STUDENTUL : Dobîndă Dumitru gr.

3CA 1831c

TEST GRILĂ 2:

1. Calculul CAF conform metodei deductibile cuprinde următoarele elemente:

a. rezultatul net al exerciţiului + alte venituri din exploatare + alte venituri financiare din exploatare + venituri financiare
fără reluări asupra provizioanelor + venituri extraordinare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuieli financiare fără
amortizări şi provizioane financiare calculate – cheltuieli extraordinare;
b. excedentul brut de exploatare + alte venituri din exploatare + alte venituri financiare din exploatare + venituri
financiare fără reluări asupra provizioanelor + venituri extraordinare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuieli
financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate – cheltuieli extraordinare;
c. rezultatul net al exerciţiului + amortizări şi provizioane calculate + valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate
– cote-părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului – venituri din cedarea   elementelor de
activ – reluări asupra amortismentelor şi provizioanelor;
d. excedentul brut din exploatare + alte cheltuieli din exploatare -  alte venituri din exploatare – venituri financiare fără
reluări asupra provizioanelor + cheltuieli financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate- venituri
extraordinare.
2. Calculul CAF conform metodei adiţionale cuprinde următoarele elemente:
a. rezultatul net al exerciţiului + amortizări şi provizioane calculate + valoarea netă contabilă a elementelor de
activ cedate – cota-părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatelor exerciţiului - venituri din
cedarea elementelor de activ;
b. rezultatul net al exerciţiului + alte venituri din exploatare + alte venituri financiare din exploatare + venituri financiare
fără reluări asupra provizioanelor + venituri extraordinare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuieli financiare fără
amortizări şi provizioane financiare calculate – cheltuieli extraordinare;
c. excedentul brut din exploatare + alte cheltuieli din exploatare - alte venituri din exploatare – venituri financiare fără
reluări asupra provizioanelor + cheltuieli financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate – venituri
extraordinare;
d. rezultatul net al exerciţiului + amortizări şi provizioane calculate + valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate
– cote-părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului – venituri din cedarea   elementelor de
activ – reluări asupra amortismentelor şi provizioanelor.
3. Corelaţia dintre autofinanţare şi politica de amortizare:
a. politica de amortizare poate influenţa negativ sau pozitiv capacitatea de autofinanţare;
b. politica de amortizare are o influenţă neutră asupra capacităţii de autofinanţare ;
c. politica de amortizare are o influenţă negativă aupra capacităţii de autofinanţare;
d. politica de amortizare are o influenţă pozitivă asupra capacităţii de autofinanţare.
4. Corelaţia dintre autofinanţare şi repartizarea profiturilor:
a. creşte capacitatea de autofinanţare, în cazul repartizării profiturilor pentru fondul de rezervă şi pentru
distribuirea divedendelor;
b. scade capacitatea de autofinanţare, în cazul repartizării profiturilor pentru fondul de rezervă şi distribuirea dividendelor;
c. creşte capacitatea de autofinanţare, în cazul repartizării profiturilor pentru fondul de rezervă;
d. creşte capacitatea de autofinanţare, în cazul repartizării profiturilor pentru distribuiri de dividende.
5. Referitor la corelaţia dintre autofinanţare şi împrumut, care dintre următoarele afirmaţii nu sunt adevărate:
a. cu cât structura financiară este  mai îndatorată, cu atât cheltuielile financiare sunt mai mari, reducând politica de
autofinanţare;
b. autofinanţarea nu este aproape întotdeuna o condiţie necesară în vederea obţinerii unui împrumut;
c. cu cât creşte capacitatea de autofinanţare, cu atât creşte şi posibilitatea apelării la credite;
d. cu cât structura financiară este mai îndatorată, cu atât cheltuielile financiare sunt mai reduse, crescând politica
de autofinanţare.
6. Capacitatea de îndatorare pe termen lung nu trebuie să depăşească:
a) valoarea imobilizărilor;
b) 100%;
c) valoarea împrumuturilor;
d) 1.
7. Autofinanţarea reprezintǎ:
a) surplusul monetar obţinut şi pus la dispoziţia firmei şi a acţionarilor;
b) potenţialul firmei de a rambursa împrumuturile contractate;
c) capacitatea firmei de a achita furnizorii de materii prime şi materiale;
d) capacitatea firmei de a emite noi acţiuni ce se tranzacţioneazǎ la bursǎ;
e) capacitatea firmei de a achita obligaţiile cǎtre personalul angajat şi impozitelor şi taxelor datorate potrivit legii.
8. Autofinanţarea este influenţatǎ de:
a) nevoile temporare înregistrate în activul bilanţier;
b) valoarea datoriilor cǎtre furnizorii de prestǎri servicii;
c) cash-flow-ul net sau marja brutǎ de autofinanţare şi dividendele cuvenite acţionarilor;
d) valoarea împrumuturilor contractate pe termen mediu şi lung;
e) nivelul resurselor permanente existente la dispoziţia firmei.
9. În situaţia în care întreprinderea înregistreazǎ pierderi:
a) autofinanţarea permite menţinerea nivelului de lichidate al firmei;
b) autofinanţarea nu permite menţinerea la un nivel constant al fondurilor angajate de firmǎ;
c) capacitatea de autofinanţare permite angajarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung;
d) capacitatea de autofinanţare permite numai achitarea impozitului pe profit;
e) capacitatea de autofinanţare necesitǎ majorararea activului bilanţier.
10. Autofinanţarea obţinutǎ din activitatea firmei constituie:
a) apariţia unor dezechilibre între încasǎri şi plǎţi din cadrul exerciţiului financiar;
b) obligaţia firmei de a-şi majora capitalul social;
c) posibilitatea firmei de obţinere de profit la nivelul planificat;
d) singura garanţie pentru autonomie şi stabilitate financiarǎ;
e) angajamentele firmei pentru creşterea bilanţului contabil.
11. Dividendul reprezintă:
a. remuneraţia garantată cuvenită unei acţiuni în decurs de un an;
b. remuneraţia garantată cuvenită unei obligaţiuni în decurs de un an;
c. remuneraţia negarantată cuvenită unei acţiuni în decurs de un an;
d. remuneraţia negarantată cuvenită unei obligaţiuni în decurs de un an.
12. În conformitate cu decizia adunării generale a acţionarilor, dividendele se distribuie:
a. cu regularitate, în fiecare an;
b. nu există obligativitatea distribuirii de dividende în fiecare an;
c. cu regularitate, o dată la 2 ani.
13. Plata dividendelor către acţionari este de natura să:
a. micşoreze beneficiile;
b. micşoreze capacitatea de autofinanţare;
c. are influenţa neutră asupra capacităţii de autofinanţare
14. Surse de plată a dividendelor:
a. profitul;
b. profitul + fondul de rezervă;
c. profitul + fondul de rezervă + fondul de amortizare;
d. profitul + fondul de rezervă + emisiuni de acţiuni + emisiuni de obligaţiuni + credite bancare
15. Politica dividendelor presupune:
a. opţiunea SA de a distribui dividende majorate de la un an la altul;
b. opţiunea SA de a distribui sau a nu distribui dividende în anumite exerciţii financiare, de creştere continuă, de
reducere sau de păstrare nemodificată a volumului dividendelor de la un an la altul;
c. opţiunea SA de a distribui dividende în bani, în natură sau în acţiuni, comensurate în funcţie de rentabilitate şi de
capitalul social subscris şi vărsat;
d. opţiunea SA de a păstra un anumit raport între suma dividendelor ce se distribuie şi profitul care se capitalizează.
16. Este posibilă distribuirea de dividende peste beneficiul net realizat?
a. nu, întrucât aceasta ar duce la micşorarea substanţei SA, respectiv reducerea capitalului social;
b. da, întrucât menţinerea unor dividende consistente, chiar peste beneficiul net realizat în anumiţi ani, are influenţe
favorabile asupra cursului acţiunilor, asupra bonităţii şi credibilităţii SA, creând impresia, din partea partenerilor, că
rentabilitatea scăzută este pasageră, că SA dispune de posibilităţi pentru o redresare viitoare.
17. Între declaraţia de dividend şi înregistrarea acţionarilor:
a. cursul acţiunilor creşte;
b. cursul acţiunilor scade;
c. cursul acţiunilor se menţine nemodificat.
18. Politica reziduală de dividend presupune:
a. distribuirea de dividende, din profitul net rămas, după acoperirea nevoilor de reinvestire;
b. distribuirea de dividende într-un cuantum, ce se stabileşte ca diferenţă între totalul surselor proprii de finanţare posibile,
plus împrumuturile aprobate şi valoarea proiectelor ce urmează să fie finanţate;
c. distribuirea de dividende într-un cuantum, ce se stabileşte ca diferenţă între totalul surselor proprii de finanţare posibile
şi valoarea proiectelor de finanţat în exerciţiul respectiv.
19. Politica dividendelor în sumă constantă asigură:
a. venituri stabile acţionarilor, ca mărime absolută (volumul total al dividendelor/nr. de acţiuni) şi variabile, ca mărime
relativă (dividende/capital social);
b. venituri stabile acţionarilor atât ca mărime absolută, cât şi relativă.
20. Politica dividendelor, în rată constantă, asigură:
a. venituri variabile (ca mărime absolută), dar constante ca mărime relativă;
b. venituri constante ca mărime absolută şi relativă.
21. Indicatorul ,,Beneficiul/acţiune":
a. reprezintă un flux financiar negativ (de ieşire);
b. nu reprezintă un flux financiar de ieşire;
c. este egal cu randamentul pe o acţiune.
22. Coeficientul de capitalizare (PER) se calculează ca raport între:
1. cursul acţiunii/beneficiul pe o acţiune;
 2. volumul total al dividendelor/beneficiul net;
3. dividendul cuvenit unei acţiuni/cursul acţiunii
23. Semnificaţia acţiunilor cu privilegiul de dividend:
a. dau dreptul de a participa cu prioritate la distribuirea dividendelor;
b. dau dreptul de a participa la distribuirea dividendelor;
c. îşi pot majora randamentul în raport cu acţiunile ordinare;
d. dau dreptul de a participa retroactiv la distribuirea dividendelor pentru anii când nu s-au distribuit dividende.
24. Semnificaţia acţiunilor cu privilegiul de dividend cumulativ:
1. participă cu prioritate la distribuirea dividendelor;
2. participă la distribuirea dividendelor în toţi anii, indiferent de profitul afectat acestei destinaţii;
3. îşi pot majora randamentul comparativ cu acţiunile fără acest privilegiu;
4. dau dreptul de a participa retroactiv la distribuirea de dividende pentru anii când nu s-au distribuit
dividende.
25. Semnificaţia acţiunilor cu privilegiul de dividend şi de participaţie:
a. pot participa, retroactiv, la distribuirea dividendelor pentru anii când nu s-au distribuit dividende;
b. pot să-şi sporească randamentul peste cel obţinut de acţiunile ordinare;
c. pot să-şi sporească randamentul până la cel obţinut de acţiunile ordinare.