Bochis Razvan Vasile

CRP ID,AN 3
Analiza discursului lui Emil Boc de la alegerile locale

Discursul este „manifestarea caracterului pragmatic al comunicării, el fiind, în fond,

comunicare, în anumite condiţii de producere, sau parole plus condiţii de producere,
dezvăluind în resorturile sale intime, caracterul acţional al vorbirii” i. Discursul este un enunț
cu proprietăţi textuale dar, mai ales, un act împlinit într-o anumită situaţie (participanți,
instituţie, loc şi timp): „un discurs se articulează în diverse genuri, care corespund tot atâtor
practici sociale, diferenţiate în interiorul aceluiaşi câmp”ii. Uneori, discursul este considerat
ca fiind un eveniment (însemnând că discursul este realizat temporal şi în prezent, pe când
sistemul limbii este virtual şi în afara timpului), ceva ce se întâmplă când cineva vorbeşte.
Cel care vorbeşte se referă întotdeauna la o lume pe care o descrie, o exprimă, o reprezintă iii.
Miza discursului ar fi, deci, „aceea a actelor discrete şi, de fiecare dată, unice, prin care limba
este actualizată în vorbire de un locutor” iv. S-ar putea trage concluzia, de aici, că discursul
„nu e un obiect concret oferit intuiţiei, nu e o realitate evidentă, ci e rezultatul unei
construcţii, e o organizare care îşi fixează scopul în realizarea unui text, ce este forma
lingvistică a discursului”v.
Discursul politic este o variantă a invariantei conceptului de discurs. Discursul politic
este o componentă esenţială a limbajului de secol XXI, limbajul devenind principala armă de
atac a adversarului politic. Discursul politic este „orice discurs care are un scop politic, care
poate influenţa un proces politic”vi.
Discursul politic ridică problema statutului celui care îl produce, politicianul-candidat
devenind stăpân „nu doar prin „manevrarea” iscusită a cuvintelor, ci şi prin funcţia pe care o
întrupează, el ajungând în urma legitimării să fie „stăpânul” unor alegători”, arma omului
politic fiind cea „de a vorbi simplu fără a da impresia că, de fapt, vorbeşte mult” vii. A fi talentat
discursiv politic înseamnă „a intra într-un joc al făuririi propriei identităţi a cărei finalitate este
construirea autorităţii în plan local – adică deţinerea controlului hegemonic asupra spaţiului
vorbirii prin manevrarea abilă a mecanismelor discursive” viii. Identitatea politică necesită „două
tipuri de acţiuni interacţionale: o campanie de marketing bazată pe o cunoaştere a
consumatorului/publicului şi un proces concurenţial între mai mulţi subiecţi politici care se află
într-o continuă confruntare pentru putere”ix. În „jocul” construirii identităţii politice, creatorul
„trăieşte iluzia mişcării discursive, el fiind sclavul regulilor impuse de acest joc” x. Astfel,
abordarea adoptată în analizarea oricărui discurs politic, numită „analiza critică a discursului”,
ar trebui să opereze cu conceptele de discurs, gen şi stilxi.
O comunicare eficientă într-un discurs, trebuie să țină cont de canalele prin care
publicul își va exprima părerile, mesajele transmise vor trebui să fie clare,concise și consistente,
corectarea informațiilor neadevărate din presă etc.
În această lucrare voi analiza discursul susţinut de către primarul Emil Boc,primarul
Municipiului Cluj-Napoca, în campania pentru alegerile locale din anul 2020. În contextual
pandemiei provocate de COVID-19 acesta s-a realizat online, de altfel cum majoritatea
lucrurilor s-au desfășurat în perioada aceasta.
Emil Boc își dorește încă un mandate de primar în fruntea Clujului. Acesta
candidează din partea PNL pentru un al cincilea mandat și se pare că nu are rivali, lucru pe
care și el îl cunoaște. Acest lucru se datorează și faptului că la alegerile anterioare din 2016,
Emil Boc, susținut de PNL, a obținut o majoritate confortabilă de 64,76% iar scrutinul din 27
septembie nu pare că ar aduce vreo schimbare majoră în fruntea Primăriei din Cluj.
Prin faptul că el dorește transformarea Clujului în orașul cu cel mai înalt standard de
viață din Europa Centrală,nu vorbește despre politică, ci despre viziune, despre obiective și
despre creșterea standardului de viață al cetățenilor,a reușit să câștige încrederea Clujenilor.
Acest lucru este vizibil încă din titlul pe care îl are interviul-”Un oraș pentru oamenei”-
aspect la care primarul Emil Boc a lucrat în ultimele sale mandate,reușind să facă din Cluj-
Napoca un oraș competitiv în Europa.
Mesajele transmise în acest discurs sunt clare, consistente și Emil Boc începe prin a
prezenta planurile pe care le are pentru următorul mandat, un plan care va continua munca
acestuia din ultimii ani. Explica cum dorește să ridice calitatea vieții în oraș prin:
1. Salarii bine plătite indiferent de domeniul de activitate
2. Menținerea talentelor la Cluj – un plan pe durata,care are ca scop de a menține în
tara,respectiv în oraș oamenii valoroși indiferent de domeniu.
3. Dimensiunea Clujului Metropolitan – un plan de dezvoltare pe plan de mobilitate
(tren metropolitan,centura metropolitană și metro) și economic (zonă de inovare și
it,zonă de agricultură)
4. Dimensiunea verde – amenajarea de spații verzi pentru a menține calitatea vieții
Acesta discută și despre subiectul anulării festivalului Untold,despre care precizează că pe
lângă impactul economic pe l-a avut asupra orașului,s-a simțit și lipsa energiei positive pe
care participanții o aduceau în oraș și pe care îi așteaptă în 2021 să se distreze dublu.
Întrebat de ce alte primarii nu reușesc să fie atât de bine gospodărite astfel încât să
atragă fonduri europene precum la Cluj,Emil Boc a evitat foarte bine subiectul,precizând că
el nu e interesat de ce fac alte primării,doarece el are mai are multe de făcut pentru Cluj și e
nemulțumit de ceea ce încă mai putea face. Este o vorbă cum că succesul înseamnă să
muncești până când nu mai e nevoie să te prezinți. Acest lucru se aplică și aici,Emil Boc
mentionad că nu e un secret și face ce a fost învățat la “mama acasă”adică,dacă muncești ai
rezultate,dacă nu muncești atunci nu poți avea.
Pentru a face un din Cluj “un oraș pentru oameni”,Emil Boc acesta aduce îmbunătățiri
atât centrului cât și cartierelor,menționând că în 2020 a inagurat prima stradă smart din
România și vă continua să îmbunătățească orașul până în ultima sa zi de lucru ca și primar,fie
că e la sfârșitul mandatului 2016-2020 sau unul din viitor.

Surse
https://www.youtube.com/watch?v=q6YQbLPreGA&ab_channel=HotNewsRomania

Note
i
Elena Dragoş, Introducere în pragmatică, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2000, p. 54 =Dragoş, Introducere.
ii
F. Rastier, Sens et textualité, Paris, 1989, p. 40.
iii
P. Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Bucureşti, 1995, p. 95.
iv
E. Benveniste, Problèmes de linguistique générale, Paris, 1966, p. 250 =Benveniste, Problèmes.
v
D. Maingueneau, Initiation aux méthodes de l’analyse du discours. Problèmes et perspectives, Paris, 1976, p. 16 =
Maingueneau, Initiation,.
vi
Teun A. van Dijk, Political Discourse and Ideology, apud Camelia Mihaela Cmeciu, Strategii persuasive în discursul
politic, Editura Universitas XXI, Iaşi, 2005, p. 61 [= Cmeciu, Strategii].
vii
Cmeciu, Strategii, p. 63.
viii
Camelia Cmeciu, Aspecte ale interacţiunii în discursul electoral, în Maria Carpov (coordonator), Ipostaze ale
interacţiunii, Editura Alma Mater, Bacău, 2004, p. 94 [= Cmeciu, Aspecte].
ix
Cmeciu, Aspecte, p. 94.
x
Idem, ibidem.
xi
Vezi Marina Rotaru, Tony Blair şi noul discurs laburist. O analiză critică a discursului politic al partidului New
Labour, Editura Lumen, Iaşi, 2006, p. 9 [= Rotaru, Discurs].