Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AMG I F
REFERAT
DISPNEEA
1
SCOALA POSLICEALA FUNDENI
AMG I F
Dispneea :
2
SCOALA POSLICEALA FUNDENI
AMG I F
Caracteristicile dispneei :
Polipneea (hiperpneea) este dispneea ce se caracterizeaza prin accelerarea ritmului
respirator.
Tahipneea este o respiratie rapida si superficiala foarte putin eficace.
Bradipneea consta intr-o diminuare a ritmului respirator. Ea poate fi compensate
(fiziologica) la sportivi sau decompensata (patologica). Aceasta din urma poate fi o
dispnee cu inspir prelungit (in afectiunile obstructive ale cailor aeriene superioare) sau
cu expir prelungit (astm bronsic, emfizem pulmonar, bronsiolita capilara).
3
SCOALA POSLICEALA FUNDENI
AMG I F
clasifica in: dispneea inspiratorie (inspirul este mult prelungit), dispneea expiratorie
(expirul mult prelungit), dispneea mixta (sunt afectate ambele faze ale respirariei),
dispnee de efort.
Debutul dispneii poate fi un debut brusc (in pneumotorace) sau un debut lent -
progresiv (emfizem pulmonar, scleroza pulmonara, cancer bronho-pulmonar).
Dispneea respiratorie poate fi o dispnee paroxistica (ex. astmul bronsic),
permanenta (sclerozele pulmonare, emfizemul pulmonar), sau pe fondul unei dispnei
permanente pot surveni accese paroxistice (ex. astmul bronsic intricat).
Dispneea cardiaca:
Dispneea de natura cardiaca este de diferite grade, in functie de gravitatea
bolii; cand boala de inima este mai putin avansata, dispneea apare numai la eforturi
insemnate, insa pe masura ce boala se agraveaza, respiratia devine tot mai dificila, dupa
eforturi din ce in ce mai mici, dispneea persistand chiar si in repaus.
Numarul respiratiilor trece de 16 pe minut, cat este normal, ajungand la 40-50
in acelasi interval de timp. In cazurile deosebit de grave, bolnavul nu mai poate sta
culcat din cauza dispneei si prefera sa doarma in sezut, pe scaun sau cu capul rezemat de
masa, pozitie care ii usureaza respiratia.
Dispneea de cauza cardiaca este de tip inspirator si este insotita de polipneea
care este cu atat mai intensa cu cat hematoza este mai afectata. Aparitia ei la un pacient
semnifica instalarea insuficientei car diace stangi care duce la: cresterea presiunii
telediastolice in ventriculul stang, staza in venele pulmonare cu cresterea presiunii in
capilarele pulmonare. Daca presiunea din capilarele pulmonare creste mai mult, se
instaleaza edemul pulmonar acut manifestat prin dispnee cu sputa aerata sanguinolenta
datorita transudatiei hematiilor in alveole.
4
SCOALA POSLICEALA FUNDENI
AMG I F
5
SCOALA POSLICEALA FUNDENI
AMG I F
Dispneea fiziologica :
Dispneea fiziologica se manifesta printr-o crestere a frecventei si amplitudinii
respiratiei. Cauza cresterii dispneei rezida in nevoia sporita de oxigen a
organismului.Poate aparea si in cursul ascensiunilor, din cauza ca la inaltimi mari
presiunea partiala a oxigenului scade; ea mai apare la temperaturi ridicate sau se poate
obtine constient atunci cand in mod voluntar intervenim prin intermediul scoartei
cerebrale asupra ritmului respiratiei.
Dispneea patologica :
Dispneea patologica se intalneste la toate bolile care se insotesc de insuficienta
de oxigen, traducand astfel afectarea organelor si sistemelor care asigura activitatea
fiziologica normala a organismului.Apare in cursul bolilor aparatului respirator in care
suprafata respiratorie este redusa (bronhopneumonii) sau cand plamanii se gasesc
comprimati (pleurezie, pneumotorax), la bolile de inima, ca urmare a unei tulburari
survenite in drumul circulatiei sanguine (staza sanguina mai ales la nivelul circulatiei
pulmonare),poate fi de lunga durata, persistand de-a lungul unei intregi perioade de
boala (ca in pneumonie, pleurezie, tuberculoza), poate fi permanenta sau surveni sub
forma de accese periodice (ca in astmul bronsic sau cardiac).
Se caracterizeaza nu numai prin modificarea frecventei si amplitudinii
aspiratiei, dar si prin tulburarea ritmului respirator.Se poate modifica raportul dintre
durata inspiratiei si expiratiei (ca in astm, unde creste durata expiratiei) sau se pot ivi
pauze respiratorii mai mari (pana la 35 de secunde) sau mai mici (ca in dispneea
periodica din cursul uremiei sau comelor).
Evolutia dispneei depinde de cauza sa, atat in ce priveste gravitatea sa
(mergand de la o simpla jena la practicarea unor sporturi, pentru subiectii astmatici, pana
la o amenintare vitala imediata, in anumite cazuri de embolie pulmonara), cit si durata sa
(cateva ore pentru laringitele infantile, uneori zeci de ani pentru o bronsita cronica).
Tratamentul : este, de asemenea, foarte variabil: antibiotice pentru o infectie
pulmonara bacteriana, bronhodilatatoare pentru astm, incetarea fumatului pentru
bronsita cronica. El consta in primul rand in inlaturarea cauzelor care au provocat
dispneea. Pentru a inlesni respiratia se da bolnavului o pozitie comoda, semisezanda, se
administreaza oxigen la inhalatie, se aplica ventuze. Medicamentele se dau numai la
avizul medicului. Aerul din incapere trebuie sa fie curat si proaspat.