4.

Analizati evolutia somajului si a inflatiei in Romania in ultimii 18 ani si comentati curba

Phillips

Inflatia este procesul de crestere semnificativa si persistenta a nivelului preturilor.

Aceasta mai poate fi definita prin scaderea puterii de cumparare a unei unitati monetare.
O crestere a inflatiei, a nivelului preturilor de sub 1% anual nu este considerata inflatie.
Un nivel al inflatiei intre 1 si 3% este considerat rezonabil pentru o economie in expansiune, iar
o astfel de inflatie se numeste inflatie taratoare. La polul opus, in care inflatia este de peste 50%
avem hiperinflatie.
Pe termen lung inflatia este prezenta in orice economie. Exista doua tipuri de
inflatie:anticipata si neanticipata. Inflatia neanticipata este acea crestere surprinzatoare a
preturilor, crestere care nu a fost anticipata de agentii economici.
Inflatia poate fi masurata prin intermediul IPC, IPP, IGP sau deflatorul PIB. IPC
masoara evolutia preturilor unui cos de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o
gospodarie reprezentativa. IPP masoara evolutia preturilor in stadiile anterioare consumului final,
respectiv preturile materiilor prime, ale semifabricatelor si ale produselor finite inainte de a fi
livrate pe piata. IGP masoara evolutia tuturor preturilor din economie.
Deflatorul PIB arata evolutia nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor si serviciilor

incluse in PIB: = * 100.

Cele mai generale masuri pentru inflatie sunt IGP si deflatorul PIB.
Inflatia are drept cauze cresterea salariilor care conduce la cresterea costurilor de
productie. O forma distincta in cadrul inflatiei prin costuri o constituie inflatia importata. Acest
tip de inflatie se manifesta intr-o economie puternic dependenta de mediul extern, din cauza
cresterii preturilor mondiale.
De asemenea, cresterea cererii de bunuri si servicii mai rapida decat cresterea ofertei va
determina cresterea preturilor.
Gapul inflationist indica cat de repede se ajusteaza oferta la cerere sau cat de mult cresc
preturile.
O alta cauza a inflatiei este reprezentata de cresterea masei monetare. Dupa opinia
economistilor monetaristi, singura cauza a inflatiei este cresterea stocului de bani (M S) si ulterior
a cererii agregate.

Ecuatia dinamica a inflatiei este : = .

Dintre politicile antiinflationiste amintim: controlul preturilor, controlul salariilor,

reducerea cererii agregate, prin intermediul politicii de venituri sau prin politica monetara (masa
monetara mica).
In ceea ce priveste somajul, acesta poate fi analizat prin intermediul indicatorilor absoluti
(nr. efectiv de someri) sau indicatorilor relativi ( Rata somajului= S/PA*100), S-nr. someri, PA-
populatia activa.
 Somerii, a doua componenta a populatiei active, se determina in 2 variante: someri
inregistrati si someri in sensul BIM.
In statistica internationala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj
 rata globala standardizata BIM =someri in sen BIM/ populatia activa totala
 rata globala standardizata UE= someri / populatia activa civila
 rata globala standardizata OCDE= someri/ populatia activa totala
 rata partiala de somaj= se refera la o anumita categorie de forta de munca sau la o
anumita regiune geografica
 rata integrala de somaj si subocupare vizibila= timp disponibil neutilizat/ timp de munca
total disponibil
Somajul a fost clasficat in mai multe tipuri:
Voluntar
Involuntar
Conjunctural
Frictional
Structural
In functie de raportul cerere-oferta:
Clasic
Ciclic
Sezonier
Somajul conjuctural este generat de reducerea volumului activitatii economice ca
urmare a deteriorarii conjuncturii economice.
Somajul frictional se circumscrie perioadei necesare in mod normal pentru a gasi un alt
loc de munca.
Somajul structural (de neadaptare) este consecinta unui dezechilibru intre structurile
profesionale, teritoriale ale ofertei fortei de munca si cererii. In cazul economiilor in tranzitie de
la economia centralizata la economia de piata, aceasta reprezinta principala forma de somaj.
Samajul clasic apare ca urmare a retinerii intreprinzatorilor de a produce o cantitate mai
mare de bunuri si servicii.
Somajul ciclic sau somajul prin insuficienta cererii, apare atunci cand cererea de bunuri si
servicii este mai mica decat oferta.
Somajul sezonier este similar celui ciclic, doar ca in acest caz fluctuatiile cererii de
munca pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic de-a lungul anului.
Rata naturala a somajului corespunde functionarii normale a pietei muncii si este
asociata cu o ocupare totala a fortei de munca. (locuri de munca vacante=nr. someri; toti somerii
sunt voluntari).
Relatia negativa intre somaj si inflatie este evidentiata de curba Phillips.
In cazul unei concurente perfecte pe piata, preturile si cantitatile se ajusteaza catre
echilibru. (Teorema Cobweb).
 In cazul Romaniei rata somajului se observa ca are un trend descrescator. Variatii mai
mari ale acestuia s-au inregistrat in ianuarie 2000 (cand a crescut brusc de la 11.8% la 12.3%)
sau in mai 2001 cand a scazut de la 9.8% la 9.2%.
In 1991 s-au inregistrat cele mai mici valori ale somajului, media anuala fiind de doar
1.8%.
Daca analizam valorile corespunzatoare pentru rata inflatiei observam ca acestea urmeaza
o dreapta cu panta negativa, deci au tendinta descrescatoare. (in 2000 aceasta a fost de 45.7%, iar
in 2009 de doar 5.59%).
Pentru 2010 estimarea ratei inflatiei este cuprinsa intre 1 si 6%.
Există trei etape ale procesului inflaţionist la noi în ţară :
1. Inflaţia până la revoluţia din decembrie 1989. Această etapă a procesului inflaţionist se
caracterizează prin fatpul că: preţurile au fost menţinute forţat sub control ; a existat o penurie
acută de produse şi servicii adăugându-se la aceasta şi proasta calitate, banii menţinuţi la
populaţie au fost foarte puţini folosindu-se un sistem agresiv de impozite.
2. O a doua etapă ţine de la la revoluţia de la 1989 până la declanşarea acţiunii de
liberalizare a preţurilor ;(1989-1996).  Această perioadă se caracterizează prin faptul că preţurile
au fost menţinute la un nivel satisfăcător; creşterea veniturilor populaţiei; creşterea  fără motiv a
masei monetare.
3. Trecerea la sistemul de preţuri liberalizat a fost o adevărată lovitură pentru economia
românească, importurile au crescut în comparaţie cu exporturile; moneda naţională a fost scăpată
de sub control depreciindu-se în continuu faţă de cursul de referinţă.
In 1993, imediat dupa Revolutie, rata inflatiei a atins un nivel maxim de 256,1%. Dupa
aceea, rata inflatieie a cunoscut un declin gradual până în anul 1997 când economia ţării a
cunoscut o perioadă de instabilitate economică ce a condus la atingerea unui nou nivel al inflaţiei
(154.8%).
Din 1997 si pana astazi, rata inflatieie a scazut treptat, tinta pentru 2010 fiind de 3.5%.
Rata somajului a scazut constant (mai ales din 2002) datorita mentinerii cresterii
economice, consecventei in aplicarea eficienta a masurilor privind sistemul asigurarilor pentru
somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, care au creat permanent oportunitati de ocupare pe
piata muncii.
Rata somajului in 2003 a fost de 7.6% (fata de 10.2 % in 2002) datorita implementarii
masurilor prevazute in Programul socila aprobat de Guvernul Romaniei, in urma caruia au fost
incadrate in perioada 1 noi. 2002-31 mar. 2003 64.877 persoane.
Analizand ultimii 18 ani, am identificat trei cicluri complete de crestere si descrestere a
ratei somajului, al patrulea fiind in plina desfasurare:
1. intre august 1992 si noiembrie 1996, rata somajului a crescut de la 5.9% la 11.5%
dupa care a scazut inapoi la 6.1%, ciclul total de crestere/descrestere intinzandu-se pe o perioada
de 51 de luni.
Maximul de 11.5% a fost atins dupa o perioada de 19 luni de crestere, iar descresterea a
durat 32 de luni, insa pe ultima parte, revenirea a fost semnificativa: in ultimele 9 luni ale
perioadei, rata somajului a scazut de la 9.8% la 6.1%.
 2. noiembrie 1996 – octombrie 2001: rata somajului s-a majorat de la 6.1% la 12.5% (39
de luni de crestere discontinua) revenind la 7.7% dupa 19 de luni de scadere, valoarea de 6.1%
nefiind insa atinsa.
3. octombrie 2001 – mai 2003: in doar 19 luni, rata somajului a urcat de la 7.7% la
13.5% revenind apoi la 7.6%, aceasta evolutie spectaculoasa putand avea si alte explicatii pe care
nu am reusit sa le identific (de ex, intrarea in randul somerilor a un0r categorii de persoane care
nu au fost prinse in statistici pana la momentul respectiv, urmata de iesirea acestora din statistici
dupa o anumita perioada).
4. iulie 2008 – prezent: rata somajului este acum de 7.8%, cu 4.1 puncte procentuale sub
nivelul din iulie 2008, cresterea avand loc pe parcursul a 17 luni.
Inflaţia manifestată în România în intervalul 1990–2000 s-a menţinut la un nivel ridicat,
dar într-un evident proces de dezinflaţie după anul 2000, în timp ce şomajul a avut o evoluţie
sinuoasă, declinul şi dezechilibrele provocate de trecerea la economia de piaţă determinand o
adevărată explozie a şomajului în primii ani ai tranziţiei.
Deşi în literatura de specialitate se apreciază că pe termen mediu relaţia de compensare
inflaţie-şomaj (curba lui Philips) nu se respectă, totuşi faptul că economia românească se află în
proces de tranziţie spre economia de piaţă este reflectat de existenţa, într-o anumită proporţie, a
acestei relaţii.

In ceea ce priveste Romania, relatia inversa dintre inflatie si somaj a putut fi observata in
perioada 1993-1994, cand inflatia a scazut de la 256.1% la 136.7%, in timp ce somajul a crescut,
de la 10.4% la 10.9%. In schimb, in perioada urmatoare, scaderea inflatiei a fost insotita de
scaderea ratei somajului.
Pana in 2008, trendul descrescator s-a mentinut la ambii indicatori analizati.
Curba Phillips poate fi considerat un instrument important în fundamentarea politicii
economice pentru ca fiecare punct al ei poate fi considerat o strategie economica.
 Asadar, pentru a putea restabiliza echilibrul economic, este necesar a se actiona asupra
celor 2 instrumente(ambele cu efecte negative asupra cresterii) care, actionand una asupra
celeilalte pot aduce nivelul economiei la un prag de echilibru.