Problema economiei subterane din perpectiva eșecurilor pieței și a guvernului

Economia subterană, cunoscută şi sub numele de economie ascunsă, informală, gri, neagră,
se referă la activităţi economice ilegale, fie cu produse şi servicii ilegale, fie cu produse sau
servicii legale, caz în care persoanele implicate desfăşoară operaţiuni economice cu astfel de
produse sau servicii fără să plătească taxe. O altă activitate economică din zona economiei
informale este evaziunea fiscală.
Evaziunea fiscală este principala cauză a reducerii încasărilor fiscale. Este un fenomen
economic negativ, prezent în toate economiile lumii. O dimensiune ridicată a economiei subterane
are ca principale efecte negative descreşterea şi micşorarea ratei de creştere a economiei oficiale.
Activitatea economică desfășurată în afara legii sau care nu este inregistrată în conturile naţionale.
 Cauze ale economiei neobservate

Calitatea institutiilor

Povara taxelor și impozitelor- este un factor esential pentru determinarea economiei subterane,
deoarece influențează în mod conștient, mascarea muncii și creșterea fiscalității

Reglementarea- se bazează pe raportul dintre salariul minim/ salariul mediu

Conformare

Nivelul si calitatea serviciilor publice-

Nivelul de dezvoltare al economiei oficiale: cu cat cresterea economica este mai mica, cu atat
tentatia economiei ascunse este mai mare.

Cu cat ponderea muncii pe cont propriu este mai mare, cu atat economia ascunsa este mai mare

Economia subterană este adesea definită ca incluzând economia nedeclarată. Mai multe țări
au luat diferite măsuri de politică pentru a combate munca nedeclarată.

Bune practici
1. Italia a înființat o nouă autoritate națională, și anume Inspectoratul național pentru inspecția
muncii. Acesta reunește trei părți interesate: Ministerul Muncii și Politicilor Sociale, Institutul
național pentru securitate socială și Institutul național pentru asigurări.

2. În 2012, Ministerul francez al Muncii, Ocupării Forței de Muncă, Formării Profesionale și

Dialogului Social a început să reformeze Inspectoratul Muncii și a înființat unități regionale menite
să sprijine și să monitorizeze măsurile de combatere a muncii nedeclarate. Această reformă a fost
concepută pentru a îmbunătăți coordonarea la diferite nivelur.

3. În acest sens, o cooperare mai strânsă între organismele publice (cu efectuarea de inspecții
comune și de schimburi de date) și o mai bună cooperare cu organizațiile patronale și cu
sindicatele poate aduce, de asemenea, avantaje. De exemplu, Finlanda a instituit o Unitate de
informații privind economia subterană menită să colecteze informații și să facă investigații.

4. În Germania, Ministerul Federal al Finanțelor și partenerii sociali au stabilit alianțe de acțiune

pentru combaterea muncii nedeclarate și a muncii ilegale.

5. Danemarca a instituit un program de acțiune care implică inspecții efectuate în comun de către
administrația fiscală, autoritatea pentru mediul de lucru și poliție.

Soluții
Accelerarea luptei anticoruptie;
 Toleranța zero la evaziunea fiscala;

Restructurarea ANAF;

Reducerea birocratiei și costurilor de conformare la plata taxelor;

Reformarea sistemului de contributii sociale – principiului tratamentului echitabil al

contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistreaza;

Transparentizarea totală a cheltuielilor bugetare pentru stimularea conformării voluntare;

Regândirea contractului social – beneficiile sociale trebuie regândite;

Promovarea plaților non-cash la scară larga.

Consecințe
Tabelul nr. 1. Munca la negru exprimat în număr de persoane pe sectoare în 2016

Munca la negru, 2016 Salariati si Intreprinzatori individuali TOTAL

patroni neinregistrati
Diviziuni CAEN2
1,166,486 311,246 1,477,732
Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si
motocicletelor 248,017 47,994 296,011
Constructii de cladiri
132,120 103,375 235,495
Transporturi terestre si transporturi prin conducte
113,381 10,091 123,472
Fabricarea articolelor de imbracaminte
69,653 1,666 71,319
Activitati juridice si de contabilitate
53,237 16,822 70,059
Alte activitati de servicii
43,979 24,784 68,763
Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea
autovehiculelor 48,647 7,708 56,355
Fabricarea echipamentelor electrice ,749
43,675 74
Activitati referitoare la sanatatea umana
38,644 4,151 42,796
Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si
echipamentelor 36,665 888 37,553
Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie
26,830 6,007 32,837
Fabricarea de mobila
29,678 2,423 32,102
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si
pluta 20,204 3,571 23,775
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj
si marochinarie 20,523 745 21,268
Fabricarea produselor textile
18,400 383 18,783
Invatamant
12,896 5,503 18,399
Industria metalurgica
16,121 148 16,270
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice ,844
13,865 1,978
Activitati de servicii informatice
13,387 1,425 14,812
Lucrari speciale de constructii
4,688 10,056 14,744

Sursa: http://www.consiliulfiscal.ro/ionut_site.pdf
Venituri fiscale reduse

Scădere cheltuieli sociale

Scad cheltuielile publice de investiții

Măsuri politice
1. Guvernul poate încerca să îmbunătățească competitivitatea țării pentru a crește cererea externă.

2. Reducere impozite directe și taxe vamale

3. La fel de importantă este și calitatea instituțiilor; adică crearea de instituții democratice și

transparente, cu sarcini de reglementare mai mici, corupție și birocrație, pentru a putea restabili
încrederea oamenilor în instituțiile publice.

4. Educerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor prin simplificarea procedurilor de

obținere a licențelor, accelerarea eliberării documentelor necesare antreprenoriatului, reducerea
barierelor birocratice pentru astfel de documente și creșterea transparenței în ansamblu.

Din 31 de ţări europene analizate de Fondul Monetar Internaţional într-un raport din 2018,
România ocupă locul al patrulea în UE în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane
estimate, cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării în 2016, serie neajustată.
 Dimensiunea economiei ascunse în Pib
31%

30%

29%
România
28% Bulgaria

27%

26%

25%

24%
2015 2016 2017 2018 2019

Figura numărul 1. Dimensiunea economiei ascunse în PIB.

Sursa: date prelucrate de autor, sursa date: https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-

content/uploads/2020/02/Shadow-EcScanned-around-the-world_Romania_finalPDF.pdf

O comparație a dimensiunii economiei ascunse %

în PIB între 2008-2018
045%

040%

035%

030%

025%

020%

015%

010%

005%

000%
Ucraina Moldova Bulgaria Serbia România Ungaria
Țări

Figura nr. 2. Comparație a dimensiunii economiei ascuse între 2008-2018.

Sursa: date prelucrate de autor, sursa date: https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-
content/uploads/2020/02/Shadow-EcScanned-around-the-world_Romania_finalPDF.pdf

Ponderea economiei neobservate in Romania vs media UE (% in PIB)

4
1
3
6
3
1
Roman
2
ia
6
Medie
2 UE
1 Economia neobservata
1 National de
(Institutul
6 Statistica)

1
1
6
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017

Sursa: INS, Medina and Schneider (2018)

Pentru a reuși să vedem opinia tinerilor, cu privire la economia subterană , am creat un mic chestionar. La
chestionar au participat 36 de persoane.