UNIVERSITATEA CREŞTINA „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE

Subiecte test seminar la disciplina:

Imagologie

I. Răspundeţi la întrebările grilă și explicați răspunsul ales:

1. Imagologia este disciplina socială care studiază: a) comunicarea prin imagini și modul de
cristalizare a imaginilor în mentalul individual și colectiv; b) comunicarea prin imagini distincte
instituționale a comunităților etnice; c) comunicarea memoriei colective specifice la nivel
individual și istoric;

2. Conceptul de reprezentare socială a fost enunțat pentru prima dată de către: a) Emile Durkheim;
b) Max Weber; c) Mihail Bohm;

3. În concepția lui J.C.Abric reprezentările sociale reprezintă: a) imagini specifice ale grupului
primar; b) „o viziune funcționalistă asupra lumii…”; c) o ruptură în construcția combinatorie a
grupului primar;

4. În domeniul imagologiei, recepționarea de mesaje despre sine însuși poartă numele de: a)
autovalorizare etnică individuală; b) autoimagine; c) imagine de sine arhetipală;

5. Popoarele puternice își pot impune imaginea lor ca centre de putere asupra opiniei publice,
organismelor, prin acțiuni: a) închise și secrete; b) directe și indirecte; c) flexibile și contextuale;

6. Membrii popoarelor când intră în contact cu realitățile altor popoare au un sentiment de: a)
frustrare; b) prietenie; c) superioritate;

7. Intre elementele constitutive ale mentalității există: a) raporturi logice și raporturi afective, b)
raporturi de rudenie; c) raporturi închise și raporturi deschise.

8. Decodificarea simbolurilor presupune cunoașterea: a) convențiilor care au stat la baza constituirii

lor; b) realității societăților primitive; c) sentimentelor profund umane de nivel flexibil și
contextual;

9. Simbolul: a) se structurează strict la nivelul intrapersonal; b) este o creație colectivă; c) aparține

exclusiv mass-media;

10. Legătura dintre simbol și semnificația lui se stabilește: a) pe cale amiabilă; b) pe baza unor
convenții; c) exclusiv de către persoanele cu pregătire academică;
11. În concepția lui CG Jung arhetipurile sunt: a) prototipuri de ansambluri simbolice, b) tipologii
formale ale imaginilor; c) prototipuri de structuri inconștiente umane.
1
 12. Stereotipurile sunt: a) imagini simplificatoare; b) imagini secundare; c) imagini ireale care variază
în funcție de individ.

13. Mircea Eliade consideră că mitul este: a) foarte ușor de definit; b) greu să se dea mitului o
definiție acceptată de toți; c) inexistent.

14. Identificați afirmația falsă: Sunt considerate funcții ale simbolurilor: a) funcția pedagogică; b)
funcția de transparența socială și culturală; c) funcția de socializare;

15. Clasificarea sistematică a simbolurilor este problematică deoarece: a) nu prezintă interes; b)

polivalenței simbolurilor; c) este o problemă de perspectivă unică simbolurilor.

16. Mentalitatea colectivă este definită ca : a) o constantă felului în care grupul gândește; b) ansamblu
al modurilor de a percepe …”; c) modul in care individul gândește în colectivitate.

17. Mentalitățile diferitelor popoare au o importanță majoră în modul în care ele: a) percep lumea și
procesele sociale; b) înțeleg procesele nivelelor de percepție exclusive; c) percep problematica
imagologiei ca știință socială;

18. Gustave Le Bon consideră ca opiniile sunt bazate pe: a) elemente afective și mistice; b) elemente
disjunctive; c) elemente complementare.

19. Credința constituie elementul esențial al a) mentalității; b) gândurilor; c) realității umane.

20. Prejudecata este un mod de gândire marcat de factori: a) emoționali; b) personalizați; c) de

cunoaștere.

I. Răspundeți la cele 20 de întrebări grila în tabelul de mai jos trecând litera corespondentă
răspunsului ales: a,b sau c. Există un singur răspuns corect.

1 a

2 a

3 b

4 b

5 b

6 c

7 a

8 a

9 b

10 b

2
 11 a

12 a

13 b

14 b

15 b

16 b

17 a

18 a

19 a

20 a

II. Explicați pentru fiecare răspuns motivația pentru care l-ați ales

1. a, Imagologia studiază comunicarea prin imaginii și modul cum se cristalizează aceste imagini în
mentalul individual și colectiv, în funcție de orizontul de interpretare s grupurilor umane pe timpul
dezvoltării lor istorice.

2 a, Conceptul de reprezentare socială a fost introdus de Emil Durkheim. El a elaborat acest concept sub
denumirea de „reprezentare colectivă”.

3. b, În concepția lui J.C. Abric reprezentarea socială este o viziune funcționalistă asupra lumii ce permite
individului sau grupului să dea un sens conduitelor, să înțeleagă realitatea prin propriul sistem de
referință, să se adapteze sa-și definească locul.

4. b, Imaginea despre propria ființare care se constituie la indivizi sau în interiorul comunităților umane.
Imaginile despre sine sunt componente ale conștiinței de sine și presupune comparații.

5. b, Unele popoare sau națiuni, mai ales cele puternice, pot acționa pentru a-și impune imaginea lor
centrelor de putere, organismelor internaționale, opiniei publice prin acțiuni directe sau acțiuni indirecte:
acțiuni diplomatice, de lobby, prin dezbateri publice.

6. c, Au un sentiment difuz de superioritate pentru că orgoliul național este o trăsătură comună mai
tuturor popoarelor.

7. a, Raporturile logice decurg din relațiile de generare și determinare, iar raporturile afective din
procesele conștiente și inconștiente care apar în mentalul colectiv impregnat de credințe, prejudecați și
opinii care acaparează grupuri restrânse sau mai mari de oameni.

8. a, Convențiilor care au stat la baza constituirii lor.

9. b, Simbolul este strâns legat de psihologia colectivă. Simbolul este o relație stabilită de voința unor
persoane necunoscute, fiind o creație colectivă.

3
10. b, Legătura dintre simbol și semnificația lui se stabilește pe baza unor convenții, având un caracter
circumstanțial fiind valabilă fie pentru grupuri mai restrânse de oameni, fie pentru perioade mai scurte de
timp.

.11. a, Sunt prototipuri de ansambluri simbolice atât de adânc gravate în inconștient încât constituie un fel
de structură.

12. a, Sunt imagini simplificatoare, uniform fixate și apriori oricărei judecăți profunde și obiective asupra
grupului sau a unor persoane.

13. b, Susține că este greu să dea mitului o definiție acceptată de toți și care să fie în același timp
accesibilă nespecialiștilor.

14. b, Este afirmația falsă pentru că funcția pedagogică și funcția de socializare fac parte din cele 9
funcții explicate de Jean Chevalier și Alain Gheerbrant.

15. b, Polivalența simbolurilor se opune clasificării lor riguroase, demonstrând insuficiența oricărui
demers de acest fel.

16. b, Mentalitatea colectivă este definită ca „ ansamblu al modurilor de a percepe, judeca, acționa,
caracteristic unui grup unei epoci” „ ansamblu de obiceiuri intelectuale, de credințe, de convingeri„

17. a, Mentalitățile se manifestă în primul rând social și nu individual. Mentalitatea se naște în individ
pentru că opinia, credința și prejudecata țin de comportamentul psihic al individului.

18. a, Gustave Le Bon relevă că opiniile sunt bazate, în principal, pe elementele afective și mistice, adică
pe credință și de aceea depind de reacțiile individuale pe care le modifică fără încetare mediul, caracterul,
educația, interesul.

19. a, Credința constituie elementul esențial al mentalității. Ea este izvorul cel mai important al
prejudecăților și opiniilor sociale.

20. a, Prejudecata este un „mod de gândire marcat de factori emoționali, care se produce înainte și în
afara cunoașterii obiective a realității date”.

Ioniță V.I Raluca Maria

CRP ANUL III