Univesitatea

Transilvania
din Braşov

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI

ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de studii: MN – ID

STUDIU DE FEZABILITATE
S.C TERELE DOBROGEI S.R.L

Coordonator: Student:

Lector Dr. Constantin Sandra Apostu Maria Isabela (Hliza)

Grupa: 13LD381

Anul: III

2021

CUPRINS

1. INTRODUCERE..........................................................................................................................2
2. PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII.........................................................................................4
2.1 DENUMIRE , SEDIUL, FORMĂ JURIDICĂ......................................................................4
2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE............................................................................................5

0
 2.3 ACTIVITATEA REPREZENTATIVĂ A SOCIETĂȚII......................................................5
2.4 PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A VINULUI DIN STRUGURI........6
3. ANALIZA PIEȚEI......................................................................................................................7
3.1 CONCUREȚA......................................................................................................................7
3.2 SEGMENTAREA PIEȚEI.................................................................................................8
3.3 POZIȚIONAREA- DIFERENȚIEREA............................................................................9
3.4 POLITICA DE PREȚ.......................................................................................................10
3.5 POLITICA DE DISTRIBUȚIE........................................................................................11
3.6 POLITICA DE PROMOVARE.......................................................................................11
4. ANALIZA CAPACITĂȚII DE PRODUCȚIE.......................................................................12

1. INTRODUCERE
Se dorește înființarea unei societăți comerciale care are obiect de activitate prelucrarea strugurilor
în vederea obținerii vinurilor.Astfel se realizează un studiu de fezabilitate pentru a putea evalua
posibilitatea proiectului de a îndeplini într-un mod eficient toate cerințele tehnice necesare și de a
asigura rentabilitatea investiției.

Societatea Comercială Terele Dobrogei SRL se va naște datorită pasiuni antreprenorilor pentru vin
și abinarea acestuia cu produse gastro-culinare tradiționale de calitate.
Intr-o sticlă de vin ar trebui să descoperim atât un produs de calitate cât și istoria teritoriului de unde
provine materia prima principală “strugurele”, astfel au existat mai multe idei în alegerea numelui
societații printre care “Histria “și “Raza lui Ovidiu “

1
Valoarea totală a afacerii este estimată la 100.000 euro , acesti bani acoperind în totalitate
cheltuieliele presupuse de lansarea afacerii , rezervele, costurile cu eventualele remodelari ale
spațiilor pentru desfașurarea activități.
Cei doi asociați dispun de suma de 20.000 euro din vânzarea unui imobil și doresc atragerea de
fonduri europene:  Fondul Social European (FSE), vor fi 4 linii de finanțare pentru „Încurajarea
antreprenoriatului”
Firma, datorită procesului de producție ce dureaza minim două luni, reușește sa obțină venituri dupa
primele trei luni de la deschidere activității.
In urmatorii ani veniturile realizate de pe urma activității de producție a vinului vor acoperi în
totalitate cheltuielile generate de lansarea afacerii, a sfarsitul celui de al-III-lea an de activitate
estimandu-se realizarea unor profituri reale.
Pentru a accesa fondurile europene societatea va trebui sa angajeje cel putin 5 persoane. Astfel
societatea va avea 5 angajati cu contract indeterminat și 3 angajați sezonieri.

COSTUL TOTAL AL PROIECTULUI

(durata de implementare 2 ani )

CHELTUIELI TOTAL+TVA
ARTICOLE DE INVESTITIE: 140.000 lei
 Sediu firmei,punct de lucru (chirie)
 Dotari IT
 Zdrobitoare cu desciorchinare
 Teascuri si Prese hidraulice
 Cisterne de depozitare
 Filtre
 Placi de filtrare
 Butoaie de lemn (barik)
ACHIZITII MATERII PRIME 250.000 lei
 Struguri
 Drojdie
 Enzime
 Activatori
 Solutie de stabilizare
 Sticle imbuteliere
 Dopuri pluta
 Etichete
 Ambalaje

CHELTUIELI SALARIZARE 500.000 lei

 Salarii

2
  Taxe de salarizaze
CHELTUIELI DE MARKETING 20.000 lei
 Cercetare de piata
 Publicitate

UTILITATI 50.000 lei

 Energie eletrica
 Apa
 Gaz
 Abonamente telefoane si internet

ALTE CHELTUIELE 5.000 lei

 Consumabile

Total cheltuiele estimative : 915.000 lei

VOLUMUL VANZARILOR ESTIMATE

( planificare pe 2 ani de zile)

VENITURI TOTAL
VANZARI ESTIMATIVE 800.000
 Vin
 Tescovina

2. PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII
2.1 DENUMIRE , SEDIUL, FORMĂ JURIDICĂ
Societatea comercială SC. Terele Dobrogei SRL, va fi înființată conform Legii 31/ 1990 și iși va
desfășura activitatea în conformitate cu legile române și prezentul Statut.
Societatea va avea sediul social în Județul Constanța, Localitatea Năvodari, strada Crinului, nr.1 si
un singur punct de lucru. La început societatea va funcționa într-o hală închiriată. Sediul societații
poate fi schimbat pe baza hotărârii asociaților Apostu Maria Isabela (Hliza) şi Hliza Mihai Daniel.
În vederea exinderii activității Societatea va putea construi, cumpăra și închiria alte spații,
deschizând sucursale sau filiale în țară și străinatate.

2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate al Societații Terele Dobrogei SRL conform codului CAEN 1102, va fi
achiziționare si prelucrarea strugurilor în vederea obținerii vinurilor.
Aceasta clasa include:
-fabricarea vinului
3
-fabricarea vinului spumos
-fabricarea vinului din concentrat de must de struguri
Această clasă include de asemenea: activitatea de amestecare, purificare si îmbuteliere a vinului,
fabricarea vinului cu conținut scăzut de alcool sau fară alcool. Activitati ce vor fi relizate prin
paterneriat cu alte firme.

2.3 ACTIVITATEA REPREZENTATIVĂ A SOCIETĂȚII

Activitatea reprezentativă a Societății Comerciale Terele Dobrogei va fi achiziționarea, prelucrarea

și transformarea strugurilor în vin, prin utilizarea materiilor prime de calitate. Fabricarea unui vin de
calitate se face respectând atât perioada recomandată pentru culegerea soiului, cât și fiecare etapă în
procesul de vinificație.

Știința care se ocupă cu studierea procesului de vinificație este oenologia și implică studierea
tuturor proceselor fizico-chimice și tehnologice utilizate la prepararea, stabilizarea, maturarea și
valorificarea superioară a vinurilor.
Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluția vremii urmând să joace un rol
semnificativ în nivelul afaceri. Prețul mediu de achiziție este în principal determinat de factorul
meteorologic din anul respectiv.
Principalele categori de struguri pe care firma le va cumpara pentru vinificare sunt :

Varietate alba: Pinot Gris, Chardonay, Sauvignon Blanc si Muscat Otonel

Varietate roșie: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot

Fiind la început, societatea va oferi consumatorilor o gamă mică de produse:

Vinuri albe:
Sauvignon Blanc: vin alb demisec, cu aroma intensa,gust fructos si multa prospetime.
Chardonay: vin alb sec,elegant cu aroma florala distincta.
Bellstar: o incrucișare intre Chardonay, Pinot Gris si Sauvignon- vin alb sec elegant,intens, frutat
cu aroma floreala deosebita.
Vinuri Rose:
Rose: Pinot Gris, Pinot Noir si Cabernet Sauvignon- vin rose sec, frutat si floreal nu foarte intens.
Vinuri Rosii:
Cabernet sauvignon: vin rosu sec tânăr aspru astrigent, cu note frutate și vegetale.
Merlot: vin roșu demisec, caracter delicat, frutat și mătăsos.
Tere Dobrogene :Cabernet Sauvignon, Pinot Noir si Merlot- vin rosu sec , cu caracter puternic,
catifelat si delicat ,frutat și vegetal.

Producerea vinului nu înseamnă doar producerea mustului și fermentarea lui și este, de altfel, un
proces complex, al cărui rezultat nu se vede decât după câteva luni de la recoltare strugurilor.
De la recoltarea strugurilor și pâna la obținerea vinului au loc o serie de operații tehnologice, fiecare
având o importanța deosebită în obtinerea unor vinuri de calitate.

2.4 PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A VINULUI DIN STRUGURI

4
Principalele etape ale procesului tehnologic pentru obținera uni vin sunt:
Recoltarea Strugurilor ; Recepție Calitativă-Cantitativă Desciorchinare-Zdobire ;Mustuială;
Must Răvac; Limpezire; Fermentare; Vin Nou; Maturarea; Filtrare; Vin Calitate
Superioră; Îmbutelierea; Etichetarea și Ambalarea

În urma acestui proces pe lângă produsul principal vinul de calitate I se obține și vinul de calitate
inferioră dar și tescovina , produse din care, în urma unui ulterior proces tecnologic, se pot obține
otetul și băutorile alcoolice.

Pentru început societatea va comercializa aceste produse secundare în vederea obținerii unui câștig
suplimentar.

3. ANALIZA PIEȚEI

Deși suprafața totală cultivată cu vița de vie se afla intr-o ușoara scadere, datorita evoluției
tehnologice se poate observa că producția de vin se afla in creștere.

In România piața vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicată .Datorită integrarii României în
Uniunea Europeana, cei mai mari producatori de pe această piață iși dezvoltă capacitățile de
producție, apar noi institute de cercetare- dezvoltare in sectorul vitivinicol.Tot mai des au loc
prezentari si targuri de vin unde producatorii iși prezintă ultimile produse și ofera pentru degustație
cele mai bune vinuri pe care le posedă.

Deși Romania este unul dintre cei mai mari producatori de vin din Europa este aproape invizibilă pe
harta exporturilor de profil, mai putin de 4% din totalul productiei ajung peste hotare, cea mai mare
parte pe pietele din Uniunea Europeana.1

3.1 CONCUREȚA

Producătorii mari de vinuri in românia sunt:

 Dobrogea : Karom Drinks , Vinvico Costanta, Fruvimed, Viticola Sarica Niculitel, Ovidius
Mercado;
 Moldova: Bucium Iasi, Cotnari, Vinia , SCVV Iasi, Vincom Vrancea, Veritas Panciu,
Vinuri Nicoresti, Prowine International, SCDVV Odobesti, Ramex, Bachus;
 Banat: Cramele Recas, SCDVV Minis;
 Transilvania : Jidvei, Casa Vinului Mures, Prescom Mures;
 Oltenia: Carl Reh Winery, Vie Vin Vanju Mare, Vinarte, SD Banu Maracine;
 Muntenia: Provin S.E.R.V.E, Videlmar, ICDV Valea Calugareasca, SCDVV Stefanesti 2

1
www.m.crameromania.ro

2
https://www.vinimondo.ro/ro
5
In ultimi ani, consumul și alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai documentata pentru
români. Tinand cont de accesul la informație pe care il avem, s.a constatat ca romanii consumă din
ce in ce mai mult vinuri seci, in detrimentul celor dulci, pe primul loc fiind vinurile roșii 57% ,
urmate de vinurile albe 28% si cele rose 13 %, si pe ultimul loc vinurile spumante cu 2%.3

Cel mai des romanii cumpară vinuri atât pentru consum propiu , dar de multe ori îl gasesc potrivit și
pentru cadouri.

Documentarea înainte de achiziție este dată de informațiile pe care clienți le gasesc pe la raft 60%
dintre cazuri, doar 14 % dintre cumpărători cauta pe internet informații inainte da a cumpara un
vin, iar 9% cer sfatul unii specialist.

Prețul optim pentru estimat pentru o sticla de 0,75ml achizitionata din magazin este de 19,5 lei, in
timp ce pentru acelasi produs, in rețelele HoReCa prețul poate fi 35 lei.4

3.2 FURNIZORI

Societatea inteționează să achiziționeze materia primă , strugurii, de la producatorii locali din zona
Mufatlar. Criteriul principal de selecționare a furninizorilor este calitatea strugurilor .

Pentru materialele auxiliare există mai multi furnizori pe piața dar se inteționeză o caloborare
pentru inceput cu societățile Protect Consult SRL, și Loredo srl .

Etichetele adezive pot fi realizate de diverse societăți :GSRGrup Srl, Etichete Constanța srl,
Reklama Studio srl.

3.3 SEGMENTAREA PIEȚEI

Piața este formată din cumpărători care diferă intre ei în privința dorințelor lor, a puterii de
cumparare, a localizării geografice, a comportamentului si a practicilor de cumparare.

Principalele segmente de piața carora Sc. Terele Dobrogei.SRL iși propune să se adreseze
cu produsele sale sunt:
1. In funcție de vârsta :
 Segmentul tânăr ( 18 – 35 ani) - vinuri albe demidulci si vinul rose.
 Segmentul matur (36- 50 ani) – vinuri albe seci, vinuri rosii seci si vinul rose
 Segmentul in vârstă (peste 50 de ani) – vinuri albe seci și vinul rose
2. In functie de sex:
 Sexul feminin – vinurile albe demidulci si vinurile frutate
 Sexul masculin – vinurile seci si cele cu caracter puternic
3. In funcție de gradul de instruire:

3
www.evinoteca.ro

4
www.business24.ro
6
  Persoanelor cu un nivel mai înalt de pregătire deoarece sunt în stare să recepționeze
mai bine mesajul transmis, datorită capacității acestora de a se orienta catre o calitate
superioară, un gust excepțional și un produs inovativ.
4. In funcție de nivelul veniturilor:
 Persoane cu venituri medii – vinurile care se încadrează în prețul mediu
 Persoane cu venituri ridicate – vinurile complexe și cu caracter puternic și delicat
5. In funcție de localizarea geografică:
Fiind la inceput de drumuri si cu o productie relativ mică, firma se adreseaza pentru
început consumatorilor din zona judetului Constanța, Brașov și Prahova in special din
mediul urban.
6. Stilul de viața:
Persoane cu un mod de viata sanatos care apreciaza calitatea produselor naturale.
7. Caracteristici comportamentale:
 Fidelitatea : se adresează persoanelor care apeciaza produsele de calitate.

3.4 POZIȚIONAREA- DIFERENȚIEREA

Datorită faptului că va deține o gamă restransă de produse, societateaTerele Dobrogei se va

adresă clienților cu venituri medii la mari, cu cunostințe puține, medii sau ridicate despre vinuri , cu
o varstă intre 20 si 60 de ani, avand diferite statuturi sociale, din mediul urban.

Pentru a stabili pozitionare pe piață a produselor sale, asociații societății se găndesc să facă un
studiu de cercetare de piața pentru determinarea motivelor de cumparare, a raportului calitate-preț
lși a influenței publicității. Aceasta cercetare se va realiza prin metoda chestionarului.

Obiectivele cercetarii sunt:

 Indentificarea motivelor de cumparare

 Informatii cu privire la calitatea produsului
 Opinia fata de pret
 Raportul calitate- pret
 Influenta publicitatii
 Influenta veniturilor

In politica de marketing a vinului preocuparile crescande a consumatorului pentru sanatate au un

rol esential. Odata cu miscarile organizatiilor de lupta impotriva alcoolului, o noua ideologie s-a
dezvoltat si anume cea a alimentelor sanatoase incluzand aici si vinurile de buna calitate. In acest
sens managerii organizatie vor sa introduca sugestii si recomandari in asocierea vinului cu preparate
culinare. De asemenea pe fiecare sticla, clientul va gasi o reteta culinara ce pune in valoare calitatile
vinului.

3.5 POLITICA DE PREȚ

7
Prețul bauturilor alcoolice, deci și al vinului, prezintă anumite caracteristici ce trebuie avute în
vedere in stabilirea unei politice de pret adecvate.Deoarece preturile oscileaza foarte mult, nu exista
un pret standard pe unitatea de alcool pentru nici un tip de bauturi alcoolice.

Societatea Terele Dobrogei va desface pe piata o gama redusa de produse destinate unui segment al
populatiei cu venituri medii/ mari si exigente ridicate. Calitatea reprezinta criteriul de baza in
stabilirea pretului.

Astfel prețurile de lansare a produselor societății Terele Dobrogei sunt:

Vinuri albe: variază intre 18 lei si 70 lei

Sauvignon Blanc: vin alb, demisec – 25 lei
Chardonay: vin alb sec – 30 lei
Muscat Otonel: vin alb, demidulce – 18 lei
Bellstar: vin alb sec – 70 lei

Vinuri Rose:
Rose: vin rose sec -20 lei

Vinuri Rosii: variaza intre 19 lei si 70 lei

Cabernet sauvignon: vin rosu sec – 19 lei
Merlot: vin rosu demisec – 22 lei
Tere Dobrogene : vin rosu sec – 88 lei

3.6 POLITICA DE DISTRIBUȚIE

Distribuția produselor societățiiTerele Dobrogei, se realizează în mare parte în mod indirect prin
intermediul distributorilor de băuturi alcoolice.

Distribuția directa fară intermediari se va realiza prin comenzi directe on line si in zona orașului
Constanța.

3.7 POLITICA DE PROMOVARE

Vânzarea directa, reclama, publicitatea si vânzarea promoțională reprezintă cele patru mijloace ale
promovarii.
    Posibilitatea ca promovarea bauturilor alcoolice sa aiba efecte sociale adverse, este deja
recunoscuta si de aceea au fost stabilite reguli specifice de promovare de catre insasi reprezentanții
industriei de alcool.  Promovarea băuturilor alcoolice, trebuie facuta cu un sens al responsabilității
fața de consumator și societate. Acțiunea organizațiilor de lupta impotriva alcoolului care au
sensibilizat foarte mult opinia publica, i-a determinat pe reprezentantii industrie de alcool din
Europa sa adopte reguli proprii prin  care sa se asigure ca reclamele pentru bauturile alcoolice sunt

8
strict controlate.
       Reclamele pentru bauturile alcoolice nu trebuie sa se adreseze tinerilor pana la 18 ani prin
mediul de comunicare utilizat, prin stilul prezentarii sau prin contextul in care ele apar.

Alcoolul nu poate fi asociat cu nici o activitate sau loc in care consumul poate afecta siguranta
personala. În caz particular, consumul nu poate fi asociat cu nici o activitate  ce necesita concentrare
pentru a fi executata in siguranta, precum condusul autovehiculelor, operarea masinilor, activitati
legate de apa sau inaltimi. Pentru bauturile cu continut redus de alcool, nu se pot insera in reclame
sugestii ca ar exista un nivel „sigur” al consumului. Reclamele nu au voie sa sugereze ca o bautura
va accentua masculinitatea, feminitatea sau ca pot influenta succesul social, sportiv sau sexual.
Alcoolul nu trebuie sa fie prezentat ca un factor de succes pentru o petrecere sau un eveniment.
    Astfel ca și politică de promovare se planifică o colaborare cu Asociatia Somelierilor din
Romania(A.S.R), oferind produse la un pret mai mic,actiuni de sampling in restaurante, baruri in
care sunt folosite meniuri, pahare etc. purtand sigla Terele Dobrogei . Dar și distribuția materialelor
promoționale gen pliante, afișe, broșuri, pixuri, brichete, realizate de firme specializate.
4. ANALIZA CAPACITĂȚII DE PRODUCȚIE

Pentru stabilirea cantității de vin rezultat în urma procesului tehnologic de prelucrare a strugurilor,
se ține seama de: pierderile corespunzătoare fiecărei operații tehnologice, conform normelor în
vigoare procentajul de produse rezultate în timpul prelucrării materiei prime şi produselor
intermediare (ciorchini, tescovină, drojdie etc).

Cantitatea de vin obținută la 1000 kg de struguri rosii:

1. Se calculează mustuiala rezultată la zdrobire-desciorchinare:

S = M + C + p1, în care:
S – cantitatea de struguri, kg; S = 1000kg
M – cantitatea de mustuială, kg;
C – cantitatea de ciorchini, kg;
p1 – pierderi la zdrobire-desciorchinare, kg.

C = (3,5/100)x1000 = 35 kg
p1 = (0,2/100)x1000 = 2 kg
M = 1000 – 37 = 963 kg

2. La scurgerea mustului răvac se separă boştina B1, mustul răvac Mr şi au loc pierderi p2.

M = B1 + Mr + p2
B1 = M – (Mr + p2)
B1 = 963 – (1000 x 43/100 + 963x0,3/100) = 530,11 kg

3. Boştina B1 este presată discontinuu, obținându-se must de presă discontinuă (Mp), boştină
parţial epuizată în must (B2), având loc pierderi p3.
B1 = M p + B 2 + p3

9
B2 – 23% faţă de struguri
p3 – 0,8% faţă de boştină
Mp = B1 – (B2 + p3 )
Mp = 530,11 – (1000 x 23/100 + 530,11x0,8/100) = 295,11 kg

4. La fermentare se asamblează mustul răvac cu mustul de la presa discontinuă rezultând mustul

de fermentare Mf1; pierderile la fermentare sunt de 0,6% faţă de must (p4).
Mf1 = Mr + Mp
Mf1 = 430 + 295,87 = 725,87 kg
p4 = 725,87x0,6/100 = 4,35 kg

5. Vinul nou rezultat prin fermentare (VI):

VI = Mf1 - p4
VI = 725,87 – 4,35 = 721,52 kg

VI = 721,52 kg (vinul nou rezultat prin fermentare)

6. Consumul specific pentru vinul nou obținut din struguri se calculează cu formula:

Csp = S/ VI , în care:
S – cantitatea de struguri, kg;
VI = cantitatea de vin nou rezultat prin fermentare, kg.
Csp = 1000/ 721,52 = 1,386 kg struguri/ kg vin nou

Csp = 1,386 kg struguri/ l vin nou

Elementele de calcul la bilanțul de materiale Valoarea maximă corespunzătoare

în vinificație pe operații/produse normelor

Pierderi la zdrobire-dezciorchinare 2% față de cantitatea de struguri

Conţinutul în ciorchini al strugurilor 3,5%

Pierderi la scurgerea mustului răvac 0,3%
Cantitatea de must răvac 43% față de cantitatea de struguri
Pierderi la presarea discontinuă 0,8%
Boştina rezultată la presarea discontinuă 23% față de struguri
Pierderi la presarea continuă 0,8%

Tescovina rezultată prin presare continuă 16,2% față de struguri

Pierderi la fermentarea mustului răvac şi la presarea 0,6% față de must

discontinuă
Cantitatea de drojdie 5% față de vinul răvac şi vinul
presă discontinuă
Cantitatea de drojdie a vinului rezultat de la presa continuă 11%

10
 Pierderi la pritociri 0,1%

Bibliografie:
www.m.crameromania.ro
www.agerpres.ro
https://www.business24.ro
www.unitvb.ro

11