Liceul Tehnologic ”Lucian Blaga”

Efectul temperaturii asupra germinării bobului de fasole

Elev: Stainbok Mihai Tudor

Clasa: 9C

2020-2021
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Cuprins

Argument..........................................................................................................3

CAP. 1. Introducere.........................................................................................4

CAP. 2. Reacția plantelor la stresul termic(secetă).......................................5

CAP. 3. Efectul temperaturii asupra germinării bobului de fasole.............7

Concluzie...........................................................................................................10

Bibliografie........................................................................................................11

2
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Argument

Proiectul de cercetare este împărțit în trei capitole principale. Primul capitol este
reprezentat de introducere care prezintă primele ideii ale proiectului pentru a intra in ”atmosfera”
ștințifică

Cel de-al doilea capitol vine cu o prezentare a reacție a diferitor plante asupra
stresului adică a secetei care influențează dezvoltarea cat și traiul de viață a plantelor, având
plante mai rezistente la secetă cât și plante nevoiașe de umiditate și apă.

Al treilea capitol se concentrează asupra proiectului de cercetare principal cu

imagini din timpul experimentului , progresul zilnic al experimentului , informații generale, cât și
rezultatele experimentului și experiența din timpul experimentului

3
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

În studiul de față sunt prezentate 2 subiecte principale și anume, stresul termic asupra
plantelor și efectul temperaturii asupra germinări bobului de fasole care, este subiectul principal
al proiectului, în care am studiat dezvoltarea boabelor de fasole pe parcursul a două săptămâni,
unde am observat fiecare detaliu al plantei am măsurat nivelul de apă pe care aceasta o primește
cât și temperaturile la care aceasta a fost expusă. Am adăugat și un subiect legat de stresul termic
pe care plantele le suportă deoarece am observat în timpul experimentului schimbări radicale ale
temperaturii vremii cat si a umidității, astfel plantele mele având o dezvoltare mai înceată, însă
într-un final reușită, într-o stare foarte bună și într-o continuă dezvoltare.

4
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

CAPITOLUL II

REACȚIA PLANTELOR LA STRESUL TERMIC

2.1 Factori de stres din mediu

Dintre factorii de stres din mediu, seceta reprezintă una dintre cele mai importante cauze
ce afectează securitatea omenirii. Lipsa precipitațiilor pe o perioadă mai lungă de timp și
creșterea evapotranspirației conduc la scăderea conținutului de apă al solului sub capacitatea de
câmp până sub nivelul punctului de ofilire, iar arșița: prin scăderea umidității relative a aerului
până la 20-40%. Ce determină o transpirație excesivă a plantelor instalându-se astfel seceta
atmosferică

Plantele sunt supuse continuu unor condiții de stress in mediul lor natural de viață în
funcție de condițiile pedoclimatice

Factori de stress pentru plante pot fi clasificați în:

-factori de stres abiotici

-factori de stress biotici

Unul dintre acești factori este seceta care în ultimi ani a dus la o lipsă accentuată a
umidității solului si care in funcție de fiecare plantă în parte și în funcție de stadiul de dezvoltare
poate provoca daune severe.

Chiar dacă seceta reprezintă în principal o problemă de meteorologie, intensitatea ei

depinde şi de tipul de sol existent. Cele mai afectate de secetă vor fi: solurile nisipoase, solurile
cu permeabilitate redusă

Efectul indirect al lipsei apei este indisponibilitatea nutrienţilor pentru plante şi creşterea
vulnerabilităţii acestora în faţa bolilor şi a dăunătorilor.

5
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

2.2 Plante rezistente la secetă

Plantele rezistente la secetă se caracterizează prin urmatoarele:

– au stomate și ostiole mai mici și în adâncitură pentru a reduce transpirația;

– au sistem radicular bine dezvoltat și în adâncime pentru a folosi apa freatică;

– au vase conducătoare cu diametrul mai mare, cu capacitate de absorbție ridicată;

– au frunze mici și suprafață foliară redusă, se pot răsuci, schimba poziția pentru a reduce din
energia solară primită;

– frunzele au cuticula mai groasă, sunt prevăzute cu strat de ceară, cu peri;

– posedă capacitate de translocare rapidă a hidraților de carbon rezultați din fotosinteză pentru a
crea loc noilor carbohidrați.

De exemplu planta de agave (aloe) depozitează apa in frunzele sale groase și își
dezvoltă rădăcinile la o adâncime mare pentru a colecta apa disponibilă

6
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

CAPITOLUL III

EFECTUL TEMPERATURII ASUPRA GERMINĂRI BOBULUI DE

FASOLE

3.1 Importanța fasolei

Boabele de fasole sunt folosite în alimentaţia umană, ca unul dintre alimentele de bază;
după unele statistici FAO, peste 500 milioane de oameni consumă curent preparate din boabe de
fasole. Timp îndelungat, fasolea a fost denumită „carnea oamenilor săraci”, datorită conţinutului
ridicat al boabelor în proteine de foarte bună calitate, bogate în aminoacizi esenţiali (lizină,
arginină, triptofan) şi mai accesibile ca preţ, prin comparaţie cu proteinele de origine animală.
Valoarea energetică a boabelor de fasole este, de asemenea, considerabilă, apreciată la circa 335
calorii furnizate de 100 g boabe uscate.

Preparatele culinare din fasole uscată au calităţi gustative foarte apreciate; nu sunt de neglijat nici
proprietăţile lor dietetice, fapt pentru care sunt indicate în dieta care însoţeşte tratarea anumitor
boli, printre care afecţiunile ficatului.

Făina de fasole poate fi folosită în proporţie de 5 - 10% în amestec cu faina de grâu, pentru
obţinerea unei pâini gustoase şi hrănitoare.

Păstăile verzi reprezintă o legumă foarte apreciată, iar în bucătăriile chinezească sau japoneză
lăstarii tineri de fasole sunt preparaţi sub formă de salată.

Vrejii (substanţe proteice - 8,1% din s.u.; glucide - 31% din s.u.; celuloză - 36% din s.u.) şi tecile
reprezintă un furaj valoros, îndeosebi pentru ovine şi caprine. Tecile au şi utilizare medicinală,
fiind folosite sub formă de ceai în tratarea diabetului.

Fasolea se recoltează vara, destul de devreme (lunile iulie-august), lăsând terenul îmbogăţit în
azot, curat de buruieni, fără resturi vegetale, lucrările solului se fac în condiţii bune, astfel că este
o premergătoare bună pentru alte culturi agricole şi îndeosebi pentru grâul de toamnă.

7
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

3.2 Observații din timpul experimentului

Pe parcursul experimentului am observat o dezvoltare încetă a plantei, pe parcursul a
două săptămânii aceasta ne ieșind din pământ, lăsându-mă să cred că experimentul a fost un eșec
însă într-un weekend planta a crescut de nicăieri, având o înălțime de 2cm de la sol.

(fig. 3.1 observații din timpul experimentului )

Însă pe parcursul a două a cele două săptămânii planta de fasole nu dădea nici un semn de viață si
arăta cam așa:

8
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Iar în ultima zi a experimentului planta de fasole este dezvoltată sănătos în ciuda schimbărilor
climatice bruște cât si în urma unui atac de guguștiuc, planta urmând să fie plantată în pământ
pentru obținerea recoltei sale.

(fig. 3.2 observații din timpul experimentului)

3.3 Efectul temperaturii asupra germinări bobului de fasole

Temperatura joacă unul dintre cele mai importante roluri pentru viața plantelor precum
și a animalelor și a oamenilor, temperatura influențând atât creșterea plantelor cât și procesul de
fotosinteză care produce oxigenul fără de care oameni și animalele cât și toate ființele vii.

Precum la toate plantele temperatura este unul dintre cele mai importanți factori pentru
planta de fasole care are nevoie de o temperatură relativ mare pentru o creștere și dezvoltare
ideală.

În schimb, în timpul experimentului planta mea a trecut prin schimbări climatice bruște,
totuși aceasta a reușit să trăiască urmând să fie plantată în grădină pentru a putea produce fasole.

Am observat, că în zilele mai reci planta avea o creștere cu mult mai înceată față de zilele mai
călduroase în care planta creștea chir cu 0.5-1 cm pe zi, ajungând acum la înălțimea de 12 cm la
două săptămânii de plantare.

CONCLUZIE

9
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Cu toate acestea prezentate mai sus, pot susține faptul că planta mea de fasole va duce o
viață bună urmând să fie plantată în sol, deci va începe în timp să producă fasole și sper ca
trecerea dintr-un ghiveci la sol de grădină nu va afecta dezvoltarea în continuare.

BIBLIOGRAFIE

10
 Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

1. Manual biologie
2. https://ro.kansasteamnutrition.org/temperature-on-plants-1519
3. https://farm-ro.desigusxpro.com/posadka/ogorod/zlaki/pshenitsa/pri-kakoy-
temperature-prorastaet.html

11