Buget

CURS BUGET ȘI TREZORERIE
PUBLICĂ
Lect. Univ. Dr. Laura Brad

BUGETUL - BUGETUL - CE ESTE ȘI CE
CONȚINE?
 Bugetul este un instrument financiar care estimează
veniturile şi cheltuielile unei perioade de timp
 Un Document
 Act în care sunt prevăzute și aprobate, în fiecare an,
veniturile și cheltuielile publice, sau după caz, doar
cheltuielile publice, în funcție de sistemul de finanțare a
instituțiilor publice
 https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget2020/Anex
a3/Ministerul_Culturii.pdf
 Acesta conţine veniturile estimate, plafoanele de cheltuieli,

indicatorii de performanţă, etc
BUGETUL - CE ESTE ȘI CE CONȚINE?
 Lege
 Act juridic în care se prevăd și se aprobă, după lege, veniturile și

cheltuielile anuale ale statului sau ale instituțiilor publice
 -este un act de previziuni- sunt prezentate resursele statului și
destinațiile acestora sub formă de cheltuieli
 -act anual, prin care sunt aprobabte veniturile și cheltuielile
bugetare, precum și al perioadei în care se realizează execuția
indicatorilor bugetari
 -act de autorizare- puterea executivă este împuternicită de
puterea legislativă să cheltuie și să perceapă venituri
BUGETUL - CE ESTE ȘI CE CONȚINE?
 Sistem de fluxuri financiare
 -formarea resurselor financiare publice (impozite, taxe, ontribuții,
vărăsminte)
 -repartizarea acestora sub formă de credite bugetare
 Instrument de politică financiară

 -sunt stabilite veniturile bugetare, ce reflectă politica fiscală
 - sunt stabilite cheltuielile bugetare, ce reflectă politica social
economică (cheltuielile sunt plafonate-limite maxime)
 Instrument de comunicare
 -către diferiți receptori: populație, instituții publice (prin bugetele
aprobate și remise acestora), organisme internaționale, etc
CARACTERISTICI ALE BUGETULUI
 Se realizează o estimare a veniturilor și a cheltuielilor sistemului
bugetar pe un anumit orizont de timp
 Se îmbunătățește managementul financiar – cu impact direct

asupra elementelor financiare și asupra disciplinei financiare
 Se realizează un control al tranzacțiilor financiare
 Se face o planificare a fondurilor viitoare

TIPURI DE BUGETE
 După formă
 Bugete de intrare
 -sunt orientate spre un control fiscal-bugetar
 -nu se ține cont de rezultate
 Ex: buget forfetar, buget funcțional
 Bugete de rezultate
 -sunt orientate spre partea de management
 Ex: Bugete program, bugete de performanță

BUGETUL FORFETAR
 Presupune alocarea unei  De cele mai multe ori, există

singure sume totale unei anumite sume forfetare în
instituţii, fără a se preciza buget sau în anumite programe
destinaţia acestei sume
 finanțarea costurilor de deplasare pe
baza sumelor forfetare în cadrul
 Este forma cea mai simplă de proiectelor și costurilor de management
buget finanțate prin Programul "Provocări în
sănătatea publică la nivel
european„ Sumele forfetare pentru
deplasare includ costurile legate de
 Presupune libertate transport, cazare și diurnă ”
managerială maximă
 ”Suma forfetară lunară, în cuantumul
 Nu se realizează controlul stabilit prin hotărâre a birourilor
permanente ale Camerei Deputaților și
banilor Senatului, este destinată să acopere
cheltuielile de organizare și funcționare
a birourilor parlamentare ale deputaților
 Nu este axat pe rezultate și senatorilor din circumscripțiile
electorale, potrivit legii.” Monitorul
Oficial, Partea I nr. 419 din 10 iulie
2013.
BUGET FUNCŢIONAL
 Pune accentul pe categoriile de cheltuieli ale unei instituţii

publice fără a ţine cont de responsabilităţile acesteia
 Este derivat din bugetele forfetare
 Nu este corelat cu rezultatele
 Nu este conectat cu politicile publice
 Este un rezultat al istoriei, nu al logicii; nu este atât rezultatul

creaţiei, cât al evoluţiei
BUGET FUNCŢIONAL - EXEMPLU
Cheltuieli Sumă
Cheltuieli de personal 700
Cheltuieli cu Bunuri și servicii 600
Cheltuieli cu Transferurile între 200
unități administrativ teritoriale
Cheltuieli de capital 1500
BUGETE PROGRAM
 este construit în jurul unui program definit de ordonatorul
de credite (de trei tipuri: principal, secundar, terțiar)
 programul - este o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni

create pentru a realiza un obiectiv/ un set de obiective definite,
pentru care sunt stabilite indicatori de program
 Indicatorii de program evaluează rezultatele ce vor fi obţinute,

în limitele de finanţare aprobate
 programele presupun gruparea cheltuielile realizate

exclusiv pentru implementarea unei politici publice
 Acestea pot fi derulate de mai multe instituții și

departamente
BUGETE PROGRAM-CONȚINUT
 denumirea instituţiei publice răspunzătoare de realizarea programului
 denumirea;
 prioritatea;
 finanţatori în parteneriat;
 o descriere succintă;
 data de începere a realizării;
 data de închidere;
 finanţarea:
 costurile totale ale programului:
 costurile eligibile (asigurate din fonduri publice);
 costurile neeligibile (asigurate din fonduri private);
 sursele de finanţare;
 rata de finanţare;
 rezultate aşteptate;
 indicatori de rezultate;
 indicatori de eficienţă.
EXEMPLU DE BUGET PROGRAM
Cheltuieli de întreținere a Sumă -lei

drumurilor
Indicatori de performanță
Ordine Publică
• Pompieri 1.000.000
• Poliție 1.500.000
Subtotal 2.500.000
Recreație
• Parcuri și agrement 1.000.000
• Biblioteci 1.000.000
Subtotal 2.000.000
Total 4.500.000
Adaptare După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000
EXEMPLE DE BUGETE PROGRAM
 Educaţia universitară şi postuniversitară în
România -2003,2005,2013
 To reduce the health, social and economic burden

of communicable diseases-WHO
 Sursa:
https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/127805/04-SO-
1.pdf?sequence=1&isAllowed=y
EXEMPLU DE BUGET PROGRAM
 Domeniul Educație, Formare Profesională și Cercetare Științifică
Universitară
 - Continuarea programelor adresate participării școlare a copiilor
cu risc ridicat (Programul guvernamental național de rechizite
școlare, Programul național bani de liceu, Bursa profesională,
Programul național Euro 200, Decontarea navetei, Proiectul
privind învățământul secundar ROSE); - Implementarea unui nou
program social pentru elevii din învățământul primar, gimnazial,
profesional și liceal în vederea asigurării condițiilor de acces și
participare școlară (rechizite, manuale și vouchere pentru
îmbrăcăminte, destinate elevilor de la clasa pregătitoare până la
clasa a XII-a);
 Sursa:
http://www.cdep.ro/proiecte/2019/000/20/6/Ministerul%20Educatie
i%20Nationale.pdf
BUGET BAZAT PE PERFORMANȚĂ
 Asigură legătura dintre resursele alocate şi performanţa
managerială
 Performanţa este monitorizată atât prin planuri strategice

(pe termen mediu, de regulă ani), cât şi prin planuri
anuale de performanţă
INFORMAȚIA DE PERFORMANȚĂ ȘI
PERFORMANȚA BUGETARĂ
 Informația legată de performanță (rezultatul obţinut în
urma utilizării unor fonduri publice/ costurile obținerii
unor rezultate) – benefică pentru cetățeni și pentru
evaluarea performanței autorităților publice
 Apariția performanței bugetare este asociată cu eforturi

mai ample de a îmbunătăți controlul cheltuielilor, precum
și eficiența și performanța sectorului public.
 Includerea informației legate de performanță este

insuficientă pentru asigurarea performanței bugetare.

 Este nevoie de integrarea acesteia în procesul decizional

bugetar
INFORMAȚIA DE PERFORMANȚĂ ȘI
Bugetarea pe bază de performanță Bugetarea pe bază de programe
Conține toate elementele aferente bugetizării pe Unitățile organizatorice sunt grupate pe baza
programe unor funcții sau subfuncții comune
Incorporează modalități de măsurare și de Se identifică toate costurile afente fiecărei funcții
evaluare a performanței și subfuncții
Introduce responsabilitatea factorilor de decizie, Se aleg rezultatele/produsele pe fiecare unitate, în
putând apărea stimulente de performanță sau funcție de costurile stabilite
penalizări
Se elimină funcția de planificare strategică din
procesul bugetar
TIPURI DE BUGETE
EXEMPLU DE BUGET DE PERFORMANŢĂ
Activități Output Cost Număr Cheltuieli

unitar
Colectarea Kg 15 4000 60.000
deșeurilor colectate
Eliberarea de Cereri 10 2000 20.000
autorizații prelucrate
Inspectare Număr 60 1000 60.000
zone vizite
Administrare 10.000
După Leo Sommaripa - Jordan Budget Manual, 2012

EXEMPLU DE BUGET DE PERFORMANŢĂ
Cheltuieli de întreținere a Sumă -lei
drumurilor
Indicatori de performanță
Asfaltare drumuri
• Mile de asfalt 10 mile
• Cost unitar 400.000$ 4.000.000$
Întreținere de drumuri
• Mile de întreținut 5 mile
• Cost unitar: 150.000$ 750.000$
• Total 4.750.000$
După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000

TIPURI DE BUGETE
 După momentul recunoaşterii tranzacţiilor:
 Bugete cash
 Bugete de angajament (accual budgets)
 În funcție de momentul recunoașterii tranzacțiilor, avem

diferite sistemele de execuție bugetară:
 Sistemul de exercițiu bugetar
 Sistemul de gestiune bugetară
 După tipul veniturilor/cheltuielilor:

 Buget mixt
 Buget curent
 Buget de capital
BUGET CASH
 Numit şi sistem de gestiune bugetară sau sistem bazat pe

numerar, în cursul anului se înregistrează numai
operațiunile care se execută,
 Înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în conturile anului

în care se operează, indiferent de perioada la care se referă,
unele pot fi din anul n, altele din anul n+1/ n-1, conform
prevederilor bugetare anuale
 Trezoreria are deschis câte un singur cont pentru fiecare

indicator bugetar
BUGET DE ANGAJAMENT(ACCRUALS)
 Numit şi sistem de evidenţă bugetară accrual sau sistem de

exerciţiu bugetar
 Presupune ca execuția veniturilor și a cheltuielor să fie

înregistrate în conturile deschise aferente fiecărui an bugetar.
Are loc prelungirea perioadei de execuție bugetară, timp în
care se continuă încasarea veniturilor și efectuarea
cheltuielilor, conform exigibilității lor.
 Recunoaşte veniturile la momentul când activitatea

generatoare de venit a avut loc, înregistrându-le în conturile
anului respectiv
 Trezoreria are deschis în paralel mai multe conturi pentru

fiecare indicator bugetar (câte unul pentru fiecare an bugetar
trecut sau viitor pentru care se încasează venituri/se fac plăţi)
BUGET MIXT
 Buget care cuprinde atât venituri/cheltuieli

curente cât şi venituri/cheltuieli de capital
BUGET CURENT
 Vizează veniturile/cheltuielile repetitive din buget, în

special cele sunt aferente actiității curente/de bază a
administraţiei publice
 Veniturile sunt bazate pe impozite, contribuţii şi taxe

(eventual și vărsăminte)
 Cheltuielile urmăresc asigurarea furnizării

serviciilor, plata salariilor şi a contribuțiilor sociale
corespunzătoare, serviciul datoriei publice pe termen
lung (principal și dobândă), achiziționarea de
echipamente cu durata scurtă de folosire, reparații
curente
BCAPITALUGET DE
 Este axat pe finanţarea de proiecte de investiţii pe termen

lung (drumuri, conducte, școli, puncte de tratare a apei)
 Bugetul de capital vizează obiective cu implementare

multianuală şi cu valori foarte mari (pentru care
finanţarea poate fi asigurată şi din resurse împrumutate)
 Veniturile de capital pot fi: transferuri de capital,

excedente din anii precedenţi, venituri din vânzarea unor
active (inclusiv privatizări), împrumuturi
 Cheltuielile de capital pot fi: achiziţii de mijloace fixe,

reparaţii capitale, transferuri de capital către alte niveluri
ale administraţiei, restituiri de împrumuturi contractate
pentru investiţii, aport la capitalul social al firmelor de stat
TIPURI DE BUGETIZĂRI
 Bugetizarea de jos în sus / de sus în jos
 Bugetizarea duală
 Bugetizare pe sexe
 Bugetizare participativa
BUGETIZAREA DE JOS ÎN SUS / DE SUS ÎN JOS
 Bugetizarea de jos în sus
 proces bugetar fără restricții care constă în colectarea

propunerilor de cheltuieli de la ordonatorii de credite
(O.C.) având în vedere extrapolarea alocaţiilor bugetare
din anul curent
 negociere bilaterala (O.C. - Ministerul Finanțelor)

pentru fixarea creșterii cheltuielilor la un nivel
rezonabil
 cheltuielile totale sunt consolidate și comparate cu

veniturile proiectate
 deficitul excesiv: se reiau etapele

BUGETIZAREA DE JOS ÎN SUS / DE SUS ÎN
JOS
 Bugetizarea de jos în sus
 Ministerul Finanţelor repartizează fiecărui ordonator de

credite un plafon de cheltuieli în care trebuie să se
încadreze; plafonul individual se determină astfel încât
diferenţa între venituri şi cheltuieli să se încadreze în
ţinta de deficit dorită
 Instituţiile subordonate îşi croiesc bugetele în limita

sumelor primite
 Această metodă permite un control mai ruguros al

deficitului
BUGETIZARE DUALĂ
 Permite o gestiune separată, mai riguroasă, a

resurselor alocate investiţiilor (resurse provenite
adesea din împrumuturi sau donatori internaţionali);
permite implementarea mai facilă a unor reguli de
disciplină fiscal-bugetară cum ar fi „regula de aur”
 Presupune aprobarea separată a bugetului curent

faţă de bugetul de investiţii
BUGETIZARE PE SEXE
 Are în vedere o construitre a politicilor publice

în funcţie de diferenţele existente între sexe
 Permite o restructurare a veniturilor şi

cheltuielilor astfel încât să reducă inechităţile
social-economice între femei şi bărbaţi
BUGETIZARE PARTICIPATIVĂ
 Încurajează guvernarea incluzivă și responsabilă
 a fost implementat în diferite forme, în multe țări în curs de

dezvoltare din întreaga lume
 cetățenii au posibilitatea de a dobândi cunoștințe de prima

mână a operațiunilor guvernamentale, să influenţeze
politicile guvernamentale şi să tragă guvernul la răspundere
 exista riscul de a fi utilizate de grupuri de interese

CURS 3 BUGET ȘI TREZORERIE
PUBLICĂ-PRINCIPII BUGETARE
Lect. Univ. Dr. Laura Brad

ASPECTE GENERALE
 Reprezintă standarde ce sunt aplicate/respectate în cadrul
procesului bugetar
 Principile bugetare clasice erau orientate, în principal, pe

etapa de pregătire și de adoptare a bugetului. Acestea sunt
specifice Europei Continentală
 Spre deosebire de acestea, în zona anglo-saxonă, se pune

accent pe regulile specifice etapei de execuție și de
raportare.
CELE 10 PRINCIPII ALE BUNEI GUVERNAȚE
BUGETARE-OECD
PRINCIPII BUGETARE LA NIVEL OECD
 Principiul de reglementare- supravegherea fiecărei etape din
procesul bugetar este un element esențial
Principii clasice
 Principiul anualității – bugetul se fundamentează pe o
perioadă de 12 luni, bugetul se adoptă înainte de perioada la care
se raportează. Toate tranzacțiile au estimate efectul acestora pe o
perioadă de un an.
 Principiul universalităţii- veniturile și cheltuielile sunt incluse

în buget în sume brute, cheltuielile nu sunt compensate de
venituri
 Principiul unității- toate veniturile și toate cheltuiele se aprobă

prin același document
 Principii clasice
 Principiul specificității: veniturile și cheltuiele sunt

evidențiate în buget pe baza unor detalii bugetare ( în România
am avea clasificația bugetară). Cheltuielile sunt aprobate în
limite maxime pentru anumite destinații specifice
 Principiul echilibrului: cheltuielile și veniturile bugetare sunt

egale. Echilibrul bugetar este definit în mod credibil.
 Principii moderne
 Principiul răspunderii : executivul răspunde de moddul în care
se realizează bugetul în fața puetrii legislative. În cadrul puterii
executive, se stabilește clar responsabilitatea managerilor de
buget. Auditul extern este independet și raportează legislativului
cel puțin anual elemente legate de execuția bugetară.
 Principiul transparenţei: rolul diferitelor organisme inplicate

în procesul de bugetizare este stabilit clar. Informații financiare
(calibrate pe perioade de timp) și informații nefinanciare sunt
publice. Termenii folosiți în legea de bugetizare anuală sunt clar
definiți.
 Link http://internationalbudget.org/what-we-do/open-budget-
survey/
 Principiul transparenţei informaţiile fiscal-bugetare
trebuie puse la dispoziţie publicului:
 într-un mod în care să se pună accentul pe aspectele
relevante, fără a crea opacitate prin oferirea unui volum mare
de informaţii nerelevante;
 într-o formă cât mai accesibilă din punct de vedere al
terminologiei şi formatului;
 din timp pentru a permite analizarea acestora şi formularea
de eventuale propuneri de amendare;
 în fiecare etapă a execuţiei bugetare
 gratuit sau la costuri minime
 Open Budget index link

https://www.internationalbudget.org/sites/default/files/2020-
04/2019_Ranking_EN.pdf
 Principii moderne
 Principii stabilității : Obiectivele bugetare și cele asociate

datoriei publice sunt corelate cu cadrul macroeconomic actualizat
cu cadrul bugetar pe termen mediu. Impozitele și bazele de
impozitare sunt relativ stabile
 Principiul performanței: rezultatele așteptate și cele

înregistrate ale programelor bugetare sunt raportate în buget.
Principii de eficiență, economicitate și eficacitate sunt asociate cu
performanța bugetară. Este specifică etapei de execuţie a
veniturilor şi cheltuielilor deoarece vizează un management
financiar raţional al resurselor publice.
 Principiul performanței:
 Principiul economicității prevede ca resursele utilizate de

instituție pentru desfăşurarea activităților sale să fie puse la
dispoziție în timp util, în cantitatea şi la calitatea adecvate şi la
cel mai bun preț
 Principiul eficienței vizează cel mai bun raport între resursele

utilizate şi rezultatele obținute.
 Principiul eficacității vizează îndeplinirea obiectivelor specifice

stabilite şi obținerea rezultatelor scontate.
PRINCIPII BUGETARE ÎN ROMÂNIA-
PRINCIPIUL UNIVERSALITĂŢII
 Principiul universalităţii
 Veniturile şi cheltuielile sunt înscrise în buget în totalitate, în
sume brute, fără nicio compensare sau ajustare între ele
 Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei anumite
cheltuieli, excepţie fac donaţiile şi sponsorizările ce au stabilite
destinaţii distincte.
 De reținut
 Depersonalizarea veniturilor se poate realiza doar în cadrul unui
buget, nu şi între bugete diferite.
 Principiul universalității nu se poate aplica fără aplicarea
integrală a principiului unității
PRINCIPIUL UNIVERSALITĂŢII
 Avantaje
 Permite cunoaşterea exactă a volumului veniturilor şi
cheltuielilor publice, precum şi a corelaţiilor între anumite
venituri și cheltuieli care se află în conexiune strânsă
 Conferă Parlamentului dreptul de control asupra cunatumului
total al veniturilor și al cheltuielilor
 Aplicarea strică a acestui principiu caracterul de buget brut- o

dimensiune globală a încasărilor de venituri publice și a plăților
de cheltuieli publice
 Excepţii
 venituri cu destinaţie specială
 donaţii şi sponsorizări
PRINCIPIUL UNITĂȚII
 Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur
document – în vederea monitorizării fondurilor publice și a
utilizării lor într-un mod eficient (Aprobare și includere)
 Bugetul public asigură o prezentare de ansamblu şi o cunoaştere

clară a surselor de venituri şi a destinaţiei cheltuielilor, precum şi
a mecanismului de echilibrare a bugetului
 Există două motivații:

 Motivație financiară- claritate în vederea evidențierii politicii
financiare publice (în mod real)
 Motivație politică - controlul Parlamentului , mai ddificil,
deoarece cheltuielile și veniturile pot fi fracționate în mai multe
documente
PRINCIPIUL UNITĂȚII
 Cazuri în care nu se respectă principiul unității:
 gestionarea distinctă a bugetelor autorităților publice care beneficiază
de autonomie financiară;
 gestionarea distinctă a fondurilor cu destinație specială (în primul
rând al fondurilor de asigurări sociale);
 gestionarea fluxurilor financiare ale instituțiilor publice
subvenționate sau autofinanțate;
 gestionarea operațiunilor financiare (împrumuturi primite/acordate)
 Exemple
 conturile speciale ale tezaurului public,
 bugetele extraordinare,
 bugetele anexe,
 bugetele autonome,
 rectificarea legii bugetare anuale;
 bugetele referitoare la unele cheltuieli accidentale sau în caz de
urgenţă.
PRINCIPIUL ANUALITĂȚII
 Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate în buget pe o
perioadă de un an, care se suprapune cu periaoda exercițiului bugetar
, adică:
 Perioada în care se încasează veniturile publice şi se efectuază
cheltuieli publice
 perioada în care se realizează execuţia bugetului, fiind limitată, de
obicei, la un an (12 luni)
 Operațiunile de încasări și plăți aparțin exercițiului corespunzător de

execuție bugetară
 Se aplică în mai multe etape:

 Fundamentarea
 Aprobarea
 Execuția
 Raportarea
 Permite comparații în timp

 În practică, anul bugetar corespunde sau nu anului calendaristic
 În România, Austria, Franța Germania, Belgia - anul bugetar 1
ianuarie-31 decembrie
 În Marea Britanie, Canada , Japonia, Singapore, Africa de Sud- 1
aprilie-31 martie
 În Egipt, Bangladesh, Australia, Kenia, Nepal? – 1 iulie -30 iunie
 În SUA: 1 octombrie-30 septembrie
 Link https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
factbook/fields/228.html
 Factori de influență:
 Nivelul de dezvoltare
 Factori economici
 Perioada în care Parlamentul dezbate bugetul public
 Există două sisteme bugetare
 Sistemul de exercițiu bugetar presupune ca execuţia
veniturilor şi cheltuielilor să fie înregistrată în conturile deschise
pentru fiecare an bugetar, execuţie ce funcţionează pe parcursul a
15-18 luni sau 2-3 ani bugetari, (prelungirea perioadei de execuţie
bugetară), timp în care se continuă încasarea veniturilor bugetare
şi efectuarea cheltuielilor bugetare, conform exigibilității lor.
 Sistemul de gestiune bugetară- vizează ca în cursul anului să

se înregistreze numai operaţiile care se execută, în sensul că în
conturile funcţionale din anul când se înregistrează veniturile şi
cheltuielile exigibile în acest an, unele putând să aparţină
bugetelor din n-1 sau n+1, conform prevederilor legilor bugetare
anuale
 În România – exercițiu bugetar este anual
 Concide cu anul calendarestic
 Se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de MFP
 Se organizează conform sistemului de gestiune
 Creditele bugetare neutilizate până la încheierea anului sunt
anulate de drept
 Anualitatea bugetului este corelată cu perioada de plată a
impozitelor și a taxelor instituite prin Codul Fiscal
 Anul financiar este egal cu anul bugetar și cu anul calendarestic
PRINCIPIUL ANUALITĂȚII -PROBLEME
 activitatea instituţiior publice are caracter de contiuitate
(segmentarea pe ani bugetari fiind un impediment);
 prognozele se recomandă a fi făcute pe termen mediu (ceea ce

implică mai mulţi ani bugetari);
 implemnetarea unor acţiuni poate necesita depăşirea cadrului

unui singur an bugetar;
 finele anului aduce anularea creditelor bugetare şi duce la

imposibilitatea utilizării ulterioare a creditelor bugetare
neutilizate;
 parcurgerea tuturor etapelor veniturilor, respectiv a

cheltuielilor, nu se poate realiza în toate cazurile în cadrul
aceluiaşi an bugetar
PRINCIPIUL ANUALITĂȚII - AJUSTĂRI
 stabilirea de perioade adiționale
 aprobarea de credite de angajament diferite de creditele bugetare
în cazul activităţilor multianuale
 reportul
 crearea de fonduri extrabugetare
 Excepţiile: bugetele proiectelor, ale unor acţiuni multianuale
 Sistemul de aprobare bugetară bienală specifică numeroaselor

state nu reprezintă o excepţie de la principiul anualităţii
PRINCIPIUL SPECIALIZĂRII
 veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget
pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli (grupate după
conţinutul economic şi destinaţie) potrivit clasificaţiei bugetare
 categoriile de clasificare (capitole, subcapitole, părţi, titluri etc.) şi

codurile necesare procesării automate a indiacatorilor bugetari
 Clasificaţia bugetară tip este elaborată de Ministerul Finanţelor

Publice care cuprinde ca subdiviziuni: părţi, titluri, capitole,
subcapitole, paragrafe şi articole, precum şi alineate, după caz.
 Alte clasificații
- Pe programe/proiecte
- Pe surse de finanţare
- Pe criterii geografice
 Sursele de provenieță a veniturile : impozite directe, impozite indirecte,
venituri extraordinare,
 Veniturile se împart în capitole, subcapitole şi paragrafe

Capitole de venituri:
- Impozit pe profit
- Impozit pe venit
- Impozite şi taxe pe proprietate
- TVA
- Accize
- Contribuţii
- Venituri din proprietate
- Venituri din dobânzi
- Venituri din prestări de servicii
- Venituri din amenzi
- Venituri din donaţii
- Venituri din valorificarea unor bunuri
- Încasări din credite
 Clasificaţia administrativă urmăreşte repartizarea sumelor din punct de
vedere instituţional
 Gruparea se face pe ordonatori principali de credite bugetare
 Cheltuielile se împart, conform clasificaţiei funcţionale, în părţi,

capitole, subcapitole şi paragrafe
Părţi de cheltuială
- Servicii publice generale
- Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
- Cheltuieli social-culturale
- Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
- Acţiuni economice
Cheltuielile se împart, conform clasificaţiei economice, în titluri, articole şi
aliniate
Titluri de cheltuială
- Cheltuieli de personal
- Bunuri şi servicii
- Dobânzi
- Subvenţii
- Fonduri de rezervă
- Transferuri
- Proiecte finanţate din FEN
- Asistenţă socială
- Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă

- Active nefinanciare
- Active financiare
- Împrumuturi
- Rambursări de credite
- Plăţi din anii precedenţi recuperaţi în anul curent
 În anumite situaţii se recurse la secţionarea bugetelor în vederea
limitării depersonalizării veniturilor pe aceste secţiuni
 Secţiunile bugetului (utilizată la bugetele locale din 2011):

 Secţiunea de funcţionare
 Secţiunea de dezvoltare
Secţiunea de funcţionare cuprinde:
- La venituri: venituri proprii (impozite locale, cote defalcate din
impozitul pe venit), subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor
curente, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
pentru finanţarea cheltuielilor curente, vărsăminte din secţiunea
de funcţionare pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare (care se
reflectă cu valoare negativă), etc;
- La cheltuieli: cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi,

subvenţii, transferuri curente, asistenţă socială, rambursări de
credite etc.
Secţiunea de dezvoltare cuprinde:
- La venituri: vărsăminte din secţiunea de funcţionare, sume
rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând
amortizarea mijloacelor fixe şi sume aferente depozitelor
speciale pentru construcţia de locuinţe, subvenţii pentru
cheltuieli de capital, sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de capital,
sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în
contul plăţilor efectuate şi prefinanţări;
- La cheltuieli: cheltuieli de capital, proiecte cu finanţare din

fonduri externe nerambursabile de postaderare, transferuri
pentru cheltuieli de capital, rambursarea împrumuturilor
contractate pentru implementarea proiectelor cu finanţare
externă nerambursabilă de postaderare, prevăzută a fi
realizată din sumele rambursate, etc.
PRINCIPIUL ECHILIBRULUI-BUGETELE LOCALE
 Venituri ≥ Cheltuieli
mecanisme de echilibrare
 Incasari ≥ Plăţi
 Este implementat în cazul bugetelor unor proiecte, ale unor

instituţii, anumite bugete care beneficiază de transferuri de la
alte bugete
 finanţarea cheltuielilor publice exclusiv din resurse bugetare

ordinare
Alte mecanisme decât menţinerea echilibrului bugetar:

 stabilirea unui plafon al deficitului bugetar
 stabilirea unui plafon al datoriei publice
 regula de aur
PRINCIPIUL ECHILIBRULUI
Este respectat
 la nivelul bugetelor locale
 La nivelul bugetelor instituţiilor publice.
 La nivelul bugetului UE
PRINCIPIUL UNITĂȚII MONETARE
 Toate oeprațiunile bugetare se exprimă în moneda națională
 Obs: Chiar dacă execuţia bugetară se realizează în valută,

evidenţa bugetară trebuie realizată în monedă naţională
PRINCIPIUL PUBLICITĂȚII
 bugetul public să fie adus la cunoştinţa opiniei publice prin
mijloacele de informare mass-media atât în faza de proiect, cât şi
în timpul dezbaterilor parlamentare, urmând ca după adoptarea
de către Parlament, legea bugetară să fie publicată în Monitorul
Oficial şi în culegeri legislative.
ALTE PRINCIPII
 Principiul acurateței
 fundamentările indicatorilor din buget să se facă conform unor
algoritmi obiectivi, fără a subestima sau supraestima pe baza
unor factori subiectivi
 bugetul să fie fundamentat în corelaţie cu situaţia

macroeconomică curentă
 Principiul sincerităţii
 cei care fundamentează veniturile şi cheltuielile să nu
influenţeze rezultatul în plus sau minus
 Principiul exhaustivităţii
 bugetul să acopere toate operațiunile financiare ale sectorului
public
PROCESUL BUGETAR:
CONŢINUT, ACTORI, ETAPE
PROCESUL BUGETAR:
PROCESUL BUGETAR:
PROCESUL BUGETAR:
1
DEFINIȚIE
 proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare,
executare, control și raportare ale bugetului, care se încheie
cu aprobarea contului general de execuție a acestuia
COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI
Autorităţi cu responsabilităţi în procesul bugetar:
- Parlamentul
- Guvernul
- autorităţile administraţiei publice locale
- Ministerul Finanţelor Publice
- ordonatorii de credite
- Curtea de Conturi
3
ROLUL PARLAMENTULUI
 Adoptă legile bugetare anuale elaborate de
Guvern în
 Adoptă legile rectificative contextul
strategiei
macroeconomice
asumate de acesta
Type equation here.
 Adoptă legile contului general anual de execuţie
4
ROLUL GUVERNULUI
 Stabileşte politica fiscal-bugetară pe baza perspectivelor
economice şi priorităţilor politice din programul de
guvernare
 Elaborează raportul privind situaţia macroeconomică

pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia pe
următorii trei ani
 elaborează proiectele legilor bugetare anuale și le

transmite spre adoptare Parlamentului,
 supune spre adoptare Parlamentului proiecte legilor de

rectificare și cele ale contului general anual de execuție;
5
ROLUL GUVERNULUI (II)
 Exercită conducerea generală a activităţii executive în

domeniul finanţelor publice examinând periodic execuţia
bugetară şi stabilind măsuri pentru menţinerea
echilibrului bugetar
 Dispune utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a

fondului de intervenţie la dispoziţia sa, pe bază de hotărâri
6
ROLUL AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE
 Formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de

sume defalcate pe care le comunică Ministerului Finanţelor
Publice
7
ROLUL MINISTERULUI DE FINANŢE (I)
 Coordonează activităţile aflate în responsabilitatea Guvernului,
cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor
legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale
legilor privind aprobarea contului general anual de execuție
 Dispune măsurile pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare
1. elaborează previziuni bugetare bazate pe previziunile

macroeconomice elaborate și comunicate de către Comisia
Națională de Prognoză
2. Supravehează ocuparea postului de conducător al
compartimentului financiar-contabil,
 Emite norme metodologice privind elaborarea bugetului şi forma

de prezentare a acestuia (inclusiv pentru programe)
8
ROLUL MINISTERULUI DE FINANŢE (II)
 Emite norme şi instrucţiuni privind încasarea veniturilor şi
efectuarea cheltuielilor (angajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata), norme pentru activitățile de control
intern și audit intern privind modul de gestionare a
acestora, încheierea exercițiului bugetar anual,
contabilizarea și raportarea acestuia;
 Solicită rapoarte şi informaţii instituţiilor publice
 Aprobă clasificaţiile bugetare și modifciările acestora
 Analizează propunerile de buget în etapa de elaborare
9
ROLUL MINISTERULUI DE FINANŢE (III)
 Furnizează parlamentului documentele care au stat la baza

fundamentării bugetului/ proiectelor legilor bugetare
anuale
 Monitorizează execuţia bugetară şi propune măsuri pentru

ameliorarea acesteia (în cazul în care se constata abateri
ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate)
 Avizează acordurile, memorandumurile, protocoalele de

finanţare încheiate cu partenerii externi, precum și
proiectele de acte normative, care conțin implicații
financiare;
10
ROLUL MINISTERULUI DE FINANŢE (IV)
 Blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare
constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în
bugetele ordonatorilor de credite
 dispune măsurile necesare pentru administrarea și

urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice
destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția
financiară externa acordată Guvernului României
 Colaborează cu BNR pentru elaborarea balanţei de plăţi

externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a
reglementărilor în domeniul monetar şi valutar
11
ROLUL MINISTERULUI DE FINANŢE (V)
 Prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget,
finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu BNR,
informări asupra modului de realizare a balanței de plăți
externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe
și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare
a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe
 Participă în numele statului la tratative externe privind

acordurile bilaterale şi multilaterale:
 de promovare şi protejare a investiţiilor
 convenţiile de evitare a dublei impuneri
 combatere a evaziunii fiscale
12
ORDONATORI DE CREDITE
 Prin ordonatori de credite se înțelege conducătorul
instituției pulice (LFP 500/2002). Se stabilesc drepturile și
obligațiile care revin reprezentantului legal (ordonatorului
de credite-conducătorului) al instituției publice.
 Sistemul românesc permite organizarea piramidală a

ordonatorilor de credite, pe trei niveluri, categoriile de
ordonatori de credite bugetare fiind:
 Ordonatori principali
 Ordonatori secundari
 Ordonatori terțiari
ROLUL ORDONATORILOR DE CREDITE
 Repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul
propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic
inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau
terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora,
potrivit legii.
 Realizează proiecte de bugete pentru instituţiilor lor şi cele

subordonate
 Răspunde de execuţia bugetară a sumelor aprobate în

bugetele proprii
 Organizează ţinerea la zi a contabilităţii
 Ţin evidenţa patrimoniului din proprietate sau administrare 14

ROLUL ORDONATORILOR DE CREDITE
 Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin.
(1), creditele bugetare, după reținerea a 10% din
prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei
execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de
personal și a celor care decurg din obligații internaționale,
care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor
reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea,
după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe
primul semestru.
ETAPELE PROCESULUI BUGETAR
Procesul bugetar - succesiune de etape:
- elaborarea
- aprobarea
- executarea
- încheierea
- controlul
- raportarea rezultatelor bugetelor publice
16
LEGILE BUGETARE CUPRIND
 a) la venituri, estimările anului bugetar;
 b) la cheltuieli, creditele de angajament și creditele

bugetare determinate de autorizările conținute în legi
specifice, în structură funcțională și economică a acestora
 c) deficitul sau excedentul bugetar, după caz;
 d) reglementări specifice exercițiului bugetar.

ANEXELE LEGILOR BUGETARE CUPRIND:
 a) sintezele bugetelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)
LFP;
 b) bugetele ordonatorilor principali de credite și anexele la

acestea;
 c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

și criteriile de repartizare a acestora;
 d) alte anexe specifice.

ELABORAREA BUGETELOR (I)
Sistemul iniţiativei bugetare - competenţa elaborării bugetului
Sisteme:
- Guvernamental
- Prezidenţial
19
ELABORAREA BUGETELOR (II)
Semestrul European
 Reprezintă o etapă premergătoare elaborării bugetelor
naţionale în statele membre UE
 A apărut în contextul Strategiei Europa 2020 ca

instrument de supraveghere integrată a politicilor
economice
 Este un ciclu anual (cu o durată de 6 luni) de coordonare a

politicilor macroeconomice, bugetare şi structurale.

 Scop: analiza politicilor bugetare şi structurale ale statelor
membre, în scopul identificării dezechilibrelor apărute sau
iminente, care ar încălca normele stabilite de pactul de
stabilitate şi creştere 20
ELABORAREA BUGETELOR (III)
 Semestrul European: Calendar

 Semestrul european începe odată cu publicarea Analizei anuale a creşterii
 în luna ianuarie, Comisia stabileşte priorităţile UE pentru anul următor;

 în luna martie, la summitul informal de primăvara al şefilor de stat şi de
guvern se stabilesc priorităţile de politică economică;
 în aprilie, statele membre trimit la Comisie strategiile lor pentru un
management financiar solid;
 în iunie, Comisia oferă recomandări specifice fiecărei ţări;
 la sfârşitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, Consiliul adoptă în mod
oficial recomandările specifice fiecărei ţări.
Bibliografie: Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al
României pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României
pentru 2014 (2014/C 247/21)
21
CALENDAR BUGET DE STAT- GENERALITĂȚI
 Cadrul bugetar al României în calitate de stat membru al
Uniunii Europene respectă cerințele cadrului bugetar al
Uniunii Europene, în vederea întăririi supravegherii bugetare
la nivelul Uniunii și asigurării obligației prevăzute de Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene și alte tratate privind
Uniunea Europeană, tratificate de România, pentru a evita
deficitele publice excesive.
PLANIFICAREA BUGETARĂ
 (1) Planificarea bugetară elaborată de Ministerul
Finanțelor Publice se bazează pe previziuni
macroeconomice și bugetare.
 (2) Previziunile macroeconomice și bugetare sunt

comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei
Europene și, după caz, cu cele ale altor organisme
independente internaționale.
 (3) Diferențele semnificative față de previziunile Comisiei

Europene sunt descrise și motivate,
 Publicarea previziunilor macroeconomice și bugetare

PUBLICAREA PREVIZIUNILOR
MACROECONOMICE ȘI BUGETARE
 Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Națională de
Prognoză publică pe site, conform competențelor lor legale,
previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate
pentru planificarea bugetară.
EVALUAREA PREVIZIUNILOR
MACROECONOMICE ȘI BUGETARE
 Previziunile macroeconomice și bugetare utilizate pentru
planificarea bugetară fac obiectul unor evaluări periodice,
imparțiale și cuprinzătoare, bazate pe criterii obiective,
inclusiv al unei evaluări ulterioare de către Consiliul
Fiscal/organele abilitate în acest scop.
 (3) Rezultatele acestei evaluări sunt luate în considerare,

în mod adecvat, în viitoarele previziuni macroeconomice și
bugetare.
CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU
 (1) Cadrul bugetar pe termen mediu constituie baza pentru
elaborarea proiectului de buget anual.
 (2) Ministerul Finanțelor Publice motivează, în anexă

separată la raportul la legea bugetară anuală, orice abatere
a previziunilor și priorităților privind veniturile și
cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar pe termen
mediu
ELABORAREA PROGNOZELOR
INDICATORILOR MACROECONOMICI
2020
 .
Prognozele indicatorilor
macroeconomici şi sociali,
în conformitate cu
prevederile art. 28 lit. a),
se elaborează de către
Comisia Naţională de
Prognoză, până la data de
1 iunie a anului curent.
Aceste prognoze vor fi
actualizate, după caz, pe
parcursul desfăşurării
procesului bugetar şi vor fi
publicate pe site-ul
Comisiei Naţionale de
Prognoză
LIMITELE DE CHELTUIELI
2020 Înainte de 2020
Ministerul Finanţelor Publice va Ministerul Finanţelor Publice va
înainta Guvernului, până la data înainta Guvernului, până la data
de 31 iulie a fiecărui an, limitele de 1 mai a fiecărui an,
de cheltuieli pentru anul bugetar obiectivele politicii fiscale și
următor, precum şi estimările bugetare pentru anul bugetar
pentru următorii 3 ani, pentru care se elaborează
stabilite pe ordonatorii principali proiectul de buget și următorii
de credite. trei ani, împreună cu limitele de
cheltuieli stabilite pe ordonatorii
principali de credite
SCRISOAREA-CADRU
Scrisoare cadru 2020 Scrisoare cadru înainte de 2020
Ministrul finanţelor publice va Ministrul finanțelor publice va
transmite ordonatorilor principali transmite ordonatorilor principali
de credite, până la data de 1 august de credite, până la data de 1 iunie a
a fiecărui an, o scrisoare-cadru, care fiecărui an, o scrisoare-cadru care va
 (
va specifica contextul specifica contextul macroeconomic
macroeconomic pe baza căruia vor fi pe baza căruia vor fi întocmite
întocmite proiectele de buget, proiectele de buget, metodologiile de
metodologiile de elaborare a elaborare a acestora, precum și
acestora, precum şi limitele de limitele de cheltuieli aprobate de
cheltuieli aprobate de Guvern Guvern.
2) )Limitele de cheltuieli aprobate şi

stabilite pe ordonatori principali de
credite potrivit alin. (1) pot fi
redimensionate de către Ministerul
Finanţelor Publice, pe baza
prognozelor de toamnă ale Comisiei
Naţionale de Prognoză
PROPUNERILE BUGETARE ALE
ORDONATORILOR PRINCIPALI DE CREDITE
(1)Ordonatorii principali
de credite au obligaţia ca,
până la data de 1
septembrie a fiecărui an,
să depună la Ministerul
Finanţelor Publice
propunerile pentru
proiectul de buget şi
anexele la acesta, pentru
anul bugetar următor, cu
încadrarea în limitele de
cheltuieli şi estimările
pentru următorii 3 an
SISTEME BUGETARE
SISTEMELE INIŢIATIVEI BUGETARE
 În cadrul procesului decizional public există diferenţe de la o ţară

la alta legate de sistemul iniţiativei
bugetare/guvernamentale utilizat.
 Aceasta se referă la competenţa elaborării şi aprobării bugetului,

respectiv la autorităţile abilitate cu întocmirea, publicarea şi
răspunderea pentru execuţia bugetului public.
SISTEMELE INIŢIATIVEI BUGETARE
 În funcţie de sistemele constituţionale, se pot identifica trei
tipuri de sisteme ale iniţiativei bugetare, în cadrul cărora
apar deosebiri referitoare la adoptarea deciziei bugetare:
 Sistemul iniţiativei guvernamentale,

 Sistemul mixt al iniţiativei bugetare parlamentare şi
guvernamentale,
 Sistemul american.
 A doua abordare
 Sistemul parlamnetar
 Sistemul prezidențial
 Sistemul convențional
SISTEMUL INIŢIATIVEI GUVERNAMENTALE,
 Guvernul are prerogativa de a iniţia sau de a

sprijini :
 direct măsurile privind aprobarea unei cheltuieli publice
sau instituirea unui venit public.
 soluţiona divergenţele apărute între ministerele
consumatoare şi Ministerul Finanţelor ;
 supune proiectul bugetului spre examinarea şi aprobarea
Parlamentului;
 Ministerul Finanţelor primeşte şi centralizează toate

propunerile de cheltuieli de la celelalte ministere, având şi
dreptul de a le controla.
SISTEMUL MIXT AL INIŢIATIVEI PARLAMENTARE ŞI
GUVERNAMENTALE
 Guvernul are un rol mai redus:

 soluţionează divergenţele apărute între ministerele
consumatoare şi Ministerul Finanţelor şi răspunde de execuţia
bugetului public.
 Ministerul Finanţelor :
 centralizează propunerile tuturor ministerelor ;
 întocmeşte o schiţă de buget cu cheltuielile şi veniturile publice
propuse
SISTEMUL AMERICAN
 iniţiativa aparţine preşedintelui SUA, care este sprijinit de

un birou bugetar ce centralizează şi revizuie propunerile
departamentelor consumatoare, propuneri ulterior supuse
examinării şi aprobării preşedintelui .
SISTEME BUGETARE: CONŢINUT
Obiective:
 Identificarea categoriilor de bugete din România
 Precizarea veniturilor, cheltuielilor, particularităţilor de funcţionare,
raţiunilor de înfiinţare
SISTEMUL UNITAR DE BUGETE
 Sistemul unitar de bugete – ansamblul bugetelor din sectorul

public
 În România sistemul unitar de bugete este definit de două acte

normative:
 -Legea finanţelor publice (nr. 500/2002)

 -Legea finanţelor publice locale (nr. 273/2006)
COMPONENTELE SISTEMULUI UNITAR DE BUGETE PUBLICE
 Bugetul de stat
 Bugetul asigurărilor sociale de stat
 Bugetele locale
 Bugetele fondurilor speciale
 Bugetul Trezoreriei Statului
 Bugetele instituţiilor publice (indiferent de finanţare şi/sau

subordonare)
 Bugetele creditelor externe şi interne
 Bugetele fondurilor externe nerambursabile

COMPONENTELE SISTEMULUI UNITAR DE
BUGETE PUBLICE (II)
Nu fac parte din sistemul unitar de bugete publice:
 Bugetele companiilor/firmelor cu capital de stat
 Bugetele regiilor autonome
 Bugetele ONG-urilor înfiinţate de UAT-uri

BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT (I)
 BGC reprezintă ansamblul bugetelor, componente ale sistemului

bugetar public, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg
 Consolidarea presupune eliminarea transferurilor între

bugete
 Ajustarea presupune eliminarea rambursărilor de credite şi a

diferenţelor de curs valutar
BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT (II)
 În urma consolidării bugetare obţinem valoarea deficitului

bugetar.
 Dacă facem consolidarea după mecanismul cash (încasări şi

plăţi) obţinem excedentul/deficitul cash
(surplusul/necesarul de lichidităţi generat de sectorul
public într-un an)
 Dacă facem consolidarea după mecanismul ESA (având în

vedere angajamentele pe venituri şi cheltuieli) obţinem
excedentul/deficitul ESA (excedentul/deficitul real) al
sectorului public)
METODOLOGIE DEFICIT CASH ŞI ESA
 În cazul deficitului cash se asimilează cu bugetele publice
bugetul CNADNR
 În cazul deficitului ESA se includ şi societăţile cu capital

integral sau majoritar de stat care nu-şi pot acoperi cel puţin 50% din
cheltuieli prin veniturile obţinute din vânzarea producţiei lor,
diferenţa fiind acoperită din resurse bugetare (conform
regulamentului nr. 2223/96). În prezent sunt peste 130 de
firme în administraţia centrală, peste 360 de firme în
administraţia locală şi aproape 500 asociaţii de dezvoltare
intercomunitară.
BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT (I)
 Venituri
Element/ unitate monetară- milioane

lei Total 2015 Total 2016 Total 2017 Total 2018 Total 2019
VENITURI TOTALE -neconsolidate 286.386,25 276.452,25 305.041,05 352.153,92 389.077,92
Transferuri Trnsferuri Transferuri Transferur Transferuri

Venituri-milioane lei 2015 2016 2017 i 2018 2019
VENITURI TOTALE 52.803,98 52.690,82 53.002,61 54.672,40 64.091,63
Op Op Operațiuni Operațiuni Operațiuni

finaciare financiare financiare financiare financare
Venituri-milioane lei 2015 2016 2017 2018 2019
VENITURI TOTALE 28 39,5 218,7 2363,3 3.854,9
BUGETULUI GENERAL VENITURI (VAL NECONSOLIDATE)
Element/ unitate monetară- milioane

lei Total 2015 Total 2016 Total 2017 Total 2018 Total 2019
VENITURI TOTALE -neconsolidate 286.386,25 276.452,25 305.041,05 352.153,92 389.077,92
I.Venituri curente 226.778,82 228.891,00 247.372,92 281.898,64 310.516,73
A.Venituri fiscale 138.302,15 136.406,12 140.245,82 142.515,57 156.366,74
Impozitul pe profit, salarii, venit si
castiguri din capital 42.090,92 44.781,62 46.900,63 41.506,14 44.651,08
A1. Impozitul pe profit 13.824,27 15.441,98 14.732,05 15.652,51 17.720,18
A2. Impozitul pe salarii si venit 26.640,10 27.756,36 30.143,14 22.678,98 23.201,39
A2..Alte impozite pe venit, profit si
A3. Impozite si taxe pe proprietate 5.737,99 5.898,10 5.361,84 5.469,43 6.191,89
A4. Impozite si taxe pe bunuri si
servicii 89.207,84 84.127,07 86.192,64 93.775,98 103.551,99
TVA 57.132,17 51.675,11 53.543,72 59.609,02 65.420,56
Accize 26.017,96 26.957,00 26.604,13 28.518,13 31.463,27
Alte impozite si taxe pe bunuri si
servicii 2.701,74 2.250,34 3.107,78 3.945,82 5.238,79
Taxe pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizarii bunurilor sau pe
desfasurarea de activitati 3.355,97 3.244,62 2.937,01 1.703,01 1.429,37
A5. Impozit pe comertul exterior si
tranzactiile internationale (taxe
vamale) 815,98 882,68 933,33 1.050,11 1.159,94
A6. Alte impozite si taxe fiscale 449,41 716,66 857,38 713,91 811,85
B. Contributii de asigurari 57.786,64 61.429,94 71.840,20 98.195,40 111.558,47
C.Venituri nefiscale 30.690,03 31.054,94 35.286,91 41.187,67 42.591,51
Subventii 41.426,29 39.418,63 39.433,74 40.512,37 48.508,46
II.Venituri din capital 918,21 769,39 830,35 849,40 867,33
Donatii 6,26 1,59 8,46 10,18 16,08
Sume primite de la UE/alti donatori în
contul platilor efectuate si
prefinantari 16.978,21 949,89 276,55 247,01 181,74
III. Operatiuni financiare 27,98 39,49 218,74 2.363,29 3.854,91
Sume în curs de distribuire -28,77 472,68 29,14 -578,72 -3,74
Alte sume primite de la UE -139,26 ,00 -136,69 3.870,25 306,80
Sume primite de la UE/alti donatori in
contul platilor efectuate si
prefinantari aferente cadrului
financiar 2014-2020 418,50 5.909,58 17.007,84 22.981,52 24.829,61
BUGETULUI GENERAL – VENITURI -TRANSFERURI
Transferuri Trnsferuri Transferuri Transferuri Trnsferuri
VENITURI TOTALE 52.803,98 52.690,82 53.002,61 54.672,40 64.091,63
Venituri curente 11.377,69 13.272,19 13.568,87 14.160,03 15.583,17
Venituri fiscale 0 0 0 0 0
castiguri din capital 0 0 0 0 0
Impozitul pe profit 0 0 0 0 0
Impozitul pe salarii si venit 0 0 0 0 0
Alte impozite pe venit, profit si
castiguri din capital 0 0 0 0 0
Impozite si taxe pe proprietate 0 0 0 0 0
Impozite si taxe pe bunuri si servicii 0 0 0 0 0
TVA 0 0 0 0 0
Accize 0 0 0 0 0
Alte impozite si taxe pe bunuri si
servicii 0 0 0 0 0
Taxe pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizarii bunurilor sau pe
desfasurarea de activitati 0 0 0 0 0
Impozit pe comertul exterior si
vamale) 0 0 0 0 0
Alte impozite si taxe fiscale 0 0 0 0 0
Contributii de asigurari 182,68 155,52 129,68 94,62 85,03
Venituri nefiscale 11.195,01 13.116,67 13.439,20 14.065,40 15.498,14
Subventii 41.426,29 39.418,63 39.433,74 40.512,37 48.508,46
Venituri din capital 0 0 0 0 0
Donatii 0 0 0 0 0
Sume primite de la UE/alti donatori în
contul platilor efectuate si prefinantari 0 0 0 0 0
Operatiuni financiare 0 0 0 0 0
Sume în curs de distribuire 0 0 0 0 0
Alte sume primite de la UE 0 0 0 0 0
Sume primite de la UE/alti donatori in
contul platilor efectuate si prefinantari
aferente cadrului financiar 2014-2020 0 0 0 0 0
BUGETULUI GENERAL-VENITURI TOTALE CONSOLIDATE
Venituri-milioane lei consolidate 2015 2016 2017 2018 2019
VENITURI TOTALE 233.582,27 223.761,43 252.038,44 297.481,52 324.986,29
Venituri curente 215.401,13 215.618,81 233.804,05 267.738,61 294.933,56
Venituri fiscale 138.302,15 136.406,12 140.245,82 142.515,57 156.366,74
Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din
capital 42.090,92 44.781,62 46.900,63 41.506,14 44.651,08
Impozitul pe profit 13.824,27 15.441,98 14.732,05 15.652,51 17.720,18
Impozitul pe salarii si venit 26.640,10 27.756,36 30.143,14 22.678,98 23.201,39
Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital

1.626,55 1.583,28 2.025,44 3.174,65 3.729,51
Impozite si taxe pe proprietate 5.737,99 5.898,10 5.361,84 5.469,43 6.191,89
Impozite si taxe pe bunuri si servicii

89.207,84 84.127,07 86.192,64 93.775,98 103.551,99
TVA 57.132,17 51.675,11 53.543,72 59.609,02 65.420,56
Accize 26.017,96 26.957,00 26.604,13 28.518,13 31.463,27
Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii 2.701,74 2.250,34 3.107,78 3.945,82 5.238,79
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii

bunurilor sau pe desfasurarea de activitati
3.355,97 3.244,62 2.937,01 1.703,01 1.429,37
Impozit pe comertul exterior si tranzactiile
internationale (taxe vamale) 815,98 882,68 933,33 1.050,11 1.159,94
Alte impozite si taxe fiscale 449,41 716,66 857,38 713,91 811,85
Contributii de asigurari 57.603,96 61.274,42 71.710,52 98.100,78 111.473,44
Subventii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri din capital 918,21 769,39 830,35 849,40 867,33
Donatii 6,26 1,59 8,46 10,18 16,08
Sume primite de la UE/alti donatori în contul platilor
efectuate si prefinantari 16.978,21 949,89 276,55 247,01 181,74
Operatiuni financiare 27,98 39,49 218,74 2.363,29 3.854,91
Sume în curs de distribuire -28,77 472,68 29,14 -578,72 -3,74
Alte sume primite de la UE -139,26 0,00 -136,69 3.870,25 306,80
Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor
efectuate si prefinantari aferente cadrului financiar
2014-2020 418,50 5.909,58 17.007,84 22.981,52 24.829,61
STRUCTURA BUGETULUI GENERAL- VENITURI TOTALE
Venituri curente 92,22% 96,36% 92,77% 90,00% 90,75%
Venituri fiscale 92,22% 60,96% 55,64% 47,91% 48,11%
Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital

18,02% 20,01% 18,61% 13,95% 13,74%
Impozitul pe profit 5,92% 6,90% 5,85% 5,26% 5,45%
Impozitul pe salarii si venit 11,41% 12,40% 11,96% 7,62% 7,14%
Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital

0,70% 0,71% 0,80% 1,07% 1,15%
Impozite si taxe pe proprietate 2,46% 2,64% 2,13% 1,84% 1,91%
Impozite si taxe pe bunuri si servicii 38,19% 37,60% 34,20% 31,52% 31,86%
TVA 24,46% 23,09% 21,24% 20,04% 20,13%
Accize 11,14% 12,05% 10,56% 9,59% 9,68%
Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii 1,16% 1,01% 1,23% 1,33% 1,61%
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii

bunurilor sau pe desfasurarea de activitati
1,44% 1,45% 1,17% 0,57% 0,44%
Impozit pe comertul exterior si tranzactiile
internationale (taxe vamale) 0,35% 0,39% 0,37% 0,35% 0,36%
Alte impozite si taxe fiscale 0,19% 0,32% 0,34% 0,24% 0,25%
Contributii de asigurari 24,66% 27,38% 28,45% 32,98% 34,30%
Venituri nefiscale 8,35% 8,02% 8,67% 9,12% 8,34%
Subventii 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri din capital 0,39% 0,34% 0,33% 0,29% 0,27%
Donatii 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Sume primite de la UE/alti donatori în contul platilor
efectuate si prefinantari 7,27% 0,42% 0,11% 0,08% 0,06%
Operatiuni financiare 0,01% 0,02% 0,09% 0,79% 1,19%
Sume în curs de distribuire -0,01% 0,21% 0,01% -0,19% 0,00%
Alte sume primite de la UE -0,06% 0,00% -0,05% 1,30% 0,09%
Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor
efectuate si prefinantari aferente cadrului financiar
2014-2020 0,18% 2,64% 6,75% 7,73% 7,64%
STRUCTURA BUGETULUI GENERAL- TIPURI DE VENITURI,
VENITURI CURENTE
an/element 2015 2016 2017 2018 2019

Venituri curente
215.401,13 215.618,81 233.804,05 267.738,61 294.933,56
Contributii de
asigurari 57.603,96 61.274,42 71.710,52 98.100,78 111.473,44
structură ven curente 2015 2016 2017 2018 2019

Venituri fiscale 64,21% 63,26% 59,98% 53,23% 53,02%
Contributii de
asigurari 26,74% 28,42% 30,67% 36,64% 37,80%
Venituri nefiscale 9,05% 8,32% 9,34% 10,13% 9,19%
total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
STRUCTURA VENITURILOR FISCALE
an/element 2015 2016 2017 2018 2019
Impozite si taxe pe proprietate 5.737,99 5.898,10 5.361,84 5.469,43 6.191,89
Impozite si taxe pe bunuri si servicii 89.207,84 84.127,07 86.192,64 93.775,98 103.551,99
vamale) 815,98 882,68 933,33 1.050,11 1.159,94
Alte impozite si taxe fiscale 449,41 716,66 857,38 713,91 811,85
an/element 2015 2016 2017 2018 2019

castiguri din capital 30,43% 32,83% 33,44% 29,12% 28,56%
Impozite si taxe pe proprietate 4,15% 4,32% 3,82% 3,84% 3,96%
Impozite si taxe pe bunuri si servicii 64,50% 61,67% 61,46% 65,80% 66,22%
vamale) 0,59% 0,65% 0,67% 0,74% 0,74%
Alte impozite si taxe fiscale 0,32% 0,53% 0,61% 0,50% 0,52%
total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT (II)
An/unitatea monetară- milioane lei 2015 2016 2017 2018 2019

CHELTUIELI TOTALE 303.755,86 300.991,91 333.828,42 382.383,77 438.524,67
Transferuri 2015 2016 2017 2018 2019

Op financiare Op 2015 2016 2017 2018 2019

BUGETULUI GENERAL-
CHELTUIELI TOTALE VALORI NECONSOLIDATE
An/unitatea monetară- milioane lei 2015 2016 2017 2018 2019
Cheltuieli curente 279.304,81 276.807,68 310.621,13 354.955,19 407.032,91
Cheltuieli de personal 52.025,64 57.040,07 69.620,47 86.141,93 102.341,23
Bunuri si servicii 52.009,56 54.052,47 54.048,85 58.728,16 68.269,94
Dobanzi 9.622,81 10.065,06 10.178,35 12.998,32 12.208,80
Subventii 6.274,82 6.604,86 6.201,03 6.669,50 7.107,91
Transferuri - Total 158.615,70 148.464,87 170.078,38 189.765,38 216.414,18
Transferuri intre unitati ale
administratiei publice 36.154,75 36.540,10 36.782,08 37.337,33 44.284,20
Alte transferuri 11.646,00 11.413,99 12.530,83 14.443,81 16.859,71
Proiecte cu finantare din fonduri
externe nerambursabile 30.385,77 6.418,90 979,31 689,55 688,15
Asistenta sociala 75.945,47 81.837,18 92.571,79 101.364,05 114.739,15
externe nerambursabile aferente cadrului
financiar 2014-2020 495,74 8.282,97 21.982,66 28.898,17 31.495,47
Alte cheltuieli 3.987,96 3.971,72 5.231,70 7.032,47 8.347,50
Cheltuieli aferente programelor cu
finantare nerambursabila 756,28 580,34 494,06 651,90 690,86
Cheltuieli de capital 18.437,22 19.141,82 19.607,79 24.000,13 31.349,51
Active nefinanciare 17.394,11 18.823,43 18.240,06 22.692,78 29.385,17
Active financiare 1.043,11 318,39 1.367,73 1.307,35 1.964,34
Operatiuni financiare 7.049,73 5.042,42 4.811,10 5.227,19 3.811,32
Imprumuturi 32,50 79,70 227,89 109,00 ,00
Rambursari de credite 7.017,23 4.962,72 4.583,22 5.118,20 3.811,32
Plati efectuate in anii precedenti si
recuperate in anul curent -1.035,90 -1.211,60 -1.798,75 -3.669,07
BUGETULUI GENERAL –TRANSFERURI CHELTUIELI
Transferuri 2015 2016 2017 2018 2019
Cheltuieli de personal 0 0 0 0 0
Dobanzi 51,14 56,77 53,74 57,17 57,56
Subventii 0 0 0 0 0
administratiei publice 34.374,84 35.719,21 35.448,47 35.799,75 42.917,91
Alte transferuri 373,26 462,16 382,70 326,48 360,77
externe nerambursabile 6.315,82 1.115,17 118,45 112,40 269,73
Asistenta sociala 0 0 0 0 0

externe nerambursabile aferente cadrului
financiar 2014-2020
0 1.930,98 3.236,32 3.949,47 3.922,49
Alte cheltuieli 0 0 0 0 727,00
Cheltuieli aferente programelor cu
finantare rambursabila 300,40 135,87 220,83 264,06 259,22
Cheltuieli de capital 106,16 84,59 31,90 24,49 ,60
Active nefinanciare 106,16 84,59 31,90 24,49 ,60
Active financiare 0 0 0 0 0
Operatiuni financiare 81,09 83,78 84,91 84,86 88,68
Imprumuturi 0 0 0 0 0
Rambursari de credite 81,09 83,78 84,91 84,86 88,68
Plati efectuate in anii precedenti si
recuperate in anul curent 0 0 0 0 0
BUGETULUI GENERAL- CHETUIELI CONSOLIDATE
valori consolidate (se scad trasferurile) 2015 2016 2017 2018 2019
Dobanzi 9.571,67 10.008,29 10.124,61 12.941,15 12.151,24
Subventii 6.274,82 6.604,86 6.201,03 6.669,50 7.107,91
Transferuri intre unitati ale administratiei

publice
1.779,91 820,89 1.333,61 1.537,58 1.366,29
Alte transferuri 11.272,74 10.951,83 12.148,13 14.117,33 16.498,94
Proiecte cu finantare din fonduri externe

nerambursabile
24.069,95 5.303,73 860,86 577,15 418,42
Asistenta sociala 75.945,47 81.837,18 92.571,79 101.364,05 114.739,15
Proiecte cu finantare din fonduri externe

nerambursabile aferente cadrului
495,74 6.351,99 18.746,34 24.948,70 27.572,98
financiar 2014-2020 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Alte cheltuieli 3.987,96 3.971,72 5.231,70 7.032,47 7.620,50
Cheltuieli aferente programelor cu finantare

rambursabila
455,88 444,47 273,23 387,84 431,64
Cheltuieli de capital 18.331,06 19.057,23 19.575,89 23.975,64 31.348,91
Active nefinanciare
17.287,95 18.738,84 18.208,16 22.668,29 29.384,57
Active financiare 1.043,11 318,39 1.367,73 1.307,35 1.964,34
Operatiuni financiare 6.968,64 4.958,64 4.726,19 5.142,33 3.722,64
Imprumuturi 32,50 79,70 227,89 109,00 0,00
Rambursari de credite 6.936,14 4.878,94 4.498,31 5.033,34 3.722,64
Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in

anul curent
-1.035,90 0,00 -1.211,60 -1.798,75 -3.669,07
STRUCTURA BUGETULUI GENERAL –TOTAL CHELTUIELI
CHELTUIELI TOTALE 2015 2016 2017 2018 2019
Cheltuieli curente 90,33% 90,33% 91,78% 91,66% 91,61%
Cheltuieli de personal 20,73% 22,97% 24,79% 26,29% 27,33%
Bunuri si servicii 16,26% 16,49% 14,47% 13,63% 14,10%
Dobanzi 3,81% 4,03% 3,61% 3,95% 3,25%
Subventii 2,50% 2,66% 2,21% 2,04% 1,90%
Transferuri - Total 46,84% 43,99% 46,61% 45,64% 44,93%
Transferuri intre unitati
ale administratiei 0,71% 0,33% 0,47%
publice 0,47% 0,36%
Alte transferuri 4,49% 4,41% 4,33% 4,31% 4,41%
Proiecte cu finantare
din fonduri externe 9,59% 2,14% 0,31%
nerambursabile 0,18% 0,11%
Asistenta sociala 30,26% 32,96% 32,96% 30,93% 30,64%
Proiecte cu finantare
din fonduri externe
0,20% 2,56% 6,68%
nerambursabile aferente
cadrului 7,61% 7,36%
financiar 2014-2020 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Alte cheltuieli 1,59% 1,60% 1,86% 2,15% 2,04%
Cheltuieli aferente
programelor cu finantare 0,18% 0,18% 0,10%
rambursabila
0,12% 0,12%
Cheltuieli de capital 7,30% 7,68% 6,97% 7,32% 8,37%
Active nefinanciare 6,89% 7,55% 6,48% 6,92% 7,85%
Active financiare 0,42% 0,13% 0,49% 0,40% 0,52%
Operatiuni financiare 2,78% 2,00% 1,68% 1,57% 0,99%
Imprumuturi 0,01% 0,03% 0,08% 0,03% 0,00%
Rambursari de credite 2,76% 1,96% 1,60% 1,54% 0,99%
Plati efectuate in anii
precedenti si recuperate in -0,41% 0,00% -0,43%
anul curent -0,55% -0,98%
STRUCTURA BUGETULUI GENERAL-CHELTUIELI CURENTE
date cheltuieli curente 2015 2016 2017 2018 2019

cheltuieli curente total-
consolidate 226.688,08 224.285,23 257.735,32 300.392,14 343.030,56
Dobanzi 9.571,67 10.008,29 10.124,61 12.941,15 12.151,24
Subventii 6.274,82 6.604,86 6.201,03 6.669,50 7.107,91
Cheltuieli aferente
programelor cu finantare
rambursabila 455,88 444,47 273,23 387,84 431,64
date cheltuieli curente 2015 2016 2017 2018 2019
Cheltuieli de personal
22,95% 25,43% 27,01% 28,68% 29,83%
Bunuri si servicii 18,00% 18,06% 15,76% 14,87% 15,39%
Dobanzi 4,22% 4,42% 3,93% 4,31% 3,54%
Subventii
2,77% 2,91% 2,41% 2,22% 2,07%
Transferuri - Total 51,86% 48,19% 50,79% 49,79% 49,04%
Cheltuieli aferente
programelor cu finantare
rambursabila 0,20% 0,20% 0,11% 0,13% 0,13%
total 100,00% 99,21% 100,00% 100,00% 100,00%
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
 Execuția bugetară vizează activitatea de încasare a
veniturilor bugetare și de efectuare a plăților bugetare
aprobate prin bugetul de asigurări sociale de stat.
 Operațiunile efectuate presupun execuția de casă a

bugetului de asigurări sociale de stat, ce se realizează prin
trezorerii.
 Există și o etapă intermediară a execuției bugetului

asigurărilor sociale de stat ce presupune repartizarea pe
trimestre și pe instituții a veniturilor și a cheltuielilor
acestui buget.
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
 Execuția veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat
reprezintă activitatea de încasare a veniturilor pt acest
buget.
 Constutuirea veniturilor se realizează cu precădere din

contribuții pentru asigurările sociale și alte vărsăminte
prelevate de la persoane fizice și de la persoane juridice,
potrivit prevederilor legale.
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE
STAT- VENITURI
 Etapele execuției veniturilor bugetului asigurărilor sociale
de stat sunt
 Așezarea- identificarea materiei impozabile ce constituie

baza pentru veniturile bug asig sociale de stat și
determinarea acesteia
 lichidarea - stabilirea cuantumului aferenteâ materiei

impozabile , pe baza cotelor și a reglementărilor legale,
 emiterea titlului de percepere – înscrierea cuantumului

aferent venitului bugetar într-un act pe baza căruia se
autorizează organul fiscal pentru perceperea unui anumit
niveș în contul bugetului
 Perceperea- încasarea efectivă

BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT- VENITURI
Ani
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Categorii de venituri (BASS)
UM: Milioane lei
Milioane lei RON Milioane lei RON Milioane lei RON Milioane lei RON
VENITURI - total 54.941,90 52.468,70 58.018,00 63.800,50
Venituri curente 36.342,40 37.464,30 44.277,00 59.193,00
Contributii de asigurari 36.241,90 37.316,90 44.172,00 59.081,00
Contributiile angajatorilor 25.408,20 26.305,20 30.911,70 4.838,00
Contributii de asigurari sociale de stat datorate de

25.086,50 25.948,40 30.494,80 4.504,10
angajatori
Contributii de asigurari pentru accidente de munca si
321,70 356,80 416,90 57,30
boli profesionale datorate de angajatori
Venituri din contributia asiguratorie pentru munca,
: : : 276,60
pentru accidente de munca si boli profesionale
Contributiile asiguratilor 10.833,70 11.011,70 13.260,30 54.243,00
15.296,00 16.398,90 19.713,70 60.877,40
asigurati
Contributii de asigurari sociale datorate de persoane
179,40 213,90 248,80 272,70
asigurate pe baza de contract de asigurare
Contributia la fondul de pensii, administrat privat -4.936,40 -5.882,70 -7.142,60 -7.717,80
Contributii de asigurari sociale ale persoanelor care

realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat ,80 6,00 7,90 ,20
cele de natura salariala, platite de angajatori
Contributii de asigurari sociale ale persoanelor pentru
perioadele in care acestea nu au avut calitatea de : 24,40 158,40 73,40
asigurat in sistemul de pensii
persoane care realizeaza venituri din activitati
231,70 196,90 220,20 617,60
independente, activitati agricole si asocieri fara
personalitate juridica
Contributia individuala de asigurari sociale datorata de
persoanele care realizeaza venituri din drepturi de 21,20 35,10 41,90 18,20
proprietate intelectuala
Contributia individuala de asigurari sociale datorata de
persoanele care realizeaza venituri din activitati
desfasurate in baza contractelor / conventiilor civile 41,00 19,20 12,00 ,30
incheiate potrivit Codului civil, precum si a
contractelor de agent
Contributia de asigurari sociale datorata de persoanele
fizice care realizeaza venituri in baza contractelor de : : : 8,80
activitate sportiva
Contributii de asigurari sociale aferente declaratiei
: : : 92,20
unice
Venituri nefiscale 100,50 147,40 105,00 112,00
Venituri din proprietate 10,80 11,40 12,00 12,80
Venituri din dobanzi 10,80 11,40 12,00 12,80
Vanzari de bunuri si servicii 89,70 136,00 93,00 99,20
Subventii 18.363,70 15.096,90 13.585,60 4.728,90
Sume primite de la UE / alti donatori in contul platilor
1,20 ,10 1,00 :
efectuate si prefinantari
Sume in curs de distribuire 234,60 -92,60 155,40 -121,40
STRUCTURA BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT- VENITURI
TOTALE
milioane lei 2015 2016 2017 2018

VENITURI - total 54.941,90 52.468,70 58.018,00 63.800,50
Venituri curente 36.342,40 37.464,30 44.277,00 59.193,00

Subventii 18.363,70 15.096,90 13.585,60 4.728,90
Sume primite de la UE / alti
donatori in contul platilor
efectuate si prefinantari 1,20 ,10 1,00 ,00
Sume in curs de distribuire

234,60 -92,60 155,40 -121,40
structura ven totale 2015 2016 2017 2018

Venituri curente
66,15% 71,40% 76,32% 92,78%
Subventii
33,42% 28,77% 23,42% 7,41%
Sume primite de la
UE / alti donatori in
contul platilor
efectuate si
prefinantari 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Sume in curs de
distribuire
0,43% -0,18% 0,27% -0,19%
STRUCTURA BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT- VENITURI CURENTE
2015 2016 2017 2018

Venituri curente
36.342,40 37.464,30 44.277,00 59.193,00
Contributii de
asigurari 36.241,90 37.316,90 44.172,00 59.081,00
Venituri
nefiscale 100,50 147,40 105,00 112,00
structura ven
curente BASS 2015 2016 2017 2018
Contributii de
asigurari 99,72% 99,61% 99,76% 99,81%
Venituri nefiscale 0,28% 0,39% 0,24% 0,19%
STAT- CHELTUIELI
 Execuția cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat
reprezintă activitatea de efectuare a cheltuielilor pt acest
buget.
 Etapele intermediare pentru realizarea cheltuielilor sunt:

 Repartizarea trimestrailă a creditelor bugetare în funcție
de competențele ordonatorilor de credite
 Deschiderea de credite bugetare de către Ministerul
finanțelor Publice, la nivelul trezoreriei statului
STAT- CHELTUIELI
 Etapele execuției cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de
stat/ bugetului de stat, etc sunt:
 Angajarea- actul prin care se generează obligația unei

instituții publice de a plăti o sumă de bani unui terț pe baza
unui act juridic
 Lichidarea- verificarea existenței angajamentelor, a sumelor

datorate, a condițiilor de exigibilitate a angajamentului , pe
baza documentelor justificative
 Ordonanțarea – se confirmă că livrările de bunuri și de servicii

au fost realizate și plata poate fi efectuată
 Plata- actul final prin care instituția își achită obligațiile față
de terți
BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT- CHELTUIELI-
CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ
milioane lei Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
CHELTUIELI - total 54.705,00 52.196,40 57.695,30 63.560,00
Cheltuieli curente 54.728,30 52.189,30 57.719,00 63.585,30
Cheltuieli de personal 168,70 177,20 208,90 264,00
Bunuri si servicii 388,20 384,00 410,70 432,00
Dobanzi 4,00 2,50 2,70 2,80
administratiei publice ,70 ,20 ,20 ,10
externe nerambursabile (FEN)
postaderare 6,30 : : :
Asistenta sociala 54.160,40 51.625,40 57.095,90 62.884,80
Alte cheltuieli : : ,60 1,60
Cheltuieli de capital 7,60 7,10 5,20 1,10
Active nefinanciare 7,60 7,10 5,20 1,10
Plati efectuate in anii precedenti
si recuperate in anul curent -30,90 : -28,90 -26,40
STRUCTURA BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE
STAT- CHELTUIELI TOTALE- CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ
Anul
milioane lei Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
2018
Cheltuieli curente 54.728,30 52.189,30 57.719,00 63.585,30
Cheltuieli de capital 7,60 7,10 5,20 1,10
Plati efectuate in anii
precedenti si recuperate in
anul curent -30,90 : -28,90 -26,40
Structura
cheltuieli totale Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
BASS
Cheltuieli curente
100,04% 99,99% 100,04% 100,04%
Cheltuieli de
capital
0,01% 0,01% 0,01% 0,00%
Plati efectuate in
anii precedenti si
recuperate in anul
curent -0,06% 0,00% -0,05% -0,04%
STRUCTURA BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT-
CHELTUIELI CURENTE- CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ
milioane lei Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Cheltuieli curente
54.728,30 52.189,30 57.719,00 63.585,30
Cheltuieli de personal
168,70 177,20 208,90 264,00
Bunuri si servicii 388,20 384,00 410,70 432,00
Dobanzi 4,00 2,50 2,70 2,80
administratiei publice ,70 ,20 ,20 ,10
externe nerambursabile (FEN)
postaderare
6,30 ,00 ,00 ,00
Asistenta sociala
54.160,40 51.625,40 57.095,90 62.884,80
Alte cheltuieli ,00 ,00 ,60 1,60
structura ch curente BASS Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Cheltuieli de personal 0,31% 0,34% 0,36% 0,42%
Bunuri si servicii 0,71% 0,74% 0,71% 0,68%
Dobanzi 0,01% 0,00% 0,00% 0,00%
administratiei publice 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Proiecte cu finantare din
fonduri externe
nerambursabile (FEN)
postaderare
0,01% 0,00% 0,00% 0,00%
Asistenta sociala 98,96% 98,92% 98,92% 98,90%
Alte cheltuieli 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
STRUCTURA BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT-
CHELTUIELI TOTALE- CLASIFICAȚIA FUNCȚIONALĂ
clasificația funcțională Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Cheltuieli social - culturale 54.705,00 52.196,40 57.695,30 63.560,00
Asigurari si asistenta
sociala 54.609,40 52.099,30 57.589,10 63.453,80
sociala pentru accidente de
munca si boli profesionale 95,60 97,10 106,30 106,20
structura clasificația
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
funcțională ch BASS
sociala 99,83% 99,81% 99,82% 99,83%
sociala pentru accidente de
munca si boli profesionale 0,17% 0,19% 0,18% 0,17%
BUGETELE LOCALE
1. CE ESTE BUGETUL LOCAL?
 Comunităţile locale reprezintă colectivităţi umane
delimitate teritorial din punct de vedere politic şi
administrativ care au autorităţi publice diferite de cele ale
statului.
 administraţia locală se bazează pe principiul

descentralizării şi autonomiei locale.
 Administrația locală - autoritatea de a determina și de a

executa măsuri într-o zonă restricționată din interior și mai
mică decât cea de la nivelul unui stat. Un anumit nivel de
de guvernare/ administrație locală există în fiecare țară
din lume, dar acest nivel este semnifcativ diferit
(sursa: www.britannica.com)
1. CE ESTE BUGETUL LOCAL?
 Bugete locale - instrumente financiare aprobate la nivel
local pentru a sprijini realizarea programelor
administrației locale. Bugetele locale nu au nevoie de
aprobare superioară de la nivel central, dar ar trebui să
respecte regulile stabilite de autoritățile naționale sau
federale
 Prin buget local se înţelege documentul în care se înscriu

(sunt prevăzute și aprobate) veniturile şi cheltuielile
colectivităţilor locale/adminsitrativ teritoriale pe o perioadă
de un an.
 Bugetul cuprinde venituri si cheltuieli , conform Legii

273/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
PRINCIPIILE GENERALE ENUMERATE DE CARTA
EUROPEANĂ SUNT URMĂTOARELE :
1) Colectivităţile locale au dreptul la resurse proprii
adecvate; (În cadrul politicii economice naţionale,
autorităţile administraţiei publice locale au dreptul la
resurse proprii suficiente, de care pot dispune în mod
liber în exercitarea atribuţiilor lor.)
2) Resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie să fie

proporţionale cu responsabilităţile/competențele stabilite
pentru ele prin Constituţie sau lege;
EUROPEANĂ SUNT URMĂTOARELE
3) Cel puţin o parte din resursele financiare ale
colectivităţilor locale trebuie să provină din impozite şi taxe
locale; al căror nivel acestea au competenţa de a-l stabili, în
limitele legale.
4) Sistemul financiar din care fac parte resursele de care

dispun comunităţile locale trebuie să fie diversificat şi
dinamic astfel încât să acopere costurile exercitării
competenţelor proprii
sau
Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care
dispun autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie
de natură suficient de diversificată și evolutivă pentru a le
permite să urmeze practic, pe cât posibil, evoluţia reală a
costurilor exercitării competenţelor acestora
 5) Protejarea unităţilor administrativ-teritoriale cu o
situaţie mai grea din punct de vedere financiar necesită
instituirea de proceduri de egalizare sau de măsuri
echivalente, destinate să corecteze efectele repartiţiei
inegale a resurselor potenţiale de finanţare, precum și ale
sarcinilor fiscale care le incumbă. Asemenea proceduri sau
măsuri nu trebuie să restrângă libertatea de opţiune a
autorităţilor administraţiei publice locale în sfera lor de
competenţă
 6) Colectivităţile locale trebuie să fie consultate asupra
modalităţilor în care le vor fi alocate resursele redistribuite
(Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie
consultate, de o manieră adecvată, asupra modalităţilor de
repartizare a resurselor redistribuite ce le revin.)
 7) Subvenţiile alocate unităţilor administrativ-teritoriale

trebuie, pe cât posibil, să nu fie destinate finanţării unor
proiecte specifice. Alocarea de subvenţii nu trebuie să
aducă atingere libertăţii fundamentale a politicilor
autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor
de competenţă.
 8. În scopul finanţării cheltuielilor lor de investiţii,
autorităţile administraţiei publice locale trebuie să aibă
acces, în conformitate cu legea, la piaţa naţională a
capitalurilor
STRUCTURA BL
VENITURI CHELTUIELI
a)venituri proprii, formate cheltuieli de personal;

bunuri şi servicii
din: impozite, taxe, dobânzi;
contribuţii, alte subvenţii;
vărsăminte, alte venituri şi transferuri curente între UAP
cote defalcate din impozitul alte transferuri pentru cheltuieli
curente
pe venit; sectiune
b) sume defalcate din unele asistenţă socială;
venituri ale bugetului de functionare
rambursări de credite;
stat; alte cheltuieli;
c) subvenţii primite de la Împrumuturi
bugetul de stat şi de la alte
bugete; cheltuieli de capital
proiecte cu finanţare din fonduri externe
d) donaţii şi sponsorizări; nerambursabile de postaderare;
e) sume primite de la UE sectiune
şi/sau alţi donatori în transferuri pentru cheltuieli de capital;
dezvoltare
contul plăţilor efectuate şi alte transferuri interne
prefinanţări rambursarea împrumuturilor
PRINCIPII BUGETARE
 Principiul transparentei şi publicităţii
 Principiul unităţii
 Principiul unităţii monetare
 Principiul anualitatii
 Principiul specializarii bugetare
 Principiul echilibrului
PRINCIPII BUGETARE- SPECIFICE
BUGETELOR LOCALE
 Principiul solidarităţii
 Principiul autonomiei locale financiare
 Principiul proportionalitatii
 Principiul consultarii
RESPONSABILITĂȚILE ÎN ELABORAREA ȘI
APROBAREA BUGETELOR LOCALE
 Autorităţile administraţiei publice locale cu
responsabilităţi în derularea procesului bugetar local se
împart în două categorii:

- autorităţi deliberative: consiliile locale, consiliile judeţene
şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
 - autorităţi executive: primarii, primarul general al

municipiului Bucureşti
BUGETELE LOCALE- PARTEA A DOUA
Autorităţile administraţiei publice locale cu responsabilităţi în
derularea procesului bugetar local se împart în două categorii:
 autorităţi deliberative: consiliile locale, consiliile judeţene şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
 autorităţi executive: primarii, primarul general al municipiului
Bucureşti
BUGETUL LOCAL –SECȚIUNI
 Bugetul local are două secțiuni :
 Secțiunea de dezvoltare
 Secțiunea de funcționare
 A se vede seminariile
ART 1, ALIN 2- DISPOZIȚIILE LEGII 273/2006
ACTUALIZATE
 a)bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor

municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;
 b)bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele

locale, după caz;
 c)bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
 d)bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea,

plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din
bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi
subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor
economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi
contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat;
împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile
administraţiei publice locale;
 e)bugetului fondurilor externe nerambursabile.

DEFINIȚIE –SECȚIUNI
 secţiune de funcţionare - partea de bază, obligatoriecare cuprinde
veniturile necesare finanţării cheltuielilor curente pentru
realizarea competenţelor stabilite prin lege, precum şi cheltuielile
curente respective
 secţiune de dezvoltare - partea complementară a bugetelor care

cuprinde veniturile şi cheltuielile de capital aferente
implementării politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional,
judeţean, zonal sau local, după caz.
VENITURILE SECŢIUNII DE FUNCŢIONARE
 venituri proprii, cu excepţia veniturilor din valorificarea unor bunuri,
sumelor reprezentând amortizarea mijloacelor fixe şi a sumelor aferente
depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe;
 venituri proprii ale instituţiilor publice locale finanţate integral sau

parţial din venituri proprii;
 subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente;
 sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea
cheltuielilor curente;
 venituri din împrumuturi acordate instituţiilor şi serviciilor publice locale

sau activităţilor finanţate integral din venituri proprii;
 f)vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru finanţarea secţiunii de

dezvoltare, care se reflectă cu valoare negativă.
CHELTUIELILE SECŢIUNII DE FUNCŢIONARE
 cheltuieli de personal;
 bunuri şi servicii;
 dobânzi;
 subvenţii;
 transferuri curente între unităţile administraţiei publice
 alte transferuri pentru cheltuieli curente; g)asistenţă socială;
 rambursări de credite;
 alte cheltuieli;
 împrumuturi pentru instituţii şi servicii publice locale sau
activităţi finanţate integral din venituri proprii.
VENITURILE SECŢIUNII DE DEZVOLTARE
 vărsăminte din secţiunea de funcţionare;
 sume rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând

amortizarea mijloacelor fixe şi sume aferente depozitelor speciale
pentru construcţia de locuinţe;
 subvenţii pentru cheltuieli de capital;
 sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru

finanţarea cheltuielilor de capital;
 sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în

contul plăţilor efectuate şi prefinanţări.
CHELTUIELILE SECŢIUNII DE DEZVOLTARE
 cheltuieli de capital;
 proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile de

postaderare;
 transferuri pentru cheltuieli de capital;
 alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital.
 rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea

proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă de postaderare,
prevăzută a fi realizată din sumele rambursate
VENITURILE BUGETARE LOCALE SE CONSTITUIE DIN:
 venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte

vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
 sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
 subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
 donaţii şi sponsorizări.
 sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în

contul plăţilor efectuate şi prefinanţări.
 A se vedea clasificațiile bugetare

https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/clasificatiile-
bugetare- anexa 2
VENITURILE BUGETARE LOCALE
 Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează
pe constatarea, evaluarea şi inventarierea materiei impozabile şi
a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi
taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor
obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, în
scopul evaluării corecte a veniturilor.
 Donaţiile şi sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară

locală, în bugetul de venituri şi cheltuieli numai după încasarea
lor.
CHELTUIELILE BUGETARE LOCALE
 Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor
bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv
pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează
în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei
publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea
funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.
 Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se

efectuează în strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a
veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
VENITURILE BUGETARE ȘI CHELTUIELE BUGETARE
 (1)Veniturile şi cheltuielile bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2),
cumulate la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-
teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale care, după consolidare, prin eliminarea
transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea
efortului financiar public, în anul respectiv, în
unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială şi starea de
echilibru sau dezechilibru.
 (2)Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea

administraţiei publice locale, programelor, proiectelor,
activităţilor, acţiunilor, obiectivelor şi altele asemenea, potrivit
scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate
şi folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a
veniturilor bugetare.
DESCENTRALIZAREA
 Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea

autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli
publice, ca urmare a descentralizării unor competenţe, precum şi
a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu
asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora,
fundamentate pe baza standardelor de cost ale serviciilor publice
respective, iar până la aprobarea acestora, pe baza sumelor
aprobate pentru anul anterior, actualizate cu indicele preţurilor
de consum, după cum urmează:
 în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea

bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinaţie specială,
necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau a noilor
cheltuieli publice, precum şi a criteriilor de repartizare;
 în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în

ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale
alocate unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor
nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat.
DESCENTRALIZAREA- FORME
 Descendentă
Obiective
 urmărește bunăstarea socială
 Eficacitatea alocativă
 Constrângerile bugetarese deplasează către bugetul local
 Ascendentă
Obiective
 Potențialul financiar existent al colectivității
 Diversitatea de bunuri colective locale permit votul cu picioarele
 Adaptarea ofertei de bunuri colective la preferințele locale
PRINCIPII BUGETARE
 (1)Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume
brute.
 (2)Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli
bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au
stabilite destinaţii distincte.
 Principiul transparenţei şi publicităţii

Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizându-se
prin:
 a)publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei
publice, sau afişarea la sediul autorităţii administraţiei publice
locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de
execuţie a acestuia;
 b)dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul
aprobării acestuia;
 c)prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în
şedinţă publică.
PRINCIPII BUGETARE
 Principiul unităţii
 (1)Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur
document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi
monitorizarea fondurilor publice locale.
 (2)Se interzic reţinerea şi utilizarea de venituri în regim
extrabugetar, precum şi constituirea de fonduri publice locale în
fara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.
 Principiul unităţii monetare

 Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională
PRINCIPII BUGETARE
 Principiul anualităţii
 (1)Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile
legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului
bugetar.
 (2)Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui
an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului
corespunzător de execuţie a bugetului respective
 Principiul specializării bugetare

 Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget
pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli,
grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora.
 Principiul echilibrului
 Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile
bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenţi.
REGULI BUGETARE
 (1)Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate,

cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
 (2)Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt

determinate de autorizările conţinute în legi speciale şi în legile
bugetare anuale.
 (3)Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la

art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste
bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
 (4)Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată,

ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă
nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.
REGULI BUGETARE
 (6)La elaborarea bugetelor, ordonatorii de credite şi autorităţile
deliberative au obligaţia să prevadă distinct credite bugetare
destinate stingerii plăţilor restante la finele anului anterior celui
pentru care se întocmeşte bugetul.
 (7)În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii

programate în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an,
ordonatorii de credite fundamentează veniturile proprii pentru
anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.
 (8)Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor să

asigure achitarea plăţilor restante , precum şi a plăţilor restante
rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face
noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate,
numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele
anului anterior, respectiv a arieratelor din execuţia anului curent,
cu excepţia celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite
conform contractelor de finanţare a proiectelor derulate prin
programe naţionale.
ALTE PRINCIPII
 Principiul solidarităţii
 (1)Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea
unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a persoanelor fizice
aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din
fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.
 (2)Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local

consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către
unităţile administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă
dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi
administrativ-teritoriale sau din proprie iniţiativă
ALTE PRINCIPII
 Principiul autonomiei locale financiare
 Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse

financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice
locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în
limitele prevăzute de lege.
 Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii

nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii.
 Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor

locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale
autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de
competenţă.
 Sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către

autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu
prevederile legale.
ALTE PRINCIPII
 Principiul proporţionalităţii
 Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale
trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor
administraţiei publice locale stabilite prin lege.
 Principiul consultării
 Autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile
asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului
de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către
bugetele locale.
AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE AU
URMĂTOARELE COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN CEEA
CE PRIVEŞTE FINANŢELE PUBLICE LOCALE
 a)elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru

bugetar, la termenele şi potrivit prevederilor stabilite prin
prezenta lege;
 b)stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea

impozitelor şi taxelor locale, precum şi a oricăror alte venituri ale
unităţilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de
specialitate, în condiţiile legii;
 c)urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi

rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiţii de
echilibru bugetar;
URMĂTOARELE COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN CEEA CE
PRIVEŞTE FINANŢELE PUBLICE LOCALE
 d)stabilirea şi urmărirea modului de prestare a activităţilor din

domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opţiunea
trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori
economici specializaţi ori servicii publice de interes local,
urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităţilor
locale;
 e)administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi

privată a unităţilor administrativ-teritoriale;
 f)contractarea directă de împrumuturi interne şi externe, pe

termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea achitării la scadenţă a
obligaţiilor de plată rezultate din acestea;
URMĂTOARELE COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN CEEA
CE PRIVEŞTE FINANŢELE PUBLICE LOCALE
 g)garantarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt,

mediu şi lung, şi urmărirea achitării la scadenţă a obligaţiilor de
plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
 h)administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei

bugetare, în condiţii de eficienţă;
 i)stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea

cheltuielilor publice locale;
 j)elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării

programelor de dezvoltare în perspectivă a unităţilor administrativ-
teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
 k)îndeplinirea şi a altor atribuţii, competenţe şi responsabilităţi

prevăzute de dispoziţiile legale
CATEGORII DE ORDONATORI DE CREDITE
 (1)Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori
principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari.
 (2)Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt

primarii unităţilor administrativ-teritoriale, primarul general al
municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului
Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene.
 (3)Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate

înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest
scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor
preciza limitele şi condiţiile delegării.
 (4)Conducătorii tituţiilor publice cu personalitate juridică, cărora

li se alocă fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt
ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.
RESPONSABILITĂŢILE ORDONATORILOR DE
CREDITE
 Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza

creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor
aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor
publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale
ORDONATORII DE CREDITE RĂSPUND DE
 a)elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
 b)urmărirea modului de realizare a veniturilor;
 c)angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor
bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;
 d)integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea
instituţiei pe care o conduc;
 e)organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a
situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare
şi a execuţiei bugetare;
 f)organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii
publice şi a programului de investiţii publice;
 g)organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi
acestora;
 h)organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform
prevederilor legale;
 i)alte atribuţii stabilite de dispoziţiile legale.
CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV
 Controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern se
exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile
publice locale şi/sau patrimoniul public şi privat şi sunt exercitate
conform reglementărilor legale în domeniu.
: ELABORAREA BUGETELOR
 Proiectele bugetelor bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se
elaborează de către ordonatorii principali de credite, avându-se în
vedere:
 a)prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali

pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget,
precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
 b)cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-

bugetară, precum şi cadrul de cheltuieli pe termen mediu;
 c)prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe

încheiate, ale memorandumurilor de finanţare sau ale altor
acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
ELABORAREA BUGETELOR
 d)politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite
în formularea propunerilor de buget;
 e)propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din

subordine;
 f)programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul

finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate
obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă; programele sunt
însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care
trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite,
rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin
indicatori precişi, a căror alegere este justificată;
 g)programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unităţii

administrativ-teritoriale, în concordanţă cu politicile de dezvoltare la nivel
naţional, regional, judeţean, zonal sau local.
CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA BUGETELOR
 1)Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza

clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
 (2)Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar

cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum
şi alineate şi paragrafe, după caz.
 (5)Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în

conformitate cu creditele de angajament şi cu duratele de
realizare a investiţiilor.
TAXE SPECIALE PENTRU FUNCŢIONAREA UNOR
SERVICII PUBLICE LOCALE
 (1)Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în

interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aprobă
taxe speciale.
 (2)Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile

obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea
cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice de
interes local, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor curente de
întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.
 (.
TAXE SPECIALE PENTRU FUNCŢIONAREA
UNOR SERVICII PUBLICE LOCALE
 3)Prin regulamentul aprobat de autorităţile deliberative se vor
stabili domeniile de activitate şi condiţiile în care se pot institui
taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor
publice de interes local, pentru care se propun taxele respective
 (6)Taxele speciale se fac venit la bugetul local şi se încasează

numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de
serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele
respective.
Lect. Univ. Dr. Brad Laura

INFORMAȚIA DE PERFORMANȚĂ ȘI PERFORMANȚA
BUGETARĂ
 Informația legată de performanță (rezultatul obţinut în

urma utilizării unor fonduri publice/ costurile obținerii
unor rezultate) – benefică pentru cetățeni și pentru
evaluarea performanței autorităților publice
 Apariția performanței bugetare este asociată cu eforturi

mai ample de a îmbunătăți controlul cheltuielilor, precum
și eficiența și performanța sectorului public.
 Includerea informației legate de performanță este

insuficientă pentru asigurarea performanței bugetare.
 Este nevoie de integrarea acesteia în procesul decizional
bugetar
BUGETARĂ
 Informația despre performanță: dacă un program, agenție,

serviciu public satisface în mod eficient și efectiv aspectele
cerute
 Nu există o modalitate exhaustivă de a defini performanța

bugetară sau a tipului de infomație care ar trebui să fie
inclus în procesul bugetar.
 Potrivit OCDE (2005) prin performanță bugetară se

înțelege procesul prin care se realizează corelarea
resurselor publice utilizate cu rezultatele obținute, cu
ajutorul informației prinvind performanță
BUGETARĂ
Bugetarea pe bază de performanță Bugetarea pe bază de programe
Conține toate elementele aferente bugetizării pe Unitățile organizatorice sunt grupate pe baza
programe unor funcții sau subfuncții comune
Incorporează modalități de măsurare și de Se identifică toate costurile afente fiecărei funcții
evaluare a performanței și subfuncții
Introduce responsabilitatea factorilor de decizie, Se aleg rezultatele/produsele pe fiecare unitate, în
putând apărea stimulente de performanță sau funcție de costurile stabilite
penalizări
Se elimină funcția de planificare strategică din
procesul bugetar
BUGETUL DE PERFORMANȚĂ
Principiile bugetului de performanță
Perpectiva strategică Se prezintă

- Misiunea autorității publice sau direcția
strategică de activitate
- Metodele și strategiile utilizate pentru
atingerea obiectivelor
- Resursele alocate pentru obținerea realizărilor
strategice
Responsabilitate În raportul anul se precizează rezultatele obținute
asupra ocietății și cheltuielile realizate (exprimate
corect și clar)
Continuitate Alocarea resurselor urmărește îndeplinirea
obiectivelor viitoare, pe baza activităților trecute
și actuale.
Coerență și corespondeță Proiectele sunt elementele principale de analiză a
performanței bugetului
Proiectele sunt construite în funcție de structura
organizatorică
De măsurare Procesul bugetar de performanță trebuie să
permită măsurarea eficienței, eficacității și
economicității.
ELEMENTE SPECIFICE BUGETELOR DE
PERFORMANȚĂ
 Eficienţa cheltuielilor publice = exprimă dimensiunea
optimă a unui raport determinat între eforturile financiare
(consumul de resurse financiare publice) şi efectele
comensurabile sau estimative ce se pot obţine de pe urma
obiectivelor finanţate de către stat.
 Eficacitatea cheltuielilor publice = exprimă raportul

dintre efectele obţinute şi cele prevăzute.

 Economicitatea cheltuielilor publice = exprimă

raportul dintre eficacitatea cheltuielilor publice şi gradul
de realizare a rezultatelor prevăzute.

TIPURI DE BUGETE
Tipul Legătura dintre Performanța Scopul principal în

informațiile de planificată sau procesul bugetar
performanță și actuală
finanțare
Formal/ de prezentare- Nicio legătură Obiective de Responsabilitate

BP de performanță și/sau
prezentare rezultate de
performanță
Informativ/ informat- Legătură indirectă slabă Obiective de Planificare și/sau

BP de performanţă performanță și/sau responsabilitate
rezultate de
performanță
Direct- BP direct Legătură directă Rezultate de Alocarea resurselor și

puternică performanță responsabilitate
Sursa: OCDE (2007) Performance budgeting in OECD Countries

BP DE PREZENTARE (PRESENTATIONAL PERFORMANCE
BUDGETING)
 informaţia despre performanţă este prezentată în

documentele bugetare sau alte documente ale guvernului/
APL .
Aceste informaţii pot fi:

 obiective de performanţă sau rezultate de performanţă.
 informaţia despre performanţă este una de fond, destinată
dialogului cu legiuitorii/consilierii locali şi cetăţenii cu
privire la problemele de politici publice locale.
 Nu există nicio legătură între informaţia despre
performanţă şi finanţare.
BUGETARE INFORMATĂ DESPRE PERFORMANŢĂ
(PERFORMANCE-INFORMED BUDGETING).
 Resursele sunt legate într-o manieră indirectă fie de viitoarea

performanţă propusă, fie de rezultatele de performanţă.
 Legătura indirectă presupune că informaţia despre performanţă,
împreună cu alte informaţii, este utilizată sistematic pentru a
argumenta deciziile bugetare. Informaţia despre performanţă este
importantă în procesul decizional, dar aceasta nu determină în
mod necesar cantitatea de resurse alocate.
În acest caz, informaţia despre performanţă:

 este comunicată în procesul decizional împreună cu alte
informaţii referitoare la restricţiile macroeconomice asupra
politicii fiscale şi priorităţile de politici.
 nu există o legătură automată sau mecanică între obiectivele sau
rezultatele de performanţă şi finanţare.
 Informaţia despre performanţă este importantă, dar va depinde
de contextual politic.
C. BUGETARE DIRECTĂ DE PERFORMANŢĂ(DIRECT/FORMULA
PERFORMANCE BUDGETING).
 Legătura directă implică alocarea directă şi explicită a resurselor

la unităţile de performanţă, în general, la unităţile producătoare
de bunuri/servicii publice.
 Alocaţiile pot fi, astfel, bazate pe o formulă/contract cu indicatori

specifici de performanţă sau de activitate.
 Finanţarea este direct legată de rezultatele obţinute.

INTRODUCEREA INFORMAȚIEI DE PERFORMANȚA ÎN
PROCESUL BUGETAR -REFORME ALE SECTORULUI
PUBLIC
 Apariția crizelor financiare

 Îmbunătățirea alocării și eficienței utilizării resurselor
 Presiune pe reducerea cheltuielilor publice
 Modificări în cadrul administrației politice
 Introducerea obiectivelor pe termen mediu de gestionare a
cheltuielilor
 Schimbarea procesului bugetar
 Existența mai multor obiective de performanță
 Îmbunătățirea responsabilității pentru politicieni și pentru
autoritățile publice
 Pot exista fie unul sau mai multe obiective de atins, fie una
sau mai multe reforme
STRATEGII PENTRU INTRODUCEREA INFORMAȚIEI DE
PERFORMANȚĂ ÎN PROCESUL DE BUGETIZARE- MODIFICĂRI
LEGISLATIVE
 US, Canada- model mixt, UK- nu a introdus modificări

legislative, dar solicită ministerelor să țină cont de anumite
reglementări și să îndeplinească anumite cerințe
 Se asigură permananța modifcărilor și facilitează reformele

indiferent de stabilitatea guvernului
 Se impun cerințe și reglementări standard
 Poate facilita introducerea/ apariția reformelor

PERFORMANȚĂ ÎN PROCESUL DE BUGETIZARE ABORDAREA
TOP DOWN (SUS-JOS) SAU BOTTOM UP (JOS-SUS)
Abordarea de sus în jos (top –down) Abordarea de jos în sus (bottom-up)
Beneficii Dezavantaje Beneficii Dezavantaje

Presiune mai mare Limitarea flexibilității Flexibilitate mai mare Apare inerția ca
pentru reformă pentru atingerea urmare a lipsei
rezultatelor presuinii de reformă
Uniformitate în Prea multe reguli Capacitatea de Este mai greu de
abordare și cadru dpdv determină ca adaptare a reformelor implementat și
al guvernului performanța să fie greu la nevoile existente presupune un consum
de obținut mai mare
Existenața mai multor Se creează prea multe Creează Nu există coordonare a
informații la nivel elemente/ cerințe de responsabilitate mai reformelor
central necesare luării raportare mare față de clienți și
deciziiilor față de comunitățile
locale
O mai bună coordinare Nu există susținere din Se încurajează Nu există informații la
și monitorizare partea ordonatoriilor implementarea unor nivel central necesare
secundari/terțiarii sau noi reforme pentru adoptarea
a instituțiilor autonome deciziilor
Distorsionearea Nu există consistență
comportamentului și în eforturile de reformă
apariția unor și în prezentarea
stimulente datelor
neacvate/perverse
PERFORMANȚĂ ÎN PROCESUL DE BUGETIZARE- ABORDAREA
INTEGRALĂ SAU ABORDAREA PARȚIALĂ
 Țările care au optat pentru abordarea de sus în jos sau care

și-au modificat legislația adoptă o abordare integrală. Toate
ministerele au cerințe în dezvoltarea și colectarea
informației de performanță. (Australia, Olanda, UK, etc)
 În țările în care se adoptă un proces descentralizat,

abordarea este una parțială (reformele se implementează
doar la nivelul organizațiilor/ autorițăților publice care au
optat pentru reformă) (Danemarca, Korea, Suedia)
PERFORMANȚĂ ÎN PROCESUL DE BUGETIZARE- ABORDAREA
BIG BANG SAU ABORDAREA IMPLEMENTĂRII TREPTATE
Abordarea Big Bang Abordarea Implementării treptate
Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje
Creează presiune Existența unui risc Oportunitatea de a Necesită o perioadă

pentru schimbare și mare (sistemic) învăța din experiențele mai mare de
pentru momentul anterioare și de a implementare
schimbării implementa
modificările necesare
Oferă un pachet Pot exista greșeli în Capacitatea de Există riscul pierderii
integrat al reformelor estimarea costurilor adaptare a sistemului momentului de reformă
(susrpinde corelația la efecte neașteptate
dintre acestea)
Necisită un timp mai Există pericolul de Costurile reformei sunt Există riscul disipării
scurt pentru supraaglomerare a alocate pe o perioadă intereselor și energiei
implementare personalului și a mai mare de timp
managementului
Se asigură în mod Necesită un Există mai mult timp Reformele pot avea un
uniform training și angajament politic la pentru a acorda sprijin caracter mai puțin
asistență pentru nivel înalt pentru reforme și coerent, cu impact
ministere pentru dezvoltarea limitat sau în conflict
abilităților manageriale cu alte reforme
Permite compensații Indivizii nu pun accent Există mai mult timp Solicită existența a
pentru interese diferite pe ministere pntru asistatrea două bugete simultane
ministerelor
INTEGRAREA ȘI UTILIZAREA INFORMAȚIEI DE PERFORMANȚA ÎN
PROCESUL BUGETAR-
 În bugetul tradițional
 Resursele→Fixarea obiectivelor în limita resurselor→ rata
de utilizare a creditelor bugetare (ținând cont de
procedurile existente)
 Clasificarea pe programe, pe rezultate sau efecte sunt

elemente care permit incorporarea informației de
performanță în bugetul de tip listă (acestea permit
microcontrolul, dar afectează includerea tuturor
informațiilor în buget)
 În cadrul bugetelor ce au costuri consolidate, există o
flexibilitate mai mare din punct de vedere managerial și
financiar ce încurajează integrarea informației de
performanță
PROCESUL BUGETAR-TRANSFORMAREA FORMATULUI ȘI
STRUCTURII BUGETULUI SPRE O ABORDARE ORIENTATĂ SPRE
PERFORMANȚĂ
 Anumite țări (Olanda, Australia, Noua Zeelandă, UK) și-au

schimbat structura bugetară cu scopul de a evalua
performanța bugetară, prin implementarea bugetizării bazate
pe angajamente.
 Acestea au început să se axeze pe rezultate/efecte (outcome),

prin stabilirea unor obiective și a unor strategii pe termen
lung.
 Alte țări , precum Canada sau US, au inclus informația de

performanță în documente adiționale, precum planuri de
performanță sau planuri strategice
 Modificarea inițială a structurii bugetare poate pune accentul

fie pe producție/ fie pe rezultat, dar nu presupune neapărat
modificarea procesului bugetar.
PROCESUL BUGETAR- NEGOCIERI ÎNTRE MINISTERUL DE
FINANȚE ȘI CELELALTE MINISTERE
 Abordarea formală prin care Ministerul de Finanțe solicită

ministerelor prezentarea de planuri de performanță sau de
rezultate de performanță împreună cu propunerea de
cheltuieli aferentă.
 Abordarea informală presupune că nu există reglementări

cu privire la prezentarea informației de performanță în
raportare.
 În ambele cazuri informația de performanță poate fi folosită

de Ministerul de Finanțe pentru planificare și pentru
responsabilizare cu ajutorul bugetului formal/de
prezentare, informativ, direct
PROCESUL BUGETAR-MECANISME PENTRU A MOTIVA AGENȚIILE
SĂ ÎȘI ÎMBUNĂTĂȚEASCĂ EFICIENȚAȘI PERFORMANȚA
Mecanismul Recompensa Sancțiunea
Stimulente/ Finanțare/ Creșterea finanțării pentru Reducerea sau restricționarea

Sancțiuni anumite instituții finanțării
Menținerea status quo-ului în Diminuarea salariilor manageriilor
procesul de finanțare și/sau angajațiilor
Acordarea de bonusuri Dimunarea cheltuielilor de personal
managementului și/sau
angajațiilor
Creșterea cheltuielilor de Eliminarea finațării
personal
Creșterea descreșterea Permite atinerea unor obiective Returnarea fondurilor primite
Flexibilității de eficiență
financiare/manageriale
Flexibilitate în transferul de Restricționarea transferului de
fonduri de la un program la altul fonduri
sau în cadrul cheltuielilor
operaționale
Scutește instituția de realizarea Creșterea numărului și a cerințelor de
unor raportări raportare
Recunoaștere publică Aprecierea publică a realizărilor Criticarea eșecurilor
PROCESUL BUGETAR- INTEGRAREA INFORMAȚIEI DE
PERFORMANȚĂ ÎN BUGETUL MINISTERELOR
 Informația de performanță este inclusă în procesul bugetar

prin discuțiile legate pe performanța stabilă sau
contractuală a ministerelor.
 În această situație se poate apela fie la obiective viitoare

sau la o e performanță înregistrată, fie la ambele situații.
În acest sens, se ține cont de redistribuirea resurselor și de
capacitatea ministerelor de a aloca fonduri spre anumite
programe.
 În Suedia și Noua Zeelandă, există o limitare a cheltuielilor

și obligativitatea acoperirii acestora (depășirea lor) prin
realocarea internă a resurselor existente.
PROCESUL BUGETAR- INTEGRAREA INFORMAȚIEI DE
PERFORMANȚĂ ÎN BUGETUL MINISTERELOR
 Ministerele pot să coreleze informația de performanță cu

performanța individuală sau obiectivele existente cu
obiectivele individuale prin acordarea de stimulente
individuale în procesul de evaluare.
 Informația de performanță este folosită atât în procesul

bugetar, cât și în îmbunătățirea managementului
programelor, aspect ce pot conduce la îmbunătățirea
eficienței operaționale.
 Informația de performanță nu are totuși un impact

semnificativ asupra alocării resurselor.
BENEFICII ALE UTILIZĂRII INFORMAȚIEI DE PERFORMANȚĂ
ASUPRA PERFORMANȚEI BUGETARE
 Stabilirea unor obiective pe termen scurt și mediu și

determinarea rezultatelor așteptate aferente sectorului
public..
 Existența unui mecanism de monitorizare a performanței

ordonatorilor de credit și a progresului înregistrat. (se
observă dacă un program e fezabil sau nu și se identifică
problemele existente, încercându-se remedierea acestora)
 Introducerea informației de performanță a pus accentul pe

planificarea managementului și pe planificarea bugetară,
precum și pe rezultatele ce pot fi obținute
BENEFICII ALE UTILIZĂRII INFORMAȚIEI DE PERFORMANȚĂ
ASUPRA PERFORMANȚEI BUGETARE
 Se pune accentul pe planificarea pe termen lung prin

introducerea unor planuri strategice pe trei cinci ani,
planificarea fiind mult mai sistematică.
 Cheltuielile sunt corelate mai mult cu obiectivele viitoare

decât cu realizările anterioare.
 Informația de performanță este utilizată de ministere

pentru a îmbunătăți gestiunea programelor, precum și
obiectivele și țintele ce trebuie atinse în furnizarea
serviciilor.
 Adoptarea unei abordări bazate pe rezultate permite

fundamentarea strategiei și atingerea obiectivelor într-un
mod mai eficient.
BENEFICII ALE UTILIZĂRII INFORMAȚIEI DE
PERFORMANȚĂ ASUPRA PERFORMANȚEI BUGETARE
 Îmbunătățirea responsabilității generează îmbunătățirea

transparenței informației publice, precum și a performanței
înregistrată de către sectorul public.
 ? Informarea cetățenilor cu privire la rezultatele obținute

de anumite instituții (școli, spitale)
IMPACT ALE UTILIZĂRII INFORMAȚIEI DE
PERFORMANȚĂ ASUPRA PERFORMANȚEI BUGETARE
 Îmbunătățirea eficienței- identificarea programelor care

funcționează și a politicilor care dau/ nu dau randament (de
exemplu în educație îmbunătățirea se aplică pe procesul de
predare, în sănătate pe procesul de diagnosticare, etc). Pot
apărea probleme legate de mărirea artificială a notelor,
superficialitate în corectarea examenelor, etc
 Alocarea eficientă presupune alocarea resurselor financiare

în concordanță cu prioritățile guvernamentale. Prin
utilizarea informației despre performanță, pot fi solicitate
performanțe superioare / rezultate în schimbul creșterii
cheltuielilor.
 Disciplină fiscală agregată

MODELUL ROBINSON LAST (2009) CEL MAI SIMPLU
MODEL DE BUGETIZARE BAZATĂ PE PERFORMANȚĂ
 Țările care pot aplica acest model
 Informația de performanță (oportună, de încredere)-procesul bugetar
 Recomandări –clasificare pe programe și cadru financiar pe TM

 Analizarea rezultatelor-îmbunătățirea prioritizării cheltuielilor și
alocarea mai eficientă
 Procesul bugetar: faza strategică, faza de evaluare, faza de scrutare

(observare, analizare amănunțită)
 Definirea programelor: ancorare cu rezultatele politicilor, gruparea

cheltuielilor pe programe, prezentarea integrală a costurilor,
contabilitate separată
 Imperfecțiuni: costurile indirecte totale, lipsa contabilității de

angajamente
 Succesul: calitatea guvernării, asigurarea finanțării, pregătirea

personalului, respectarea principiilor bugetare
BUGETELE PROGRAM (1960)
 În conformitatea cu legislația României, programul este o
acțiune sau un ansamblu coerent de acțiuni care se referă
la același ordonator de credite, proiectate pentru realizarea
unui obiectiv sau a unui set de obiective definite, pentru
care se stabilesc anumiți indicatori de program care să
urmărească evaluarea rezultatelor obținute, în limitele de
finanțare aprobate
 Fiecare program bugetar trebuie să corespundă unui

program inclus efectiv în legea anuală a bugetului de stat
 Dacă un minister creează un program sau subprogram

bugetar nou în timpul elaborării Componentei de
programare bugetară, acesta nu va avea un cod disponibil
până în momentul în care va fi aprobat prin legea anuală a
bugetului de stat
BUGETELE PROGRAM
 Un program este constituit din următoarele elemente:
 subprogram, după caz
 scopuri
 obiective
 indicatori de performanță
 Conţinutul programului: denumirea instituției publice

răspunzătoare de realizarea lui, denumirea, prioritatea,
finanțatorii în parteneriat, o descriere succintă, data de
începere, data de încheiere, finanțarea, costurile totale ale
programului , costurile eligibile, costurile neeligibile, surse
de finanțare, rezultate așteptate, indicatori de eficiență,
obiective, rezultate
BUGETELE PROGRAM
Pentru definirea structurii unui program
 Fiecare program trebuie să corespundă unui obiectiv
exprimat clar care să fie în concordanță cu strategia
guvernului
 Numărul programelor nu poate fi mai mare ca numărul

ordonatorilor de credite pentru a exista o analiză
aprofundată axată pe politici
 În vederea asigurării coerenței, un program nu poate fi

schimbat anual
 Programele trebuie raportate la funcțiile principale ale

ordonatorului de credite- numele programului trebuie să
surprindă acest aspect
BUGETELE PROGRAM ELEMENTE
 Analiza situației actuale din domeniu vizat, prin
utilizarea unor date statisticec și a unor comparații cu alte
state europene
 Obiectivele trebuie să fie specifice , măsurabile,

realizabile, realiste, să fie fezabile
 Rezultatele și indicatorii de performanță:

 Indicatori de mijloace (descriu volumul sau costul punerii
în practică a unui obiectiv)
 Indicatori de produs (descriu ansamblul produselor sau
serviciilor)
 Indicatori de rezultate (definiți prin raportare la obiectivele
programului- rezultate intermediare sau finale)
 Indicatorii trebuie să fie:
 Reprezentativi și pertinenți
 Fiabili și ușor de interpretat
 Măsurabili: fie cantitativi, fie calitativi
 Economici (să țină cont de resursele umane și financiare)
 Să fie permanenți și să nu fluctueze o dată cu apariția
schimbărilor
 Să fie auditabil
 Denumirea programului
 Se ține cont de identificarea priorităților și a serviciilor
oferite pe baza legislației actuale, precum și de perioada de
timp în care va fi implementat
 Se identifică posibilitățile de creștere a eficienței fondurilor
 Se stabilesc investițiile necesare în perioada analizată și
prioritățile acestora
 Se analizează fondurile necesare programului
 Finanțarea programului surse prezente și viitoare: surse

existente, credite nerambursabile, donații, FEN
EXEMPLU DE BUGET PROGRAM- PARTEA I
Program Servicii generale, economice și comerciale
Subprogram Susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)
Scopul Crearea condițiilor propice pentru dezvoltarea sectorului

întreprinderilor mici și mijlocii, în condițiile în care în ultimii trei ani s-
a înregistrat o scădere anuală cu 4% a acestora
Obiective Creșterea anuală în medie cu 3% a numătului de IMM,
Majorarea numărului de angajați din sector în medie cu 5%
Creșterea cifrei de afaceri în medie cu 1 mil lei
Indicatori de rezultat Dinamica numărului de întreprinderi
Rezultatul financiar al dezvoltării economice pe sector
Dinamica nivelului volumui vânzărilor

EXEMPLU DE BUGET PROGRAM- PARTEA II
Indicatori de produs Dinaminca numărului de personal angajat în sector
Dinamica numărului de garanții active
Volumul creditelor garantate
Număr de incubatoare create
Număr de locuri nou create în cadrul incubatoarelor
Număr de IMM susținute pentru a participa la expoziții
Număr de participanți la concursul ” Cel mai bun antreprenor”
Număr de persoane instruite
Număr de proiecte în cadrul axei de finanțare ”X”
Număr de tineri instruiți în cadrul axei de finanțare ”X”
Volumul finanțării nerambursabile
Indicatori de eficiență Corelația dintre volumul investițiilor efectuate și finanțarea

nerambursabilă
Corelația dintre cotul garanțiilor și valoarea creditelor acordate
BUGET IZAREA PE PROGRAME – AVANTAJE ȘI
DEZAVANTAJE
Avantaje Dezavantaje
Flexibilitatea în atingerea nivelului de servicii, Presupune o complexitate mai mare

prin căi diverse deoarece nu există limitare pe
capitole, ci doar limitare la nivel general
Asigură îmbunătățirea calității și costurilor Pesupune analiză detaliată
oferite în comparație cu resursele achiziționate
Presupune muncă birocratică
Poate intensifica anumite conflicte deoarece

creșterea unuo serviciu presupune diminuarea
unui alt serviciu
PERFORMANȚA BUGETARĂ LA NIVELUL BUGETELOR
LOCALE
 Indicatori de performanță:
 Indicatori ai veniturilor
 Indicatori ai cheltuielilor
 Indicatori ai capacității de investire, de contractare a
datoriei
 Indicatori ai capacității de finanțare
INDICATORI DE VENIT LA NIVELUL BUGETELOR
LOCALE
Indicator Formulă
Gradul de realizare al veniturilor Venituri total încasate/ Venituri total programate
Gradul de realizare al veniturilor proprii Venituri proprii încasate/ venituri propii

programate
Gradul de finanțare din venituri proprii Venituri proprii încasate/ Venituri totale încasate
Gradul de autofinanțare Venituri proprii (exclusiv cote) încasate/ venituri

totale încasate
Venituri proprii încasate pe locuitor Venituri proprii încasate/ nr locuitori
Gradul de realizare a impozitelor pe proprietate Venituri din proprietate încasate/ venituri din
proprietate programate
Gradul de dependență al bugetului local față de Încasări din sume primite de la bugetul de stat/
bugetul de stat venituri totale încasate
-sume defalcate din TVA, subvenții, sume alocate

din cote defalcate din impozit pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale
Gradul de autonomie decizională Venituri depersonalizate încasate/ venituri totale
încasate
-venituri proprii, inclusiv cotele defalcate din TVA
pentru echilibrarea bugetelor locale
INDICATORI DE CHELTUIELI LA NIVELUL BUGETELOR
LOCALE ȘI INDICATORI AI CAPACITĂȚII MANAGERIALE
Indicatori de cheltuieli
Indicator Formulă
Rigiditatea cheltuielilor Plăți aferente cheltuielilor de personal/ total plăți
Ponderea secțiunii de funcționare în total plăți Plăți aferente secțiunii de funcționare/ total plăți
Ponderea secțiunii de dezvoltare în total plăți Plăți aferente secțiunii de dezvoltare/ total plăți
Indicatori ai capacității manageriale
Indicator Formulă
Excedentul/ deficitul secțiunii de funcționare Venituri încasate-plăți efectuate – plăți restante

(SF)
Excedentul/ deficitul secțiunii de dezvoltare Venituri încasate-plăți efectuate – plăți restante
(SD)
INDICATORI AI CAPACITĂȚII DE INVESTIRE/ DE
CONTRACTARE A DATORIEI
Indicatori ai capacității de investire, de contractare a datoriei
Indicator Formulă
Ponderea serviciului datoriei publice locale în Serviciul datoriei publice locale/ total plăți
total plăți efectuate
Cheltuielile totale cu investițiile pe locuitor Cheltuieli totale investiții/nr locuitori
Ponderea cheltuielilor cu investiții în total Cheltuieli cu investiții/ total cheltuieli

cheltuieli
Rsta de îndatorare Datorie publică locală/ venituri operaționale
PERFORMANȚA BUGETARĂ LA NIVELUL UNIUNII
EUROPENE
 Prin Pactul de Stabilitate și Creștere economică (1997)
ponderea deficitului bugetar convențional în PIB = 3%,
ponderea datoriei publice în PIB =60%
 Pactul fiscal (2013)

 Deficitul structural nu trebuie sa depășească 0,5% din PIB
pentru țările al căror grad de îndatorare este mai mare de
60%
 Deficitul structural nu trebuie să depășească 1% din PIB

pentru țările al căror grad de îndatorare este mai mic de
60%
 Toate statele membre s-au angajat să atingă obiectivele

STRATEGIEI 2020 și le-au transpus în obiective naționale
EUROPENE
 Obiectivele la nivelul Europa 2020
Obictive Nivel
Ocuparea forței de muncă 75%
Ponderea cheltuielilor cu C&D 3%
Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei

- Reducerea emisiilor cu efect de seră 20%
- creşterea ponderii surselor de energie regenerabile Până la 20%
- Creșterea eficienței energetice Cu 20%
Educație
- Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii Sub 10%
- Creșterea ponderii absolvenţilor de studii superioare La peste
40%
Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
- Reducerea numărului de persoane sărace sau care suferă de excluziune socială Peste 20 mil
loc
EUROPENE- SEMESTRUL EUROPEAN
 Semestrul European garantează că statele membre își
elaborează politicile economice și bugetare respectând
angajamentele pe care și le-au asumat față de UE
 stabilește prioritățile UE în ceea ce privește creșterea

economică și crearea de locuri de muncă
 Se realizează o abordare integrată a politicii economice,

axată pe trei piloni principali care trebuie să acționeze
împreună (Comisia )
 stimularea investițiilor,
 accelerarea reformelor structurale
 continuarea unei consolidări bugetare responsabile și
favorabile creșterii.
EUROPENE- SEMESTRUL EUROPEAN
 Comisia publică Raportul privind mecanismul de alertă, în
contextul procedurii privind dezechilibrele
macroeconomice.
 Acest raport identifică statele membre pentru care este

necesară o analiză suplimentară, sub forma unui bilanț
aprofundat, pentru a determina existența și natura
eventualelor dezechilibre . Analiza se realizează cu ajutorul
unor indicatori cuprinși într-un tablou de bord.
 Tabloul de bord conține un număr redus de indicatori

macroeconomici și macrofinanciari relevanți, practici,
simpli, măsurabili și disponibili pentru statele membre
TALOUL DE BORD
DEZECHILIBRE EXTERNE ȘI DE COMPETITIVITATE
Element Calcul Prag
Balanța contului curent (% PIB) Medie pe 3 ani -4/6%
Poziția internațională netă (% %PIB -35%

din PIB)
Rata de schimb efectivă reală Variața procentuală pe 3 ani +-5% pentru statele din zona
euro
+/- 11% pentru statele din afara
zonei euro
Ponderea exporturilor în totalul Variața procentuală pe 5 ani -6%
exporturilor mondiale
Costul salarial unitar nominal Variația procentuală pe 3 ani 9% în zona euro
12% pentru statele din afara
zonei euro
TALOUL DE BORD
DEZECHILIBRE INTERNE
Element Calcul Prag
Indicele prețurilor deflatat în % pe o perioadă de un an 6%

sectorul imobiliar
Fluxul creditelor în sectorul % PIB 14%
privat
Datoria sectorului privat % PIB 133%
Datoria publică % PIB 60%
Rata șomajului Variație procentuală pe 3 ani 10%
Pasivele totale ale sectorului Variație procencentuală de la un 16,5%

financiar an la altul
TALOUL DE BORD
INDICATORI NOI PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
Element Calcul Prag
Rata de activitate % din totalul populației cu 0,2%

vârsta între 15 și 64 (variație la
3 ani în puncte procentuale)
Rata șomajului de lungă durată % din populația activă cu vârsta 0,5%
între 15 și 74 (variație la 3 ani
în puncte procentuale)
Rata șomajului în rândul % din populația activă cu vârsta 2%
tinerilor între 15 și 24 (variație la 3 ani
în puncte procentuale)
EUROPENE- METODE DE OBȚINERE A ACESTEIA
 Atingerea performanței bugetare (în termeni de cuamtum
al veniturilor și al cheltuielilor, al deficitului și al datoriei
publice) se poate realiza
 Analizarea trendului politicii fiscale existente
 Determinarea optimului impozabil cu ajutorul Curbei lui

Laffer
 Utilizarea unor indicatori statistici (medie, mediană,

abatere medie pătratică, corelație) în vederea analizării
cheltuielilor publice, a datoriei publice
 Analizarea stabilității economiei și stabilirea unor măsuri

care să fie în concordanță cu elementele identificate
PROCESUL BUGETAR:
PROCESUL BUGETAR:
TREZORERIA STATULUI
PROCESUL BUGETAR:
1
NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII TREZORERIEI
 Primele măsuri cu caracter financiar- modificarea relațiilor
dintre unitățile economice și de stat, respectiv vărsăminte
din profit. Se introduce obligația de a vărsa către stat o
parte din profitul realizat
 După 1989, s-a realizat centralizarea repartizării

resurselor și introducerea unor noi impozite (pe profit, pe
venit, impozitul pe circulaţia mărfurilor a fost înlocuit cu
TVA)
 Bugetele locale au fost echilibrate cu sume defalcate din

impozitul pe venit, sume defalcate din TVA , iar subvențiile
cu destinație specială (pt investiții prinvind probleme de
interes public- apă , transport în comun) și cele pentru
protecția socială au fost introduse
NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII TREZORERIEI
 Numărul contribuabililor a crescut
 S-a aprobat o nouă lege a finanţelor publice (Legea

10/1991), publicată în M. O. Nr 23/1991
 Legea instituie noţiunea de buget de stat în loc de buget unic
naţional. Pentru prima dată, legea conferă o adevărată
autonomie bugetelor ce compun bugetul general. Cea mai
mare parte a acesteia este consacrată principiilor de elaborare,
aprobare și execuție a bugetului de stat.
EXECUŢIA BUGETARĂ ÎN ANII ‘80-‘90
 Până în 1989 execuţia de casă a bugetului de stat era
efectuată de către BNR, Ministerul Finanţelor având rolul
de conducere a execuţiei bugetare şi de încheiere a contului
anual de execuţie
 După 1989 din BNR s-a rupt BCR care asigura execuţia de
casă
4
PREMISELE ÎNFIINŢĂRII TREZORERIEI
 Reorganizarea băncilor;
 Schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea

resurselor financiare publice;
 Nevoia de asigurare a echilibrului bugetar, prin intervenții

realizate în fazele de urmărire a execuției bugetare;
 Autonomia bugetului asigurărilor sociale de stat, conform

Legii Finanțelor Publice;
 Întărirea autonomiei finanţelor publice locale pe baza Legii

Finanțelor publice Locale;
 Înfiinţarea de numeroase fonduri speciale;
 Creşterea şi diversificarea veniturilor proprii 5

REORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR ÎN ANII ‘90
 BNR devine bancă centrală (1991) şi doar supraveghează
activitatea băncilor comerciale;
 Se înfiinţează BCR care a preluat de la BNR conturile de

disponibilități și de credite pe termen scurt ale agenţilor
economici şi conturile bugetare: conturile de venituri și de
cheltuieli, ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor de
stat, bugetelor locale, precum și conturile instituțiilor
publice
 Înfiinţarea Trezoreriei Statului în 1992 ce a preluat

atribuțile execuției de casă a bugetului public de la BCR ,
precum și alte atribuții generate de reorganizarea
finanțelor publice 6
AVANTAJELE ORGANIZĂRII TREZORERIEI
 Organizarea Trezoreriei în cadrul Ministerului de Finanţe
reduce riscurile operaţionale- desfășurarea execuției
bugetare prin mai multe bănci creează dificultăți asupra
controlului operațiilor
 Permite soluţionarea rapidă a unor probleme financiare

(s-au organizat trezorerii la nivel județean, gestionarea
eficientă a creditelor externe contractate de guvern,
mobilizarea resurselor pentru acoperirea deficitului bugetar
și a serviciului datoriei publice, finanțarea obligațiilor
statului asumate)
 Permite cunoaşterea permanetă a nivelului resurselor 7

publice disponibile
ORGANIZAREA TREZORERIEI
 Reglementările legale pe baza cărora s-a înfiinţat
Trezoreria sunt: Legea contabilităţii nr. 82/24 decembrie
1991 şi Hotărârea Guvernului nr. 78/15 februarie
 Ministerul Finanţelor Publice a fost autorizat să organizeze

contabilitatea Trezoreriei privind:
 execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale, a

bugetului asigurărilor sociale de stat; constituirea şi
utilizarea veniturilor proprii ale instituţiilor publice,
precum şi a fondurilor cu destinaţie specială;
 gestiunea datoriei publice, precum şi alte operaţii

financiare efectuate în contul instituţiilor publice, agenţilor
economici.
ORGANIZAREA TREZORERIEI
 Ministerul Finanţelor Publice reprezintă organul de
specialitate al administraţiei publice centrale, în
subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, care
aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul
finanţelor publice
 Trezoreria Statului este sistemul unitar şi integrat prin

care statul asigură efectuarea operaţiunilor de încasări şi
plăţi privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria
publică, şi a altor operaţiuni ale statului, în condiţii de
siguranţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale
Directia Generala A
Regionala a N
A
Finantelor Publice F
Activitati de Trezorerie și
Administratia
Contabiitate Publică
judeteana a
Ministerul Finanțelor Finantelor Publice
Publice
Serviciul fiscal
Direcția Generală municipal
Trezorerie și
Contabilitate
Publică Serviciul fiscal
orasenesc
Serviciul fiscal
orasenesc
10
Biroul fiscal
comunal
FUNCŢIILE TREZORERIEI STATULUI
 Trezoreria are 2 funcții clasice:
 Casier public
 efectuează toate operaţiunile de încasări şi plăţi privind fondurile

publice, în numerar sau prin decontări de cont;
 controlează eliberarea fondurilor publice de la buget;
 Gestionează poziția de casă, zilnică, a bugetuui
 asigură lichidităţile necesare efectuării plăţilor, prin cunoașterea

fluxurilor de încasări și plăți (elaborează prognoze cu privire la
plăți, la sincronziarea acestora cu veniturile, la utilizarea lor
pentru finanțarea deficitului și a serviciului datoriei publice)
FUNCŢIILE TREZORERIEI STATULUI
 Bancă a statului
 gestionează conturile instituţiilor publice şi ale agenţilor economici prin
care se efectuează operațiuni de încasări și plăți privind fondurile publice
 emite titlurile de împrumut de stat și
 gestionează datoria publică, respectiv, operațiunile de contractare a

împrumuturilor de către Guvern pentru finanțarea deficitului bugetar și
refinanțarea datoriei publice
FUNCŢIILE MODERNE ALE TREZORERIEI STATULUI-
TREZORERIA SE AFLĂ ÎN STRÂNSĂ LEGĂTURĂ CU PIAȚA
FINANCIARĂ ȘI PIATA MONETARĂ
 Administrator al banului public în sensul de gardian al

echilibrului bugetar și de casier al statului ;
 Intermediar financiar – intermediază împrumuturile

contractate pentru acoperirea diferitelor deficite sau a
împrumuturilor acordate de stat;
 Mandatar al puterii publice – exercită misiuni de

autoritate specifice statului;
 Agent al intervenţiei financiare publice în economie, în

vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate;
 Gardian al marilor echilibre, definite ca raporturi de

egalitate între nevoile și capacitățile de finanțare
PRINCIPII DE FUNCŢIONARE ALE TREZORERIEI
 Realitatea informaţiei
 încadrarea corectă a veniturilor şi cheltuielilor pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare, ca urmare a unui
control riguros asupra documentelor de încasare și de plată
 Realizarea actului de control

 Trezoreria exercită control fiscal şi bugetar și un comtrol
preventiv asupra tuturor documentelor de plăți, cu sau fără
numerar, privind execuția bugetului general consolidat
 Universalitatea
 Trezoreria își desfășoară activitatea pe tot teritoriul țării,
prin organele sale de la nivel central, județean și local
 Unicitatea
 fondurile publice se derulează exclusiv prin Trezoreria
statului . Unicitatea se referă la metodologia de lucru și la
mecanismele implementate , la documentele care circulă
prin Trezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de
prelucrare a datelor și de elaborare a situațiilor de sinteză
 Operativitatea informației
 sintetizarea operativă a indicatorior specifici în profil
teritorial şi pe componentele sistemului bugetului general
consolidat, precum și a informației cu privire la execuția
bugetară
 Corelația veniturilor și a cheltuielilor
 Veniturile încasate sunt vărsate în întregime în bugetul
din care acestea fac parte, iar cheltuielile sunt suportate
din bugetul în care au fost prevăzute, o cheltuială poate fi
finanțată doar dintr-un singur buget. Avem deci,
necompensarea fluxurilor între venituri și cheltuieli, în
vederea realizării controlului asupra colectării veniturilor
și a efectuării cheltuiellilor
 Echilibrarea fluxurilor financiare

 Obligativitatea asigurării echilibrului financiar, adică
încasările trebuie să fie mai mari sau egale decât plăţile
asigurând un sold pozitiv sau egal cu zero al contului
curent al Trezoreriei, deoarece Trezoreria nu poate
funcționa cu cont descoperit.
CONTUL CURENT GENERAL AL TREZORERIEI
 funcţionează la Banca Naţională a României
 este deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice
 Banca Naţională a României înregistrează încasările şi efectuează
plăţile în limita disponibilităţilor existente în cont
 funcţionarea contului curent general al trezoreriei statului şi

înregistrarea operaţiunilor în acest cont se stabilesc prin
convenţie încheiată între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi
Banca Naţională a României.
 Este interzisă preluarea de sume din contul curent general al

Trezoreriei Statului fără acordul persoanelor din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice şi al unităţilor Trezoreriei
Statului din cadrul Direcţiilor Generale Regionale ale Finanţelor
Publice şi administraţiilor finanţelor publice autorizate să
administreze acest cont.
CONTUL CURENT GENERAL AL TREZORERIEI
 Pentru toate operaţiunile derulate prin contul curent
general al Trezoreriei Statului, precum şi prin conturile de
valută deschise în evidenţele Băncii Naţionale a României,
pe numele Ministerului Finanţelor Publice, se plătesc
comisioane din bugetul Trezoreriei Statului Băncii
Naţionale a României.
 Comisioanele se stabilesc prin reglementări ale Băncii

Naţionale a României şi prin regulile de sistem aplicabile
participanţilor la sistemul electronic de plăţi.
RELAŢIA CU INSTITUŢIILE PUBLICE
 Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de
subordonare sunt obligate să aibă conturi deschise la
trezoreriile operative pentru operaţiunile de încasări şi plăţi
efectuate prin unităţile trezoreriei statului în a căror rază
sunt înregistrate fiscal, cu ajutorul contului de disponibilități
 Excepţii: instituţiile publice ai căror conducători au calitatea

de ordonatori principali şi secundari de credite ai bugetului de
stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor
fondurilor speciale şi instituţiilor publice autonome cu sediul
în municipiul Bucureşti, cât şi a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, care efectuează operaţiunile de
încasări şi plăţi prin Trezoreria Municipiului Bucureşti.
 Operaţiunile de încasări şi plăţi dispuse de Ministerul
Finanţelor Publice în contul şi în numele statului se
efectuează prin trezoreria operativă centrală.
 În vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice,

indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au
obligaţia de a prezenta unităţilor trezoreriei statului la
care au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli,
aprobat şi repartizat pe trimestre în condiţiile legii.
 La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din
conturile instituţiilor publice pentru efectuarea
cheltuielilor, unităţile trezoreriei statului verifică existenţa
bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor respective
şi a listelor de investiţii, aprobate în condiţiile legii,
urmărind respectarea limitei creditelor bugetare deschise
şi repartizate sau a disponibilităţilor de fonduri;
 Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităţi, după caz,

ale instituţiilor publice, deschise la trezoreria statului, se
pot elibera sume pentru efectuarea de plăţi în numerar,
reprezentând drepturi salariale, precum şi pentru alte
cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament;
 Instituţiile publice au obligaţia să organizeze activitatea de
casierie, astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie
efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea dispoziţiilor
legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către
unităţile trezoreriei statului pentru fiecare instituţie publică;
 Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând

venituri ale bugetului de stat sau venituri cuvenite altor bugete
administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, se
încasează de unităţile Trezoreriei Statului. Sumele achitate în
numerar, cuvenite bugetului de stat, reprezentând taxe, tarife sau
alte obligaţii stabilite de instituţii publice, pot fi încasate şi prin
casieriile proprii ale instituţiilor publice respective, cu acordul
Ministerului Finanţelor Publice.
 Sumele achitate în numerar de către contribuabili,
reprezentând venituri ale bugetelor locale, venituri proprii
ale instituţiilor publice, precum şi venituri cuvenite altor
bugete, se încasează prin casieriile proprii ale instituţiilor
care gestionează bugetele respective
 Transferurile şi subvenţiile alocate de la bugetul de stat,

bugetele locale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte
bugete regiilor autonome, societăţilor sau companiilor
naţionale şi societăţilor comerciale, după caz, se virează în
conturi deschise în numele acestora la unităţile trezoreriei
statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal şi se
utilizează numai potrivit destinaţiilor aprobate prin lege,
neputând fi executate silit;
 Este interzis instituţiilor publice să efectueze operaţiunile
de încasări şi plăţi prin institutii de credit, cu excepţia
încasărilor şi plăţilor efectuate în valută;
 La trezoreria statului se deschide contul în lei în numele

Comisiei Europene, denumit "Contul de resurse proprii în
numele Comisiei Europene", prevăzut la art. 9 din
Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.150/2000
pentru implementarea Deciziei 94/728/CE, Euratom asupra
sistemului de resurse proprii ale Comunităţilor, modificat
prin Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr.
2.028/2004;
 Pe numele beneficiarilor de fonduri externe
nerambursabile postaderare, cu excepţia persoanelor fizice,
pot fi deschise la unităţile Trezoreriei Statului conturi de
disponibilităţi pentru gestionarea sumelor provenite din
fonduri externe nerambursabile, inclusiv a fondurilor
aferente finanţării naţionale
 Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare, au

obligaţia să vireze sumele reprezentând contravaloarea
bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau lucrărilor
executate în conturile operatorilor economici beneficiari,
deschise la unităţile trezoreriei statului în a căror rază
aceştia sunt înregistraţi fiscal;
 Conturile operatorilor economici se supun executării silite
prin unităţile trezoreriei statului, pe baza titlurilor
executorii emise de organele autorizate să aplice procedura
de executare silită, conform prevederilor legale.
 Din conturile deschise la Trezoreria Statului nu pot fi

dispuse plăţi pe bază de bilete la ordin.
TIPURI DE CONTURI DESCHISE DE
INSTITUŢIILE PUBLICE
 Conturi de venituri
 Conturi de cheltuieli
 Conturi de disponibilităţi
27
RELAŢIA TREZORERIEI CU BĂNCILE
 Trezoreria este “banca statului”, fiind organizată similar
unei bănci comerciale. Principala diferenţă este scopul
urmărit: Trezoreria urmăreşte efectuarea încasărilor şi
plăţilor privind fondurile publice, în timp ce băncile
urmăresc profitul
CONTURILE TREZORERIEI DESCHISE LA BNR
 Trezoreria (ca şi celelalte bănci comerciale) îşi

deschide conturile la BNR, conturile fiind
înregistrate în pasivul BNR
PROCESUL BUGETAR:
PROCESUL BUGETAR:
TREZORERIA STATULUI-PARTEA A DOUA
ACTORI, ETAPE
1
RELAȚIILE TREZORERIEI CU SUCURSALELE BNR
 În teritoriu, relațiile dintre trezoreriile județene și
sucursalele BNR se limitează la operațiuni de retragere și
de depunere de numerar
DISPONIBILITĂȚILE CONTULUI CURENT GENERAL AL
TREZORERIEI
 Se pot utiliza pentru

 Finanțarea temporară a deficitelor din anii anteriori ale bugetului
de stat, nefinanțate din alte împrumuturi
 Finanțarea temporară a deficitelor din anii anteriori ale bugetului
de asigurări sociale de stat până la alocarea de sume cu această
destinație
 Finanțarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului
de asigurări sociale de stat
 Acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadență sau
înainte de scadență a împrumuturilor de stat emise pentru
finanțarea sau pentru refinanțarea datoriei publice, cu condiția
asigurării disponibilităților necesare efectuării cheltuielilor
aprobate prin lege
DISPONIBILITĂȚILE CONTULUI CURENT GENERAL AL
TREZORERIEI
 Acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor temporare

de casă, ca urmare a decalajului între venituri și cheltuielile
bugetelor locale, precum și a bugetelor fondurilor speciale, cu
titlul rambursării în cadrul aceluiași exercițiu bugetar.
 Efectuarea de cumpărări reverse repo
 Efectuarea de plasamente prin operațiuni specifice la instituțiile
bancare , garantate cu titluri de stat, deținute în portofoliu lor.
ECHILIBRUL CONTULUI CURENT AL TREZORERIEI
 Echilibrul între resursele contului curent general al trezoreriei
statului și nececsitățile de finanțare se poate realiza prin
 Utilizarea echivalentului în lei a unor sume vândute la rezerva
valutară a statului, din conturile de disponibilități în valută
 Atragerea de depozite pe termen scurt, la nivelul cel mai
avantajos pentru trezorerie
 Emisiunea de certificate de trezorerie
 Operațiuni repo
SISTEMUL ELECTRONIC DE PLĂŢI
SISTEMUL ELECTRONIC DE PLĂȚI
 Operațiunile de debitare și de creditare ale contului curent
al Trezoreriei se realizează prin intermediul sistemului
electronic de plăți (SEP) operat de societatea de Transfer
de Fonduri și de Decontări (TRANSFOND)
TRANSFOND
 TransFonD este o societate comercială privată a cărei acţionari
sunt BNR şi alte bănci comerciale
 În prezent, TRANSFOND este administratorul și operatorul

Casei de Compensare Automată de Plăți Interbancare, precum și
furnizor de servicii de facturare şi arhivare electronică.
 Participanţii la SEP pot fi şi alte bănci sau instituţii (ex:

Visa/Mastercard)
SEP ȘI COMPONENTELE SEP
 Sistemul Electronic de Plăţi a fost implementat printr-un proiect
finanţat în comun de Uniunea Europeană prin programul PHARE
şi de comunitatea bancară din România, prin intermediul
TRANSFOND.
 Componentele SEP sunt:

 SENT (casa automată de compensare)
 ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real)
 SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu
titluri de stat)
SENT
 Prin SENT se asigură compensarea instrucţiunilor de plată de
mică valoare;
 SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a

plăţilor interbancare de mică valoare transmise între participanţi,
pe parcursul mai multor sesiuni zilnice
 Prin SENT se decontează aprox. 95% din plăţi ( SENT se distinge

prin numărul mare al instrucţiunilor procesate zilnic şi valoarea
individuală redusă a acestora, precum şi utilizarea reţelei
virtuale TFDNet pentru schimbul de mesaje între participanţi şi
sistem. Acest tip de sistem este cunoscut sub denumirea de Casă
de Compensare Automată (Automated Clearing House - ACH).
SENT- TIPURI DE TRANZACȚII PROCESATE
 Ordine de plată de mică valoare (în lei și în euro);
 Ordine de plată de mică valoare tip PLĂȚI INSTANT;
 Instrumente de debit (cecuri, cambii, bilete la ordin);
 Debit Direct interbancar in format SEPA (SDD).
FUNCŢIONALITĂŢI DE BAZĂ ALE SISTEMULUI SENT
 asigurarea schimbului de instrucţiuni de plată între participanţi;
 gestiunea automată a garanţiilor (SENT este conectat prin

interfeţe automate în sistemele ReGIS şi/sau SaFIR unde
participanţii constituie garanţiile necesare);
 calcularea poziţiilor nete ale participanţilor prin compensare

multilaterală (continuă pe parcursul sesiunii) şi generarea unei
instrucţiuni de plată pentru decontarea poziţiilor nete;
 iniţierea automată a decontării finale în sistemele de decontare

aferente fiecărei monede, la sfârşitul sesiunilor de compensare,
prin transmiterea poziţiilor nete la sistemul respectiv, în vederea
operării în conturile de decontare ale participanţilor.
REGIS
 Sistemul ReGIS este sistemul RTGS naţional (Real Time Gross
Settlement - sistem cu decontare pe bază brută în timp real),
administrat de Banca Națională a României, care asigură
decontarea finală şi irevocabilă, în timp real, a plăţilor de mare
valoare (peste 50.000 lei) şi urgente, indiferent că este vorba de
plăţi între participanţi, instrucţiuni recepţionate de la sistemele
(case) de compensare sau de la sisteme care asigură decontarea
tranzacţiilor cu instrumente financiare.
 ReGIS este sistemul de decontare pe bază brută în timp real

 Prin ReGIS se decontează plăţile de mare valoare (peste 50.000
lei) şi cele urgente
 Prin ReGIS se pot deconta doar instrumentele pentru care există
lichiditate în contul iniţiatorului la BNR
 În caz de lipsă de lichiditate de formează “cozi de aşteptare”
SAFIR
 SaFIR este sistemul de înregistrare şi decontare a operatiunilor
cu titluri de stat (sistem de tip GSRS - Government Securities
Registration System). SaFIR se află în administrarea și operarea
Băncii Naţionale a Romaniei şi utilizează platforma SWIFT
pentru transmiterea mesajelor de decontare şi înregistrare.
 SaFIR este sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor

cu titluri de stat;
 Se află în administrarea BNR şi utilizează platforma SWIFT
pentru transmiterea mesajelor de decontare şi înregistrare
INSTRUMENTE DE PLATĂ UTILIZATE DE TREZORERIE
 Instrumente de plată utilizate:

 Ordinul de plată pentru trezorerie (OPT) – utilizat
pentru efectuarea de viramente între conturi (de
trezorerie şi/sau bancare)
 CEC de numerar – utilizat pentru retrageri de
numerar de la casieriile trezoreriei
ORDINUL DE PLATĂ
 Reprezintă o instrucţiune necondiţionată dată de emitent
instituţiei receptoare în scopul punerii la dispoziţia unui
beneficiar a sumei de plată indicate în OPT
 Titularii de conturi la Trezorerie sunt obligaţi să utilizeze OPT

pentru orice plată doresc să iniţieze
PLĂŢILE DERULATE PRIN UNITĂŢILE TREZORERIEI
STATULUI:
 plăţi intratrezorerie – caracterizate prin suprapunerea dintre
trezoreria iniţiatoare şi cea beneficiară;
Trezoreria judeţană
Trezoreria operativă Trezoreria operativă

iniţiatoare destinatară
 plăţi locale (intrajudeţene) – cuprind plăţile care au ca destinatar

o trezorerie din acelaşi judeţ;
STATULUI:
 plăţi interjudeţene – înglobează plăţile care au ca destinatar o
trezorerie din alt judeţ, o trezorerie de sector al municipiului
Bucureşti sau Trezoreria municipiului Bucureşti (DCTPMB);
Trezoreria Centrală
Trezoreria judeţeană Trezoreria judeţeană

Trezoreria operativă Trezoreria operativă

STATULUI:
 plăţilor interbancare de mică şi mare valoare
Trezoreria Centrală TRANSFOND
Trezoreria judeţeană Bancă comercială

iniţiatoare
Trezoreria operativă
iniţiatoare
ÎNCASĂRILE DERULATE PRIN UNITĂŢILE TREZORERIEI
STATULUI:
 Încasările efectuate prin sistemul electronic de plăţi
parcurg traseul invers celui prezentat la plăţi. Retururile la
plăţi datorate unor erori ale instrucţiunii de plată (IBAN
inexistent, cont inexistent, cont închis etc.) parcurg acelaşi
circuit ca şi încasările.
PROCESUL BUGETAR:
PROCESUL BUGETAR:
TREZORERIA STATULUI-PARTEA A TREIA
ACTORI, ETAPE
1
OPERAŢIUNILE PASIVE ALE TREZORERIEI
STATULUI
 Operaţiunile pasive reprezintă operaţiunile de constituire a
resurselor
 Operaţiunile pasive pot fi:

 Resurse depozit (ordinare) – constituite conturi curente
şi de depozit ale unor persoane juridice;
 Resurse nedepozit (extraordinare) – formate din
împrumuturi şi alte resurse ce completează resursele
depozit
RESURSE DEPOZIT (ORDINARE)
 Resursele depozit sunt formate din două componente:
 Componenta obligatorie – consecinţă a aplicării
legislaţiei privind obligativitatea anumitor persoane de
a deschide conturi curente şi/sau de depozit
 Componenta voluntară – deschise la cererea persoanelor
interesate, fără a exista o obligaţie în acest sens
(totalitatea conturilor curente deschise la cererea
deținătorilor sau de depozit, fără ca aceștia să fie
constrânși de legislație)
COMPONENTA OBLIGATORIE A RESURSELOR DEPOZIT
 Au obligaţia de a deschide conturi la Trezorerie:
 Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare sau
subordonare (conturile curente ale instituțiilor publice).
Acestea efectuează operațiuni de încasări și de plăți prin
utitățile teritoriale ale trezoreriei, având interzis să efectueze
aceste operațiuni prin intermediul băncilor comerciale
 Agenţii economici care vând produse/servicii instituţiilor

publice (conturile curente ale agenților economici);
 Alţi titulari de conturi (de exemplu: participanţii la licitaţii).


 Unele conturi deschise la Trezorerie sunt purtătoare de dobândă
( de exemplu, pentru disponibilitățile păstrate de agenții
economici în conturile deschise la acestea)
CONTURILE PASIVE ALE TREZORERIEI
 Conturile bugetare de venituri – deschise pe seama
bugetelor publice (20, 21, 22, 26, 28, 70)
 Conturile de disponibilităţi (50, 51, 54, 55)
 Conturile de titluri (42)
COMPONENTA VOLUNTARĂ A RESURSELOR DEPOZIT
 Este mai puţin dezvoltată la Trezorerie deoarece resursele
derulate prin conturi nu asigură o fructificare semnificativă în
comparaţie cu băncile comerciale;
 Este constituită în special de depozitele la termen ale instituţiilor

publice care nu au alte alternative de plasament (instituțiile
publice nu pot alege între Trezoreria Statului și o altă instituție
financiară pentru fructificarea disponibilităților prin depozite)
 Pentru băncile comerciale, componenta voluntară este formată

din totalitatea conturilor curente deschise sau de depozit de
persoanele fizice sau juridice, conform alegerii acesteia.
 Persoanele fizice sau juridice decid să își deschidă aceste conturi
sau nu
 P.f. Sau p. j. decid asupra băncii pe care o vor alege
RESURSELE NEDEPOZIT
 Resurse (depozite) pe termen foarte scurt (overnight) atrase de
trezorerie de pe piaţa interbancară prin acorduri bilaterale;
 Deși poartă denumirea de de depozite, ele nu sunt depozite
deoarece apar doar în situația unui deficit de lichidități.
 Tranzacțiile desfășurate prin acorduri bilaterale nu sunt anunțate
public
 Condițiile tranzacției se stabilesc în ziua tranzacției
 Certificate de trezorerie
 Certificate de trezorerie emise pentru finanțarea deficitului
bugetar
 Certificate de trezorerie emise pentru asigurarea lichidităţilor
trezoreriei (acoperirea necesarului de lichidități)
RESURSELE NEDEPOZIT (II)
 Operaţiuni repo: vânzarea unor titluri
de valoare cu angajamentul ferm al
răscumpărării la un termen prestabilit
(nu se admit titluri de stat)
 Împrumuturi pe termen lung atrase de
Trezorerie (obligaţiuni)
RESURSELE NEDEPOZIT
 Operaţiuni repo: vânzarea unor titluri de valoare cu
angajamentul ferm al răscumpărării la un termen prestabilit
 Împrumuturi pe termen lung atrase de Trezorerie (obligaţiuni).
Acestea au următoarele forme:
 Obligațiuni de stat emise pe piața internă sau externă
 Obligațiuni de stat emise în baza unor acte normative speciale
pe piața internă sau externă
 Împumuturi acordate de către instituțiile financiare
internaționale
Împrumuturile sunt destinate

 Finanțării deficitului bugetului de stat
 Refinanțării datoriei publice
 Finanțării proiectelor de investiții în sectoarele prioritare ale

economiei
OPERAŢIUNILE ACTIVE ALE TREZORERIEI
STATULUI
 Operaţiunile active constă în angajarea resurselor
 Din punct de vedere al Trezoreriei, putem distinge între
 Operațiunile sunt aducătoare de venituri necesare acoperirii
cheltuielilor proprii ale trezoreriei
 Operațiuni de plasare a resurselor bugetare a căror fructificare
va finanța diferite bugete.
 Vizează în principal:
 Acordarea de împrumuturi
 Operaţiuni de plasament
ACORDAREA DE ÎMPRUMUTURI
 Finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale
bugetului de stat, nefinanțat din alte împrumuturi; ale bugetului
asigurărilor sociale, până la alocarea de sume cu această
destinațe
 Finanţarea temporară a deficitelor din anul curent ale bugetului

de stat, ale bugetului asigurărilor de stat
 Acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadenţă sau

înainte de scadenţă a unor titluri de stat emise pentru finanțarea
sau refinanțarea datoriei publice, cu condiția asigurării
disponibilităților necesare pentru efectuarea cheltuielilor
aprobate potrivit legii;
 Acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor temporare

de casă a bugetelor locale, ca urmare a decalajului dintre
veniturile și cheltuielile bugetelor locale, precum și ale bugetelor
fondurilor speciale, cu rambursarea în exercițiu curent
OPERAŢIUNI DE PLASAMENT
 Efectuarea de plasamente la bănci
garantate cu titluri de stat deţinute de
acestea (proporţia colateralizării trebuie să
fie de minim 120%);
 Efectuarea de cumpărături reversibile repo
– prin intermediul BNR în calitate de agent
al statului pe bază de licitaţie;
 Efectuarea de plasamente în titluri de
valoare cu risc zero
OPERAŢIUNI DE PLASAMENT
 Efectuarea de plasamente prin operațiuni specifice la bănci și la
alte instituții financiare autorizate pentru alte operațiuni,
garantate cu titluri de stat deţinute de acestea (proporţia
colateralizării trebuie să fie de minim 120%);
 Efectuarea de cumpărături reversibile repo , plasamente

colaterizate,– prin intermediul BNR în calitate de agent al
statului se desfășoară pe bază de licitaţie sau pe acorduri
bilaterale;
 Efectuarea de plasamente în titluri de valoare cu risc zero

CONTURI DE ACTIV
 Conturi de cheltuieli bugetare (23, 24, 25, 27, 29, 71)
 Conturi de mijloace băneşti (10)

CONTUL CURENT GENERAL AL TREZORERIEI STATULUI
(CCGTS)
Administrarea eficientă
Proiecția
Sold Echilibru
soldului
Încasări
Administrarea eficientă se bazează pe echilibrarea resurselor contului curent

general al trezoreriei statului și necesităţile de finanţare ale contului curent
general al trezoreriei statului
PROIECȚIA SOLDULUI
 Ar trebui să se bazeze pe prognoze cât mai reale care permit:
 efectuarea plăţilor sectorului public
 fructificarea disponibilităţilor contului curent general al

trezoreriei statului
INSTRUMENTELE DE ADMINISTRARE A LICHIDITĂŢILOR CCGTS
 Atragerea de depozite pe termen scurt

 Conventii încheiate de Ministerul Finanțelor cu instituții de credit
sau alte instituții financiare
 Decizia privind atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci
nu este de regulă anunțată public, acesta fiind luată în ziua sau
în ziua dinainte apariției lipsei de lichidități
 Atragerea de depozite pe termen scurt de la instituțiile financiare
se realizează prin procedura licitației organizate de Ministerul
Finanțelor
 Proceduri bilaterale
 Nu sunt de regulă, anunțate public
 Sunt tranzacții care se efectuează prin negociere directă între
Ministerul Finanțelor Publice și instituția de credit respectivă,
fără a apela la licitație
 Tranzacționarea se poate realiza prin telefon, Reuters dealing
INSTRUMENTELE DE ADMINISTRARE A LICHIDITĂŢILOR CCGTS
 Utilizarea echivalentului în lei al unor sume vândute la

rezerva valutară a statului, din conturile de disponibilități în
valută rezultate din împrumuturi de stat destinate finanțării și
refinanțării datoriei publice,
FRUCTIFICAREA DISPONIBILITĂŢILOR CONTULUI CURENT
GENERAL AL TREZORERIEI STATULUI
 Plasamente la instituţii de credit sau la instituţii financiar în lei

sau în valută
 Acordarea de împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar
 Principii
 Siguranța investiției
 Lichiditatea investiției
 Performanța investiției
SIGURANȚA INVESTIȚIEI
 Riscul investiției
 a) investirea numai în instrumentele eligibile ale entităţilor, care au fost
analizate şi clasificate de cel puţin una dintre următoarele agenţii de
rating în categoriile de risc de credit minim sau zero: Standard
& Poor's - cel puţin AA pentru investiţii pe termen lung,
respectiv A1 pe termen scurt; Moody's - cel puţin Aa3 pentru
investiţii pe termen lung, respectiv P1 pe termen scurt;
 b) stabilirea de limite maxime de expunere pe emitenţi (limite
pentru riscul de ţară) pentru cei care au fost clasificaţi cu un
rating mai mic de AAA (Standard & Poor's), respectiv Aaa
(Moody's);
 c) stabilirea de limite maxime de expunere pe fiecare
instrument de investire, respectiv 10% din volumul oricărei
emisiuni, indiferent de ratingul atribuit emitentului
RISCURI DE PIAȚĂ
 Riscul de lichiditate
 stabilirea necesarului de lichidităţi pe termene şi valute conform
destinaţiilor sumelor plasate;
 stabilirea categoriilor de active de investire în funcţie de gradul de
lichiditate cerut.
 Riscuri operaţionale interne

 stabilirea de structuri organizatorice distincte pentru activităţile de
tranzacţionare şi decontare;
 stabilirea de competenţe specifice pentru fiecare structură
menţionată;
 stabilirea de limite de tranzacţionare şi/sau expunere ca sumă
maximă absolută cu care fiecare categorie de personal autorizat să
efectueze tranzacţii poate angaja trezoreria;
 înregistrarea tranzacţiilor efectuate prin telefon, respectiv arhivarea
celor înregistrate pe hârtie sau alt tip de suport material, şi
evidenţierea tranzacţiilor în baza de date special construite

Buget

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buget

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS BUGET ȘI TREZORERIE

Lect. Univ. Dr. Laura Brad

 Acesta conţine veniturile estimate, plafoanele de cheltuieli,

 Act juridic în care se prevăd și se aprobă, după lege, veniturile și

 Instrument de politică financiară

 Se îmbunătățește managementul financiar – cu impact direct

 Se realizează un control al tranzacțiilor financiare

 Se face o planificare a fondurilor viitoare

 Ex: buget forfetar, buget funcțional

 Ex: Bugete program, bugete de performanță

 Presupune alocarea unei  De cele mai multe ori, există

 Pune accentul pe categoriile de cheltuieli ale unei instituţii

 Este derivat din bugetele forfetare

 Nu este corelat cu rezultatele

 Nu este conectat cu politicile publice

 Este un rezultat al istoriei, nu al logicii; nu este atât rezultatul

 programul - este o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni

 Indicatorii de program evaluează rezultatele ce vor fi obţinute,

 programele presupun gruparea cheltuielile realizate

 Acestea pot fi derulate de mai multe instituții și

Cheltuieli de întreținere a Sumă -lei

 To reduce the health, social and economic burden

 Performanţa este monitorizată atât prin planuri strategice

 Apariția performanței bugetare este asociată cu eforturi

 Includerea informației legate de performanță este

 Este nevoie de integrarea acesteia în procesul decizional

Activități Output Cost Număr Cheltuieli

După Leo Sommaripa - Jordan Budget Manual, 2012

După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000

 În funcție de momentul recunoașterii tranzacțiilor, avem

 După tipul veniturilor/cheltuielilor:

 Numit şi sistem de gestiune bugetară sau sistem bazat pe

 Înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în conturile anului

 Trezoreria are deschis câte un singur cont pentru fiecare

 Numit şi sistem de evidenţă bugetară accrual sau sistem de

 Presupune ca execuția veniturilor și a cheltuielor să fie

 Recunoaşte veniturile la momentul când activitatea

 Trezoreria are deschis în paralel mai multe conturi pentru

 Buget care cuprinde atât venituri/cheltuieli

 Vizează veniturile/cheltuielile repetitive din buget, în

 Veniturile sunt bazate pe impozite, contribuţii şi taxe

 Cheltuielile urmăresc asigurarea furnizării

 Este axat pe finanţarea de proiecte de investiţii pe termen

 Bugetul de capital vizează obiective cu implementare

 Veniturile de capital pot fi: transferuri de capital,

 Cheltuielile de capital pot fi: achiziţii de mijloace fixe,

 Bugetizarea de jos în sus / de sus în jos

 Bugetizarea de jos în sus

 proces bugetar fără restricții care constă în colectarea

 negociere bilaterala (O.C. - Ministerul Finanțelor)

 cheltuielile totale sunt consolidate și comparate cu

 deficitul excesiv: se reiau etapele

 Bugetizarea de jos în sus

 Ministerul Finanţelor repartizează fiecărui ordonator de

 Instituţiile subordonate îşi croiesc bugetele în limita

 Această metodă permite un control mai ruguros al

 Permite o gestiune separată, mai riguroasă, a

 Presupune aprobarea separată a bugetului curent

 Are în vedere o construitre a politicilor publice

 Permite o restructurare a veniturilor şi

 Încurajează guvernarea incluzivă și responsabilă

 a fost implementat în diferite forme, în multe țări în curs de

 cetățenii au posibilitatea de a dobândi cunoștințe de prima