I. T.D., fiu al defunctului T.I.

, printr-o acțiune civilă solicită instanței de judecată ca testamentul

redactat de tatăl său să fie anulat. Din dosarul cauzei rezultă că defunctul T.I. a scris, semnat
indescifrabil și datat incomplet un testament, prin care a instituit legatar universal pe vecinul său M.O.
Reclamantul arată că mai multe motive ar justifica anularea testamentului. În principal, acestea ar fi
următoarele: defunctul nu a semnat lizibil testamentul; testamentul este datat “Paște 2001”; testamentul
a fost redactat într-un singur exemplar; la momentul redactării testamentului, defunctul nu se afla în
deplinătatea facultăților mintale; testamentul nu poate fi valabil întrucât defunctul are un copil și acesta
trebuie să culeagă totalitatea bunurilor succesorale; consimțământul testatorului a fost viciat de către
legatar prin captație și sugestie; testatorul a fost asistat la momentul redactării testamentului de un alt
vecin, fost avocat. Martorii audiați au arătat că defunctul nu avea pierderi de memorie și că nu suferea
de boli mintale (de asemenea, din actele medicale rezultă că defunctul a fost spitalizat numai pentru
afecțiuni pulmonare); că legatarul nu a depus nicio diligență pe lână defunct pentru a-l determina să
dispună în favoarea sa; sprijinul acordat de legatar fiind dat din spirit umanitar și în absența oricărui
ajutor din partea rudelor defunctului; legatarul beneficiază de resurse financiare suficiente pentru a se
întreține și chiar pentru a ajuta și pe alții; legatarul l-a sfătuit pe testator să dispună în favoarea unei
rude mai îndepărtate, dacă nu va înțelege ca, în cele din urmă, să-l ierte pe fiul său insensibil și să
dispună în favoarea acestuia din urmă; vecinul avocat a mai asistat, din punct de vedere juridic și alți
vecini pentru a-i ajuta să redacteze cât mai clar actele lor de ultimă voință.
Instanța de judecată admite acțiunea reclamantului și dispune anularea testamentului pe considerentul
că acesta nu are data complete. Pârâtul atacă sentința instanței de judecată, cu apel.

Probleme de soluționat:

1) Ce fel de testament întâlnim în speță?

2) Întrunește actul de ultimă voință al defunctului condițiile de formă ale testamentului? Care sunt
acestea?
3) Care este diferența dintre captație și sugestie?
4) Prezența vecinului avocat, la momentul testării, afectează valabilitatea testamentului încheiat în
speță?
5) Data testamentului din speță poate fi completată? De ce?
6) Există vreo dispoziție legală care să stabilească exigența potrivit căreia semnătura testatorului
trebuie să fie lizibilă și să conțină întregul nume și prenume al acestuia?
7) Testamentul din speță trebuia redactat în mai multe exemplare?
8) Care este forța probantă a testamentului din speță?
9) Ce avantaje și inconveniente prezintă testamentul din speță?
10) Existența moștenitorilor legali atrage interdicția ca testatorul să dispună de bunurile sale pentru
cauză de moarte prin testament?
11) Comentați soluția primei instanțe. Ce va dispune instanța de apel?

II. În condițiile în care un defunct are: un soț supraviețuitor, un frate și un unchi, iar în timpul vieții a
dispus prin testament ca fratele său să primească doar 1/3 din moștenire, arătați ce cote se vor atribui
fiecăruia.

III. În ipoteza în care soțul supraviețuitor renunță la moștenire în calitatea sa de moștenitor legal, dar
acceptă moștenirea ca moștenitor testamentar, va mai beneficia sau nu de dreptul de abitație conferit
de lege?

IV. Ce soluții au la îndemână ceilalți moștenitori în situația în care soțul supraviețuitor al defunctului
nu s-a recăsătorit, dar în virtutea dreptului de abitație locuiește în respectiva casă, ce face obiectul
derptului de abitație, alături de concubinul său?
V. Soția supraviețuitoare, S, vine la moștenirea soțului său în concurs cu fratele defunctului, F. După
deschiderea moștenirii, S a continuat să locuiască singură în casa compusă din 5 camere și dependințe
în care a locuit cu defunctul, proprietatea exclusivă a acestuia. Fratele defunctului pretinde că are o
familie numeroasă și ar avea nevoie urgentă de casa lăsată moștenire de fratele său, care excede
nevoilor lui S. În aceste condiții vă întreabă ce opțiuni legale are, dacă soția supraviețuitoare susține că
nu are o altă locuință.

VI. M.D., în calitate de reclamantă, cere instanței de judecată, în contradictoriu cu pârâtele T.M., T.N.,
T.O.-fiice ale defunctului, să constate vocația succesorală testamentară a fiului ei T.D., față de
moștenirea defunctului T.I.. În fapt, T.I., domiciliat în Ploiești, a decedat la data de 1 decembrie 2011.
Acesta avea trei fiice (cea mare fiind condamnată pentru că a încercat să-l omoare pe de cuius) și câte
un nepot din partea fiecăreia dintre acestea. T.I. însă a dispus printr-un act de ultimă voință în formă
autentică, de casa în care a locuit, în favoarea nepotului său de frate, anume T.D. Acesta din urmă avea
la data deschiderii moștenirii, potrivit certificatului medical prezentat instanței de reclamantă, șase
săptămâni de viață intrauterină. T.D. s-a născut viu, însă, la scurt timp (după 3 ore de la naștere) a
murit, întrucât suferea de o malformație incompatibilă cu viața. Acest lucru rezultă, de asemenea, din
certificatele medicale depuse la dosar de reclamantă. Drept urmare, mama lui T.D.-M.D. – arată că fiul
ei are vocație la moștenirea defunctului. Fiicele defunctului se apără, arătând că T.D. nu poate moșteni
casa lui de cuius, întrucât a murit la scurt timp după naștere. Mai mult, fiicele lui T.I., arată că T.D.
este rezultatul concubinajului dintre unchiul lor și reclamanta M.D. În consecință, nefiind rezultat din
căsătorie, T.D. (recunoscut de tatăl său) nu-l poate moșteni pe T.I.

Probleme de soluționat:

1) Ce fel de moștenire întâlnim în speță?

2) Care sunt persoanele care au vocație succesorală legală, respectiv vocație succesorală
testamentară față de moștenirea lui de cuius?
3) Dintre toate rudele defunctului, care sunt cele care au vocație succesorală legală concretă?
4) Care este esența vocației succesorale legale concrete și prin ce se deosebește aceasta de vocația
succesorală legală generală? Dar față de vocația conferită prin testament?
5) Față de ce moment se apreciază existența capacității succesorale? Are T.D. capacitatea de a
moșteni, în puterea legatului, casa în care a locuit defunctul?
6) Care este deosebirea dintre capacitatea succesorală și vocația succesorală legală?
7) Are vreo influență asupra dobândirii capacității succesorale viabilitatea persoanei fizice?
8) Care sunt persoanele care îndeplinesc condițiile de a moșteni, în puterea legii, pe defunct?
9) Ce condiție nu îndeplinește fiica cea mare a defunctului?
10) Fiica defunctului care a atentat la viața acestuia poate fi reprezentată la moștenire de către fiul
său?
11) Ce grade de rudenie întâlnim în speță? Cum se calculează acestea?