\

Dr. ANATOLIE HRISTEV

PROBLEME DE FIZICA

pentru învatamîntul mediu

EDITURA ICAR • Bucure§ti - 1991

ISBN 973-606--159-0

Redactor: dr. Anatolie Hristev

Grafica: pictor Nadejda-Luminita Nicolescu
grafician Dumitru �malenic
Culegere text: MEGA-SA, B-dul Muncil,�. 256, ff 27.20.19.
Tehnoredactare computerizata: Eugen Constantinescu
 SU MAR

'Pag.
Sistemul intemaJional de Uniffili ..................................... 5
Elemente de calcul al erorilQr ...................................... 14
I.CONCURSURI DE ADMITERE IN FACULTATI
1. Mecanica si Acustica
Breviar ...........................................37
EnunJllri ..........................................51
2 Termodinamica si Fizica Molecularl
Breviar ............•..............·............... 88
EnunJuri ......................................... 96
3. Electricitate si Magnetism
Breviar ......................................... 135
EnunJUri ....-.................................... 144
4.Optica.Fizica atomidi si Nuclearl
Breviar ......................................... 183
Enunjllri ........................................ 193
II.CONCURSURI NA'flONALE DE FIZICA
Complemente de calcul al erorior ............................. 209
Complemente de breviar ................................... 247
S. EnunJuri ...............,• ............................. 265
III. REZOLVARI §I RASPUNSURI
1. Mecanica ti Acustica ....................................360
2 Termooinamica §i Fizica Molecularl.......................... �
3.Electricitate §i Magnetism ................................ 409
4.Optjca.Fizica atomidl ti nuclearl .. ; .......................437
S: Concursuri naponale de fizidl ..............................450
 NoU

Autorula participat mai mulli ani_, aUlturi de alte cadre didactice, la strfngerea
unui fond de probleme din care s-au selectat §i redactat probleme pentru.concursuri.
Problemele de concurs prezenta�e in aceasUl carteau fost prelucrate de autor,
atit in sensul p�ecizArii, reformullrH sau generaliwii enunJurilor, cit §i tn sensul
completArii lor cu intreblri·suplimentare (notate cu asterisc *), de exemplu conform
noilor teme introduse in. �anualele actuale. In felul acesta problemele devin mai
complexe, mai profunde, mai cuprimltoare. De asemenea, §i rezolvlrile, rlspunsurile
§i desenele au fost special elaborate de autor.
Mai mult, autorul a introdus articole despre Sistemul IntemaJional de unitAti,
Elemente de calcul al erorilor §i Breviare, concepute pentru majoritatea elevilor, iar
tn partea a doua a introdus: Complemente de breviar §i Complemente de Calcul al
erorilor, concepute in deosebi pentru elevii care se pregltesc pentru Olimpiade. Pentru
problemele de la Olimpiade autorul a elaborat §i rezolvnri amlnuntite.
La realu.area acestei carp a colaborat prof. Carmen Mihaela Hristev.

Autorul

--
 SISTEMUL INTERNATIONAL DE UNIT.A.TI

Scopul fizicii esJe descrierea, explicarea §i prevederea fenomenelor naturii,

·pentru a le putea stlpini §i folosi.
Fizica stabilqte legi pe bam observaJiilor §i a experimentului §tiintific.
Legea expi:unt legltura· necesarl §i esentiall tntre fenomene, legltura dintre ca\17Jl
§i efect, care condiJioneai.l o dezvoltare determinatl a fenomenelor.
1. Sistem coerent de unitlti. Descrierea §i explicarea fenomenelor, deci
formularea legilor, trebuie sl fie cantitativl - conditie fundamentall a 1tiintelor
exacte -.. de aceea matematica este un instrument indispensabil fizicii. Dar cantitatea
se determinl numai prin mlsurlri, de aceea mlsurarea este un proces fundamental tn
fizidL
A ·masura o mlrime inseamnl a stabili de ctte ori se cuprinde in ea o altl
marime de aceea§i naturn, bine definim §i aleasll pr.in convenJie drept unitate de
mffSudl.
No mm cu (A] unitatea de masurl pentru mlrimea fizidl� §i cu a valoarea sa
numeridl - masuratl, atunci:
def
a A , A=a. (A] •
c _ (1)
(A]
Dadl unitatea de masura [A] se mArqte de n ori, valoarea numericl -
�asuratl a se miC§Or� de n ori.
Orice mlsurare fizidl este intotdeaunaun proces de interactiune intre obiectul
mlsurat §i dispozitivul de mlsurl, proces care modifid\ si starea obiectului mlsurat
(peritru microparticule aceastA peiturbare este principial inevitabill).
Nici o m!surare fizidl nu este perfectn; orice m!surare fizidl implidl totdeauna
erori de masurare mai mari sau mai mici. Odatl cu dezvoltarea §tiintei §i tehnicii se
perfecJioneazl §i tehnica mlsurlrilor. Astlzi tn multe domenii (de exemplu, tn opticl
�i tn astronomie) s-a atins o precizie d� masurare extrem de tnaltl.
. In principiu, pe�tru fiecare mlrime fizidl se poate alege o unitate proprie
arbitrara, dar atunci legile fizicii s-ar exprima prin formule care ar conJine coeficienti
numerici paraziti, dependenJi de unitlple folosite. De aceea, pnind seama de .
relapile car� existl tntre diferite marimi fizice, se alege totdeauna un numlr mic de
mllrimi, numite fundamentale, �i · pe bam acestora se construiqte un sistem coerent
de uniUl ti, astfel incit in cele mai ·frecvente si mai importante formule fizice sl disparl
coeficienJii paraziJi. Celelalte mArimi �i unimp, legate de cele fundamentale prin
legi ale fizicii, se numesc mAri.19-i �i unitlli derivate.
N� existA vreo lege a naturii care sl ne impu� alegerea anumitoi mlrimi
drept marimi fundamentale sau sl ne indice numllrul acestora. De aceea, in principiu,
s-ar putea alege o singurl unitate arbitrarl pentru o singurl �llrime consideratl

- 5-
fundamentall (de exemplu, lungimea sau timp�l). toate celelalte fiind astfel de�te.
· In practicl se aleg totdeauna eel puJin trei uniflti fundamentale. Intructt
materia exisffl §i se mi§CI tn spapu §i timp, care sint formele sale de existenjl, se
aleg tn primul rind lun�mea §i durata ea mlrimi fundamentale. La aceste caracteristici
exteme ale materiei se adaugA eel puJin o mmme caracteristidl inte(Jll a materiei,
cum este !!!!§! sau sarcina electridl (curentul electric).
. De exemplu, tn sistemul COS (Gauss) se aleg trei unit.Ip fundamentale:
centimetrul (C), gramul (G) §i secunda (S).
2 Unitlti SI fundamentale. In sistemulintemationalSI (adoptat de Conferinta
Generali de Masuri §i Oreutlti, Paris, octombrie 1960) se aleg 1apte uniUlti
fundamentale,' dintre care primele trei intervin in mecanicA §i tn to,m fizica, celelalte
unitAJi fiind alese pentru fiecare domeniu fundamental al fizicii.
1. Unitatea de lungime:
, Metrul este lungimea drumului parcurs de luminl in vid in timp de
1/299 792 458 dintr-o secundA (1983).
Observatie: In SI, deci, vitei.a luminii tn vid este consideratl fixl si exacUl
prin conventie:
C = 299 7CI2 458 m/S. (2)
2. Unitatea de masa:
Kilogramul este egal cu masa prototipului international al kilogramului
(din platina iridiata, pastrat la Biroul International) (1901).
3. Unitatea de timp:
Secunda este durata a 9 ten 631 770 perioade ale radiapei care corespunde
tranziJiei tntre cele don! nivele de energie hiperfine ale sUlrii fundamentale a atomului
de c.esiu 133 (1967).
4. Unitatea de curent electric:
Amperul este intensitatea unui �rent constant care, menpnut tn doi
conductori paraleli, rectilinii, cu Iungimea infinita §i cu seqiunea cir�ll neglijabill,
�ei.ap in vid, la o distant! de 1 metru unul de altul, ar produce tntre a�ti
conductori o forta de 2·10-7 newtoni pe o lungime de 1 metro (1948).
Observatie: In locul denumirii nintensitatea curentului electric" se folosqte
acum denumirea ncurent electric".
5. Unitatea de temperaturl termodinamidl:
Kelvinuleste fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamidl a punctului
triplu al apei (1967).
Observatie: Unitatea kelvin §i simbolul sAu K se folosesc §i pentru a exp�a
un interval sau o diferen1a de temperatura.
Temperatura Celsius �te definim prin relaJia:
t = T- T0 = T- -273,15. .(3)

- 6-
 c) Raportul dintre energia cineticl ·medie a unei molecule in starea final! §i
cea iniJiall.
d) VariaJia relativl a densitAJii gazului.
Se cunosc: Cv= SR/l §i 2°•�=1,32.
S.224. Un conductor de cupru cu aria secJiunii transversale S=2,00 mm2,
tndoit tn forma de U, cu laturile egale a, ea tn figurll, se poate roti in jurul axei
orizontaleAA'. Conductorul �te situat intr-un cimp magnetic uniform vertical. Cind
prin condn,ctor · trece curentul de
intensitatel= 10 A, acesta �te deviat cu
-- --
-- -- -r
un unghi a=15°. SI se determine

d! a-- ;:-
inducJia m�gneticl B. -- -- A
Densitatea cupruluid�8900 kgtm3• C'
Sub. teor. Folosind principiile C
termodinamicii, aratap di doua adiabate
nu se pot intersecta niciodam.

(Clasa X)

S.2.25. Se dau: un alimentator de c.c.; doua voltmetre cu scala de 10 V; doi

rezistori identici; conductori de legaturn.
Tema: sa se determine valoarea rezistentei inteme a celor doua voltmetre.
Referatul prezentat va cuprinde:
a)Expunerea metodei:
1. EnunJul teoretic pe care se bazeazl rezolvarea lucrlirii practice.
2. Modul de lucru.
b) Tabel cu datele obpnute din masuratori.
c) Prelucrarea rezultatelor.
d) lndicarea surselor de erori.
· (Clasa X, proba practicl)

S.226.. a) MArimi §i uniffip totometrice.

b) Ce fel de curba de distribuJi� a intensi�i luminii trebuie sa aiba o lampa
pentru a da o iluminare uniforml pe o masa, deasupra dlreia �te suspendatl?

- 277-
 5.2.27. SA se traieze caracteristica l=f(U) rezultantl\ a circuitului din figurn,
.;unoscind caracteristica fiedlrui element rezistiv �i sA se determine intensitatea
curentului electric pentru U=35 V (R3 este rezistenJa unuielement rezistiv neliniar).

{/
Cf

Fag.S.2.27a

I.[mA]
10--....------T--------r----.--...--------,.---------.

o-=----+-----f--+-----+-----1...----1------1------1-------1
10 20 30 40 50 60 70 80 90
U.[V]
b

- 278-
 S.2.1.8. Se dA o pan! <:fe aer .formatn din dou:i pUici plan-paralele identice de
sticln, ea in figurll Lungimea unei pUlci este R. =48 mm, iar diametrul firului cu care se
formealA pana este d. Se ilumineazli pana cu o radiaµe monocromatic'A cu lungimea
de undli 1=615 nm, normal pe una din fete.

SI se calculeze:
a) Ordinul de interferenJa k al franjei luminoase pentru locul de pe pann,
pentru care In locul respectiv se formeazl franja luminoas'A de ordinul k+S, pentru
radiapa cu lungimea de undl 1'=465 nm.
b) SpaJiul dintre pl!cile care formeaiA pana se umple cu un lichid. Sa se
determine indicele de refracpe al lichidului, §tiind ea interfranja obpnum prin
iluminarea normal! a acestui sistem cu radiapa de lungime de unda l, este aceeqi
cu interfranja obpnum prin iluminarea penei de aer cu radiaJia l'.
c) �tiind dl pe toam. lungimea JI. a penei de aer se formealA 2k franje
luminoase (k fiind rezuliatul de la punctul a), cind se folosqte radiapa l, s:i se
ca!culeze diametrul firuluid (considertndu-1 practic egal cu distanJa dintre punctele de
tangenJI).
d) interfranja In cele trei cazuri.
(Clasa XI)

5.229. Se dau: Alimentator ·"Didactica" (se folos�e sectiunea de joasll

tensiune, c.c.); potenJiometru; dioda F-107; miliampermetru (0,1 mA); voltmetru
(0, 1 V); conductori de legAtur!.
Teml: SI se determine punctul mediu (static) M de funcjionarc al diodei­
F-107 pentru circuitul din figur!.
Referatul prezentat va cuprinde:

- 279--
 · · a) Expunerea metodei.
·,. •,, ·: 1. EnunJul teoretic pe care se baze3711
· · rezolvarea lucrlrii practice.
H=3k.n. D 2 M�ul de lucru (schema montajului
pentru determinarea caracteristicii l=f(U) a
diodei).
b) Tabelul cu datele masurltorilor �i
E=1,5 V reprezentarea grafica.
c) Prelucrarea rezultatelor.
Fig.S.229
d) lndicarea surselor de erori.
e) Interpretarea rezultatelorobpnute.
(Clasa XI, proba practidl)

S.2.30. 0 vergea conductoare subJire de mast m=0,318 g este suspendatl in

poziJie orizontala cu ajutorul unui resort vertical de constant-a elastidi k=20,1 N/rn.
Vergeaua este conectatl prin fire conductoare de masa neglijabila la �urlrile a
douA bobine identice, ea in figurA,
avind fiecare cite N= 50 spire bobinate
pe cite un miez magnetic orizontal cu
permeabilitatea magnetidl µ=1,00
mH/m, aria secpunii transversale
S=5,00 cm2 §i lungimea d=50 min,.
lungimea porJiunii din vergea situatTl
in tntreferul (de mici dime�iuni)
dintre bobine fiind l.=25 mm
(vergeaua fiind perpendicularll pe
inducpa magnetidl). �tiind dl ansam­
blul celor doul bobine formeal.l tm-
rig.S.2.30 preuna cu o rezistenJ! fixl R=12,56 n
§i un condensator variabil - un circuit
derivape conectat la bomele unei surse de tensiune alternativl care asigurl pentru
frecvente variabile o valoare constantl UO =6,28 V a amplitudinii tensiunii la borne,
sl se determine:
a) FrecvenJa tensiunii alternative pentru care oscilatorul mecanic intrl in
·rezonan)A.
b) Deplasarea poziJiei de "�hilibru" a vergelei tn jurul dlreia se produc
oscilaJiile acesteia, faJI de poziJia de echilibru tn absenia cureniului electric, §i
sensul tn care se produce aceasta deplasare.
c) Puterea aparenm miniml tn circuitulexterior §i capacitatea condensatorului
vari�bil pentru · care este atinsl aceasta la rezonanJa oscilatorului mecanic. Se
neglijeazl rezistenJa electricl a ramurii inductive.

- 280-
 5.231. J?oun �urse pu ctifo me monocromatice coere
. _ � � nte s1,2 sint a§e1.ate pe
axa opt1di a une1 lentlle subpn L avmd distanJa focaUl f.
Perpendicular pe axa optidi a len tHei,
la distanJa f de aceasta, se a§eaza
un ecran de observaJie, ea in figurn. l
�tiind cil oscilaJiile sursei s sint
2 f'
defazate cu q, inaintea oscilajiilor
sursei S1, sa se determine: l D
a) DistanJele pinl la axa
optidi a lentjlei a punctelor ecranului
in care se obJin maxime de
interferenp.
b) Forma §i dimensiunilecaracteristice franjelor de interferen,a care se obpn
in cazul in care se scoafe IentilaL.
c) Ce valori trebuie sa aib!l defazajul q, pentru ea in centrul ecranului sa apar.A
un maxim de interferenp (cazul b).
S.232 a) Se consider� un proc:es ciclic reversibil parcurs de un mol de gaz
perfect monoatomic,a cilrui reprezentare in diagrama entropieS::z:f(ln 1) este indicatrt
in figurn.
�tiind cil pantele celor douli oblice
din figur� sint egale cu 3Rfl §i 5R(l, (R -
s 3 4
constanta gazelor perfecte), sl se indice
natura transformru-ilor termodinamicecare
compun ciclul. 2
b) Sn se demonstreze ecuaµa ·f
, transform�ii adiabatice pentru un gaz
ln T
perfect.
c) Mlrimi §i legi analoge (cores­ Fig.5.232
pondente) pentru dinamica rn.iprilor de
transla.Jie, respectiv de rotaJie.
(Clasa XII)
5.233. AveJi la dispoziJie urmiitoarele aparate si componente:
a) Sursll de tensiune continu'Il �i alternativ'r\ reglabil'a in trepte (2 - 24 V).
b) Multivoltmetrude c.c. �i c.a., cu set de scale.
c) Multiampermetru de c.c. �i c.a., cu set de scale_.
d) Set de rezistente fixe: 2,0 o; 7,5 o; 100 n; 470 n; 1000 n.
e) Bee 6,3 V/O;J A.
t) Soclu pentru bee.
g) Zece conexiuni cu banane la ambele capete.

- 281-
 Se cere: . .
1 11
a) DeterminaJi rezistenJa electrid in regim de funcponare a �eculu
cornparaJi. cu rezultatul obpnut din parametrii nominali. . .
b) DeterminaJi rezistenJa electrid la rece a filamentulu1 beculu1 (pentru o
tcnsiune la borne de eel mult 5% din valoarea nominall) printr-o metodl simpm.
c) DeterminaJi rezistenJa intern� a ampermetrului pentru scalele folosite, §i
face\i corecpile necesare in determinnfile precedente.
5.2.34. Cu ajutorul dispozitivelor §i componentelor de pe masa, sl se
determine:
a) Lungimea de undA a luminii transmise prin filtrul de care dispuneJi.
b) Indicele de refractie al j>rismei optice aflatn pe masa de lucru.
(Clasa XII, proba practidi)

19&3.EtapajudeteanA

5.3.1. a) O moned� este a�ezat:t pe un disc de pick-up care se rotqte

uniform, r:Iminind in rcpaus faµt de disc.
1. Care este direcJia §i sensul forJei de frecare exercitatll asupra monedei?
2. Cum se rnodifidi direcpa forJei de frecare dad! se tntrerupe alimentarea
pick-up-ului?
b) Un satelit este plasat pe o orbim circular! in jurul Plmtntuluila o altitudine
eg�Ul cu raza Pamtntului. Ce lucru mecanic efectueazll forta de greutate a satelitului
intr-o semiperioadl\ de revoluJie a satelitului in jurul Pamtmului?
Se cunosc masele sateliiului §i Pllmintului, constanta gravitaJionam §i raz.a
PAmintului.
5.3.2 Se considerl sistemul din figunl �i se dau:, F1 =25 N, F2 =60
2
N,.�
=8,00 kg, m2 =12,0 kg, a =30°
n_z1 � µ=0,10, g=lO m/s • Considerind cA iniJial
S1Stemul se aflA in repaus �i ea fortele intrn simultan in acpune, sa se calculeze:

Fig.5.32
a) Timpul dupli care sistemul revine la pozi
Jia iniJialll, dadl foria F
inceteazn sa actioneze dupn T= 10 s de la ince 2
putul mi§dirii.

- 282-
 b) Care este valoarea acestei distanje?

A C B

[
�m
2

1m
1 3
Fag.5.S.4 Fag.S.S.S

S.S.S. Se considern sistemul in figurn cuAB=d=60 cm, iarAC=BC. Corpurile

1, 2, 3 au masele egale. Se neglijeazn toate fredlrile, iar scripeJii §i find se considern
ideali.
Se lasl liber corpul 2. Sa se calculeze:
a) DistanJa maximl x pe care coboarn corpul 2.
b) DistanJa y (fa� de punctul C) pinn la punctul in care corpul 2 are viteza
maxim!.
(Clasa IX)

55.6. Care este temperatura punctului triplu al apei in scara Celsius §i in

scara termodinamidl Kelvin?
5.5.7. Un tub capilardeschis la ambele capete, suficientde lung, este scufundat
vertical, parpal, intr-un lichid care ii uda perfect. Se astupn cu degetul Ja partea
superioaril §i se scoate tubul din. lichid in poziJia verticalA Se deschide t�bul §i se
constat'a di o parte din lichidul din tub curge.
Ce Iungime va avea coloana de Iichid ramasa in capilar faUl de .ascensiunea sa
��w
Se sufla apoi u�r prin capatul superior al tubului capilar. Cite pidlturi de
lichid vor ie§i din tub? Ce forml va avea meniscul inferior dupn expulzarea primei
pidlturi?
55.8. 0 piesa de otel cu masa m=2,00 kg este scoasa dintr-un cuptor cu
temperatura t=1000°C §i aruncaUi pentru dllire intr-un vas cu capacitatea caloridi
C=220J/K care conpne m0 = 1,00 kg apa la 20°C. Care va fi temperatura finaln a apei
din vas?
Constantele necesare se vor alege dintre urm:Itoar�le: c0 =4180 J/(kg.K),
c01e1=640 J/(kg.K), temperatura de_ topire a otelului t1 =1540°C, .101e1=270 kJ/kg,
1v(ap1)=2,25 MJ/kg, lgheaia = 335 kJ/kg.

- 301-
 5.5.9. 0 tijJl electroizolanm de masa neglijabifil �i lungime fl.=20 cm, avind
fixate la capete puncte materiale de aceea§i masa m §i sarcinile Q1 = + 1,00 me, Q2 =
=-1,00 me, se poate roti liber tn jurul mijlocului sAu 0, in planul orizontal xOy.
Stiind di tija se gase§te intr-un cimp electric uniform a dlrui intensitateE=lOOV/m
este paraleU1 cu axa Oy, §i are sensul acestei axe, s11 se determine:
a) Momentul cuplului de forJe actionind
!i asupra tijei atunci cind aceasta formeaza unghiul
8=30° cu direcpa cimpului electric.
b) Lucrul mecanic necesar pcntru aducc­
rea tijei din poziJia de echilibru stabil in cca
indicatrl mai sus.
X c) Masa m pentru ea perioada micilor os­
cilaJii ale tijei, tn jurul poziJiei sale de echilibru
stabil, sa fie T= 1,00 s.
Fag.S.S.9 5�.10. S11 se demonstreze di o gruparc
paralel de doull condensatoare are capacitatca
echivalent'Il CP mai mare decit cea a grup1lrii serie Cs , realizam cu acclea�i
condensatoare.
Sa se determine domeniul valorilor constantei k din relapa Cp=kCs pentru
care aceastA relaµe are sens fizic.
S11 se determine Cs pentru valorile k=25/4 §i Cp= 10,0 µF.
Sa se calculeze diferenia energiei celor doua grupnri realizate cu valorile de
mai sus ale capaciUitiilor, §tiind di pe fiecare grupare se aplidk aceea§i tensiune
U=lOOV.
(Clasa X)

5.5.11. Graficul alaLUrat exprima variapa t_ipidk a conductivi�ii unui

semiconductor extrinsec cu impuritilti de tip n in funcpe de temperaturn. Sa sc
justifice forma curbei in cele trei regiuni §i sa se prezinte consideraJii asupra
coeficientului de temperatur'A al rezistivitlitii.
5.5.12 In montajuldin figurll diodele sint ideate, iar elementele din circuit sint
caracterizate de valorile: R1 =100 kn, R2=200 kn, £1 =100 V §i £2=25 V.
Sa se traseze caracteristica de transfer a circuitului U2=f(U1).
5.5.13. 0 baterie de acumulatori cu t.e.m. E=1,5 V este incnrcaUl cu ajutorul
unui redresor monoalternan.G. Dioda din circuit are caracteristica curent-tensiunc

- 302-