Sunteți pe pagina 1din 14

COLECIST

C O N G R E S E M E D I C A L E/ COLECISTITA, LITIAZA BILIARA, COLECISTECTOMIE,


LAPAROSCOPIE, ANATOMIA, FIZIOLOGIA, HISTOLOGIA VEZICII BILIARE, CALCULI BILIARI,
BILA, ICTER MECANIC, COLECISTOSTOMA, VEZICULA BILIARA
• Pages
○ 9.C O N G R E S E 2010
○ 8.DESENE
○ 11.Contact
○ 4. HISTOLOGIA VEZICII BILIARE
○ 5 EMBRIOLOGIA VEZICII BILIARE
○ 6. FIZIOLOGIA SECRETIEI BILIARE
○ 12.PREZENTARI LA CONGRESE
○ 13.PREZENTARI CONGRESE
○ 7. VENA PORTA
○ 10.ASIGURARE MALPRAXIS
○ 1. PREZENTAREA COLECISTULUI
○ 14.Media
○ 2. VASCULARIZATIA VEZICII BILIARE
○ 3. DRENAJUL LIMFATIC VB
• Categories
○ Colecist
Top of Form

Search Submit

Bottom of Form

6. FIZIOLOGIA SECRETIEI BILIARE


Add comments

Fiziologia secretiei biliare

A. Consideratii generale:

Bila este formata de catre hepatocite [2] (celulele hepatice) in ficat [1], cel mai mare organ unic al corpului [1].
Ficatul indeplineste roluri precum: intervine in metabolismul glucidelor al lipidelor, rezervor in circulatia
sangelui, coagulare si participa la digestie prin functia biligenetica (producerea bilei) [1].
Bila este acumulata interprandial (intre mese) in vezica biliara [1], epiteliul mucoasei acesteia extrage apa si
sarurile minerale din bila stocata in vezica realizand o concentratie de pana la 20 ori [2]. Dupa alimentatie bila
este eliminata in intestin unde contribuie la digestia si absorbtia lipidelor [1]. Pe zi se secreta intre 250 si 1500
ml bila [2].

B. Structura ficatului:
Ficatul este inconjurat de o capsula fibroasa formata din tesut conjunctiv [1].
Hepatocitele (celulele hepatice):
- sunt grupate sub forma unor lame, formand o masa tisulara continua, asemanatoare unui burete in ochiurile
careia se gasesc retele vasculare, biliare si venoase [2].
- sunt dispuse in jurul unui ax complex alcatuit din:
Arteriola hepatica
Venula porta
Canaliculi biliari
Vase limfatice
Ramuri nervoase [2]
- in centrul formatiunilor mai sus mentionate se gaseste o ramura a venei porte, iar la periferie se gaseste vena
centrolobulara [2].
- aceste structuri formeaza Acinul hepatic ce reprezinta unitatea secretorie a ficatului [2].
- bila elaborata de catre Acin este descarcata in canaliculele biliare si drenata in canaliculul biliar terminal,
sublobular, lobular si apoi in canalele biliare ce insotesc vasele [2].
Sinusoidul hepatic este un capilar cu endoteliu (perete) discontinuu, a carui structura este adaptata unor
schimburi metabolice (de substante). Lumenul sinusoidului are forma rotunda sau ovalara, peretele fiind foarte
permeabil, este traversat usor de catre substantele continute in plasma sangvina, ceea ce explica schimburile
facile cu celula hepatica [2].
In jurul capilarului sinusoid, respectiv intre peretele acestuia si celulele hepatice vecine, se gaseste spatiul
perisinusoidal descris de Disse. Acest spatiu este ocupat de o retea fina de fibre de colagen si de plasma
transvazata, formand un spatiu interstitial care reprezinta locul de origine al limfei hepatice [2].

Sangele care perfuzeaza ficatul are o dubla origine:


Vena porta si Artera hepatica – Sangele portal si Arterial sa amesteca la nivelul sinusoidului si este drenat in
final de venele suprahepatice [2]. Ficatul are o structura lobulara, in el patrunzand ramuri ale arterei hepatice
si ale venei porte ce vor converge formand vasele sinusoidale ce se varsa in venele centrolobulare [1]. Cele
doua trunchiuri principale ale venei porte se continua in ficat prin canale portale mari care se ramifica [1]. In
vasele sinusoide se varsa atat sange provenit din artere cat si sange provenit din vene [1].
In capilarele sinusoide sangele curge catre vena centrolobulara printre placi de celule hepatice formate din una
sau doua celule [2]. Fiecare hepatocit este astfel in contact direct cu sangele din capilarele sinusoide datorita
spatiilor mari dintre celulele endoteliale ale capilarelor sinusoide [2]. Contactul intim al unei mari portiuni din
hepatocit cu sangele contribuie la abilitatea ficatului de a curata efectiv sangele de anumite componente [2].
Canaliculele si ductele biliare [1]
Bila:
- este secretata de celulele parenchimatoase (hepatocite) in mod continuu;
- se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice;
- apoi ajunge in ductele biliare si in ductul hepatic;
- in perioadele interdigestive bila este transportata prin ductul hepatic si cistic in vezica biliara, unde se
depoziteaza.
- de aici bila este apoi eliminata intermitent in timpul digestiei prin canalul coledoc in intestin, datorita
contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi.

C. Formarea bilei [1]:

Functia biligenetica a ficatului (de formare a bilei) rezulta din deosebirile importante dintre compozitia plasmei
si a bilei. Plasma este filtrata la nivelul vasului sinusoid prin porii mari ai endoteliului capilar, trecand astfel in
spatiul Disse (spatiul dintre peretele sinusoidului si hepatocitele invecinate). Printre celulele plate ale
endoteliului se afla si celule Kupffer, ce apartin sistemului reticulohistiocitar.
Hepatocitul vine in contact cu spatiul Disse prin membrana bazo-laterala. In hepatocit trec diferite substante
continute in plasma, dar hepatocitul va si secreta in plasma produsi de sinteza precum: albumina, fibrinogen,
lipoproteine.
Din hepatocit, unele substante ajung in bila, strabatand polul excretor reprezentat de canaliculul biliar. Prin
concentratia mare de acizi biliari (continuti in bila) se creeaza un gradient osmotic favorabil pentru acumularea
bilei. Astfel se explica efectul coleretic al acizilor biliari: cu cat cantitatea lor este mai mare cu atat apare mai
multa bila in canaliculi.
Canaliculii biliari intercelulari conflueaza si formeaza ductele biliare. Datorita unei reabsorbtii de apa si de
electroliti, in ducte ramane bila in cantitate mai mica. Fluxul in canaliculi in 24 ore de cca 450 ml la care se
adauga si bicarbonati. Circulatia in ductele biliare are loc prin forta hidrostatica si prin miscarile unor proteine
contractile.

D. Proprietatile bilei [1]:

Secretie pe 24 ore: 800 – 1000 ml [2]


Gust: amar
Miros: aparte
Culoare: variabila (datorita concentratiei diferite de pigmenti biliari) in functie de provenienta veziculara,
coledociana sau hepatica.
Hepatica: galben-aurie, clara [2];
Veziculara: verde-bruna, tulbure, filanta [2];
Densitatea: 1010 – 1035 [2] (data de prezenta mucusului) [1];
pH bilei din ductul coledoc: 7,8 – 8;
pH bilei din vezica biliara; 6 – 7;

E. Compozitia bilei [2]:

In functie de locul de recoltare se disting 3 tipuri de bila:


• Bila duodeno-coledociana – recoltata din duoden
• Bila veziculara (coledociana) – recoltata din vezica biliara
• Bila hepatica
Compozitia este complexa, cu diferente importante intre bila hepatica si cea veziculara.

Bila hepatica:
97% Apa
3% Rezuduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu,
- substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina.

Bila veziculara:
89% Apa
11% Reziduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu,
- substante organice; acizi biliari, mucina, pigmenti biliari, colesterol, lecitina.

Bila nu contine enzime.

1. Acizii biliari:

- sunt principalii componenti ai bilei [1];


- contin un nucleu ciclopentanoperhidrofenantrenic, cu un lant de 3 – 9 atomi de carbon [1];
- sunt sintetizati in hepatocit din colesterol exogen si endogen [1];
- reprezentanti: acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic [1];
- acizii biliari primari: acidul colic, acidul chenodeoxicolic, se formeaza in ficat [1];
- apoi tot in ficat se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina [1];
- ulterior vor ajunge in intestin (in portiunea terminala a lileonului, in cec si in colon) unde, sub actiunea florei
microbiene sunt partial deconjugati [1];
- dupa deconjugare acidul colic si acidul chenodeoxicolic sunt supusi dehidroxilarii, astfel se transforma in
acizi biliari secundari [1];
- acizii biliari secundari: din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic, iar din acidul chenodeoxicolic se
formeaza acidul litocolic [1];
- concentratie in bila hepatica 0,2 – 0,7 g/dl in bila hepatica [2];

Absorbtia intestinala a acizilor biliari si circuitul hepato-entero-hepatic:


- in mod normal, in momentul in care chimul (alimentele prelucrate) ajunge in portiunea terminala a ileonului,
lipidele sunt absorbite aproape complet [2];
- bacteriile din portiunea terminala a ileonului si colonului deconjuga acizii biliari si ii dehidrolozeaza,
formand acizi biliari secundari [2];
- celulele epiteliale ale mucoasei ileonului absorb acizii biliari din lumenul intestinal, in sange portal (unde
circula legati de proteinele plasmatice) [2];
- in final ajung la ficat, unde hepatocitele extrag acizii biliari din sange [2];
- in ficat toti acizii biliari, atat cei primari cat si cei secundari sunt din nou conjugati, astfel incat ei apar sub
forma conjugata in canaliculii biliari [1];
- prin fecale se pierd zilnic 0,5 grame acizi biliari, aproximativ 20% din total. Sunt completati in ficat
corespunzator prin sinteza din colesterol. Sinteza lor este reglata printr-un mecanism de feed-back, o pierdere
mai mare stimuland producerea. Datorita acestui mecanism, continutul acizilor biliari in bila nu se modifica in
functie de reabsorbtie. [1];

Rolul acizilor biliari:

- rol in digestia si absorbtia lipidelor [1];


- emulsioneaza (saponifica) lipidele (trigliceridele, fosfolipidele, colesterolul) , adica le transforma in picaturi
fine [1];
- emulsiile apar in chim sub forma de dispersie intr-o faza apoasa, prin proprietatea acizilor biliari de a le
scadea tensiunea superficiala [2];
-emulsionarea este facilitata de alte substante continute in bila: lecitina, acizi grasi, monogliceride [2];
- emulsionarea favorizeaza actiunea lipazei pancreatice care desface trigliceridele in acizi grasi, di-,
monogliceride si glicerol [2]. Lipaza pancreatica nu actioneaza in lipsa acizilor biliari [2];
- participa la formarea de micelii [2];
- miceliile = granule sferice ce contin 20-40 molecule de acizi biliari, acizi grasi, monogliceride esterificate la
Carbonul 2 si vitamine liposolubile [2];
- cand concentratia acizilor biliari depaseste o valoare critica “concentratie critica de formare a miceliilor”, se
formeaza miceliile [2];
- acizii grasi, monogliceride esterificate la Carbonul 2 si vitamine liposolubile sunt absorbite in jejun, iar acizii
biliari sunt absorbiti si reintrodusi in circuitul enterohepatic [2];
- absorbtia vitaminelor liposolubile [2];
- absorbtia colesterolului [2];
- rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare) [2];

Controlul sintezei si secretiei de acizi biliari [2]:

- Rata intoarcerii acizilor biliari in ficat reprezinta un factor principal care influenteaza rata sintezei si secretiei
de acizi biliari.
- Acizii biliari din sangele portal stimuleaza secretia de acizi biliari din hepatocite dar inhiba sinteza de acizi
biliari, acesta este numit efectul coleretic al acizilor biliari. Substante coleretice = agenti care stimuleaza
secretia bilei de catre ficat si prin aceasta crescand fluxul biliar [3];
- dupa o masa, cand acizii biliari au avut destul timp sa se intoarca la ficat, nivelul acizilor biliari din sangele
portal este scazut.
- ca urmare sinteza de noi acizi biliari nu este inhibata si se efectueaza la rata maximala.
- dupa mese, prezenta produsilor de secretie lipidica in duoden produce eliberarea unei substante numite
colecistokinina (hormon secretat de celulele duodenale, ca raspuns la prezenta de alimente partial digerate in
duoden; produce contractia vezicii biliare si expulzia bilei in intestin, determinand stimularea producerii de
enzime digestive de catre pancreas [3]) care realizeaza evacuarea continutului vezicii biliare in duoden si
stimuleaza puternic secretia de acizi biliari de catre hepatocite.
- acum ficatul continua sa sintetizeze acizi biliari la o rata crescuta si sa-i secrete in canaliculele biliare ca
raspuns la stimularea cu colecistokinina.
- procesul continua pana cand acizii biliari sunt absorbiti in portiunea terminala a ileonului si se reintorc la
ficat prin sangele portal.
- acizii biliari reintorsi la ficat inhiba sinteza de noi acizi biliari dar stimuleaza mult secretia lor.
- acizii biliari care sunt extrasi din sangele portal sunt rapid reconjugati si resecretati aproape imediat.

2. Pigmentii biliari:

- Nu indeplinesc o functie digestiva aparte [1];


- sunt produsi de descompunere si de eliminare biliara a hemoglobinei [1];
- cand eritrocitele imbatranite sunt degradate in celulele reticuloendoteliale, porfirina din componenta
hemoglobinei este convertita in bilirubina [2];
- pigmentii biliari sunt bilirubina si biliverdina [1];

Formarea pigmentilor biliari:


- hemoglobina este transformata initial in celulele reticulo-histocitare, prin deschiderea inelului porfirinic in
verdoglobina ( ce contine fier si globina) [1];
- ulterior verdoglobina pierde fierul, transformandu-se in bilirubinoglobina [1];
- bilirubinoglobina pierde globina si devine biliverdina [1];
- biliverdina prin reducere devine bilirubina [1];
- fierul este preluat in ciclul de sinteza a hemoglobinei [1];
- bilirubina din plasma este legata de albumina si alte proteine [1];
- apoi este captata de celula hepatica, unde se conjuga cu acid glucuronic si sulfuric, formand gluconat si sulfat
de bilirubina, astfel devenind solubil, putand fi eliminat prin bila [1];
- deoarece bilirubina plasmatica libera este legata de proteine, nu se poate elimina prin rinichi [1];

- bilirubina este eliminata prin bila in intestin [1];


- pigmentii biliari nu intra in componenta miceliilor [1];
- bilirubina este redusa sub actiunea florei microbiene din ileon si colon, transformandu-se in urobilinogen
(stercobilinogen) [1];
- o parte din urobilinogen este eliminata prin fecale sub forma oxidata de urobilina si le confera culoare [1];
- o alta parte este absorbit si preluat prin circulatia entero-hepatica de ficat, unde este conjugat, solibilizat si
eliminat prin bila [1];
- partial ajunge in circulatie de unde este eliminat prin rinichi ca urobilina [1];

3. Fosfolipidele si colesterolul [2]:

- Fosfolipidele reprezinta aproximativ 20% din lipidele biliare.


- hepatocitele secreta fosfolipide, in principal lecitine si colesterol;
- lecitina si colesterolul sunt secretate in bila sub forma a vezicule lipidice bistrat;
- veziculele fuzioneaza cu membrana plasmatica a canaliculului si apoi sunt eliminate in lumenul capilar;
- veziculele de lecitina – colesterol depasesc cu mult numarul miceliilor de acizi biliari, lecitina si colesterolul
vor participa la formarea interiorului hidrofob al miceliilor, veziculele initiale disparand lent.
- lecitina creste cantitatea de colesterol ce poate fi solubilizata in micelii, daca in bila exista mai mult colesterol
decat poate fi solubilizat in micelii, in bila se pot forma cristale de colesterol. Aceste cristale joaca un rol
important in formarea calculilor in ducte sau in vezica biliara.
- fosfolipidele nu sunt supuse circulatiei enterohepatice, dar sinteza lor depinde de circulatia enterohepatica a
acizilor biliari, diminuand in conditiile intreruperii acesteia;
- colesterolul ajuns cu bila in intestin este: partial recuperat prin circuitul enterohepatic, iar restul se elimina
prin fecale metabolizat in coprostanol.

4. Mucusul:

- este secretat de epiteliul mucoasei vezicii biliare [1];

F. Concentrarea si depozitarea bilei in vezica biliara:

- intre mese sfincterul ODDI este contractat si de aceea fluxul biliar este deviat spre vezica biliara [2];
- vezica biliara este un organ mic cu o capacitate de 15 pana la 60 ml [2];
- colecistul concentreaza bila prin absorbtia Na+, Cl-, HCO3- si apei din bila, astfel incat acizii biliari se pot
concentra de 5 pana la 20 ori [2];
- K+ este concentrat in bila cand apa se absoarbe si apoi este absorbit prin difuziune, fara consum de energie
[2];
- absorbtia Na+ este principalul proces in concentrarea bilei [2];
- Cl-, HCO3- se absorb pentru a mentine electroneutralitatea solutiei [2];
- bila contine concentratii importante de Ca2+ si HCO3- [2];
- epiteliul vezicii biliare secreta H+ in bila, astfel prin reactia H+ cu HCO3- se va forma H2CO3 (bicarbonat)
[2];
- calciul si bicarbonatul sunt absorbite de catre celulele mucoasei colecistului, acest proces impiedica formarea
CaCO3 in lumenul colecistului, atata timp cat bila este concentrata [2];

G. Evacuarea vezicii biliare:

- bila este secretata continuu, dar este eliminata in intestin doar in perioadele digestive [1];
- intre mese, bila ajunge in canalul hepatic si coledoc si se acumuleaza prin canalul cistic in vezicula biliara
sub influenta presiunii cauzata de mentinerea inchisa a sfincterului Oddi [1];
- debitul biliar pe 24 ore este in jur de 450 ml pe zi, dar vezica are o capacitate de inmagazinare limitata la 100
ml, fiind insa suficienta, deoarece apa si sarurile minerale sunt reabsorbite intens prin mucoasa vezicii biliare,
ceea ce determina o concentratie corespunzatoare a unor componente (acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol)
de 3 – 10 ori mai mare [1];
- culoarea inchisa a bilei veziculare se datoreaza cresterii concentratiei pigmentilor biliari [1];
- vascozitatea mare este data de prezenta mucusului [1];
- contractiile intermitente ale vezicii biliare forteaza patrunderea bilei prin sfincterul Oddi partial relaxat
- stimulul cel mai puternic care realizeaza evacuarea bilei este reprezentat de colecistikinina. Colecistokinina
este eliberata de mucoasa duodenala ca raspuns la prezenta produsilor de digestie lipidica in duoden [2];
- colecistokinina ajunge la nivelul vezicii biliare prin sange si produce contractia puternica a vezicii si
relaxarea sfincterului Oddi [2];
- substantele care produc evacuarea vezicii biliare poarta denumirea de substante colagoge [2];

H. Reglarea secretiei si excretiei biliare:

- secretia si excretia sunt procese conjugate, reglate neuro-umoral [2];


- secretia biliara este un proces continuu [2];
- excretia bilei din vezica biliara este un proces intermitent, conditionat de prezenta alimentelor [2];
1. Reglarea secretiei biliare prin factori coleretici:

Factori coleretici = agent care stimuleaza secretia bilei de catre ficat si prin aceasta crescand fluxul biliar [3];
- mecanismul nervos este de importanta redusa si influenteaza in special irigatia hepatica astfel:
Parasimpaticul – creste usor fluxul biliar [2];
Simpaticul – are efecte inhibitoare [2];
- mecanismul umoral influenteaza fluxul biliar si compozitia bilei [2];
- acizii biliari au efect coleretic actionand la nivelul canaliculilor si ductelor intrahepatice [2];
- secretina (hormon secretat de mucoasa intestinului subtire (douden) sub influenta continutului gastric acid
[3]) stimuleaza secretia de apa si electroliti in continutul bilei [2];
- gastrina (hormon digestiv secretat de mucoasa gastrica din regiunea pilorica a stomacului; secretia sa este
stimulata de prezenta alimentelor; are rol important in procesul de secretie gastrica, determinand producerea de
acid clorhidric in urma excitarii celulelor parietale ale glandelor fundice gastrice [3]) stimuleaza secretia de
acizi biliari prin stimularea secretiei de secretina [2];

2. Reglarea secretiei biliare prin factori colagogi:

Factori colagogi = agent care stimuleaza eliminarea secretiilor biliare din colecist si din caile biliare
extrahepatice in duoden [3];
- mecanismul nervos este de importanta redusa:
Parasimpaticul – stimuleaza contractia vezicii biliare, relaxand sfincterul Oddi [2];
Simpaticul – relaxeaza vezica biliara, contracta sfinterul Oddi [2];
- mecanismul umoral – colecistokinina actioneaza direct asupra musculaturii netede a vezicii biliare [2];
- gastrina – are actiune colecistokinetica redusa [2];
- secretina – potenteaza actiunea colecistokininei [2];
- evacuarea optima a bilei se face daca sfincterul Oddi se relaxeaza inaintea contractiei vezicii biliare [2];

BIBLIOGRAFIE:

[1] Groza, Petru P. Fiziologie. Bucuresti, Editura Medicala, 1991.

[2] Badarau, Anca-Ioana. Digestia si absorbtia. Note de curs. Coordonator: Prof. dr. Radu Carmaciu.

[3] Oxford Dictionar de Medicina. Editia a 6-a. Bucuresti, Editura BIC ALL, 2005.
Posted by admin at 11:12 am