1.

Identificarea si explicarea conceptelor centrale discutate in text

Capitolul incepe cu o presupunere : daca beneficiile depasesc costurile, cetateanul voteaza, iar daca
costurile depasesc beneficiile, se abtine.

A. Participarea la vot atunci cand nu se impun costuri

Daca costurile sunt egale cu 0, orice beneficiu face sa fie rational sa votezi.

Beneficiul rezultat din votul per se nu este similar cu beneficiull rezultat din exprimarea optiunii corecte
de vot. In aceste conditii, alternativa votului per se este abtinerea, iar alternativa exprimarii optiunii
corecte de vot e exprimarea celei incorecte. In cazul in care exista castig din exprimarea votului per se,
cel care voteaza incorect il obtine, iar cel care se abtine, nu castiga nimic.

Votul per se face posibilia democratia, iar indivizii obtin beneficii din acest sisem democratic. Marimea
beneficiului depinde de costurile impuse de participarea la vot. Daca costul este 0, atunci si beneficiul va
fi tot 0.

B. Natura indiferentei

Votantii indiferenti sunt aceia care nu pot vedea nicio diferenta clara intre veniturile de utilitate pe care
le asteapta de la fiecare partid, daca va fi ales. Daca indiferenta reflecta dezgustul total fata de toti
candidatii si o preferinta imensa pentru cineva care nu candideaza, alegerile vor duce la aparitia unui
guvern care le provoaca sila multor cetateni. Daca indiferenta reflecta satisfactie egala pentru toti
candidatii, doar cei care voteaza impotriva castigatorilor vor fi nemultumiti.

Natura indiferentei este legata si de lipsa de informatie. Daca acestia colecteaza informatia suficienta nu
vor mai fi indiferenti. Dar costul informarii face ca cercetarea suplimentara sa fie irationala.

C. Participarea la alegeri atunci cand exercitarea votului implica costuri

Costurile exercitarii votului si efectele lor asupra comportamentului

Timpul este principalul cost pe care-l implica procesul de votare: timpul pentru inregistrarea pe listele
electorale, pentru a afla care sunt partidele competitoare, a delibera, a merge la urme si a vota. Timpul
este o resursa limitata, deci procesul de votare este costisitor.

Singurul cost monetar legat de inregistrarea la vot este reprezentat de eventualele taxe existente si
costurile de transport ( cei cu venituri mari sunt in avantaj). Daca nu exista taxe de vot, costul principal al
exercitarii votului este reprezentat de venitul de utilitate pierdut in urma alocarii timpului pentru
aceasta actiune.

D. Natura, dimensiunea si impactul beneficiilor rezultate de pe urma votului

Beneficiul e compus din mai multi factori :

1. Intensitatea cu care individul doreste ca alegerile sa fie castigate de un anumit partid, adica
marimea diferentialului inter-partinic, determinata de politicile pe care le sustin partidele
2. Gradul in care individul isi disconteaza diferentialul inert-partinic pentru a tine seama de
influenta altor votanti
3. Valoarea votului per se- care are un rol vital cand exercitarea votului e costisitoare.
Primele doua reprezinta valoarea votului, in timp ce cel de-al treilea factor este independent.

Participarea la alegeri este una dintre regulile jocului unui sistem democratic pentru ca in lispa acestei
reguli, democratia n-ar putea functiona.

2. Identificarea ipotezei si argumentelor principale folosite de autori pentru a se pozitiona fata de

aceasta

Ipoteza: unii indivizi nu voteaza niciodata, iar in anumite runde de alegeri cei care se abtin ii depasesc
numeric pe cei care se prezinta la urne. Orice indivizd rational decide daca va vota sau nu in acelasi mod
in care ia oricare alte decizii: daca beneficiile depasesc costurile, voteaza. Daca beneficiile nu depasesc
costurile, se abtine.

Argumente:

 atunci cand exista costuri de exercitare a votului, acestea ar putea sa depaseasca beneficiile
obtinut. Astfel, abtinerea rationala devine posibila chiar si in cazul in care un individ prefera un
anumit partid.
 Marimea beneficiului nu este niciodata 0; variaza direct proportional cu beneficiile pe care le
castiga de pe urma existentei votului si variaza invers proportional cu numarul celor care
voteaza.
 Exista cel putin cativa cetateni care au motivatia rationala sa voteze, desi castigurile pe termen
scurt sunt depasite de costuri. Aici apar doua probleme : natura arbitrata a presupunerii ca o
astfel de motivatie functioneaza in ceea ce priveste exercitarea votului, dar nu siin privinta altor
actiuni politice si explicatia de ce unii indivizi voteaza si altii nu: beneficiile depasesc costurile
pentru unii, dar nu pentru toti.

3. Prezeentarea a trei informatii/ argumente interesante identificate in text.

 Cu cat un individ primeste mai multa informatie despre politicile fiecarui partid, cu atat
este mai putin probabil ca acesta sa fie indiferent.

Fals. Cantitatea de informatie pe care o detine un individ afecteaza in mod necesar increderea
cu care-si sustine deciziile, dar nu afecteaza si natura acestora. Daca toti ar avea informatie
100%, unii cetateni ar putea fi in continuare indiferenti. Indiferenta nu este doar o iluzie cauzata
de lipsa informatiilor, deci indiferenta nu va fi eliminata odata cu cresterea cantitatii de
informatie. Insa, cu cat un individ are mai multe informatii, cu atat mai putin ar trebui sa-si
disconteze beneficiul estimat rezultat in urma eprimarii unui vot corect.

 Daca fiecare votant partizan se asteapta ca multi altii sa voteze, valoarea propriului sau
vot este foarte redusa. Cu cat exista mai multi indivizi care gandesc la fel, cu atat numarul
de votanti va fi mai mic.

Cetateanul poate ajunge la 2 concluzii:

1. Atat timp cat vor fi foarte multi alti indivizi care vor vota, nu este profitabil sa voteze si ei
2. Daca vor fi multi care vor face un astfel de rationament, ei se vor abtine si el trebuie sa
voteze.
 Daca nu voteaza nimeni, democratia se prabuseste, iar daca cei care nu sunt indiferenti
voteaza, la urmatoarele alegeri se vor abtine pentru ca vor afla ca votul lor a avut o
importanta scazuta. Deci daca toti indivizii gandesc la fel, democratia nu poate functiona
rational.
Poate fi intrrodusa o regula pt ca cetatenii sa ajunga la concluzii diferite: indivizii rationali
sunt motivati de o responsabilitate sociala care nu vizeaza castigurile si pierderile lor
petermen scurt. Daca aceasta responsabilitate devine arte a beneficiului votului, beneficiile
vor depasi costurile.
 Indivizii rationali accepta limitari ale capacitatii lor de a obtine castiguri pe termen scurt
pentru a le obtine pe cele pe termen lung. Aceste limitari sunt reguli ale jocului fara de
care niciun joc nu poate avea loc.
Daca un cetatean va incalca regulile jocului, stie ca va avea de castigat, dar stie si ca in cazl
incalcarii repeteate a regulilor de mai multi cetateni, se va inceta jocul si va fi un haos social.
Daca haosul ar domina, cetateanul va rezista tentatiei de moment, aceea de a lasa
rationalitatea individuala pe termen scurt.
Rezistenta este rationala, dar nu si constanta:
- Nu este clara legatura dintre incalcarea individuala a regulilor si un haos
- Unele incalcari conduc la dezordini mai grave decat cele produse de altele
- Castigurile imediate rezultate in urma incalcarii regulilor nu sunt intotdeauna egale.

3. Concluzii

Cei care nu sunt indiferenti voteaza chiar daca costul e 0 pentru ca au totusi un beneficiu.
Indivizii indiferenti stiu ca alegerile se vor desfasura si daca ei se abtin. Este nevoie sa voteze un
singur individ.

Exercitarea votului reprezinta o forma de protectie impotriva prabusirii democratiei, fiecare

individ rational primeste un beneficiu.

Costul maxim pe care il poate suporta cetateanul este cel care va compensa valoarea participarii
sale pe termen lung. Beneficiul total pe care-l primeste un individ rational in urma exercitarii
votului consta in valoarea participarii sale pe termen lung adunata cu valoarea votului sau.