Modulul: Instalaţii hidropneumatice

Aug. 23

Sisteme cu acţionare pneumatică şi comandă electrică cu relee

1. Consideraţii generale

Structura generală pentru un sistem la care partea de comandă este realizată cu relee
electromagnetice convenţionale este arătată în fig.1.

Fig.1. Sistem cu acţionare pneumatică şi comandă electrică, condus după

“spaţiu”

În cazul sistemelor cu acţionare pneumatică şi comandă electrică cu relee, semnalele

electrice de confirmare (intrare) sunt furnizate de microcontacte sau senzori magnetici
montaţi direct pe cilindrii pneumatici, circuitul logic este realizat cu relee, iar semnalele
electrice de ieşire comandă distribuitoarele principale din partea de acţionare prin
intermediul unor electromagneţi cu miez mobil.

2. Senzori magnetici pentru cilindri

Există două tipuri principale de senzori magnetici de poziţie pentru cilindrii pneumatici:

a) cu contact mecanic la lamele (tip “reed”);

b) fără contact mecanic sau statici.

Prof. Decu Valentina

1
 Modulul: Instalaţii hidropneumatice
Aug. 23
Senzorii cu contact mecanic au o durată maximă de câteva zeci de milioane de
cicluri de comutare, în funcţie de curent. Senzorii statici nu au părţi în mişcare şi deci
durata de viaţă nu se exprimă sub forma numărului de cicluri efctuate. Acest tip este
preferat întotdeauna în cazurile în care se prevede o frecvenţă înaltă de comutare.
Un senzor static conţine un rezistor sensibil la câmpul magnetic. Aşa cum
rezistenţa fotorezistoarelor se modifică sub influenţa luminii, acest rezistor reacţionează la
câmpul magnetic. Schimbarea rezistenţei este prelucrată de către un circuit electronic într-
un comportament de tip on/off. Valoarea semnalului de ieşire nu se modifică treptat (aşa
cum variază rezistenţa), ci are o variaţie de tip treaptă, de la valoarea minimă la cea
maximă, similară cu cea produsă de un contact electric.

3. Relee

Din punct de vedere funcţional, un releu este un întrerupător acţionat pe cale

electrică. Este format dintr-o bobină cu un miez de fier şi dintr-unul sau mai multe
contacte, activate de câmpul magnetic produs de bobină. Fig. 2 ilustreaza acest principiu.

Fig.2. Schema de principiu a unui releu; a) în poziţie de repaus; b) cu bobina

excitată
Pe partea fixă a releului sunt montate două contacte notate cu NC şi NO. Contactul
mobil de pe lamela C este împins de către arc spre unul din aceste două contacte. Acesta
este numit contactul normal închis (NC). Când bobina este excitată, contactul mobil este
deplasat până când atinge cel de-al doilea contact fix (NO), aşa cum se arată in fig. 2b.
Se face menţiunea că un întrerupător “închis” este “deschis” din punct de vedere al
curentului ce circulă prin el şi invers.

Prof. Decu Valentina

2
 Modulul: Instalaţii hidropneumatice
Aug. 23
Principalele funcţii ale releului sunt:
- de a comuta un întrerupător de pe poziţia “normal închis” pe cea “normal deschis”
(inversiune);
- de a multiplica numărul de circuite comandate printr-un singur întrerupător;
- de a amplifica puterea şi/sau de a schimba tensiunea;
- de memorare a impulsurilor (funcţia “memorie”).
În fig.3 se arată două modele de relee interschimbabile:
a) cu picioruşe rotunde pentru un soclu cu opt găuri dispuse circular;
b) cu picioruşe dreptunghiulare pentru un soclu special.

Fig.3. Tipuri de relee interschimbabile

4. Electrodistribuitoare
Electrodistribuitoarele se numesc cu comandă “directă”, dacă miezul mobil al
electromagnetului acţionează direct asupra organului de distribuţie sau chiar se confundă
cu acesta. Două variante de electrodistribuitoare cu comandă directă sunt arătate în fig. 4

Fig.4. Electrodistribuitoare pilot; a) funcţie 2/2; b) funcţie 3/2

Prof. Decu Valentina

3
 Modulul: Instalaţii hidropneumatice
Aug. 23
In corpul distribuitorului sunt executate orificiile de intrare-ieşire şi este presat
scaunul supapei. Partea de comandă este formată dintr-un electromagnet, al cărui miez
mobil se poate deplasa liber în interiorul unui tub din material nemagnetic. Miezul are la
partea inferioară o supapă din cauciuc, care este apăsată de către arcul de compresiune
pe scaunul fix din corp. In acest fel, dacă bobina nu este alimentată, circuitul pneumatic
intrare-ieşire este închis, obţinându-se poziţia “normală” de funcţionare.
Dacă bobina este alimentată, miezul mobil este atras în interiorul tubului. Circuitul
pneumatic interior este deschis, iar aerul comprimat poate trece de la orificiul de intrare
către cel de ieşire.
Pe această structură, cu mici modificări, se poate realiza şi un distribuitor cu trei
orificii şi două poziţii de funcţionare (de tip 3/2), aşa cum se arată în fig. 4b. În acest caz,
miezul este prevăzut cu supape la ambele capete, iar cel de-al treilea orificiu este executat
în piesa fixată pe tub la partea superioară.
Pentru alte tipuri de distribuitoare, cum sunt cele cu supape şi membrane sau
pistoane (fig. 5a) sau cele cu sertar cilindric şi garnituri din elastomeri (fig. 5b), comanda
electromagnetică se realizează "indirect" prin intermediul unor distribuitoare pilot de tip 2/2
sau 3/2 cu comandă electromagnetică directă.

Fig.5. Exemple de distribuitoare de putere (principale) cu comandă

electromagnetică indirectă

Apariţia automatelor programabile, care permit comanda şi controlul sistemelor

complexe cu o singură unitate standard, a făcut imperativă dezvoltarea unor
electrodistribuitoare pilot foarte sigure, eficiente şi cu consum de putere scăzut.
Piloţii electromagnetici moderni pot efectua sute de milioane de cicluri de comutare
fără defecţiuni, iar consumul lor de putere este destul de scăzut pentru a putea fi

Prof. Decu Valentina

4
 Modulul: Instalaţii hidropneumatice
Aug. 23

comandaţi direct de către sistemele de control electronice alimentate în curent

continuu la tensiunea obişnuită de 24V cc şi cu un curent de intensitate maximă de
100mA.
O astfel de construcţie modernă este aratată în fig. 6.

Fig.6. Distribuitor pilot cu supape montate elastic, evacuare centralizată şi

buton manual

Bibliografie

1. Valeriu Banu - Echipamente hidropneumatice pentru automatizare, curs UPB,

Bucureşti, 2010
2. Valeriu Banu - Acţionări în mecanica fină, curs UPB, Bucureşti, 2009

Prof. Decu Valentina

5