Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Romano-Americana

Drept Procesual Civil

Prof.Univ.Dr. Florea Magureanu

Universitatea

Romano

-

Americana

Facultatea de Drept

Referat

Universitatea Romano - Americana Facultatea de Drept Referat DREPT PROCESUAL CIVIL Prof. Univ. Dr. Florea Magureanu

DREPT PROCESUAL CIVIL

Prof. Univ. Dr. Florea Magureanu

Grupa:732 FR

Student : Gunie Mona-Lisa

Universitatea Romano-Americana

Drept Procesual Civil

Prof.Univ.Dr. Florea Magureanu

Participanții la procesul civil – Instanța de judecată

În înţelesul cel mai larg, noţiunea de instanţă desemnează organul împuternicit de lege să soluţioneze un conflict între părţi. Într-un înţeles mai restrâns, noţiunea de instanţă desemnează numai instanţele judecătoreşti. Într-un înţeles şi mai restrâns, prin instanţă se înţelege un anumit grad de jurisdicţie. În fine, în înţelesul cel mai restrâns, noţiunea de instanţă desemnează completul de judecată. Prin „compunerea instanţei” se înţelege alcătuirea instanţei (în înţelesul cel mai restrâns al noţiunii) cu numărul de judecători prevăzut de lege. Prin urmare, atunci când ne referim la compunerea completului aveam în vedere numai participarea la judecată a numărului legal de judecători, iar nu însăşi posibilitatea acestora de a face parte din complet (în caz de incompatibilitate, abţinere, recuzare). Potrivit legii de organizare judiciara, cauzele date în competenţa de primă instanţă a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judecă de un singur judecător. Prin excepţie, conflictele de muncă se judecă în primă instanţă de către complete formate din doi judecători, asistaţi de doi asistenti judiciari. La judecata apelurilor şi recursurilor se aplică întotdeauna sistemul colegialităţii. Astfel, apelurile se judecă de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 2 judecători, iar recursurile se judecă de tribunale, curţi de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie în complet format din 3 judecători. Având în vedere principiul accesorium sequitur principale contestaţia la titlu, contestaţia în anulare, revizuirea, cererea de îndreptare a erorilor materiale, cererea de lămurire şi completare a hotărârii, care sunt cereri subsecvente faţă de hotărârea a cărei îndreptare, lămurire sau completare, revizuire ori anulare se solicită, vor fi soluţionate în aceeaşi compunere în care s-a pronunţat hotărârea respectivă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu judecă în materie civilă în primă instanţă ci secţiile civilă, comercială şi de contencios administrativ judecă recursuri, potrivit cu specializarea fiecăreia. La această instanţă completele se compun cu trei judecători din aceeaşi secţie. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Curtea în Secţii Unite. „Constituirea instanţei” desemnează alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele şi organele prevăzute de lege. Este vorba de participarea, alături de judecători a grefierului, a magistratului asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului precum şi a asistentilor judiciari

de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului precum şi a asistentilor judiciari Grupa: 732 Student: Gunie

Universitatea Romano-Americana

în conflictele de muncă. Greşita compunere a completului înseamnă că pricina a fost judecată de un număr mai mic sau mai mare de judecători decât cel impus de lege; greşita constituire a completului presupune că instanţa nu a fost alcătuită cu toate organele şi persoanele prevăzute de lege. În cursul procesului această neregularitate poate fi invocată pe cale de excepţie. Excepţia greşitei compuneri sau constituiri a completului de judecată este o excepţie de procedură, întrucât vizează încălcarea regulilor privitoare la compunerea instanţei; este o excepţie dilatorie, pentru că tinde la amânarea judecăţii şi absolută, pentru că normele care reglementează compunerea sau constituirea instanţei sunt norme de organizare judecătorească, imperative. Instanţa se pronunţă asupra excepţiei, indiferent de soluţie, printr-o încheiere interlocutorie (care leagă instanţa, în sensul că ulterior nu poate reveni asupra soluţiei reţinute prin această încheiere), care poate fi atacată numai odată cu fondul. Dacă a fost pronunţată o hotărâre de primă instanţă, încălcarea acestor reguli poate fi invocată pe calea apelului, iar dacă hotărârea este definitivă, pe calea recursului 1 .

Prof.Univ.Dr. Florea Magureanu

Drept Procesual Civil

1 . Prof.Univ.Dr. Florea Magureanu Drept Procesual Civil Incidentele procedurale privind compunerea sau constituirea

Incidentele procedurale privind compunerea sau constituirea instanței sunt:

Incompatibilitatea este legată tot de compunerea completului, dar priveşte aspectul „calitativ” al acesteia spre deosebire de aspectul „cantitativ” care are în vedere numărul de judecători care fac parte din complet. Noua reglementare identifică incompatibilitatea cu starea în care se află judecătorul sau o altă persoană. În ceea ce privește cazurile de incompatibilitate, o primă categorie privește incompatibilități absolute, reglementate de art. 41 NCPC 2 ( inspirate din cazurile de incompatibilitate menționate la art 24 CPC de la 1865), elementul de noutate constituindu-l reglementarea, ca incompatibilitate (absolută) a situațiilor în care judecătorul a soluționat contestația în anulare și revizuirea. Art. 42 NCPC stabiliește alte cazuri de incompatibilitate, astfel alin (1) ,, judecătorul este de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situații:

a.

1.Când și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuția părților, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin (4) și (5) 3 , nu îl face pe judecător incompatibil.

1 E. Oprina, Instituții de drept procesual civil – cu trimiteri la Noul Cod de procedură civilă, Editura Universul Juridic,2010, București, p. 29-30 2 Art. 41 NCPC alin (1) Judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire și nici după trimiterea spre rejudecare; alin (2) De asemenea, nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat asistent sau mediator în aceeași cauză. 3 Art. 14 Contradictorialitatea. Alin (4) Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanța din oficiu; Alin (5) Instanța este obligată în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate.

Grupa: 732

Student: Gunie Mona-Lisa

3

Universitatea Romano-Americana

Drept Procesual Civil

Prof.Univ.Dr. Florea Magureanu

2.Când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă; 3.Când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusive cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane; 4.Când soțul sau fostul soț este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusive cu vreuna dintre părți; 5.Dacă el, soțul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusive ori afinii lor, după caz, sunt părți într-un process care se judecă la instanța la una dintre părți este judecător;

6. Dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;

punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa; 7. Dacă este tutore sau curator al uneia

7. Dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;

8. Dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părţi;

9. Dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv

sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv; 10. Dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de atac, soţul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi pricini înaintea altei instanţe; 11.Dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată; 12.Dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea în aceeaşi pricină înaintea altei instanţe; 13.Atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa. Conform alin (2) dispozițiile privitoare la soț se acordă și în cazul concubinilor. Înainte de primul termen de judecată, grefierul de sedință va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate, și dacă este cazul va întocmi un referat corespunzător 4 .

4 Art. 43 alin (1)

Grupa: 732

Student: Gunie Mona-Lisa

4

Universitatea Romano-Americana

Drept Procesual Civil

b. Abținerea și recuzarea

Prof.Univ.Dr. Florea Magureanu

Abţinerea este acea situaţie în care un judecător care ştie că se află într-unul din cazurile prevăzute de lege, declară că se retrage de la judecarea unei anumite pricini 5 . Conform art. 43 NCPC ,, înainte de primul termen de judecată grefierul de ședință va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 41 şi, când este cazul, va întocmi un referat corespunzător,,. Astfel ,,judecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa este obligat să se abţină de la judecarea pricinii,,. Declaraţia de abţinere se face în scris de îndată ce judecătorul a cunoscut existenţa cazului de incompatibilitate sau verbal în şedinţă, fiind consemnată în încheiere. Recuzarea este situaţia în care una din părţi poate cere, în cazurile prevăzute de lege, îndepărtarea unuia sau mai multor judecători de la soluţionarea unei anumite pricini 6 . Conform art. 44 NCPC 7 , cererea de recuzare se poate face înainte de începerea oricărei dezbateri dar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol, dacă motivele au apărut ori au fost cunoscute ulterior momentului dezbaterilor, partea trebuie să solicite recuzarea de îndată ce aceste motive i-au fost cunoscute [şi nu de îndată ce s-au ivit]. Articolul 47 8 alin. (2)-(4) NCPC reglementează condiţiile cererii de recuzare, şi anume inadmisibilitatea unei cereri prin care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 şi 42, precum şi inadmisibilitatea cererii care priveşte alţi judecători decât cei prevăzuţi la art. 46 şi cererea îndreptată împotriva aceluiaşi judecător pentru acelaşi motiv de incompatibilitate. Nerespectarea acestor condiţii atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, constatată de îndată chiar de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat. În ceea ce priveşte starea cauzei până la soluţionarea cererii de recuzare, art. 49 NCPC 9 dispune că, spre deosebire de ipoteza formulării unei cereri de abţinere în dosar, situaţie în care până la soluţionarea acesteia în cauză nu se mai poate face

la soluţionarea acesteia în cauză nu se mai poate face 5 M. Tăbârcă, Drept procesual civil,

5 M. Tăbârcă, Drept procesual civil, Editura Universul Juridic, 2013, București

6 Idem 5.

7 Art. 44 Recuzare. Alin (1) ,, judecătorul aflat într-o situație de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părți înainte de începerea oricărei dezbateri; alin (2) când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce îi sunt cunoscute.

8 Art. 47 Cererea de recuzare.Condiții. alin (2) ,,este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 și 42; alin (3) sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate; alin (4) nerespectarea condiţiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat

9 ART. 49 Starea cauzei până la soluţionarea cererii. Alin (1) Până la soluţionarea declaraţiei de abţinere nu se va face niciun act de procedură în cauză. Alin (2) Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii. Cu toate acestea, pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare.

Grupa: 732

Student: Gunie Mona-Lisa

5

Universitatea Romano-Americana

Drept Procesual Civil

Prof.Univ.Dr. Florea Magureanu

nici un act de procedură, ceea ce echivalează cu suspendarea cauzei (soluţie existentă şi în prezent), în cazul formulării unei cereri de recuzare, judecata nu se suspendă, ci continuă în dosar, cu interdicţia însă de a pronunţa hotărârea până la soluţionarea cererii de recuzare (eventual, poate fi amânată pronunţarea iar dacă cererea de recuzare a fost admisă se va repune cauza pe rol, se vor cita părţile etc.). Articolul 48 NCPC 10 păstrează, la alin. (2), prioritatea cererii de abţinere în faţa celei de recuzare, în cazul existenţei concomitente a acestora. Alineatul (3) dispune, pentru ipoteza admiterii cererii de abţinerii, respingerea, prin aceeaşi încheiere, a cererii de recuzare ca rămasă fără obiect; existenţa însă, în această ipoteză, şi a unei cereri de recuzare capătă importanţă cât priveşte regimul căilor de atac 11 . Conform art. 51 NCPC, procedura de soluționare a abținerii și/sau a recuzării este, următoarea:

- Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile.

- În cazul în care la acelaşi termen s-au formulat cereri de recuzare şi de abţinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate împreună.

pentru motive diferite, acestea vor fi judecate împreună. - Nu se admite interogatoriul ca mijloc de

- Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.

- În cazul admiterii abţinerii sau recuzării întemeiate pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 11, instanţa va stabili care dintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii.

- Abţinerea sau recuzarea se soluţionează printr-o încheiere care se pronunţă în şedinţă publică.

- Dacă abţinerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii. În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate.

În ceea ce privește procedura de soluționare de către instanța superioară, art. 52 NCPC, prevede faptul că ,, instanța superioară învestită cu judecarea abținerii sau recuzării în situația prevăzută la art. 50 alin (2) 12 va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, dacă însă cererea este respinsă, pricina este înapoiată instanței inferioare.

10 ART. 48 Abţinerea judecătorului recuzat. Alin (1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abţine. Alin (2) Declaraţia de abţinere se soluţionează cu prioritate. Alin (3) În caz de admitere a declaraţiei de abţinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsă, prin aceeaşi încheiere, ca rămasă fără obiect. Alin (4) În cazul în care declaraţia de abţinere se respinge, prin aceeaşi încheiere instanţa se va pronunţa şi asupra cererii de recuzare.

11 Institutul național al magistraturii, Conferințele Noului Cod de procedură civilă,București, iunie-septembrie 2012, pg. 38 și urm.

12 Art. 50 alin (2) ,, Când, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanţa ierarhic superioară.

Grupa: 732

Student: Gunie Mona-Lisa

6

Universitatea Romano-Americana

Drept Procesual Civil

Prof.Univ.Dr. Florea Magureanu

Articolul 53 NCPC 13 aduce o noutate în alin. (1) teza a II-a, după ce se precizează că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, hotărârea definitivă – aceasta fiind, conform noului Cod de procedură civilă, hotărârea irevocabilă din prezent – poate fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii. Prin urmare, în această ipoteză, avem un recurs la recurs 14 .

în această ipoteză, avem un recurs la recurs 1 4 . Bibliografie: 1. Noul cod de

Bibliografie:

1. Noul cod de procedură civilă

2. Codul de procedură civilă de la 1865

3. M. Tăbărcă, Drept procesual civil, Editura Universul Juridic, București 2013

4. E. Oprina, Instituții de drept procesual civil – cu trimiteri la Noul Cod de procedură civilă, Editura Universul Juridic, București 2010

5. Institutul național al magistraturii, Conferințele Noului Cod de procedură civilă,București, iunie-septembrie 2012

13 ART. 53 Căi de atac. Alin (1) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri. Alin (2) Încheierea prin care s-a încuviinţat sau s-a respins abţinerea, cea prin care s-a încuviinţat recuzarea, precum şi încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac. Alin (3) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanţa de apel constată că recuzarea a fost în mod greşit respinsă, reface toate actele de procedură şi, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanţă. Când instanţa de recurs constată că recuzarea a fost greşit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanţă. 14 Institutul național al magistraturii, Conferințele Noului Cod de procedură civilă,București, iunie-septembrie 2012, pg. 40

Grupa: 732

Student: Gunie Mona-Lisa

7