înscriu:
 
12 
Sergiu Cernomoreţ, Adrian Paladii, Veaceslav Guţan... GHIDUL de instruire a formatorului în 
domeniul prevenirii 
şi combaterii corupţiei în Republica Moldova. Chişinău 2008. pag.144 – 
 145.
 
13 
Codul de procedură penală al R. Moldova nr.122
-XV din 14 martie 2003 Monitorul Oficial al RM nr.104-110// 447 din 07.06.03. art.273
ascultarea părţii vătămate;
 -
 
efectuarea percheziţiei;
 -
 
verificarea şi ridicarea de înscrisuri;
 -
 
 prezentarea pentru recunoaştere a persoanelor bănuite;
 -
 
ascultarea martorilor. Suc
cesul căutării persoanelor bănuite de corupţie depinde de informaţia iniţială: dacă aceasta a parvenit în timpul util, dacă este com
pletă sau incompletă etc. Informaţia iniţială poate fi primită în urma efectuării audierii martorilor şi pătimaţilor, a altor acţiuni de 
urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţii.
14
 
Forma reacţionării organului de urmărire penalăla informaţia primarăreferitor la infracţiune, se materializează:
 -
 
în rezoluţia de începere a urmării penale la prezenţa temeiurilor şi condiţiilor stipulate în alin.1. art.274 al Codului de procedură p
enală ,,Începerea urmăririi  penale”, precum şi rezoluţia de a nu începe urmărirea penală cazurile prevăzute în alin.5 art.274 şi art. 
275 al Codului de Procedură Penală;
 -
 
în procesul 
 – 
 verbal 
de începere a urmăririi penale – 
 autosesizarea organului de 
urmărire penală;
 -
 
în decizia de a trimite cauza procurorului care exercită conducerea urmăririi  penale pentru a o transmite organului competent ,, V
erificarea competenţei”
; -
 
în procesele - verbale 
 privind acţiunile de urmărire penală efectuate în cazurile 
urgente; -
 
în actele operative de serviciu 
 – 
 note, rapoarte, acte , sinteze, memorandum, 
ordonanţe etc. – 
 întocmite în conformitate cu prevederile Legii privind Activitatea 
Specială de Investigaţie,
 
Regulamentul privind activitatea specială de investigaţii şi Codului de procedură penală.
 
Temeiurile motivele şi condiţiile normative de începere a procesului penal intra în obligaţiile organelor de urmărire penală. Astfel 
primirea sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiunile de corupţie întră în obligaţiile funcţionarilor organelor de urmărire  p
enală abilitate cu atribuţii în vederea recepţionării lor şi instrucţiunile privind modul de  primire, înregistrare, evidenţă, examinare
, prevăzute de Ord
inul Comun al Procuraturii Generale.
15
 
Pentru organizarea descoperirii actelor de corupţie, în procesul lucrului pe dovezile de căutare este necesar 
: 
14 
Sergiu Cernomoreţ, Adrian Paladii, Veaceslav Guţan... GHIDUL de instruire a formatorului în domeniul prevenirii şi combaterii 
corupţiei în Republica Moldova. Chişinău 2008. pag.146
 
15 
Ordinul Comun al Procuraturii Generale din26.08.2003,,privind evidenţa unică a infracţiunilor, a 
cauzelor p
enale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni.”
a elabora un plan concret de de activitate şi de controlat ipotezele înaintate;
 -
 
a coordona măsurile operative de căutare pe un dosar concret cu măsurile de căutare commune ale organului de interne.
 
Prin documentare în literatura de specialitate se subînţelege procesul de desfăşurare a măsurilor special de investigaţii în vederea 
relevării, aprecierii şi fixării datelor fapticeprivitor la infracţiunile de corupţie şi persoanelor bănuite, participante  precum şi asig
urarea utilizării acestor date în procesul penal. Documentarea se realizează printr 
-
un ansamblu de măsurispeciale de investigaţii.
 
Măsurile
 
speciale de investigaţii se documentează prin întocmirea următoarelor 
acte: 1.
 
Decizia cu privire la efectuarea unui anumit gen de activitate; 2.
 
Proces 
 – 
 
verbal prin care se înregistrează acţiunile efectuate în cadrul realizării măsurilor speciale de investigaţii;
 3.
 
Explicaţia;
 4.
 
Raportul întocmit de organul de constatare în adresa şefului organului 
referitor la informarea despre anumite aspecte din activitatea de efectuare 
a măsurilor operative de constatare;
 5.
 
Raportul întocmit de ofiţerul de urmărire penală în 
adresa organului de 
urmărire penală în cazul depistării ţi documentării infracţiunii in care se expun circustanţele;
 6.
 
 Nota informativă a organului de constatare.
 
Toate materialele acumulate în procesul verificării datelor parvenite la organele 
de resor 
t vor fi acumulate în cadrul uui dosar special. Pentru cauza penală vor fi legalizate numai acele date care pot deveni probe cu priv
ire la existenţa infracţunii, la identificarea făptuitorului pentru a se constata dacă este sau nu cazul să transmită 
dosar 
ul penal în judecată şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.
 
Lmitele documentării ar fi determinate de următorii factori:
 -
 
 posibilitatea de a porni urmărirea penală;
 -
 
 posibilitatea de a aplica sancţiunile prevăzute de lege corespunzător periculozităţii faptei de corupţie şi a prejudiciului cauzat. Re
eşind din cele expuse se conturează direcţiile principale în care se realizează documentarea acţiunilor ilicite:
 1.
 
Stabilirea persoanelor care pot deţine informaţii privitor la faptele ilicite a
le 
celor bănuiţi în infracţiunile de corupţie, complicilor lor şi care în viitor vor 
 putea fi martori în cauzele penale respective; identificarea acestor personae la 
locul de trai, de muncă; verificarea lor pe evidenţele MAI, în organele 
fiscale, Ministeru
l Tehnologiilor Informaţonale etc.În dependenţă de relaţiile cu cei implicaţi în infracţiune se recomandă chestionarea lor publică, 
confidenţială sau conspirată cu fixarea rezultatelor în scris într 
-
un raport, notă sau declaraţie
după caz. Este utilă şi eficientă înregistrarea magnetică a chestionării cu respectarea prevederilor legislaţiei
; 2.
 
Relevarea materialelor, altor bunuri şi obiecte implicate în săvîrşirea infracţiunilor de corupţie;localizarea şi examinarea acestora 
după caz în secret 
sau conspirat
,ridicarea unor mostre pentru cercetarea comparativă şi 
 perfectarea documentelor 
 – 
 raport sau act; 
Fixarea acţiunilor ilicite ale celor bănuiţi în acte de corupţie, a complicilor lor prin controlul şi supravegherea comportamentului l
or cu tehnica specială aplicînd măsurile speciale de investigaţii, confidenţii precum şi alte posibilităţi. În cazurile când se impune 
necesitatea examinării, în conformitate cu art.274 Cod procedură penală, informaţia despre comiterea sau despre pregătirea comit
erii infracţiunilor de corupţie, este necesar a îndeplini următoarele acţiuni ce le vom descrie în următoarele etape:
 
Etapa I
. 
Ca măsură specială de investigaţie vom folosi
 - 
Chestionarea minuţioasă a 
 persoanei care s-a adresat cu plângerea sau demersul în vederea rea
lizării obiectivelor:
 - 
analiza personalităţii denunţătorilor, capacitatea acestuia de a înţelege pericolul în cazul denunţului calomnios;
 - 
identificarea motivelor şi cauzelor care l
-
au determinat să denunţe comiterea infracţiunii;
 - analiza 
circumstanţelor cazului şi împrejurărilor în care a fost comisă sau se va comite infracţiunea;
 - 
stabilirea, dacă la săvârşirea infracţiunii participă şi alte persoane în calitate de 
coautori, complice, instigatori, organizatori. De exemplu, în cazul infra
cţiunii de corupere pasivă 
- 
dacă în schema de extorcare şi primire a banilor există şi alţi  participanţi, chiar şi dacă nu deţin funcţii de răspundere (rude, coleg
i, prieteni), în vederea determinării în mod cert rolul funcţionarului corupt în această sch
ema; - 
determinarea volumului probelor care pot fi acumulate şi puse la baza viitoarei învinuirii, precum şi acţiunile de urmărire penală 
ce se impun
16
. 
Etapa II.
 
Dispunerea organului, care asigură activitatea specială de investigaţie, efectuarea măsurilor speciale de investigaţii şi anume: – 
 
culegerea informaţiei, 
16 
Marian GHERMAN, Eugen BLÎNDU, Alic CLEFOS. METODOLOGIA PREVENIRII ŞI DESCOPRRIRII INFRACŢIUNILO
R DE CĂTRE SERVICIUL POLIŢIEI JUDICIARE. Chişinău 2010. pag. 
109 
 – 
 116
urmărirea vizuală, urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor 
tehnice moderne
17
. 
Etapa III.
 
Începerea urmăririi penale prin ordonanţă conform bănuielii rezonabile, că a fost săvârşită o infracţiune, constatate în cadrul etap
elor anterioare.
 
Etapa IV. 
Pentru derularea cu succes a operaţiunii de documentare a infracţiunii flagrante, este necesar a remarca următoarele:
 - 
a selecta organul care va fi însărcinat pentru efectuarea măsu
rilor speciale de 
investigaţii, ţinând cont de specificul subiectului infracţiunii.
 - 
în măsura posibilităţilor, de a întreprinde măsuri întru selectarea membrilor grupului de ofiţări de investigaţii, care vor efectua mă
surile speciale de investigaţii;
 - r 
epartizarea rolurilor între membrii grupului operativ şi verificarea cunoaşterii acţiunilor ce urmează a fi întreprinse de fiecare;
 - 
informarea ofiţărilor de investigaţii referitor la tactica şi acţiunile care vor fi întreprinse de procuror imediat după reţinerea în flag
rant delict a infractorului;
 - înzestrarea persoanei-
denunţător cu tehnica specială necesară pentru documentarea infracţiunii cu întocmirea procesului
-
verbal respectiv (această măsură urmează a fi efectuat de specialistul din cadrul organului care asigură acoperirea operativă);
 - instruirea persoanei-
denunţător privitor la comportamentul său în cadrul desfăşurării operaţiunii de documentare a infracţiunii flagrante de corupţie.
 
În cazul documentării infracţiunii de corupere pasivă, poate fi menţionat suplimentar, că este necesar a efectua următoarele:
 - 
identificare sursei mijloacelor băneşti care vor fi utilizate în calitate de valori 
extorcate (pot fi prezentate de persoana-
denunţător sau din fondul special al organului care efectuează măsuri speciale de investigaţii.
 - 
marcarea bancnotelor cu creion special şi/sau cu praf fluorescent cu întocmirea 
 procesului-
verbal respectiv, precum şi împachetarea şi sigilarea într 
-un pachet separat a 
mostrelor creionului şi/sau prafului cu care au fost marcaţi banii (aceasta măsură, de asemenea, trebuie să fie efectuată de speciali
stul din cadrul organului care asigură acoperirea operativă);
 
17 
Sergiu Cernomoreţ, Adrian Paladii, Veaceslav Guţan... GHIDUL de instruire a formatorului în domeniul prevenirii şi combaterii 
corupţiei în Republica Moldova. Chişinău 2008. pag.146
 
Etapa V.
 
Dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigaţii organului competent să asigure activitatea specială de investigaţie şi, dup
ă caz, iniţierea procedurii de autorizare de către judecătorul de instrucţie a măsurilor speciale de investigaţii legate de limitarea in
violabilităţii vieţii private a persoanei
18
. 
Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi a imaginilor
. În 
sensul măsurii date comunicările şi imaginile includ informaţii de orice natură ( verbală, scrisă, gesticulată, fotografiată, filmată, 
scanată etc.) transmisă de către o persoană către o altă persoană sau grup de persoane prin ntermediul reţelelor de telefonie, mijlo
acelor tehnice, radiocomunicaţii, reţele de comunicaţii electronice şi altele, astfel încît reeţind din caracteristicile tehnice ale aceto
ra, ele pot fi însoţite de o reprezentare auditivă, vizuală sau mixtă. Conform art.136 alin.(4) CPP, în caz de urgenţă, dacă întârzier
ea obţinerii autorizaţiei judecătorului de instrucţie ar provoca prejudiciu grav activităţii de administrare a probelor, procurorul po
ate dispune, prin ordonanţă motivată, interceptarea şi înregistrarea comunicărilor, informând despre aceasta imediat, dar nu mai tî
rziu de 24 de ore. El, în cel mult 24 de ore, se va pronunţa asupra ordonanţei  procurorului şi, dacă o confirmă, va autoriza, în caz 
de necesitate, interceptarea în continuare, iar dacă nu o confirmă, dispune încetarea imediată a interceptărilor şi nimicirea înregist
rărilor efectuate.
19
 
Astfel, procurorul urmează să emită, în cadrul urmării penale, o ordonanţă  privind dispunerea efectuării măsurilor speciale de inv
estigaţii şi să înainteze un
 demers 
către judecătorul de instrucţie în vederea autorizării acestei măsuri. La demersul în cauză, procurorul va anexa şi decizia motivată 
a conducătorului organului care exercită activitatea specială de investigaţii
20
. 
În caz de urgenţă, interceptarea convorbirilor poate fi efectuată de organul competent în baza ordonanţei motivate a procurorului 
cu confirmarea ulterioară la  judecătorul de instrucţie.
 
Potrivit art.136 alin.(1) CPP asigurarea tehnică a interceptării comunicărilor se realizează de către Serviciul de Informaţii şi Secur
itate al Republicii Moldova în condiţiile Legii Speciale de Investigaţie.
 
Interceptarea comunicărilor poate fi efectuată, potrivit art.136 alin.(3) Cod  procedură penală, în cazul unor ameninţări de aplicar
e a violenţei, de exto
rcare sau de 
18 
Regulamentul comun privind organizarea şi efectuarea activităţii speciale de investigaţii. Chişinău 
2012 pag.6 - 7
 
19 
Codul de procedură penală al R. Moldova nr.122
-XV din 14 martie 2003 Monitorul Oficial al RM nr.104-110// 447 din 07.06.03.
 
20 
Sergiu Cernomoreţ, Adrian Paladii, Veaceslav Guţan... GHIDUL de instruire a formatorului în 
domeniul pre
venirii şi combaterii corupţiei în Republica Moldova. Chişinău 2008. pag. 164.

comitere a altor infracţiuni împotriva părţii vătămate, martorului sau membrilor familiilor lor, la cererea acestora, în baza ordona
nţei motivate a procurorului şi cu controlul judiciar, conform procedurii prevăzute la alineatul (2) art.135 Cod procedură  penală, 
chiar dacă infracţiunea nu este gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă.
 
Prevederile art.136 Cod procedură penală se referă şi la interceptarea comunicărilor efectuate în mediu ambiant sau tet
-a-tete, care sunt efectuate prin 
intermediul înzestrării petiţionarului cu mijloace tehnice speciale ce permit interceptarea 
acestor convorbiri.
21
 
În cazul documentării infracţiunilor flagrante petiţionarii se înzestrează cu tehnică specială pentru a înregistra convorbirile cu băn
uitul şi anume:
 -
 
aparataj de înregistrare a convorbirilor audio; -
 
aparataj de înregistrare a convorbirilor video; -
 
aparataj de înregistrare a convorbirilor audio şi video;
 -
 
aparataj de interceptare şi înregistrare a convorbirilor audio la distanţă;
 -
 
aparataj de 
interceptare şi înregistrare a convorbirilor audio şi video la distanţă;
 
Controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale estorcate 
 prevede înmînarea sau predarea de bunuri, bancnote sau documente persoanei care pretinde sau 
le acceptă, sub supraveghere şi documentarea acestor acţiuni.
 
Controlul transmiterii banilor sau altor valoări estorcate poate fi efectuat doar de către organele de urmărire penală ale Ministerul
ui Afacerilor Interne şi Centrul Naţional Anticorupţie
. 
Controlul transmiterii banilor sau altor valoări estorcate, deşi formal cade sub incidenţa infracţiunii, în mod separat nu constituie i
nfracţiune şi se realizează doar sub incidenţa infracţiunii, în mod separat nu constituie şi se realizează dor în scopul identificării şi 
verificării comunicării cu privire la inrecţiunea de corupere sau de şantaj, care a începutpînă la sau în afara implicării organelor re
spective.
 
Persoanele care participă la actul de transmitere a banilor sau altor valoări materiale
 
excortate nu poartă răspundere pentru acţiunile lor realizate sub controlul organelor 
abilitate. 
De obicei la înfăptuirea acestei măsuri pot fi antrenaţi specialişti tehnici şi colaboratori confidenţiali.
 
Marcarea banilor sau a valoărilor excortate,
 
ce urmează a fi transmise sub control, 
descrierea serviciilor ce urmau a fi prestate, este consemnatî într-un proces verbal în 
condiţiile şi procedura reglementată de art.163 şi 260 ale CPP cu menţiuni asupra caracteristicilor specifice ale banilor şi ale
 
mărfurilor sau produselor extorcate.Şi 
21 
Codul de procedură penală al R. Moldova nr.122
-XV din 14 martie 2003 Monitorul Oficial al RM nr.104-110// 447 din 07.06.03
persoanele care participă la procesul propriu
-
zis, nu poartă răspundere pentru acţiunile sale, realizate sub controlul autorităţilor abilitate.Rezultatele obţinute în urma înfăptuiri
i măsurii se consemnează într 
-un p
roces verbal.”
22
 Ea
 
este o măsură specială de investigaţii, care se efectuează, conform art.18 alin.(2), lit( c ), din Legea nr.29 din 29.03.2012 privind 
activitatea specială de investigaţii, în cazul parvenirii de la o persoană concretă a declaraţiei des
 pre faptul 
estorcării, în baza deciziei motivate a unuia dintre conducătorii organului care exercită activitatea specială de investigaţii, aprobat
ă de procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală în cauza dată.
 Prin controlul transmiterii banilo
r sau altor valori materiale se subînţelge marcarea bancnotelor cu creion special şi/sau cu praf fluorescent, examinarea acestora şi 
oferirea bancnotelor petiţionarului pentru a le transmite sub supraveghere bănuitului.
 
De aceea, în cadrul cercetării la faţa locului sau percheziţiei, în cazul infracţiunilor de corupere pasivă, este necesar:
 -
 
examinarea hainelor şi mâinilor persoanei bănuite, în vederea depistării  particulelor de praf, cu utilizarea lămpii cu lumină ultrav
ioletă;
 -
 
colectarea mostrelor pentru c
ercetare comparativă a particulelor de pe mâinele sau obiectele examinate şi sigilarea acestora în plicuri. Examinarea se efectueaz
ă cu utilizarea mănuşilor sterile, a tifonului steril şi a pachetelor pentru împachetare nefolosite, pentru a exclude orişicare dubiu re
feritor la provenienţa 
 particulelor de praf special de pe tifonul cu care se extrag mostre de particule 
microscopice de pe mâinile sau hainele bănuitului. Totodată, pentru preluarea mostrelor 
 particulelor este necesar, în conformitate cu art.154
, 255 Cod procedură penală, emiterea unei ordonanţe în acest sens de către ofiţerul de urmărire penală sau procuror cu întocmirea 
procesului verbal respectiv sau includerea menţiunii despre acest fapt în 
 procesul-
verbal de cercetare la faţa locului sau percheziţiei.
23
 
De regulă, infracţiunile de corupere activă pot fi documentate în cazul în care funcţionarul căruia i se promite, i se oferă sau i se d
ea oferte, bani, alte valoare, etc., declară despre aceasta organelor de drept competente să investigheze caz
ul. În astfel de 
situaţii, procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală pe cazul dat, în baza ordonanţei sale, va da indicaţii în scris, în t
emeiul cărora urmează a fi emisă decizia 
22 
Sergiu Cernomoreţ, Adrian Paladii, Veaceslav Guţ
an... GHIDUL de instruire a formatorului în 
domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în Republica Moldova. Chişinău 2008. pag. 164
 
23 
Avram Mihail, Vasile Gurin, Anatol Donciu, Depistarea, cercetarea şi calificarea infracţiunilor de corupţie, Coordonator V. Zubc
o, dr. în drept, conf. universitar, Editura ARC, Chişinău 2005
motivată a unuia dintre conducătorii organului care exercită activitatea specială de investigaţii. Ulterior, cu acordul funcţionarului 
care a comunicat despre infracţiunea de corupere activă şi care va figura în cadrul urmăririi penale în calitate de martor, va fi efec
tuată măsura operativă de investigaţie respectivă 
- 
urmărirea şi documentarea
 cu 
ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne a funcţionarului propriu
-zis pentru 
constatarea inexistenţei infracţiunii de corupere pasivă în acţiunile acestuia, precum şi 
 pentru documentarea momentului oferii valorilor d
e către bănuit.
 
Prin documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne se subînţelege înregistrarea audio şi video a discuţiei într
e funcţionar şi bănuit, precum, 
fotografierea întâlnirii acestora, etc. 
Etapa VI. 
Efectuarea cercetării la faţa locului, în cazul în care locul transmiterii este un loc public sau efectuarea percheziţiei, în cazul în car
e locul transmiterii este  biroul de serviciu, domiciliul altă încăpere privată.
 
În ambele cazuri, acţiunile nominalizate se efectuează cu înregis
trarea video a 
acestora. Până la începerea acţiunii procesuale participanţilor li se comunică drepturile şi obligaţiile de care beneficiază participa
nţii, precum şi faptul că are lor înregistrare video. În cadrul cercetării la faţa locului sau percheziţiei, urmează a fi descrise  bancn
otele depistate cu indicarea nominalului, seriei, numărului şi anului emisie acestor. În cazul marcării bancnotelor, acestea se exam
inează cu lampa cu lumină ultravioletă, în vederea depistării particulelor de praf sau inscripţ
iei efectuate cu creionul special. 
Ulterior, bancnotele trebuie să fie împachetate şi sigilate într 
-un plic cu anexarea la  procesul verbal întocmit
24
. 
Etapa VII. 
Ţinând cont că valorile, ce nu i se cuvin, sunt promise, oferite sau  primite, extorcate în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinire
a, pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni ce ţine de obligaţiile de serviciu, ori pentru a îndeplini o acţiune contrar ace
stor obligaţii, precum şi pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare decizie favorabilă, este 
necesar, în regim  prioritar, (în special în cazurile de corupţie pasivă) a examina şi, după caz, a ridica următoarele:
 -
 
materialele, dosarele, documentele, care se află la funcţionar în procedură de 
executare; -
 
registrele de evidenţă, registrele de ieşire intrare a corespondenţei (cu anexarea 
xerocopiilor autentificate la procesul-
verbal de examinare, dacă sunt numai examinate).
 
24 
Cuşnir V. M., Corupţia – 
 
reglementări de drept; activităţi de prevenire şi combatere. Partea II. Monografie, Chisinău, 1999
Ulterior, va fi necesar solicitarea ordinului de numire în funcţie a funcţ
ionarului, 
fişa de post, caracteristica şi plângerile asupra acţiunilor acestuia. A stabili dacă funcţionarul avea putere de decizie sau hotărârea 
este adoptată de un organ colegial.
 
Reieşind din circumstanţele formei de corupere intentate de către persoana cu funcţie de răspundere, cercetarea ulterioară a aceste
ia va include documentarea acţiunilor anterioare ca formă de pretindere care include în sine acţiunile ilicite de exces de putere sa
u de depăşire a atribuţiilor de serviciu.
 
Documentarea şi petrecerea masurilor ulterioare de cercetare operativă, trebuie să conţină date suficiente ce ar indica semnele inf
racţiunii, în special, de faptul unde, când, ce semne şi ale cărei infracţiuni anume au fost depistate, în ce împrejurări au fost 
descoperite semnele 
infracţiunii; date despre persoana (persoanele) care au săvârşit
-o 
(dacă autorul este cunoscut), despre martorii oculari ai infracţiunii (dacă aceştea sunt cunoscuţi), despre locul de aflare a urmelor 
infracţiunii, documente.
 
O condiţie foarte important pentru descoperirea infracţiunilor de corupţie este interacţiunea aparatelor operative cu alte subdivizi
uni atît din ministerele de forţă, cît şi din cele civile.La această luptă participă toate serviciile OAI. Interacţiunea ac
estor 
servicii cu serviciile Poliţiei judiciare are o importanţă colosală şi în mare măsură depinde de rolul organizatoric al lucrătorilor sp
eciali. Urmărirea nformativă – 
 
reprezintă totalitatea de acţiuni şi măsuri special de investigaţii effectuate de către subdiviziunile specializateale autorităţilor prev
ăzute la  pct.17 al Regulamentului, orientate spre stabilirea veridicităţii informaţiei iniţiale, acumulare adăugătoare a datelor despr
e persoanele bănuite în infracţiunile de corupţie şi cazurile de corupţie ce prezintă interes pentru efectuarea activităţii special de i
nvestigaţii. Urmărirea informativă pe infracţiunile de corupţie este efectuată de către ofiţerul de investigaţie sub controlul conduc
ătorului subdiviziunii specializate. 
M
aterialele obţinute pe parcursul urmăririi informative se anexează la dosarul special. Deasemenea e necesar să cunoaştem că în de
pendenţă de scopul urmăririi informative subdiviziunile specializate pornesc şi pot avea în gestiune mai multe dosare.
 Astfel p
e depistarea cauelor de corupţie pot fi pornite urmatoarele dosare speciae:
 a)
 
dosar de urmărire informativă a persoanei sau grup de personane(DUI);
  b)
 
dosar de cercetare cu autorul neidentificat(DCI); c)
 
dosar de cercetare a infracţunii cu autorul identificat;
 d)
 
dosarul analitic(D.A). 
Temei pentru pornirea dosarelor speciale pe cazuri de corupţie şi a sistemelor informaţionale, efectuarea în cadrul lor a măsurilor 
special de investigaţiiservesc datele şi informaţiile, ce se conţin în înştiinţările colaboratorilor 
 
confidenţiali, materialele  parvenite din subdiviziunile specializate, instituţii şi organizaţii, în declaraţiile cetăţenilor, mass
-
media şi din alte surse.
Dosarul de urmărire informativă se porneşte în privinţa persoanei (grup de personae), 
care a a
tins vîrsta stabilită de legislaţie pentru tragerea la răspundere penală, despre care se deţin date şi informaţiidespre pregătirea sau c
omiterea infracţiunilor de corupţie,  prevenirea şi descoperirea cărora este legată de necesitate efectuării unui complex
 de 
măsuri special de investigaţii.
25