2.

FACULTATIV

DIN ISTORIA GÂNDIRII DE MARKETING

Publicat în 1990

Prof.univ.emerit dr.dr.h.c. Iacob CĂTOIU

1
Practica şi teoria economică a secolului XX s-au
îmbogăţit cu un concepe nou, multidimensional şi
deosebit de dinamic — conceptul de marketing.
Acest concept care este astăzi integrat în sistemul
categorial al gândirii economice reprezintă
rezultatul unor îndelungate eforturi de
generalizare şi de reflectare pe planul teoriei
economice a activităţii practice de marketing. O
contribuţie hotârâtoare în acest sens a avut-o
gândirea de marketing din Statele Unite ale
Americii, locul de baştină al practicilor
marketingului. In cele aproape 11 decenii de
preocupări pe linia conceptualizării marketingului,
sute de specialişti din această ţară şi-au înscris
definitiv numele pe firmamentul dezvoltării
gândirii de marketing.

2
Analiza retrospectivă a celor mai semnificative
momente şi direcţii ale evoluţiei gândirii de
marketing permite desprinderea unor concluzii
deosebit de utile pentru înţelegerea complexului
concept care-l reprezintă astăzi marketingul.

Nucleele unde, în primul deceniu al secolului

XX, au apărut germenii gândirii de marketing au
fost reprezentate de câteva universităţi americane.
În acea perioadă, vechiul termen anglo-saxon,
marketing,1 începe să fie folosit şi ca substantiv,
dându-i-se o accepţiune diferită decât cea de pînă
atunci. Astfel, Buletinul Universităţii Michigan din
anul 1902 descriind obiectul unui curs privind
distribuţia produselor în S.U.A. utilizează expresia
„diferite metode de marketing al bunurilor".
Începînd din anul 1905 la Universitatea din
Pennsylvania, iar din 1909 şi la Universitatea din
Pittsburgh se predă un curs intitulat „Marketingul
1
Termenul de „marketing" reprezintă participiul prezent al verbului „to market" — a desfăşura
tranzacţii de piaţă, a cumpăra şi a vinde.

3
produselor". În anul 1910, profesorul Ralph Starr
Butler organizează la Universitatea Wisconsin un
curs denumit „Metode de marketing" şi publică 6
broşuri sub acelaşi titlu.
La sfârşitul acestui deceniu se recunoştea deja
în mai multe universităţi că marketingul reprezintă
o entitate disctinctă, diferită de familiarele
concepte de "distribuţie " şi "comerţ". După R-S.
Butler, marketingul înseamnă ceva mai cuprinzător
decât a cumpăra şi a vinde, ceva mai mult decât a
alege canalele de distribuţie, a face reclamă sau a
desfăşura comerţ cu ridicata sau cu amănuntul. El
considera că marketingul reprezintă o activitate de
coordonare, planificare şi conducere a
complicatelor relaţii care intervin în procesul
schimbului între diferiţi factori.
De la aceste prime încercări de definire şi
conceptualizare a marketingului şi până în prezent,
gîndirea americană de marketing a trecut prin mai
multe faze.

4
 Perioada 1910—1920 este cunoscută sub
numele de „faza conceptualizărilor". Acum se
identifică şi se clarifică o seamă de dimensiuni ale
conceptului de marketing aflat încă în formare. În
acelaşi timp, se definesc unele funcţii ale
marketingului şi se pun bazele unor modalităţi de
abordare a fenomenelor în marketing.
Alături de R. S. Butler care publică o carte în
anul 1917,2 contribuţii însemnate la evoluţia
gândirii de marketing în acest deceniu aduc şi Arch
W. Shaw,3 Louis D. H. Weld4 şi Paul T. Cherington,5
Butler şi Shaw se remarcă în mod deosebit
pentru generalizările care le fac în privinţa
proceselor de marketing, generalizări care în
următorul deceniu vor fi tot mai numeroase şi vor
permite formularea principiilor marketingului. L. D.
H. Weld contribuie mai ales la dezvoltarea a trei
modalităţi de abordare a fenomenelor în viziunea
2
R s. Butler „Marketing Methods" New York: Alexander Hamilton Institute, 1917.
3
A. W. Shaw „Some Problems în Market Distribution" Cambridge : Harvard University Press.
4
L.D.H. Weld "Studies în the Markeling of Farm Products „Minneapolis" : University of Minnesota,
1915.
5
P. T. Cherington „The Elements of Marketing", New York Macmilan CO., 1920.

5
de marketing : abordarea după principiul
produselor, abordarea după principiul instituţional
şi abordarea după principiul funcţiilor de
marketing. P. T. Cherington este cel care acordă o
atenţie deosebită conceptualizării legate de
funcţiile marketingului. Tot el cristalizează
conceptul de marketing ca sumă de activităţi ce se
desfăşoară în procesul distribuţiei produselor de la
producător la consumator. Definiţia sa va fi larg
acceptată în următorii ani şi va constitui un punct
de plecare chiar şi pentru definiţia pe care
Asociaţia Americană de Marketing o va da peste
cîteva decenii.
Cel de-al treilea deceniu reprezintă perioada de
integrare, pentru prima dată, a cunoştinţelor de
marketing, în manuale coerente şi cu w conţinut
unitar. în acest „deceniu de aur" al marketingului,
continuîndu-se tentativele anterioare sunt
elaborate şi reunite într-un cadru bine definit
numeroase principii ale marketingului.

6
 Primul care a denumit cartea sa : Principii ale
marketingului a fost Paul W. Ivey.6 Acesta
abordează într-un cadru unitar problema funcţiilor
şi instituţiilor de marketing. De asemenea, el se
ocupă şi de evaluarea din punct de vedere social a
marketingului avînd şi unele referiri critice la
adresa acestuia.
O influenţă mult mai mare la adresa gîndirii de
marketing decît cea exercitată de P. W. Ivey,
influenţă care se manifestă şi în următoarele trei-
patru decenii, au avut-o P. D. Converse7, F. E.
Clark8, H. M. Maynard, W. C. Weidler şi T. N.
Beckman9 ale căror cărţi, care au adus însemnate
noutăţi pe linia structurării acestei gîndiri, au fost
revăzute şi reeditate de mai multe ori. Cărţile de
„principii" ale acestor autori au multe elemente de
structură comune, ceea ce denotă un nivel destul
de avansat de sistematizare a noţiunilor cu care
6
P. W. Ivey „Principles of Marketing", New York: Ronald Press 1921.
7
P. D. Converse „Marketing : Methods and Polices", New York : Prentice-Hall, Inc. 1921 şi 1926.
8
F. E. Clark „Principles of Marketing", New York: MacMilIan CO., 1922, 1932 şi 1942.
9
T. N. Beckman, H. M. Maynard şi W. C. Weidler „Principles of Marketing" New York : Ronald Press
CO., 1927, 1932, 1939, 1946, 1952, 1958.

7
opera marketingul acestui deceniu. îmbinînd
abordarea funcţională cu cea instituţională şi cu
abordarea pe produse, grupul de mai sus
realizează un nou nivel de generalizare recurgînd la
tratarea sistemică a marketingului. Aceşti autori au
meritul de a fi introdus în cărţile lor şi unele
elemente privind conducerea activităţii de
marketing, mai ales aspecte legate de politicile de
marketing, precum şi câteva aspecte privind
comportamentul consumatorilor în cadrul pieţei. Şi
ei au tratat probleme privind evaluarea din punct
de vedere social a marketingului, dar în acest sens
au folosit mai multe criterii economice.
Merită o menţiune specială şi faptul că în anul
1920 unul din pionierii învăţămîntului de
marketing profesorul Melvin T. Copeland,10
deschide la Universitatea Harvard seria unor studii
de cazuri de marketing prin lucrarea „Marketing
Problems".

10
M. T. Copeland „Marketing Problems", New York : A. W. Shaw CO., 1920, 1923 (Problems în
Marketing) 1930,1931.

8
 Deceniul 1930—1940, perioada de dezvoltare,
reprezintă faza în care se continuă, în lumina
aceleiaşi linii de gîndire, activitatea de fundamen-
tare a principiilor deja elaborate, paralel cu
elaborarea şi fundamentarea a noi principii, cu
verifiacrea şi cuantificarea a numeroase ipoteze.
De remarcat că în acest deceniu nu au apărut idei
noi care să difere semnificativ de cele din deceniul
anterior şi care să fi ameninţat conceptul de
marketing definit atunci. O excepţie o constituie C.
F. Phillips, care în cartea sa din 193811 face un pas
hotărîtor în direcţia considerării consumatorului
nu numai sub aspectul comportamentului său de
cumpărare, ci şi ca element important pentru
orientarea activităţilor de marketing. De
asemenea, Phillips acordă mult mai mare atenţie
decît predecesorii săi analizei economice în
marketing şi în mod deosebit fundamentării
politicii de preţ printr-o astfel de analiză.

11
C. F. Phillips „Marketing", New York: Houghton Mifflin CO., 1938

9
 Cel de-al cincilea deceniu reprezintă perioada în
care conceptul de marketing începe să fie
reevaluat. Alături de reeditări ale unor cărţi mai
vechi, literatura de marketing se îmbogăţeşte cu
cîteva lucrări12 în care se dă expresie unui număr
important de idei, concepte şi modalităţi de
abordare ieşite din cadrul tradiţional, ele reflectînd
o anumită nemulţumire faţă de analiza
fenomenelor de marketing numai după criteriile :
funcţional, instituţional şi pe produse. Uneori se
sugerează şi considerarea altor criterii, cum ar fi :
criteriul juridic sau criteriul teoretic dar, de cele
mai multe ori, se recomandă ca în tratarea
complexelor fenomene de marketing să se pună
mai mare accent pe aspectele de natură
conceptuală şi pe principii care au valoare
generală, indiferent de produsele sau serviciile
care fac obiectul activităţii unităţilor economice.

12
R. S. Alexander, F. M. Surface, R. F. Elder, W. Alderson, „Marketing", New York : Ginn & CO., 1940,
1949, 1953; C. F. Phillips, D. J. DUncart, „Marketing, Principles and Methods , Chicago .Richard D.
Irwin, Inc. 1948, 19S6, 1960; E. A. Duddy şi D. A. Revzan, „Marketing : An Instituţional Appreach. ,
New York , McGraw-Hiil Book Co., 1947, 1952.

10
 Oarecare teren cîştigă şi ideea marketingului ca
o funcţie a conducerii avansată în 1940 de R. S.
Alexander şi colegii săi.12 Tot ei acordă o atenţie
mai mare decît se obişnuia problemelor
programării şi controlului activităţilor de
marketing, definind în acelaşi timp o nouă funcţie
— cea de merchandising — ca reprezentînd
„adaptarea produselor oferite spre vînzare la
cererea consumatorilor".
Problemele consumatorului îşi găsesc şi ele un
loc tot mai important în obiectul preocupărilor lor
ca şi analiza economică şi tratarea marketingului
ca un sistem.
După anul 1950, începuturile făcute în cel de-al
cincilea deceniu sunt continuate şi amplificate.
între 1950 şi 1960 are loc un intens proces de
revizuire a conceptului de marketing căruia i se dă
o nouă reformulare punîndu-se astfel bazele
„noului concept de marketing". Totodată, practica
şi teoria marketingului se răspândesc şi în alte ţări
ale lumii, mai ales în ţările capitaliste dezvoltate.
11
Odată cu aceasta are loc şi internaţionalizarea
termenului prin preluarea sa în diverse limbi în
mod direct, fără traducere.
Noul concept de marketing presupune că
punctul de plecare al activităţilor unităţilor
economice trebuie să-l constituie consumatorul cu
nevoile sale. Se consideră că satisfacerea
consumatorului reprezintă o condiţie „sine qua
non" pentru realizarea celorlalte obiective ale unei
unităţi economice. Spre deosebire de teoriile mai
vechi care puneau accentul doar pe vîn-zarea şi
promovarea produselor, noul concept de
marketing pleacă de la ideea că o unitate
economică trebuie să integreze în politica sa
generală de marketing cele patru componente ale
marketingului — mix ; politica de produs, cu
politica de preţ, cu cea de distribuţie şi cu politica
de promovare.
Paralel cu formularea noului concept de
marketing se produce încă o schimbare importantă
şi anume are loc trecerea de la abordarea institu-
12
ţională — funcţională şi pe produse la cea sub
forma marketingului mix, insistîndu-se în acelaşi
timp tot mai mult pe aspectele conducerii
integrate a activităţilor de marketing.
Contribuţii remarcabile în această decadă aduc
R. Cox, W. Alderson, E. J. Kelley, W. Lazer şi mai
ales E. J. McCarthy.13 Acesta din urmă elaborează
cartea sa în lumina noului concept de marketing şi
a conceptului de marketing mix introdus pentru
prima oară încă din anul 1953 de către profesorul
Neil H. Borden de la Universitatea Harvard. Tot E.
J. McCarthy este acela care acordă atenţie tratării
marketingului ca o instituţie la nivelul întregii
societăţi definind în cea de-a patra ediţie a cărţii
sale noţiunea de macromarketing alături de
familiara noţiune de micromarketing.

13
R. Cox, R. Alderson (editori), „Theory in Marketing", Chicago : Richard D. Irwin, Inc., 1950.
R. Alderson, „Marketing Behavior an Executive Action", Homewood, Illinois : Richard D. Irwin, Inc.,
1957.
E. J. Kelley, W. Lazer (editori), „Managerial Marketing", Perspectives and Viewpoints. Homewood,
Illinois : Richard D. Irwin, Inc. 1958.
E. J. McCarthy, „Basic Marketing: a Managerial Approach", Homewood, Illinois: Richard D. Irwin, Inc.,
1960, 1964, 1968, 1971, 1975.

13
 In cel de-al şaptelea deceniu are loc o
adevărată explozie a preocupărilor pentru a
îmbogăţi gîndirea de marketing cu noi dimensiuni,
în lumina noului concept. Pentru spiritul lor
novator se remarcă manualele elaborate de R. H.
Buskirk, W. J. Stanton şi Ph. Kotler. 14 Eforturile
acestora şi ale unei întregi pleiade de noi
teoreticieni ai marketingului au dus la progrese
semnificative care au făcut ca gîndirea de
marketing să cîştige mult din punctul de vedere al
maturizării ei, să devină o gîndire integrată, bazată
pe o serie de concepte bine definite şi pe un
instrumentar ştiinţific de cercetare.
Preluînd multe din contribuţiile clasicilor
marketingului, noul val de gînditori şi-a concentrat
în primul rînd atenţia spre clasificarea unor
aspecte legate de noul concept de marketing şi

14
R. H. Buskirk, „Principles of Marketing", New York, Hoit, Rinehart, and Win-ston, 1961.
W. J. Stanton, „Fundamentals of Marketing" McGraw-Hill Book Company, 1964, 1967, 1971.
Ph. Kotler, „Marketing Management", Englewood Cliffs N. J. : Prentice-Hall, 1967, 1972, 1976.

14
spre definirea marketingului din această nouă
perspectivă.15
Progrese deosebite s-au înregistrat pe linia
abordării marketingului din perspectiva
managementului. Se poate remarca în acelaşi
timp, o creştere a caracterului interdisciplinar al
marketingului fapt ce are consecinţe pozitive atît
pentru evoluţia gîndirii de marketing cît şi pentru
cea a altor domenii.
De tot mai multă atenţie se bucură şi tratarea
sistematică a marketingului, insistîndu-se pe noi
coordonate ale relaţiei dintre sistemul de mar-
keting şi alte sisteme din cadrul mediului social-
economic, precum şi pe compararea diverselor
sisteme de marketing la scară naţională sau inter-
naţională.
In abordarea procesului decizional de
marketing se consideră tot mai multe metode şi
tehnici moderne de cercetare a căror aplicare are

15
Deşi termenul marketing s-a internaţionalizat, accepţiunea care i se atribuie nu este unitară. Nimeni
încă nu a reuşit să formuleze o definiţie care să fie universal acceptată.

15
la bază dezvoltarea sistemelor informaţionale de
marketing şi utilizarea calculului electronic.
Un loc deosebit de important se acordă
studierii comportamentului consumatorului în
cadrul pieţei16 şi creşterii responsabilităţii sociale a
marketingului — domenii în care există încă foarte
multe semne de întrebare.
Această sumară trecere în revistă a
principalelor momente şi direcţii ale evoluţiei
gîndirii americane de marketing ne permite să
afirmăm că, deşi nu se poate vorbi încă de o ştiinţă
de sine stătătoare a marketingului, conceptul de
marketing şi însemnatele realizări pe planul altor
conceptualizări şi teoretizări în domeniul
marketingului reprezintă elemente care nu pot fi
neglijate de teoria economică a secolului nostru.

16
Din 1974, alături de „Asociaţia Americană de Marketing" — înfiinţată în 1937 funcţionează și
„Asociaţia pentru cercetarea consumatorului".

16
17
3. FACULTATIV

Coordonate ale învățământului SUPERIOR

American de marketing.
- Publicat în 1990 -

Prof.univ.emerit dr.dr.h.c.Iacob CĂTOIU

Reflectând îndeaproape evoluția conceptualizărilor

și generalizărilor privitoare la conținutul, rolul și
funcțiile marketingului in societate - oglindă fidelă
a dinamicii practicii de marketing, formarea
specialiștilor cu studii superioare se realizează pe
mai multe planuri și la diferite niveluri, răspunzând
18
cu multă promptitudine necesităților de ordin
cantitativ și calitativ, pentru a satisface exigențele
crescânde ale acestui important domeniu de
activitate. Consider că ar putea fi util ca în
continuare să prezint in mod sintetic unele
aspecte ale invățământului superior american in
domeniul marketingului, pe baza analizei a 150 de
universități, toate acreditate la nivel federal, ca
membre in American Assembly of Collegiate
Schools of Business.
Educația universitară pentru marketing in
această țară își are originile la inceputul secolului
XX, primele nuclee fiind reprezentate de câteva
universități cum sunt: Universitatea din Michigan
(1902), Universitatea din Pennsylvania (1905),
Universitatea din Pittsburgh (1909) și Universitatea
din Wisconsin (1910).
In prezent, adică în 1990, în programele de
studii ale tuturor universităților analizate,
marketingul este prezent ca o specializare
19
distinctă, alături de alte specializări, ca: finanțe,
contabilitate, management etc. Datorită creșterii
evidente a gradului de profesionalizare a
marketingului, tot mai multe voci din rândurile
teoreticienilor și practicienilor (tonul a fost dat
incă din 1983 de Philip Kotler, indiscutabil
profesorul numărul unu de marketing din S. U. A. )
susțin chiar că specializarea marketing, care se
bucură de o tot mai largă recunoșatere și respect,
trebuie să dobândească o acreditare, așa cum este
cazul în multe alte domenii, ca: medicina, dreptul,
arhitectura sau contabilitatea.
Formarea specialiștilor de marketing în
sistemul învățământului superior economic
american se realizează atât la nivel "undergradu-
ate", cât și la nivel "graduate". In ciuda marii
diversități existente în sutele de unități de
învățământ superior (acestea pot fi publice sau
private; ele pot cuprinde de la câteva sute, la zeci
de mii de studenți; activitatea unora este

20
structurată pe trimestre, iar a altora pe semestre;
unele asigură pregătirea la toate nivelurile, altele
doar la anumite niveluri) se pot desprinde, totuși,
o seamă de trăsături comune ale sistemului de
pregătire.
Perioada "undergraduate" urmează absolvirii
liceului, are o durată de cca. patru ani și se încheie
cu obținerea diplomei de licență (Bachelor of
Science) în specialitatea Marketing.
Chiar dacă exigențele pentru admitere în vederea
parcurgerii unui program "undergraduate" diferă
de la o unitate de învățământ la alta, în funcție de
prestigiul dobândit, criteriile care stau la baza
acestei decizii sunt, în general, aceleași.
Deosebit de importantă pentru admitere este
performanța din anii liceului, exprimată fie ca o
medie generală, fie ca loc deținut de tânărul
respectiv în promoția sa (de exemplu, dacă s-a
situat în primii 20%, 25% sau 30% din promoția sa),
sau sub forma unui scor, ca rezultat al susținerii
21
unui test, cum este General Education
Development (GED).
O pondere semnificativă în balanța admiterii o
dețin și rezultatele obținute la unul din cele doua
teste susținute, de obicei, cu un an înaintea
absolvirii liceului. Este vorba de American College
Test (ACT) sau de Scholastic Aptitude Test (SAT).
Decizia de admitere folosește ca inputuri și
informații despre calibrul liceului absolvit, scrisori
de recomandare din partea conducerii liceului sau
a clasei candidatului, din care să rezulte motivația
și potențialul tânărului, anumite calități deosebite
pe care acesta le posedă, inclusiv pe linie
cetățenească.
Foarte frecvent, elevul care aspiră să devină
student este obligat să urmeze unele cursuri
suplimentare, care să-l pregătească mai bine
pentru colegiu, în special în domenii, ca:
matematica și limba engleză (în acest din urma caz

22
se insistă foarte mult pe compunere și pe
comunicare).
Acordarea diplomei de licență este
condiționată de promovarea unui număr de
discipline (cca. 40), fiecare echivalând cu un număr
de puncte (credite), în funcție de dificultate, volum
și alte caracteristici, până la realizarea unui total
de credite cerut de universitate (foarte adesea
suma creditelor trebuie să se ridice la 120 sau la
180, în funcție de organizarea instituției de
învățământ superior, pe semestre și respectiv, pe
trimestre).1
Deoarece orice disciplină de studiu începe și se
termină în cadrul unui anumit semestru sau
trimestru, un student poate fi admis la cursuri în
patru momente diferite ale anului. In aceste
condiții dispare noțiunea de student în anul X și, în
funcție de proporția creditelor promovate (25%,
50% sau 75% din totalul necesar absolvirii),

23
studentul are statutul de "freshman",
"sophomore", "junior" sau "senior".
Din ansamblul disciplinelor care constituie
portofoliul oferit de o anumită instituție de
învățământ superior studenților "undergraduate"
care și-au ales ca domeniu de specializare
marketingul (ele sunt simbolizate, de obicei, prin
cifre situate între 100 și 499, după nivelul și
succesiunea lor), unele vor trebui urmate în mod
obligatoriu, iar altele sunt alese în mod facultativ,
în baza unui program individualizat de studiu
elaborat de fiecare cursant, cu sprijinul cadrului
didactic indrumator.
Calitatea pregătirii viitorului licențiat în
marketing este, în bună parte, determinate și de
raportul între diferitele categorii de discipline care
intră în componența programului
"undergraduate".
O pondere de circa 40% din numărul total de
credite o deține prima categorie, cea a
24
disciplinelor generale și fundamentale, dintre care,
de obicei, nu lipsesc istoria, geografia, sistemul
american de guvernământ, politologia, filosofia,
psihologia generală, introducerea in sociologie,
engleza (compunere și comunicare orala și scrisă),
unele discipline sociale și umaniste la alegere,
educația fizică, matematică, statistică aplicată în
economie, introducerea in sisteme informatice și
prelucrarea electronică a informației economice,
microeconomia, macroeconomia.
A doua categorie, cu o pondere similară, o
formează disciplinele economice din trunchiul
comun, strâns legate de realizarea funcțiilor
oricarei unități economice și care sunt prezente la
toate specializările din domeniu, nu numai la
marketing. Intre acestea, pot fi menționate: bazele
contabilității, conducerea financiară a unităților
economice, management și organizare,
introducere în marketing, drept economic,
conducerea proceselor de producție, politica

25
unităților economice, unitățile economice și
societatea sau unitățile economice și guvernul.
Calitatea pregătirii viitorului licențiat în
marketing este determinată în măsură
hotărâtoare de conținutul și secvența disciplinelor
de profil, a căror pondere se situează în jurul a
20%. Cei peste 2000 de licențiați în marketing, care
anual își încheie cu succes studiile la nivel
"undergraduate", au posibilitatea să acumuleze în
ultimele semestre cunoștinte temeinice din
domeniul marketingului, alegându-și, în afara
cursului de bază, încă 4-5 discipline din cele 10-15
oferite.
După încheierea cursului introductiv de
marketing și familiarizarea studentului cu
principiile care stau la baza acestui important și
foarte dinarnic domeniu de activitate, este o
regulă generală ca în programul de studiu să
figureze un curs de cercetări de marketing foarte
util pentru însușirea cunoștintelor metodologice și
26
de instrumentar de investigare, precum și un curs
privitor la comportarnentul consumatorului, în
care sunt abordate probleme referitoare la ana-
tomia procesului decizional de cumpărare și la
cercetarea și modelarea comportamentului de
cumpărare și de consum, sub multiplele sale
aspecte.
In oferta disciplinelor de marketing existente
în programele universităților la nivel
"undergraduate", din care pot fi selecționate încă
doua-trei cursuri pentru a putea obține diploma de
licențiat la aceasta specializare, figurează foarte
frecvent urmatoarele: publicitatea, distribuția
fizică, comerțul cu amănuntul, comerțul cu
ridicata, conducerea vânzărilor, politici și strategii
de marketing, marketingul serviciilor, marketingul
internațional, marketingul social, metode
cantitative în marketing, luarea deciziilor de
marketing, sisteme de marketing, istoria gândirii
de marketing.

27
 Tot mai frecvente, în ultimele decenii, sunt
posibilitățile ca, în contul unui numar de credite
(de obicei acestea echivaleazăcu cantitatea de
muncă dintr-un semestru sau trimestru), studentul
să facă o practică în producție, muncind efectiv
într-o unitate economică și aflându-se și sub
coordonarea unui cadru didactic din facultate. In
masură tot mai mare, firmele care recruteaza
absolvenții pentru a-i angaja ca salariați,
apreciazăși încărcătura de experiență practică de
specialitate dobândită de aceștia în perioada
studenției.
Rezultă că programele academice oferite de
instituțiile de învățământ superior în vederea
dobândirii unei specializari în marketing au, pe de
o parte, o rigoare imprimată de experiența
câștigată în peste opt decenii de activitate și, pe de
altă parte, ele asigură o maximă suplețe și o
impresionantă adaptabi1itate, urmărind continuu
optimizarea raportului între pregătirea teoretică

28
fundamentală, cea economică generală, cea de
strictă specialitate și cea practică.
Prezența în sine a unei discipline într-un
program "undergraduate" nu reprezintă, desigur, o
garanție a calității procesului de învățământ.
Deosebit de importante se dovedesc a fi și alte
aspecte, cum sunt: conținutul activităților
desfășurate, tehnologia didactică folosită, calitatea
corpului profesoral și a celui ajutător, baza de
documentare, condițiile materiale create etc.
Fără a intra în detalii cu privire la astfel de
probleme, supunem totuși atenției câteva
caracteristici ale procesului de instruire.
O primă remarcă se referă la faptul că în
ultimele decenii numărul absolvenților
învățământului superior economic ,under-
graduate" a crescut de aproape patru ori, iar
ponderea lor în totalul licențiaților a crescut de la
12%-13% la peste 20%.

29
 Dat fiind acest cadru favorabil învățământului
economic, în ultimul deceniu mai ales, este
îmbucurător că s-a înregistrat o creștere a calității
tinerilor care se specializează în marketing, ei
situându-se printre cei mai valoroși absolvenți de
liceu, inclusiv în domeniile cantitative (deseori
aceștia sunt denumiți "Super Students" sau
"Quant Jocks").
Se constată, de asemenea, o adevarată
explozie a unor noi cuceriri știintifice, care sunt
introduse în portofoliul de predare, astfel că, prin
conținutul lor, disciplinele de profil promovează
cele mai recente realizări din domeniul respectiv,
apelându-se totodată tot mai mult și la fondul de
cunoștințe fundamentale din sfera matematicii,
statisticii și a calculului electronic, asigurate din
belșug de programele de studiu.
Progrese substanțiale s-au înregistrat în
elaborarea și tipărirea materialelor didactice,
oferta existentă situându-se cel mai adesea la
30
nivelul zecilor de posibilități pentru o anumită
disciplină din programul "undergraduate". In
fiecare an academic, în urma unei atente analize
comparative, colectivul unei discipline opteaza
pentru setul de manuale care se va folosi, alături
de alte surse bibliografice, în procesul de instruire.
De popularitate crescândă se bucură tot maimult
conceptul de "manuale pachet", în conformitate cu
care, alăturide manualul de baza, exista de obicei
și un manual pentru profesor,unul ce prezintă
cazuri, un caiet de lucru pentru student, un manual
cu teste, un ghid pentru recapitulare, toate
însumând în jurul a 2000de pagini.
Acumularea de cunoștinte se realizează prin
intermediul celor cca. 15 ore de clasa pe
săptămână, care sunt dublate de un intens studiu
individual. Celor doua întâlniri de 75 de minute sau
trei întâlniri a câte 45 de minute, care se
desfașoară într-o săptămână la o anumită
disciplină în sala de clasă, le corespund 80-100

31
pagini de bibliografie, aceasta fiind suplimentată
deseori și de elaborarea de lucrări, cum sunt:
rezolvări de probleme, referate, analize de cazuri,
participarea la simulări, jocuri, la unele proiecte
individuale sau colective etc.
Evaluarea cunoștintelor dobândite se face în
proporție covârșitoare în decursul semestrului prin
teste scrise, prin notarea lucrărilor elaborate, prin
aprecierea contribuției aduse la discuțiile
organizate în sala de clasă, toate acestea având o
anumită pondere în punctajul final pe baza căruia
se acordă calificativul. Ultima săptămână a
semestrului sau trimestrului (în acest sistem de
învățământ nu există noțiunea de sesiune de
examene) reprezintă momentul final când,
păstrând același orar, se mai pot programa unele
testări finale ale studenților.
Sistemul de notare înînvățământul superior de
marketing american folosește literele A, B, C, D și
F. Primele patru litere echivalează fiecare cu patru,
32
trei, doi și respectiv un punct, iar a cincea se folo-
sește pentru a indica nepromovarea creditelor
corespunzatoare unei anumite discipline. Mai rar
se folosesc pe scala de evaluare și B+, C+ și D+,
cărora le corespund 3,50, 2,50 și respectiv 1,50
puncte. Un anumit student, pentru a-și menține
acest statut, trebuie să fie înscris în fiecare
semestru sau trimestru (fac excepție perioadele de
vară, care sunt facultative) cu un numar de credite
care variază între un minimum și un maximum (de
exemplu, intre 12 și 18 credite, la alegere).
Totodată, media rezultatelor nu trebuie să se
situeze sub un anumit nivel (în funcție de prestigiul
lor, universitățile stabilesc, de obicei, acest nivel
între 2 și 2,5 puncte).
Nepromovarea unei discipline face necesară
repetarea ei și aceasta afectează media generală a
respectivului student. In general, înainte de a i se
retrage calitatea de student, dacă nu a fost
realizată media minimă cerută de universitate,

33
tânărului i se mai oferă, ca o regulă generală, o
perioadă de un semestru sau trimestru, timp în
care, prin activitatea desfășurată, el trebuie să-și
ridice media la, sau peste nivelul necesar.
Un student are și posibilitatea să urmeze
câteva cursuri în regimul promovat/nepromovat
(pentru a se califica în prima categorie el trebuie
sa obțină notele A, B, C sau D, iar pentru a doua
categorie notaF) caz în care, indiferent de situație,
nu-i este influențată media sa generală. Este, de
asemenea, cu putință, ca un student să opteze
pentru a urma un curs fără a primi creditele
corespunzatoare la sfirșitul perioadei.
Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul ca
tinerii merituoși se bucur de o mare atenție, de la
începutul până la sfârșitul studiilor. Dacă ei au
participat în liceu la un "Advance Placement
Program" organizat prin College Entrance
Examination pot primi la intrarea în facultate o

34
recunoștere a unor credite pentru anumite
discipline.
Dacă la sfârșitul semestrului sau trimestrului
un student realizează, spre exemplu, o medie de
3,50 sau mai mare, el este afișat pe lista de onoare
a decanului. Toți studenții merituoși pot urma
cursuri sau pot participa la realizarea de seminarii
special concepute pentru ei, pot primi, sub o formă
sau alta, diferite premii, iar la absolvire diploma
obținută poate fi însoțită de o distincție (de
exemplu: summa cum laude, magna cum laude și
cum laude pentru absolvenții cu medii mai mari de
3,90, 3,70 și 3,50).
Sistemul de instruire "undergraduate" mai
oferă și alte posibilități pentru student, cum sunt:
obținerea unor credite din cele necesare urmând
cursurile altei facultăți din aceeași universitate sau
cursurile altei universități. In calitate de student
vizitator; obținerea diplomei de licență cu dublă
specializare (aceasta presupune obținerea încă a
35
cca. 40 de credite); obținerea unor credite urmând
cursurile prin corespondență, admiterea la cursuri
"graduate" chiar dacă mai are de realizat 12-15
credite la nivel "undergraduate", urmarea unor
cursuri ROTC (Reserve Officers Training Corps),
care să-i permita studentului sau studentei să
devinăși ofițer în rezervă; obținerea diplomei de
licență frecventând cursurile serale.
In sistemul învățămâtului superior american,
desăvârșirea pregătirii unui specialist în marketing
se poate realiza în proporție hotărâtoare în
decursul perioadei de pregatire la nivel
"graduate", care are doua etape: cea în care se
obține diploma de ,,master" în specialitatea
marketing (Master of Business Administration - M.
B. A.) și cea pentru obținerea titlului de "doctor în
economie" în aceeși specialitate (unele
universități, urmând exemplul Universității
Harvard, acorda diploma de Doctor of Business
Administration - D. B.A., altele diploma de Doctor

36
of Philosophy - Ph. D., iar unele au programe
pentru amândouă).
Programele de "master" în domeniul economic
au cunoscut o creștere exponențialăîn ultimele
șase decenii, cifra anuală crescând de la cca. 5 000
la peste 50 000 de absolvenți. Dacă la începutul
deceniului șapte din secolul trecut ponderea
absolvenților cu diploma de master în specializări
economice față de totalul diplomelor de master
acordate într-un an în S. U. A. în toate specializările
economice era de 6%, aceasta a depășit 20% în
ultimele decenii. Înscriindu-se în această tendință
generală, numărul instituțiilor de învățămant
superior - unde există program de master în
marketing - se ridică în prezent la peste 460.
Admiterea într-un program de master se face
de regulă pe baza performanțelor realizate în
timpul studiilor "undergraduate", a rezultatelor
obținute la testul Graduate Management
Admissions Test(GMAT), care se susține în
37
prealabil (într-un an calendaristic acest test poate
fi susținut în patru momente diferite, în locuri bine
stabilitede pe teritoriul S. U. A. sau în alte țări),
precum și a două sau trei scrisori de recomandare.
Decizia de admitere mai ia în considerare și
experiența în muncă a solicitanților (în medie
aceștia au și 2-3 ani vechime în muncă în calitate
de licențiați), precum și calități deosebite ale
acestora pe linia relațiilor interumane și ca viitori
lideri.
Pentru admiterea unui candidat la cursurile de
master nu este absolut obligatoriu ca acesta să fie
posesorul unei diplome de licență în domeniul
economic. Statisticile arată că din totalul celor
înscriși în programe de master cca. 40-50% sunt
licențiati în domeniul economic (la nivel
"graduate" continuă studiile 30-35% din totalul
licențiaților), 25-30% sunt ingineri sau specialiști în
știinte exacte, 20-25% au licența în știintele

38
sociale, iar 5-10% pot fi chiar de formatie
umanista.
La nivelul cursurilor de master se urmarște
îmbogățirea pe o treaptă superioară a fondului de
cunoștinte economice generale, dar, mai ales,
specializarea cursanților în diferite domenii
economice, printre ele fiind și marketingul, astfel
ca aceștia să poată îndeplini cu succes după
absolvire activități cu caracter predominant de
conducere, coordonare și cercetare la diferite
niveluri care cer competențe ridicate, pentru
realizarea cu eficiență maximă a funcțiilor
unităților economice.
Un program tipic de master în marketing se
desfășoară pe parcursul a patru semestre de
activitate și presupune obținerea a 48-50 de
credite. Aceasta însemnează promovarea a 16-18
discipline, toate având simboluri între 500 și 600,
după care, doar la unele universități, se mai
susține și o teza de master. Sistemul de notare nu
39
diferă de nivelul "undergraduate", numai că de
data aceasta nota minima de trecere este C, iar
media minima impusă este, de obicei, 2,75.
In prima parte a programului de master sunt
oferite, de obicei, câteva discipline de
instrumentar (analiza statistică, aplicații ale
calculatorului electronic, analiza cantitativă în
economie, modele pentru luarea deciziilor),
discipline care vizeaza realizarea corespunzătoare
a funcțtiilor unității economice (contabilitate
financiară, contabilitate managerială, conducere
financiară, conducerea de marketing, conducerea
operațiunilor de productie), precum și analiza
microeconomica.
Partea a doua a unui program dă posibilitatea
parcurgerii unor discipline integratoare
(comportamentul organizațional, analiza con-
dițiilor activității economice, dreptul și problemele
economice, conducerea strategică), precum și a
încă patru discipline de marketing, alese dintr-un
40
portofoliu existent (foarte adesea acesta cuprinde
cursuri, cum sunt: analiza consumatorului,
cercetări de marketing pentru luarea deciziilor,
modelarea în marketing, dezvoltarea și conducerea
produselor, conducerea activității promoționale,
sisteme logistice, conducerea vânzătorilor,
marketing strategic, marketing internalional,
marketing industrial, marketing în sectorul public,
marketingul serviciilor, marketing social.
In aceste condiții, viitorul deținător al diplomei
de "master" are asigurată o bună pregătire
economică generală, el fiind, în același timp,
specializat pe un anumit domeniu al
marketingului, în care deține o pregătire la un
înalt nivel și este capabil să îndeplinească funcțlii
în care munca de concepție este precumpănitoare.
Prin modul în care sunt concepute, programele de
master pot da posibilitatea unor doritori să se
specializeze în două domenii înrudite. De
asemenea, existăși așa-numite "programe

41
executive de master", concepute pentru persoane
care dețin funcții de conducere în unități
economice și care pot să obțina o diploma de
"master" tot în cca. doi ani, fără întreruperea
activității (întâlnirile la facultate au loc, de obicei,
la sfârșit de săptămână).
Desăvârșirea pregătirii specialiștilor în
marketing la nivel "graduate" se face prin
programele de doctorat existente la cca. 90 de uni-
versități din S. U. A. (20 dintre acestea asigura
pregătirea a peste 75% din efectivul de
doctoranzi). Peste 85% din cei care obțin diploma
de doctor (D. B. A. sau Ph. D.) în specializarea
marketing devin cadre universitare, acoperind
necesitățile celor peste 1 500 de posturi existente
și doar 10-15% ajung în cercetarea științifică sau în
practica economică, în acest din urma caz
desfășurând cu prioritate munca de concepție și de
conducere în acest domeniu.

42
 Peste 90% din cei admiși la doctorat dețin deja
diploma de master și au nevoie de cca. trei ani
pentru încheierea programului și susținerea tezei
de doctorat. In mod excepțional sunt admiși la
doctorat tineri deosebit de valoroși, care au doar
studii "undergraduate" și carora le sunt necesari
cca. patru ani pentru finalizarea programului.
Criteriile pentru admitere sunt asemănatoare
cu cele folosite la programul de master, exigența
fiind însă mult mai ridicată (foarte frecvent un
"admis" este recrutat din 15-20 de candidați). Din
procedura de admitere nu lipsește, de data
aceasta, și o întâlnire a candidatului cu
reprezentanți din facultate, cadre didactice și
doctoranzi, în timpul unei vizite speciale pe care
acesta o face la universitatea respectivă.
Programul unui doctorand este putemic
individualizat, dar el trebuie circumscris cerințelor
generale existente. Sub îndrumarea unui comitet

43
format din mai mulți profesori, doctorandului i se
cere să parcurgă trei faze în programul său:
Prima fază presupune, în primul rând,
dobândirea unor cunoștințe prin urmarea unor
cursuri la nivel "graduate" în domenii ca: produc-
ție, contabilitate, finanțe, marketing, pentru
înțelegerea operațiunilor și funcțiilor unei unități
economice, văzute din perspectiva conducerii
acestora. In al doilea rând, se cere un minimum de
cunoaștere în analiza economică la nivel micro și
macroeconomic, în metode și tehnici cantitative,
care fac uz de calculul electronic, precum și în
teoria comportamentului organizațional. Dacă
doctorandul are o foarte bună bază în aceste
domenii prin pregatirea sa anterioară la nivel
de ,,master", el poate fi scutit de câteva din cele
14-15 discipline cerute de această fază.
Faza a doua reprezină componenta central în
ceea ce privește cursurile urmate la doctorat
(acestea sunt toate la niveluri de 600 și 700). De
44
obicei, sub consilierea comitetului de îndrumare,
doctorandului i se stabilesc 5-6 discipline din
domeniul marketingului, domeniul principal de
specializare, trei discipline dintr-un al doilea
domeniu apropiat (Supporting Field) și trei
discipline din categoria celor metodologice (Basic
Tool Area). Foarte frecvent, între disciplinele de
marketing prezente la nivel de doctorat figurează:
metode de cercetare în marketing,
comportamentul în cadrul piețelor, cercetare
manageriala în marketing, modele și sisteme de
marketing, micromarketing, macromarketing,
istoria gândirii de marketing, teoria marketingului,
studii independente în marketing.
După ce cursurile din faza a doua au fost
promovate cu rezultate corespunzătoare (în
general sunt considerate note de promovare doar
A și B), doctorandul trebuie să susțină examene
finale în domeniul principal de specializare și,
deseori, în celelalte două domenii, după care el

45
este admis la candidatură, moment din care are la
dispoziție patru ani pentru susținerea tezei de
doctorat. Pentru a satisface exigențele diferitelor
discipline din faza a doua, doctorandului i se
solicităși elaborarea unor referate care-i permit să
câștige experiența în munca de cercetare.
Totodata, prin cerințele programului, doctorandul
este folosit și în munca didactică (el predă un
anurnit curs câtorva serii de studenți), activitate
prin care acesta câștigă și experiență pedagogică,
deosebit de utilă pentru viitoarea sa carieră de
profesor.
Ultima fază, cea a tezei de doctorat,
reprezintă, de obicei, ultimele 30 de credite din
cele 90 necesare pentru încheierea unui program
de doctorat (nivelul la care sunt înregistrate este
799). Sub îndrumarea unui comitet de doctorat
format din trei profesori îndrumatori, doctorandul
pregatește și susține public, mai întâi, propunerea
de teză de doctorat. La această susținere, din

46
comitet mai fac parte încă doi profesori, pe lângă
cei trei îndrumători. In final, susținerea tezei
elaborate se face în fața comitetului format din cei
trei, care va hotarâ dacă se poate acorda sau nu
titlul de doctor în economie.
In încheierea prezentării acestor coordonate
importante ale învățământului superior de
marketing din S.U.A., subliniem că dinamismul
deosebit de accentuat atât pe planul teoriei
marketingului, cât și al practicii acestui domeniu,
care a apărut în familia disciplinelor economice
abia în secolul trecut, impune eforturi permanente
și căutari pentru a face față la cât mai înalt nivel
solicitărilor mereu crescânde ale societății.

47
 4. FACULTATIV

Repere în evoluția marketingului românesc.

- Publicat în 2017 -
Prof.univ.emerit dr.dr.h.c. Iacob CĂTOIU

Apariţia marketingului în constelaţia

disciplinelor din învăţământul superior economic

48
din ţara noastră, cu 40 de ani în urmă, a fost
rezultatul unui proces gradual, a unor acumulări de
ordin cantitativ şi calitativ, favorizat de factori de
natură endogenă şi exogenă. Văzut din interior, se
poate afirma că încă din deceniul anterior au fost
generate semnale numeroase, care prevesteau
apariţia noului tărâm ştiinţific şi pe meleagurile
noastre. Chiar dacă în perioada 1961 – 1966
promoţia de studenţi a Facultăţii de Comerţ, din
care am facut şi eu parte, nu a cunoscut nici măcar
cuvântul „marketing”, nu se poate uita că în aceşti
ani, cu deosebire după 1964, s-a produs o evidentă
desovietizare a învăţământului românesc, o
renunţare la unele dogme ale anilor ’50 , o
anumită reorientare a sa spre realităţile
autohtone. Atitudinea României, singura ţară din
49
lagărul prosovietic care s-a opus intervenţiei
brutale din Cehoslovacia, în primăvara anului
1968, a avut un efect semnificativ în direcţia
îmbunătăţirii imaginii ţării noastre în rândul ţărilor
dezvoltate din vest, favorizând şi înfiriparea unor
legături pe linia învăţământului şi culturii. Într-un
astfel de mediu, mai puţin ostil promovării unor
idei noi în gândirea şi practica economică, în ultimii
ani ai deceniului şapte se remarcă o intensificare a
preocupărilor pentru cercetarea problematicii
pieţei. Anul 1967 a marcat un moment foarte
important al noii deveniri. În acest an au văzut
lumina tiparului două cărţi de referinţă scrise de
autori români: C. Florescu şi O. Snak au publicat
cartea „Cererea de mărfuri a populaţiei” la Editura
Ştiinţifică, iar M.C.Demetrescu lucrarea
50
„Elasticitatea cererii populaţiei” la Editura
Academiei. Totodată, în biblioteci îşi fac apariţia
unele cărţi publicate în ţări dezvoltate cu
economie de piaţă cum sunt cele aparţinând lui F.
Bouquerel „L’etude des marches au service des
entreprises” apărută la Editura Presses
Universitaires de France, Paris, 1964 şi M.
Biscayart, „Le marketing, nouvelle science de la
vente” publicată de Editions Gerard&Co., Verviers,
Belgia în 1967. Un impact deosebit l-au exercitat şi
unele traduceri, între care C.A.Moser „Metode de
anchetă în investigarea fenomenelor sociale”,
apărută la Editura Ştiinţifică în 1967; G. Udny Yule ;
M. G. Kendall

51
 “  Introducere în teoria statisticii” Editura
Ştiinţifică, 1969; A. Kaufmann “Metode şi modele
ale cercetării operaţionale” Editura Ştiinţifică,1967.
Acelaşi an -1967- face posibilă înfiinţarea unor
institute de cercetare ştiinţifică economică, între
care Institutul de cercetări comerciale, Institutul
de conjunctură, precum şi apariţia unor reviste
cum a fost „Comerţul modern”, care vor
reprezenta repere distinctive pentru promovarea
teoriei marketingului în România. La sfârşitul
acestui deceniu, la Academia de studii economice,
se predau cursuri ca „Studierea pieţei interne”,
„Conjunctura şi prospectarea pieţelor
internaţionale de mărfuri” iar în 1969, la Editura
Politică, este publicată cartea „Marketing-

52
prospectarea pieţei” al cărei autor a fost
M.C.Demetrescu.
Pe plan mondial, la vremea respectivă,
marketingul se afla în stadiul reconceptualizării
(Florescu C. şi alţii, 1992) afirmându-se o tendinţă
care la Bucureşti a fost denumită şi consacrată ca
„noul concept de marketing” (Florescu C. şi alţii,
1992). Demersul ştiinţific realizat la sfârşitul anilor
60 şi începutul anilor ’70 este un promotor al
noului în economie, în general, în marketing în
special. Cele 27 de cursuri universitare existente
astăzi în portofoliul Catedrei de marketing au fost
la vremea apariţiei şi au rămas şi astăzi noutăţi
absolute pe plan naţional.
Într-un climat caracterizat de aceste
coordonate, numeroasele semnale, pe tot mai
53
multe planuri, au făcut ca în anul 1971 să asistăm
la constituirea marketingului într-un domeniu
recunoscut şi din punct de vedere formal în
diferite modalităţi. Din acest an în cadrul
Facultăţii de Comerţ din Academia de studii
economice se înfiinţează Catedra de Marketing şi
începe să se predea pentru prima dată într-o ţară
din Europa Centrală şi de Est un curs universitar
denumit „Marketing”, precum şi cursul
„Marketing-conjunctura şi prospectarea pieţelor
internaţionale de mărfuri”.
În lucrările de specialitate ca şi în conştiinţa
colectivă, apariţia marketingului în România este
legată de includerea în anul 1971 în planul de
învăţământ al Facultăţii de Comerţ a primului curs
universitar intitulat „Marketing” (Balaure V. şi
54
alţii, 2005). În condiţiile istorice de atunci,
preluarea, fără traducere, a termenului a stârnit
controverse şi chiar dispute alimentate şi de
discuţiile similare purtate în alte ţări şi în special
în Franţa.
Introducerea marketingului a pus în primul
rând probleme deosebite de ordin lingvistic,
conceptele şi termenii cu care astăzi operăm şi
comunicăm uşor, la vremea respectivă nu existau,
autorii fiind nevoiţi să cerceteze şi sub acest
aspect problematica marketingului, plasându-se
pe poziţia de creatori de neologisme, căutările
fiind dificile, riscante, contestabile.
Prin eforturile unui grup de entuziaşti din
practica economică, din cercetarea ştiinţifică şi
din învăţământul superior, în acelaşi an se
55
constituie şi Asociaţia Română de Marketing
(AROMAR) care va deveni unul din nucleele
promovării marketingului atât sub aspect teoretic
cât şi practic. Cele două reviste editate de
AROMAR – „Buletin de Marketing” şi „Marketing
Design”, ca şi diferite alte materiale publicate sub
egida asociaţiei au contribuit la popularizarea pe
scară largă a conceptelor, principiilor, metodelor
şi tehnicilor de marketing în rândul specialiştilor
din economia românească.
Tot anul 1971 este şi cel al organizării celui
de-al V-lea Seminar Internaţional de Marketing la
Timişoara, acţiune realizată cu contribuţia
hotărâtoare a Federaţiei Internaţionale de
Marketing condusă de Iosif Constantin Drăgan,
prin care s-a înfăptuit şi conectarea atât de
56
necesară la dimensiunea internaţională a
marketingului. Pe parcursul aceluiaşi an în
Academia de studii economice sunt litografiate
două suporturi de curs – C.Florescu, „Introducere
în marketing” şi Al. Zamfir, „ Marketing-
conjunctura şi prospectarea pieţelor
internaţionale de mărfuri”, iar în Editura
Academiei se publică lucrarea întitulată „Metode
cantitative în marketing” de M.C. Demetrescu,
aceasta constituind baza cursului care se va preda
în anii următorii, până în 1978, „Metode de
cercetarea a pieţei”.
Deceniul opt, mai ales în prima sa parte, a
reprezentat o perioadă de dezvoltare atât
extensivă cât şi intensivă a marketingului în
România, dar în acelaşi timp, trebuie menţionat
57
că decalajul între teorie şi practică a crescut din ce
în ce mai mult. La Academia de studii economice
se litografiază în 1973 „Cursul de marketing” iar
doi ani mai târziu acelaşi colectiv – C. Florescu,
coordonator, D. Patriche, R. Emilian, V. Danciu, N.
Al. Pop, V. Adăscăliţei, Gh. Dumitru, M. Ispăşescu
– publică în Editura Didactică şi Pedagogică
primul manual propriu-zis intitulat „Marketing”,
în care erau abordate numeroase aspecte ale
teoriei generale ale marketingului modern. Tot în
1973 se reediteză cartea „Marketing –
prospectarea pieţei” iar C. Florescu şi D. Patriche
semnează cartea „ Prospectarea pieţei”, publicată
în Editura Ştiinţifică.

58
 Manualul de Marketing, coordonat de prof. C.
Florescu a făcut istorie, fiecare ediţie marcând
salturi în dezvoltarea domeniului în ţara noastră.
Următorul an a fost favorabil apariţiei unor
cărţi destinate marketingului internaţional –
domeniu care dobândeşte o tot mai largă
recunoaştere. Acestea sunt: „Elemente de
marketing internaţional”, de Al. Zamfir şi D. Floru,
publicată la Editura Academiei în 1974,
„Marketing – conjunctura şi prospectarea pieţelor
internaţionale”, de Al. Zamfir apărută la Editura
Didactică şi Pedagogică în 1974. Treptat, se fac
remarcate şi unele preocupări în direcţia
marketingului industrial. După ce, în 1972, doi
specialişti în Economie politică, C. Manolescu şi G.
Părăianu, au prezentat o seamă de elemente
59
fundamentale în cartea „Desfacerea produselor
industriale şi marketingul” publicată la, Editura
Politică, în următorii ani, până în 1978, în
Academia de studii economice s-a predat şi un
curs de „Marketing Industrial’’ pentru acoperirea
căruia cu material scris D. Patriche publică
lucrarea omonimă, mai întâi în litografia
Academiei de studii economice, în 1975 şi apoi la
Editura Tehnică, în 1977. Marketingul turistic a
beneficiat în 1975 de o carte întitulată
„Marketingul în Turism”, publicată de E. Nicolescu
la Editura Sport-Turism.
În cursul anului 1976 se remarcă apariţia în
litografia Academiei de studii economice a primei
colecţii româneşti cu titlul „ Cazuri de marketing,
autori I. Cătoiu şi N. Al. Pop, precum şi a unei
60
culegeri întitulată „Marketing intern şi
internaţional”, publicată la Editura Politică, sub
coordonarea lui M. C. Demetrescu, la realizarea
căreia au participat specialişti români şi străini.
Literatura cu caracter preponderent metodologic
se imbogăţeşte prin cartea întitulată „ Modelarea
fenomenelor de piaţă”, publicată de E. Nasta şi F.
Vasilescu în Editura Politică în 1977.
Chiar dacă nu au avut posibilitatea să se
constituie în catedre distincte de marketing,
câţiva specialişti din alte centre universitare au
contribuit, într-un fel sau altul, la răspândirea
teoriei marketingului în ţara noastră. Venind
dinspre economia politică spre marketing, un
grup aparţinând şcolii superioarea ieşene – P.
Mâlcomete, I. Niţă, M. Vorszak, A. Vorszak, G.
61
Medrihan – a publicat în 1972, la Editura Junimea,
cartea „Marketing şi creşterea economică”. Trei
ani mai târziu, P. Mâlcomete, A. Vorszak şi M.
Vorszak au publicat în aceeaşi editură cartea
„ Strategii de Marketing”, iar în 1979, aceştia
împreună cu alţi trei specialişti, G. Medrihan, A.
Tacu şi M.C. Demetrescu, au oferit celor interesaţi
un „Dicţionar de marketing”. Un start promiţător
spre marketing au luat şi doi autori din spaţiul
academic al Timişoarei, D. Mareş şi V. Crăciunescu
prin cartea „Economia cecetării şi dezvoltării
produselor”, apărută la Editura Facla în 1973,
precum şi trei reprezentanţi ai Clujului, Gh.
Ionescu, R. Mleşniţă şi N. Paina, care, în 1980, au
publicat cartea „ Metode şi tehnici de cercetare a
produselor” la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
62
Cu sprijinul Editurii Ceres, craiovenii au oferit
pieţei două cărţi din domeniul agromarketingului,
una în 1979 – „ Marketingul în agricultură” de A.
Găburici şi I. Negură şi a doua în 1980, întitulată
„ Marketingul, calitatea şi competitivitatea
produselor agroalimentare” de G. Mănoiu.
Pe parcursul deceniului opt sunt elaborate
şi unele teze de doctorat în care s-a abordat o
paletă largă de teme din domenii ca marketing
educaţional, marketing intern, marketing
internaţional, cercetarea şi modelarea
fenomenelor pieţei, relaţii publice, politici de
marketing, comportamentul consumatorului,
activitatea promoţională, etc. Prin publicarea
unora dintre acestea cum ar fi „Comportamentul
consumatorului” de L. Curta, la Editura
63
Institutului de Economia Comerţului Interior şi a
Turismului în 1979 sau „Marketingul exporturilor
complexe” de A. Vorszak apărută la Editura
Politică în 1976, rezultatele au fost mai bine
difuzate. În acest domeniu se organizează şi tot
mai multe cursuri postuniversitare de marketing,
în special de către Academia de studii economice,
în interiorul acesteia sau în teritoriu, se
reorientează activitatea centrelor de
perfecţionare de tip CEPECA ( aceasta a jucat un
semnificativ rol de pionerat în răspândirea
marketingului) lăsând tot mai mult loc şi
problematicii de marketing, se desfăşoară tot mai
multă cercetare ştiinţifică academică sau la
nivelul unor institute de cercetări ( între acestea
s-au remarcat Institutul de Economia Comerţului
64
Interior şi a Turismului şi Institutul de Economie
Mondială) pe tematică de marketing.
Dintre manifestările ştiinţifice din ce în ce
mai numeroase, organizate periodic, se detaşează
Congresul Internaţional de Marketing de la
Bucureşti, din anul 1974, care a reunit un număr
impresionant de specialişti români şi străini din
domeniul marketingului. Alături de revistele deja
menţionate, în popularizarea şi promovarea
marketingului atât sub aspect teoretic cât şi
practic s-au remarcat între altele şi publicaţii ca
„ Viaţa Economică” şi, mai ales, „ Revista
Economică”.
După 1980, într-un climat politic şi
economic din ce în ce mai nefavorabil,
promovarea marketingului se loveşte de tot mai
65
multe bariere. Disciplinele de marketing la nivelul
învăţământului superior continuă să fie prezente,
practic, doar în planurile de învăţământ ale
Facultăţii de Comerţ din Academia de studii
economice din Bucureşti. În 1980, un colectiv al
Catedrei de Marketing, format din C. Florescu –
coordonator – Al. Zamfir, D. Patriche, V. Balaure,
I. Cătoiu, V. Danciu, R. Rmilian, N.Al. Pop, V.
Olteanu şi G. Stănciulescu editează în litografia
Academiei de Studii Economice un „ Curs de
Marketing”, iar în anul următor acelaşi colectiv de
autori semnează cartea „ Marketing” publicată la
Editura Didactică şi Pedagogică. Litografia
Academiei de studii economice permite grupului
de autori C. Florescu – coordonator - D. Patriche,
V. Balaure, Şt. Boboc, I. Cătoiu, R. Emilian, V.
66
Olteanu, N. Al. Pop realizarea unui alt „ Curs de
Marketing”. Pentru a întări partea aplicativă a
acestuia în 1981, 1982 şi 1987 prin litografia
Academiei de Studii Economice a fost publicată
câte o „ Culegere de probleme şi cazuri la cursul
de marketing”, destinată în principal studenţilor şi
celor care au frecventat cursurile
postuniversitare, avându-i ca autori pe C. Florescu
– coordonator - D. Patriche, V. Balaure, Şt. Boboc,
I. Cătoiu, R. Emilian, V. Olteanu, N. Al. Pop şi G.
Stănciulescu, la ultima ediţie adăugându-se I.
Cetină şi Gh. Orzan. Studenţii de la specializarea
Economia serviciilor de alimentaţie publică şi
turism din cadrul Facultăţii de Comerţ,
specializare înfiinţată în 1977, au beneficiat şi ei
de un curs litografiat în Academia de Studii
67
Economice în 1984 întitulat „ Marketing în
alimentaţia publică şi turism” autori fiind V.
Balaure – coordonator - C. Florescu, D. Patriche, I.
Cătoiu, R. Emilian şi V. Olteanu.
În prima parte a acestui deceniu au fost
publicate câteva cărţi mai semnificative. Acestea
sunt „Analiza de sisteme în marketing”, de M. C.
Demetrescu, apărută la Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică în 1982, Mecanismele decizionale în
marketing”, de M. C. Demetrescu, apărută la
Editura Politică în 1983, „Experiment şi Euristică
în Economie”, de M. Stoica, I. Cătoiu şi C. Raţiu –
Suciu, apărută la Editura Ştiinţifică în 1983 şi
„Modele ale investigării comportamentului
consumatorului” de V. Neagu, V. Ştefănescu şi N.
Teodorescu, publicată de OIDCI în 1984.
68
 În anul 1983 se realizează şi prima
participare din România cu o comunicare
ştiinţifică semnată de C. Florescu şi I. Cătoiu,
întitulată „Marketing in Romania – Theory and
Practice” („Marketingul in România – teorie şi
practică”)prezentată de cel de-al doilea autor la
Conferinţa Anuală a Asociaţiei Americane de
Marketing, Dearborn, Michigan, S. U. A.
Cea de-a doua parte a deceniului a fost practic
lipsită de noi cărţi de marketing publicate în
edituri, aproape toată activitatea publicistică
rezumându-se la articole de revistă şi la eventuale
culegeri de comunicări ştiinţifice.
Evenimentele istorice de la sfârşitul anului
1989 din ţara noastră au generat o adevărată
explozie şi pe tărâmul marketingului, declanşând
69
numeroase resorturi şi energii nebănuite.
Începând cu anul universitar 1990/1991,
marketingul a fost recunoscut ca specializare
distinctă în învăţământul superior. Alături de
Facultatea de Comerţ din Academia de studii
economice, care în 1995 a avut prima promoţie de
licenţiaţi în marketing, această specializare apare
şi în planurile de învăţământ ale altor instituţii de
învăţământ superior public sau particular.
Totodată, o seamă de discipline din familia
marketingului fac obiect de studiu şi la alte
specializări din învăţământul economic precum şi
la specializări din afara acestuia, inclusiv în
învăţământul liceal economic.
Ultima ediţie (cea de-a patra) a manualului de
marketing coordonată de prof. Florescu apărută
70
în anul 1992 la Editura Marketer, marca apoteotic
sfârşitul etapei de creştere a marketingului,
lucrarea fiind distinsă cu premiul Virgil Madgearu
al Academiei Române. De reţinut primul tiraj
(25.000 de exemplare), epuizat în circa 6 luni de la
apariţie.
Studenţilor specializării Markrting le-au
fost oferite spre studiu un întreg buchet de
discipline din această familie, unele obligatorii,
altele opţionale şi anume: Bazele marketingului,
Cercetări de marketing, Tehnici promoţionale,
Studierea comportamentului consumatorului,
Marketing internaţional, Marketingul serviciilor,
Marketing industrial, Agromarketing, Marketing
social – politic, Sisteme informatice în marketing,
Joc de întreprindere. Pentru studenţii altor
71
specializări din Academia de Studii Economice, în
afara marketingului, se predau cursuri cum sunt
Marketing, Marketing şi gestiune comercială, ,
Marketing turistic, Marketing predat la Facultatea
de Studii Economice în Limbi Străine ( engleză,
franceză, germană).
Din anul universitar 1995/1996 în
Facultatea de Comerţ s-au organizat şi studii
aprofundate în specializarea „Sisteme de
marketing” nivel la care s-au studiat următoarele
discipline: Comunicaţia în marketing, Logistica
mărfurilor, Marketing social-politic, Marketing
comparat, Metode şi modele în marketing,
Sisteme expert în marketing.
La toate acestea se adaugă amplificarea
pregătirii prin sistemul doctoranturii,
72
reorganizarea cursurilor postuniversitare de
marketing, organizarea unor cursuri de
perfecţionare a specialiştilor, realizarea unor
activităţi de consultanţă, organizarea unor
manifestări ştiinţifice.
Noile oportunităţi au condus în aceşti ani şi
la intensificarea activităţii publicistice. Între
apariţiile editoriale ale perioadei, la care au
contribuit mulţi dintre membrii Catedrei de
Marketing se disting următoarele lucrări:
„Marketing”, autori C. Florescu, I. Cătoiu, V.
Balaure, Şt. Boboc, V. Olteanu, N. Al. Pop, apărută
la Editura Marketer, Bucureşti, 1992, distinsă cu
Premiul Academiei Române, „Tehnici
promoţionale”, de V. Balaure, I. C. Popescu şi D.
Şerbănică, apărută la Editura Metropol, Bucureşti,
73
1995, „Marketingul serviciilor” de V. Oltenu şi I.
Cetină apărută la Editura Marketer – Expert,
Bucureşti, 1995, „Marketing industrial” de D.
Patriche, apărută la Editura Marketer – Expert,
Bucureşti, 1994, „Marketing – probleme, cazuri,
teste” de L.Anghel, C. Florescu şi R. Zaharia,
apărută la Editura Metropol, Bucureşti, în trei
ediţii – 1994, 1995, 1996 şi „Programe de
marketing” de D. Patriche publicată la Editura
Expert, Bucureşti, 1995.
Un eveniment de rezonanţă naţională şi
internaţională l-a constituit organizarea şi
desfăşurarea, în toamna anului 1996, a
Conferinţei Internaţionale dedicate aniversării a
25 de ani de învăţământ de marketing în România
la care au participat peste 250 de cadre didactice
74
cercetători şi membri ai comunităţii de afaceri
româneşti şi internaţionale, fiind prezentate 174
de comunicări ştiinţifice.
Un moment de răscruce în evoluţia
domeniului şi specializării Marketing l-a costituit
intrarea în vigoare, începând cu anul universitar
1998/1999 a noilor planuri de învăţământ pentru
specializarea „Marketing” a Facultăţii de Comerţ
din Academia de Studii Economice. Asfel, în
conformitate cu acestea, sunt create două trasee
distincte în anii terminali ( III şi IV ), „Politici de
marketing” şi „Cercetări de marketing” şi sunt
introduse discipline noi, unele în premieră pentru
învăţământul universitar de specialitate din
România. Disciplinele studiate de către studenţii
specializării Marketing au fost: Marketing 1 şi 2,
75
Cercetări de marketing 1 şi 2, Tehnici
promoţionale 1 şi 2, Studiul comportamentului
consumatorului, Marketing internaţional,
Marketingul serviciilor, Business-to-Business
marketing, Marketing agroalimentar, Marketing
social-politic, Marketing financiar-bancar,
Marketing turistic, Marketing direct, Analiza
mediului de marketing, Logistica, Marketing
strategic, Cercetarea pieţelor internaţionale,
Cercetări calitative de marketing,
Cybermarketing, Relaţii publice, Analiza
informaţiilor de marketing, Simulări de
marketing.
În cadrul Facultăţii activează, din 1997,
„Marketer” – Clubul de Marketing al studenţilor

76
Facultăţii de Comerţ şi apare revista „Marketer
Club”, devenită ulterior „Marketer”.
În anul 2000 au debutat activităţile în
cadrul Programului de Master „Marketing şi
comunicare în afaceri” – prima promoţie
absolvind în 2002. Disciplinele studiate în cadrul
Programului au fost Management-marketing,
Cercetare şi modelare de marketing, Comunicaţia
de marketing a organizaţiei – concepte şi strategii,
Tehnici de comunicare în marketing,
Comportamentul consumatorului, Marketing pe
internet, Engleză, Proiecte.
În plan editorial şi publicistic este de
semnalat apariţia volumului de referinţă
„Marketing” elaborată de un colectiv coordonat
de V. Balaure, din care fac parte V. Adăscăliţei, C.
77
Bălan, Şt. Boboc, I. Cătoiu, V. Olteanu, N. Al. Pop
şi N. Teodorescu, publicat în Editura Uranus,
Bucureşti, 2000. Alte apariţii de referinţă sunt
reprezentate de lucrările cu caracter aplicativ
„Aplicaţii în marketing”, de L. Anghel, C. Florescu,
R. Zaharia, apărută la Editura Expert, Bucureşti,
1999, „Metode şi tehnici utilizate în cercetările de
marketing. Aplicaţii”, de I. Cătoiu, C. Bălan, B.
Onete, I. C. Popescu şi C. Vegheş, publicată de
Editura Uranus, Bucureşti, 1999 şi „Tehnici
promoţionale” – probleme, analize şi studii de
caz” de V. Balaure, coordonator, I. C. Popescu, D.
Şerbănică şi C. Vegheş, apărută la Editura Uranus,
Bucureşti, 1999. Doi ani mai târziu -2001- este
lansată colecţia de carte de specialitate
„Biblioteca de Marketing”, apărând şi primele
78
titluri în cadrul acesteia: Gh.Orzan, „Sisteme
informatice de marketing”, Editura Uranus,
Bucurşti, 2001, C. Bălan, „Logistica”, Editura
Uranus, Bucureşti,2001, L. Anghel şi C. Petrescu,
„Business-to-business marketing”, Editura
Uranus, Bucureşti, 2001, N. Al. Pop, I. Dumitru
„Marketing internaţional”, Editura Uranus,
Bucureşti, 2001 şi I. C. Popescu – „Comunicarea în
marketing”, Editura Uranus, Bucueşti, 2001. Tot în
anul 2001 este lansat în activitate Centrul de
Excelenţă în Marketing de pe lângă Catedra de
Marketing a Facultăţii de Comerţ din Academia de
Studii Economice.
Evidenţiind acest adevărat „boom”editorial,
remarcăm o dimensiune importantă a „misiunii”
asumate de colectiv, aceea de a promova
79
marketingul în România, în celelalte universităţi
din ţară precum şi în activitatea practică utilizând
o gamă largă de mijloace specifice. Practic, nu
există instituţie de învăţământ superior din
România în care să nu fie prezent colectivul de la
Bucureşti: manuale, cadre didactice asociate,
doctoranzi etc.
O astfel de postură liber asumată de
colectiv şi înţeleasă ca o datorie patriotică, cu
filon adânc în specificul învăţământului românesc
s-a aflat de-a lungul timpului în raporturi
antagonice cu „linia” oficială vremii. Uneori cu
vehemenţă, alteori cu diplomaţie, dar
întotdeauna cu argumente ştiinţifice şi cu
respectul cuvenit, reprezentanţii şcolii şi-au
susţinut răspicat punctele de vedere.
80
 Revistele de specialitate care peisajul editorial
al marketingului academic românesc: „Marketing
Management – Studii – Cercetări – Consulting”,
„Management & Marketing”, „Revista Română de
Marketing” sau „Marketing online”.
În prezent există un consens în rândul
specialiştilor din breasla economică privitor la
stadiul de maturitate în care se află marketingul
academic românesc., care a preluat fondul ideatic
principal din literatura de specialitate mondială –
de referinţă – şi l-a dezvoltat prin integrarea unor
elemente specifice economiilor în tranziţie şi a
unor particularităţi ale demersului economic
românesc. Este sugestivă dezvoltarea cunoscută
în ultimul deceniu a unor specializări de
accentuată actualitate şi în marketingul
81
românesc, cum ar fi: cybermarketingul,
marketingul relaţional, marketingul direct sau
studiile şi cercetările întreprinse în „zone” mai
puţin frecventate ale domeniului precum:
marketingul sanitar, marketingul cultural,
marketingul ecleziastic sau marketingul sportiv.
Stadiul de maturitate poate fi considerat ca
atins mai ales prin apariţia Facultăţii de
Marketing, în 12 iunie 2003, care a dat un nou
impuls marketingului, plasându-l acolo unde îi
este locul, alături de alte domenii, deja
consacrate: finanţe, contabilitate, management,
relaţii economice internaţionale, comerţ etc.
Existenţa unei literaturi de marketing
consacrate, care, în ultimii 15 ani, a oferit aproape
500 de titluri distincte apărute în edituri naţionale
82
acreditate şi beneficiind, în casi-totalitatea
cazurilor de autori provenind din mediul
academic reprezintă încă o dovadă a maturităţii
şcolii româneşti de marketing.
În prezent numeroase cadre didactice,
absolvenţi ai ASE, sau cu pregătirea prin doctorat
la Marketing, activează la Sibiu, Alba Iulia, Cluj,
Iaşi, Bacău, Timişoara, Reşiţa, Constanţa, Oradea,
Ploieşti, Braşov, Târgu Jiu, Arad, etc.

După cum se cunoaşte, România este

participantă la Procesul Bologna încă de la
momentul lansării sale în 1999. Prin aderarea la
principiile Declaraţiei de la Bologna, învăţământul
superior din România s-a aflat în ultimul deceniu
într-un proces de restructurare, fiind adoptat un
83
cadru legislativ complex, pentru a asigura
îndeplinirea cerinţelor de armonizare cu sistemele
de învăţământ existente în Uniunea Europeană,
pentru crearea spaţiului de educaţie europeană
până în anul 2010.
În conformitate cu angajamentele asumate
prin semnarea Declaraţiei de la Bologna şi a
Declaraţiei de la Berlin, România acţionează
pentru:
a. promovarea programelor de studii pe trei
cicluri; începând cu anul universitar 2005-2006,
procesul de învăţământ universitar se organizează
pe ciclurile europene de studii, respectiv:studii
universitare de licenţă, studii universitare de
masterat, studii universitare de doctorat.

84
 b. corelarea mai strânsă cu sistemele de
învăţământ europene
c. intensificarea mobilităţii forţei de muncă
d. internaţionalizarea sistemului de
învăţământ superior din România.
Desigur, este dificilă surprinderea atâtor momente
de referinţă în evoluţia marketingului produse într-
o perioadă de numai 40 de ani dar marcată de atât
de multe schimbări de ordin economic, social,
politic. Prin toate realizările sale marketingul a
demonstrat că rămâne un domeniu peren,
important şi util pentru toţi cei implicaţi în viaţa
cotidiană, indiferent de aspectele acesteia. Suntem
convinşi că, prin contribuţia şcolii, a comunităţii
ştiinţifice şi a celei de afaceri, marketingul va
dobândi poziţia pe care o merită în câmpul
85
conceptual al ştiinţei dar şi în sfera sa aplicativă, la
nivelul organizaţiilor româneşti. Catedra de
Marketing din cadrul Facultăţii de Marketing a
Academiei de Studii Economice îşi propune să
rămână acelaşi element de rezistenţă în
dezvoltarea marketingului, în integrareCa sa în
activitatea organizaţiilor şi instituţiilor româneşti.


CONTINUARE ÎN TRATATUL DE PESTE 600 DE
PAGINI CU TITLUL - IACOB CĂTOIU DESPRE
MARKETING. ANTOLOGIE -
CARE VA FI PUBLICAT ÎN CURÂND, ÎN 2018.

Analizând evoluția din ultimii ani, starea

generală a Facultăţii de Marketing la 1 octombrie
2017 poate fi apreciată ca fiind una bună spre
86
foarte bună ţinând cont de modul actual de
organizare a facultăţii, programele de studii ale
acesteia sau situaţia sa financiară, precum şi
modul în care a fost asigurată calitatea activităţii
educaţionale şi de cercetare ştiinţifică, respectiv
elementele de ordin etic care au caracterizat
funcţionarea facultăţii.
Structura organizatorică a Facultăţii de
Marketing din cadrul Academiei de Studii
Economice din Bucureşti includea următoarele
componente:
1. Pentru legislatura 2016-2020, conducerea
Facultăţii de Marketing este exercitată de catre
Decanatul Facultăţii de Marketing, alcătuit din
decan - Profesor universitar doctor Călin Petrică
VEGHEȘ, şi 3 prodecani - Profesor universitar
doctor Ionel DUMITRU, Profesor universitar doctor
Mihai Cristian ORZAN, Profesor universitar doctor
Ioana Cecilia POPESCU, respectiv Consiliului
Facultăţii de Marketing alcătuit din 15 cadre
didactice şi 6 reprezentanti ai studenţilor.
87
 2. Departamentul de Marketing, condus de
domnul director prof. univ. dr. Laurenţiu - Dan
ANGHEL care avea în componenţă la 2 oct. 2017,
un număr de 41 de cadre didactice.
Pe grade didactice situați era următorea: 
Prof. univ. dr. (19): Laurențiu Dan Anghel, Carmen
Bălan, Ștefan Boboc, Ștefan Claudiu Căescu, Iuliana
Cetină, Ionel Dumitru, Alina Filip, Gheorghe Orzan,
Mihai Cristian Orzan, Eva Cristina Petrescu, Nicolae
Al. Pop, Ioana Cecilia Popescu, Mihai Ioan Roșca,
Aurelia Felicia Stăncioiu, Daniel Șerbănică, Nicolae
Teodorescu, Călin Petrică Vegheș, Diana Maria
Vrânceanu, Răzvan Zaharia
Conf. univ. dr. (10): Alin Valentin Angheluță,
Andreea Mihaela Barbu, Mihaela Constantinescu,
Anca Francisca Cruceru, Mihai Diaconescu, Bogdan
Georgescu, Florin Tudor Ionescu, Daniel Moise,
Violeta Rădulescu, Alin Stancu,
Lect. univ. dr. (9): Carmen Acatrinei, Raluca
Brandabur, Narcisa Georgeta Ciobotar, Daniela
Ioniță, Camelia Kailani, Mara Gabriela Ploeșteanu,
88
Maria Loredana Popescu, Andrei Popescu, Cristian
Ionuț Tatu
Asist. univ. dr. (3): Lucian Florin Onișor, Andreea
Orîndaru, Andreea Pachițanu

3. Centrul de Cercetări Fundamentale şi

Aplicative în Marketing (CEMARK), condus de
domnul prof. univ. dr. Laurenţiu - Dan ANGHEL.
4. La 2 octombrie 2017 cei 10 conducători de
doctorat din cadrul Școlii Doctorale de Marketing
erau următorii:
Prof. univ. dr. Laurențiu - Dan Anghel, Carmen
Bălan, Ștefan Boboc, Iuliana Cetină, Valerică
Olteanu, Gheorghe Orzan, Nicolae Al. Pop, Aurelia
Felicia Stăncioiu, Nicolae Teodorescu și Răzvan
Zaharia.

De la 22 noiembrie 2017, au fost cuprinși în cadrul

Școlii Doctorale de Marketing și prof univ. dr.
Ștefan Claudiu Căescu, Alina Filip și Eva Cristina
Petrescu iar pe pcursul aceleași luni au susținut
89
abiliarea prof. univ. dr. Mihai Cristian Orzan și
Mihai Ioan Roșca.

FACULTATEA DE MARKETING – studenți la 1

octombrie 2017

1. la nivel de licenţă
o programul de studii de licenţă în
Marketing, învăţământ cu frecvență (IF)
Anul Num Num Număr Num Număr
de ăr ăr mediu ăr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 444 3 148,00 17 26,11
2 353 2 176.50 13 27,15
3 345 2 172,50 13 26,53
Tota 114 7 163,14 43 26,55
l 2

o programul de studii de licenţă în

Marketing, învăţământ la distanţă (ID)
Anul Num Num Număr Num Număr
90
de ăr ăr mediu ăr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 113 4 28,25 4 28,25
2 69 3 23,00 3 23,00
3 61 3 20,33 3 20,33
Tota 243 10 24,30 10 24,30
l

o programul de studii de licenţă în

Marketing, învăţământ cu frecvenţă redusă
(IFR)
Anul Num Num Număr Num Număr
de ăr ăr mediu ăr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 60 2 30,00 2 30,00
2 26 1 26,00 1 26,00
3 16 1 16,00 1 16,00
Tota 102 4 20,50 4 20,50
l

o programul de studii de licenţă în Marketing

91
 (în limba engleză), învăţământ cu frecvenţă
(IF)
Anul Num Num Număr Num Număr
de ăr ăr mediu ăr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 84 1 84,00 3 28,00
2 68 1 68,00 3 22,67
3 72 1 72,00 3 24,00
Tota 224 3 69,66 9 23,22
l

2. la nivel de masterat
o programul de studii de masterat în
Managementul marketingului
Anul Num Num Număr Num Număr
de ăr ăr mediu ăr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 42 1 42,00 2 21,00
2 30 1 30,00 1 30,00
Tota 72 2 36,00 3 24,00

92
l

o programul de studii de masterat în

Cercetări de marketing
Anul Num Num Număr Num Număr
de ăr ăr mediu ăr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 32 1 32,00 1 32,00
2 32 1 32,00 1 32,00
Tota 64 2 32,00 2 32,00
l

o programul de studii de masterat în

Marketing şi comunicare în afaceri
Anul Num Num Număr Num Număr
de ăr ăr mediu ăr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 51 1 51,00 2 25,50
2 52 1 52,00 2 26,00
Tota 103 2 51,50 4 25,75
l

93
 o programul de studii de masterat în
Marketing online
Anul Num Num Număr Nu Număr
de ăr ăr mediu măr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 65 1 65,00 2 32,50
2 68 1 68,00 2 34,00
Tota 113 2 56,50 4 28,25
l

o programul de studii de masterat în

Marketing strategic
Anul Num Num Număr Num Număr
de ăr ăr mediu ăr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 41 1 41,00 2 20,50
2 27 1 27,00 1 27,00
Tota 68 2 34,00 3 23,67
l

94
 o programul de studii de masterat în Relaţii
publice în marketing
Anul Num Num Număr Nu Număr
de ăr ăr mediu măr mediu
studi stud serii studenţ grup studenţi
u enţi i/serie e /grupă
1 33 1 33,00 1 33,00
2 25 1 24,00 1 24,00
Tota 58 2 29,00 2 29,00
l

3. număr studenți doctoranzi în cadrul Școlii

Doctorale de Marketing: 49 (la 2 octombrie
2017).

Discipline aferente domeniului Marketing studiate

la 1 octombrie 2017

A. Licență
Anul 1, semestrul 1: Marketing, Introducere în
metodologia cercetării științifice

95
Anul 1, semestrul 2: Cercetări de marketing
Anul 2, semestrul 1: Comportamentul
consumatorului / Sisteme informatice de
marketing / Comunicare de marketing
Anul 2, semestrul 2: Logistică / Marketing direct /
Analiza informațiilor cu SPSS / Grafică, design și
creație publicitară (disciplină opțională) / Practică
de specialitate
Anul 3, semestrul 1: Marketingul serviciilor /
Marketing internațional / Tehnici de vânzare /
Relații publice / Proiecte de marketing /
Marketing în asigurări (disciplină opțională) /
Marketingul evenimentelor (disciplină opțională) /
Antreprenoriat în marketing (disciplină
opțională) / Marketing ecologic (disciplină
opțională)
Anul 3, semestrul 2: Cybermarketing / Marketing
social-politic / Business-to-business marketing /
Marketing în turism / Tehnici avansate pentru
cercetările de marketing / Marketing
agroalimentar / Marketing sportiv (disciplină
opțională) / Marketing financiar-bancar (disciplină
opțională) / / Marketing cultural (disciplină
opțională)
96
B. Master (program, an, semestru)
MMK – Managementul marketingului
CMK – Cercetări de marketing
MCA – Marketing și comunicare în afaceri
MKO – Marketing online
MKS – Marketing strategic
RPM – Relații publice în marketing

Managementul marketingului (MMK, I, 1 // CMK, I,

1 / disciplină opțională // MCA, I, 1 // MKO, II, 1 /
disciplină opțională // MKS, I, 1)
Marketing relațional (MMK, I, 1 // CMK, I, 1 /
disciplină opțională)
Metodologia cercetării (MMK, I, 1 // CMK, I, 1)
Strategii de marketing în turism (MMK, I, 1 /
disciplină opțională)
Marketing strategic (MMK, I, 2 // CMK, I, 2 /
disciplină opțională // MKO, II, 1 / disciplină
opțională // MKS, I, 2)
Strategii de preț (MMK, I, 2)
Strategii de comunicare integrată de marketing
(MMK, I, 2 // CMK, I, 2 / disciplină opțională)
Publicitate și planificare media (MMK, II, 1 / MCA,
97
I, 2)
Managementul canalelor de marketing (MMK, II,
1 // CMK, II, 1 / disciplină opțională)
Managementul mărcii și dezvoltării noilor produse
(MMK, II, 1 // CMK, II, 1 / disciplină opțională)
Seminar științific: proiecte aplicative în marketing
(MMK, II, 2 // MCA, II, 2 // MKS, II, 2 // RPM, II, 2)
Practica de specialitate (MMK, II, 2 // CMK, II, 2 //
MCA, II, 2 // MKO, II, 2 // MKS, II, 2 // RPM, II, 2)

Modele de marketing (CMK, I, 1)

Cercetări calitative de marketing (CMK, I, 1)
Metode avansate de analiză a datelor de
marketing (CMK, I, 2)
Analiza concurenței și strategii competitive (CMK,
I, 2)
Analiza mediului de marketing (CMK, II, 1 // MMK,
II, 1 / disciplină opțională)
Audit de marketing (CMK, II, 1 // MMK, II, 1 /
disciplină opțională)
Sisteme inteligente de asistare a deciziilor în
marketing (CMK, II, 1 // MMK, II, 1 / disciplină
opțională // MKO, I, 2)
Strategii de preț (CMK, I, 2)
98
Marketingul și managementul evenimentelor
(CMK, II, 2 // MKO, I, 2 / disciplină opțională //
RPM, II, 1)
Seminar științific (CMK, II, 2 // MKO, II, 2)

Proiectarea cercetărilor de marketing. Cercetări

exploratorii (MCA, I, 1)
Analiza și planificarea mixului de marketing (MCA,
I, 1)
Fundamentele marketingului (MCA, I, 1 / disciplină
opțională // MKO, I, 1 / disciplină opțională //
MKS, I, 1 // RPM, I, 1 / disciplină opțională)
Marketingul serviciilor (MCA, I, 1 / disciplină
opțională // MKO, I, 1 / disciplină opțională //
MKS, I, 1 // RPM, I, 1 / disciplină opțională)
Business-to-business marketing (MCA, I, 1 /
disciplină opțională // MKO, I, 2 / disciplină
opțională // MKS, I, 1 // RPM, I, 1 / disciplină
opțională)
Strategii de comunicare în marketing (MCA, I, 2)
Metode de cercetare de marketing (MCA, I, 2)
Comportamentul consumatorului (MCA, I, 2 //
MKO, II, 1 / disciplină opțională)
Strategii de marketing direct (MCA, II, 1 // MKO, II,
99
1 // MKS, II, 1)
Marketing intelligence (MCA, II, 1)
Analiza datelor de marketing (MCA, II, 1)
Marketing online (MCA, II, 1 // MKO, I, 1)
Managementul mărcii (MCA, II, 2 // MKO, I, 2 /
disciplină opțională)

Cercetări de marketing online (MKO, I, 1)

Tehnologii multimedia în marketing (MKO, I, 1 /
disciplină opțională)
Managementul relațiilor cu clienții (MKO, I, 1 /
disciplină opțională)
Analiza datelor de marketing online (MKO, I, 2)
Responsabilitatea socială a companiilor (MKO, I,
2 / MKO, I, 2 / disciplină opțională)
Strategii de comunicare integrată de marketing
(MKO, II, 1)
Publicitate online (MKO, II, 1 / disciplină opțională)
Marketing global (MKO, II, 1 / disciplină opțională)
Marketing prin rețele sociale și rețele mobile
(MKO, II, 1 / disciplină opțională)
Modelarea și simularea fenomenelor de marketing
(MKO, II, 2)

100
Metode și modele în marketing (MKS, I, 1)
Marketingul produselor financiare (MKS, I, 1)
Comunicare integrată de marketing (MKS, I, 2 //
RPM, I, 2)
Marketing și concurență (MKS, I, 2)
Sisteme expert în marketing (MKS, II, 1)
Managementul relațiilor cu furnizorii și clienții
(MKS, II, 1)
Metode cantitative în marketing (MKS, II, 1)
Strategii de marcă (MKS, II, 2)

Bazele relațiilor publice (RPM, I, 1)

Comunicare în afaceri (RPM, I, 1)
Strategii de comunicare promoțională (RPM, I, 2)
Relații publice online (RPM, I, 2)
Cercetarea în relații publice (RPM, I, 2)
Eficiența programelor promoționale (RPM, II, 1)
Creativitatea în relații publice (RPM, II, 1)
Planificare media (RPM, II, 1)
Strategii și tactici de relații publice (RPM, II, 2)

101