Sunteți pe pagina 1din 9

Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Efectful zahărului asupra


plantei de fasole
Ienci Renata 10D

2020-2021 1
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Cuprins
1. Argument......................................................................................................................pg.2
2. Informații generale....................................................................................................pg.2-4
3. Curiozități..................................................................................................................pg.4-5
4. Germinarea semințelor de fasole..............................................................................pg.5-6
5. Anexă.....................................................................................................................pg.7-8
6. Bibliografie..............................................................................................................pg.9

Argument
Proiectul meu este să stabilesc dacă plantele de fasole au devenit mai puternice și mai sănătoase
prin adăugarea cantității corecte de zahăr la udarea semințelor pe durata germinarii. Cred că
plantele care primesc 25 de grame de zahăr pe litru de apă ar ajuta plantele de fasole să crească
pentru a fi mai puternice, mai sănătoase și mai mari, deoarece ar obține energie din zahăr.

Informații generale
Fasolea aparține regnului Plantae, diviziunii Magnoliophyta, clasei Magnoliopsida, subclasei
Rosidae, ordinului Fabales, familiei Fabaceae, genului Phaseolus și speciei Phaseolus vulgaris.
Aceasta este cultivată pentru păstaile tinere și pentru semințele bogate în proteine, glucide,
vitamine și săruri minerale. Planta de fasole este originară din America Centrala și de Sud iar în
Europa a fost adusă de către portughezi și spanioli, în secolul XVI. La noi în țară se cultivă din
secolul al XVIII-lea, fiind o plantă nelipsită din grădinile familiale.
Plantele prezintă sistemul radicular superficial, ce pătrunde în sol până la 30-40 cm adâncime.
Rădăcinile plantelor de fasole formează nodozități populate cu bacterii din genul Rhizobium,
având capacitatea de a fixa azotul atmosferic în sol. Tulpina este acoperită cu perișori, este
ramificată și are o înălțime variabilă. Frunzele sunt compuse din trei foliole ovale, ascuțite la
vârf. Florile sunt grupate în inflorescente de tip racem. Înflorirea începe după 40-70 zile de la
semănat (în funcție de soi) iar polenizarea se face înainte de deschiderea florilor. Fructul este o
păstaie dehiscentă, de culoare și formă variate. Semințele au forma caracteristică (de rinichi).

2020-2021 2
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Temperatura minimă de germinare este 15℃, iar temperatura optimă pe perioada de vegetație
este de 20-25℃. La temperaturi de 10℃ plantele nu mai cresc și pot fi vătămate ireversibil la
temperaturi de câteva grade. Fasolea are nevoie de intensitate luminoasă ridicată pe toată
perioada de vegetație pentru înflorire și fructificare, precum și de umiditatea aerului și solului.
Aplicarea udărilor în aceste faze determină sporuri însemnate de producție. Preferă solurile
profunde, bogate în humus, cu un pH neutru sau slab alcalin.
Înainte de semănat se efectueaza tratarea semințelor. Semănatul se poate începe când în sol
temperatura depășește 10℃ timp de mai multe zile, ceea ce corespunde calendaristic cu perioada
15 aprilie- 20 mai, în funcție de zona de cultură.
Distanțele de semănat pentru cultura de fasole pitică sunt de 40 cm între rânduri și 5 cm
distanță între plante, pe rând. Fasolea urcătoare se seamănă la 90 cm distanță între rănduri și 10-
15 cm între plante, pe rând sau 50 cm distanță între cuiburi. Adâncimea de semănat este de 5-6
cm. (https://www.botanistii.ro/blog/fasole-cum-sa-plantezi-si-sa-ingrijesti-aceasta-cultura/ )
Fasolea verde este bogată în vitaminele A, C, K, B6 și în calciu, fier, mangan și potasiu.
Conține de asemenea un procent ridicat de fibre, puține calorii și zero colesterol. Prin urmare,
fasolea verde ajută la îmbunătățirea sistemului imunitar, combate constipația și întărește sistemul
osos. (https://gradinamax.ro/articles/cum-cultivi-fasolea-pastai-in-gradina-recomandari-de-
semanare-si-ingrijire)
Zahărul este un aliment obținut din sfeclă de zahăr sau trestie de zahăr. Are un conținut ridicat
de zaharoză (o dizaharidă solidă, albă, cristalină), conferindu-i o dulceață distinctă. Poate fi
folosit în alimente pentru îndulcirea alimentelor și băuturilor și poate fi folosit și ca conservant.
Digerează rapid și este o sursă rapidă de glucoză, care este un zahăr simplu folosit pentru a
produce energie în celulele biologice.
Științific vorbind, zaharurile aparțin categoriei glucidelor, cum ar fi monozaharidele,
dizaharidele sau oligozaharidele. Cel mai important monozaharid este glucoza. Formula
moleculară a aproape tuturor zaharurilor este CnH2nOn (n este între 3 și 7). Formula moleculară
a glucozei este C6H12O6. Formula moleculară a zahărului este C12H24O12. (
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zah%C4%83r)
Glucoza este un combustibil esențial în biologie. Carbohidrații reprezintă sursa principală de
energie pentru corpul uman, producând 4 kilocalorii (17 kilojouli) pe gram. Descompunerea

2020-2021 3
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

carbohidraților (amidonul, de exemplu) produce mono și dizaharide, iar o mare parte dintre
produși este glucoză. Prin glicoliză și prin reacțiile ciclului acidului citric, glucoza este oxidată
pentru a forma dioxid de carbon și apă, rezultând și energie, în principal sub formă de ATP.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Glucoz%C4%83)
Plantele primesc apă printr-un proces pasiv numit osmoză. Acesta este trecerea apei dintr-o
membrană semi-permeabilă dinspre partea unde apa este în concentrație superioară față de partea
unde este în concentrație mai scăzută. Oriunde raportul dintre apă și "chestii" este mai mic, acolo
unde osmoza face ca apa să meargă.
Dacă vă alimentați planta o soluție puternică de apă de zahăr, creați o situație în care apa din
afara celulelor sale are un procent mai mare de material solubil decât apa din interior. Direcția de
osmoză se inversează, determinând apă să iasă din celulele plantei sau să nu poată intra în primul
rând. Planta începe să moară.
Dacă se diluează suficient, apa de zahăr nu poate provoca acest efect la început. De fapt,
participantul la California Fair Fair Mary M. Karcher a descoperit că plantele de fasole udate cu
50 de grame de zahăr pe litru de apă au devenit mai puternice și mai mari decât plantele de fasole
hrănite cu apă pură pe o perioadă de 28 de zile. Totuși, moleculele de zahăr, care sunt prea mari
pentru a trece prin pereții celulelor, rămân în urmă în sol. Continuați udarea cu aceeași soluție de
zahăr și în cele din urmă zahărul va ajunge la o concentrație prea mare pentru apă pentru a
continua să intre în celulele plantei.
(https://ro.ezgardentips.com/what-are-effects-of-sugar-water-on-plants-33654)

Curiozități
• Fasolea este cultivată de către oameni de peste 6000 de ani.

• În Nicaragua, mirii proaspăt căsătoriți primesc în dar un bol cu fasole ca să aibă noroc.

• În 1980, un arheolog a descoperit în New Mexico, un vestigiu vechi de 1500 de ani, în


care a găsit o casetă de lemn plină cu boabe de fasole. Le-a plantat …. și au crescut!

2020-2021 4
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

• Din fasole se fac burgeri, prajituri, băuturi, plăcinte, bijuterii, mobilă (fotolii pline cu
boabe de fasole),jucării și … instrumente muzicale.

• Cele mai mari păstăi de fasole din lume cresc până la 1, 5 metri lungime.

• Boabele de fasole sunt una din cele mai bune surse de proteină vegetală.
(https://www.fooda.ro/blog/7-lucruri-interesante-pe-care-nu-le-stiai-despre-fasole/)

Germinarea semințelor de fasole

Am realizat experimentul în scopul de a observa dacă rata germinării semințelor de fasole poate
fii alterată cu ajutorul zahărului.

Obiectivele experimentului sunt:


1. Verificarea influenței zahărului asupra germinării semințelor de fasole
2. Verificarea ratei de germinare a semințelor de fasole fără zahăr comparativ cu cele germinate
cu zahăr
3. Verificarea ratei de germinare a semințelor de fasole cu diferite cantități de zahăr

Presupunem că glucoza din zahăr influențează germinarea semințelor de fasole și că semințele


udate cu 25 g de zahăr per litru de apă vor fii cele mai mari și sănătoase.

Am studiat germinarea la 16 semințe de fasole, grupate cate 4 în 4 ghivece diferite. În fiecare


ghiveci am folosit același pămănt și nu am folosit niciun îngrășământ. Plantele au fost crescute la
lumina geamului pentru aceeași perioadă de timp. Din doua în doua zile au fost udate cu apă,
respectiv apă cu zahăr dizolvat în ea. Primul ghiveci a fost udat cu apă fără zahăr, al doilea cu 25
g de zahăr per litru de apă, al treilea cu 50 g de zahăr per litru de apă iar al patrulea 75 g de
zahăr per litru de apă. Experimentul a durat 28 de zile.

2020-2021 5
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

În prima săptămână, doar plantele din primul și al doilea ghiveci au răsărit, ambele fiind la fel
de înalte.
În a doua săptămână, a răsărit și planta din al treilea ghiveci însă al patrulea ghiveci nu a răsărit.
Planta udată fără zahăr este mai înaltă decât cea udată cu 25 g de zahăr per litru de apă.
În a treia săptămână, a răsărit planta din ghiveciul al patrulea. Cea mai înaltă plantă este cea cu
udată 25 g de zahăr per litru de apă urmată de cea fără zahăr. Cea cu 50 g de zahăr per litru de
apă este jumătate din înălțimea celei cu 25 g de zahăr per litru de apă.
În a patra săptămână, planta de fasole udată cu 25 g de zahăr per litru de apă a fost cea mai
înaltă urmată de cea fără zahăr. Planta cu 50 g de zahăr fiind la o înălțime medie iar cea din al
patrulea ghiveci a rămas scurtă.

Fig.1 graficul experimentului decurs in 4 săptămâni

In concluzie, plantele udate cu 25 g de zahăr per litru de apă sunt cele mai mari, sănătoase și
puternice. Asta a fost determinat de masurare și inspecție vizuală.

2020-2021 6
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Anexă
Pe parcursul proiectului am realizat niste fotografii cu progresul germinării semințelor (fig. 2,
fig. 3 și fig.4) după care am pozat fiecare plantă individual în a patra săptămână (fig. 5, fig.6,
fig.7 și fig.8)

Fig.2- prima săptămână Fig. 3- a doua săptămână

Fig. 4- a treia săptămână

2020-2021 7
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Fig. 5- ghiveciul nr. 4 în a patra săptămână Fig. 6- ghiveciul cu nr. 3 în a patra săptămână

Fig. 7- ghiveciul cu nr. 1 în a patra săptămână. Fig. 8- ghiveciul cu nr. 2 în a patra săptămână

2020-2021 8
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga”

Bibliografie:
1. https://www.botanistii.ro/blog/fasole-cum-sa-plantezi-si-sa-ingrijesti-aceasta-cultura/ -
Botaniștii
2. https://gradinamax.ro/articles/cum-cultivi-fasolea-pastai-in-gradina-recomandari-de-
semanare-si-ingrijire -Grădinamax, 12 noiembrie 2019
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Zah%C4%83r -Wikipedia, 3 martie 2021
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Glucoz%C4%83 –Wikipedia, 9 mai 2021
5. https://ro.ezgardentips.com/what-are-effects-of-sugar-water-on-plants-33654 -Sfaturi
Grădinari
6. https://www.fooda.ro/blog/7-lucruri-interesante-pe-care-nu-le-stiai-despre-fasole/ -Fooda,
1 decembrie 2016

2020-2021 9

S-ar putea să vă placă și