T.D., fiul al defunctului T.I.

, printr-o acțiune, solicită instanței de judecată ca

testamentul redactat de tatăl său să fie anulat. Din dosarul cauzei rezultă că
defunctul T.I. a scris, semnat indescifrabil și datat incomplet un testament, prin
care a instituit legatar universal pe vecinul său M.O.
Reclamantul arată că mai multe motive ar justifica anularea testamentului. În
principal, acestea ar fi următoarele: defunctul nu a semnat lizibil testamentul;
testamentul este datat ”Paște 2018”; testamentul a fost redactat într-un singur
exemplar; la momentul redactării testamentului, defunctul nu se afla în
deplinătatea facultăților mintale; testamentul nu poate fi valabil întrucât
defunctul are un copil și acesta trebuie să culeagă totalitatea bunurilor
succesorale; consimțământul testatorului a fost viciat de către legatar prin
captație și sugestie; testatorul a fost asistat din punct de vedere tehnic la
momentul redactării testamentului de un alt vecin, fost avocat.
Martorii audiați au arătat următoarele: defunctul nu avea pierderi de memorie
și că nu suferea de boli mintale (de asemenea, din actele medicale rezultă că
defunctul a fost dispensarizat și spitalizat numai pentru afecțiuni pulmonare);
legatarul nu a depus nicio diligență pe lângă defunct pentru a-l determina să
dispună în favoarea sa; sprijinul acordat de legatar a fost dat din spirit umanitar
și în absența oricărui ajutor din partea rudelor defunctului; legatarul beneficiază
de resurse financiare suficiente pentru a se întreține și chiar pentru a ajuta pe
alții; legatarul l-a sfătuit pe testator să dispună în favoarea unei rude mai
îndepărtate, dacă nu va înțelege ca, în cele din urmă, să-l ierte pe fiul său
insensibil și să dispună în favoarea acestuia din urmă; vecinul avocat a mai
asistat din punct de vedere tehnic și alți vecini pentru a-i ajuta să redacteze cât
mai clar actele lor de ultimă voință.
Instanța de judecată admite acțiunea reclamantului și dispune anularea
testamentului pe considerentul că acesta nu are data completă. Pârâtul atacă
sentința instanței de judecată cu apel.
Probleme de soluționat:
1. Ce fel de testament întâlnim în speță?
2. Întrunește actul de ultimă voință al defunctului condițiile generale de
formă ale testamentului? Care sunt acestea? Dar condițiile speciale de
formă? Care sunt acestea?
3. Care este diferența dintre captație și sugestie? Ale cărui viciu de
consimțământ sunt forme captația și sugestia?
4. În speță, putem reține că a fost viciat consimțământul testatorului? Dar
că acesta era lipsit de facultățile mintale la momentul redactării
testamentului?
5. Prezența vecinului avocat, la momentul testării, afectează valabilitatea
testamentului încheiat în speță?
6. Data testamentului din speță poate fi completată? De ce?
7. Există vreo dispoziție legală care să stabilească exigența potrivit căreia
semnătura testatorului trebuie să fie lizibilă și să conțină întregul nume și
prenume al acestuia?
8. Testamentul din speță trebuia redactat în mai multe exemplare?
9. Care este forța probantă a testamentului din speță?
10. Ce avantaje și inconveniente prezintă testamentul din speță?
11. Existența moștenitorilor legali atrage interdicția ca testatorul să dispună
de bunurile sale pentru cauză de moarte prin legat?
12. Caracterizați soluția primei instanțe.
13. Ce va dispune instanța de apel?