Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“Miron Costin”
Nr. 3/2021
Cuprins
IMPLEMENTAREA programului EcoŞcoala în 2020-2021 4
2
34
Școala mea “verde”
Coordonator proiect,
prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta
36
Creative Kids - clasa a III-a C
Drogoș-Constantin Avasîicii
Elena Apostol
Ciprian Lente
Alexandra-Petronela Lupu
43
Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă
Boboc Georgiana-Irina
Coordinator activitate,
prof. Marcu-Popa Adina-Delia
46
Concluziile programului ES concretizate în proiectul eTwinning
”Climate Change Challenge SDG13”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator program Eco-Şcoală
52
Stiluri de viață și mentalități existente discutate în proiectul
Erasmus+ „ClimAct Now!”
Panaite Sabin-Ioan
55
CURTEA ȘCOLII
Responsabili cu informarea şi mobilizarea elevilor
61
Pământul văzut din cer – serie de episoade online
Moglan Ioana-Cosmina
Redactor șef al revistei EcoȘcoala
3
Implementarea programului
EcoȘcoală
2020-2021
4
Implementarea programului EcoȘcoală 2020-2021
5
S-au centralizat următoarele probleme:
- Există prea puţin spaţiu verde în curtea şcolii
- Se poate valorifica o cantitatea mare de deșeuri colectate în curtea
şcolii /la şcoală
- Nu se sortează selectiv tot gunoiul ce se colectează la şcoală/curtea şcolii
- Se aruncă gunoiului şi în afara locurilor amenajate în curtea şcolii
- În curtea şcolii există unui număr insuficient de coşuri pentru colectare selectivă
- existenţa unui număr nejustificat de elevi ce suferă de obezitate
infantilă / supraponderalitate
- existenţa unor obiceiuri alimentare nesănătoase în rândul elevilor
- elevii nu conștientizează importanţa unui stil de viaţă sănătos
- insuficienta informare a elevilor în legătură cu necesitatea
îmbunătăţirii calităţii mediului în care trăim
- lipsa unei atitudini responsabile faţă de mediu din partea unor elevi,
membri ai comunitatii din zona înconjurătoare
SOLUTII
combaterea obezităţii infantile prin implicarea elevilor în diverse
activităţi sportive
propunerea unor alternative care să schimbe obiceiurile alimentare
nesănătoase ale elevilor
ateliere de informare-conștientizare a importanţei unui stil de viaţă sănătos
- amenajarea spaţiului verde din curtea interioara / perimetrul şcolii
- valorificarea deşeurilor reciclabile ( in special hârtie, PET-uri, doze de
aluminiu)
- continuarea unei colectari separate
folosind containerele selective
existente în curtea scolii
- gestionarea selectivă a deşeurilor
- derularea permanenta a unor acţiuni
concrete de protecţie a mediului
- implicarea a cât mai multi elevi şi cadre didactice în gasirea unor soluţii
la problemele de mediu
- implicarea mai bună a părinţilor, a administraţiei locale şi a altor
instituţii în derularea activităţilor de mediu.
6
Uciderea ursului Artur:
necesitate sau
vânătoare de trofeu?
Lorenţ
Diana-Patricia
7
Uciderea ursului Artur:
necesitate sau vânătoare de trofeu?
Lorenț Diana-Patricia
8
Uciderea ursului Artur:
necesitate sau vânătoare de trofeu?
Lorenț Diana-Patricia
9
care nu se apropiase niciodată de pagubele în Ojula, s-a ajuns la
locuinţele din Ojdula. Cazul a fost uciderea altui urs, unul care
foarte discutat, mulţi având opinii trăia în mijlocul pădurii
divergente în privinţa acestei 2. Prin omorârea ursului Artur
întâmplări. nu s-a rezolvat problema. În
Echipa Pro a adus argumente luna aprilie, după împușcarea
care susţin vânătoarea și uciderea acestuia, în Ojdula s-au
urșilor, menţionând că: înregistrat de mai multe ori
1. Fiind animale sălbatice, ursii alerte de urs și s-a semnalat
pun în pericol viaţa în continuare prezenţa unei
oamenilor ursoaice
2. Din ce în ce mai des, urșii 3. Animalul care vine în
produc pagube însemnate continuare în gospodării este
3. Unele exemplare sunt o femelă roșcată cu pui. Nici
purtătoare de boli și distrug măcar nu trebuia să intre în
habitatul altor animale discuţie uciderea ei,
4. Pentru unele persoane, rezolvarea plângerii fiind
vânătoarea este o relocarea
modalitate de recreere, fiind 4. Ursii menţin echilibrul în
preferată de pasionaţii de ecosistemul lor
vânătoare 5. Dacă se va continua
5. Legislaţia a determinat vânătoarea necontrolată,
înmulţirea excesivă a urșii vor ajunge pe cale de
populaţiei de urși din dispariţie
România. Juriul, împreună cu restul
Elevii echipei Contra au ripostat elevilor care au asistat la
aducând argumente care arată că dezbatere, au cântărit greutatea și
sunt total împotrivă: credibilitatea argumentelor,
1. Pentru că nu s-a investigat ajungând la câteva concluzii:
bine ce animal a făcut
10
Necesară sau nu, legală sau putem fi recunoscuţi
ilegală, uciderea ursului internaţional, ţara noastră
Artur rămâne un fapt devenind o destinaţie dorită
definitiv. Subiectul a devenit pentru vânătoare.
scandal internaţional, iar Ursul are contribuţia lui în
castelul unde locuiește natură și, împreună cu alte
prinţul Emanuel von and zu animale, putem spune că
Liechtenstein a fost asaltat menţine un echilibru
de mii de recenzii negative, continuu în ecosistemul lui.
voturile determinând Se impune un control mai
degradarea ratei castelului. ferm, mai strict și mai
vânătoarea este o metodă de organizat al uciderii urșilor,
recreere, dar una scumpă, nu pentru că altfel ursul ar
toată lumea având mijloacele ajunge pe cale de dispariţie.
financiare pentru a o practica Trăgând linia s-au oferit echipei Pro
În România trăiește cea mai 1,55 puncte, iar celei Contra 2,5 din 5.
mare populaţie de urși din Elevii si-au exprimat clar opinia
Europa (mai mult de în această chestiune și au decis:
jumătate din populaţia sunt contra uciderii urșilor.
europeană de urși). Voi ce părere aveţi în
Permiţând unor vedete din legătură cu această problemă?
afara ţării să vâneze la noi, Sunteţi Pro sau Contra?
11
Proiecte Green Erasmus+
implementate de Liceul
Teoretic “Miron Costin”
Coordonator proiecte,
Prof. Marinescu
Ramona-Elena
Coordonator:
Italia: Istituto comprensivo Falcone Borsellino (middle school)
Parteneri:
Bulgaria: Parvo osnovno uchilishte "Sveti Sveti Kiril i
Metodii"
Portugalia : Escola Secundária José Falcão
Romania: Liceul Teoretic Miron Costin Pașcani
Turcia: Şehit Adil Erdoğan Ortaokulu
eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/127291
13
Proiect Erasmus+: Don't Waste, Save! The Earth is Yours!
Nr. ref.: 2019-1-LV01-KA229-060411_3
Perioada: 2019-2021/2022
Coordonator:
Upesleju internatpamatskola- Letonia
Parteneri:
Faik Șahenk Ilkokulu Darica – Kocaeli - Turcia
DES Primary School Atena - Grecia
Municipal Primary School ”Gjorgjija Pulevski” Aerodrom, Skopje –
Republica Macedoniei de Nord
OU ”Dr Petar Beron” Sofia - Bulgaria
Liceul Teoretic ”Miron Costin” Pașcani – România
Buget: 29100.00 euro
Website: https://dontwastesavetheearthisyours.bitrix24.site/
eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/124962, https://twinspace.etwinning.net/99609
Facebook: https://www.facebook.com/Dont-Waste-Save-Earth-is-Yours-101254214757226
Instagram: https://www.instagram.com/dontwastesavetheearthisyours/
14
Obiectiv: Pentru a surprinde mai bine
conștientizarea problemelor rezultatele intermediare, partenerii
ecologice datorate modificărilor au publicat o broșură online pe
climatice, reducerea resurselor de care o găsiţi la adresa de mai jos:
apă și a zonelor destinate https://read.bookcreator.com/4VU
agriculturii, lipsa resurselor de nQ2RIGudwzW9vJ3JKWE3299u1/k
energie sustenabilă. 3IMdpDHS2GK9n1aRdk_fQ
În cadrul proiectului s-au Rezultatul final al proiectului va
desfășurat două mobilităţi, prima în fi in ghid de bune practici care va
Letonia în luna ianuarie 2020 și a doua conţine exemple de activităţi ce
în România în martie 2020. Proiectul pot fi implementate în domeniul
și-a întrerupt mobilităţile din cauza educaţiei ecologice. De asemenea,
pandemiei, în schimb activităţile cu va conţine traseul pe care trebuie
elevii s-au desfășurat în cadrul școlilor să îl parcurgă o școală în obţinerea
sau în mediul online. statutului de Școala Eco și a
steagului verde.
15
Proiect Erasmus+ K229 School of Change
Nr. ref.: 2020-1-HR01-KA229-077701_2
Coordonator:
Croaţia - Turisticka I Ugostiteljska Skola Dubrovnik
Parteneri:
România - Liceul Teoretic ”Miron Costin” Pașcani
Turcia - Toki Esenkent Ortaokulu
Portugalia - Escola Secundária Fernando Namora, Condeixa-a-Nova
eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/134162
website: https://schoolofchangeproject.eu
Facebook: https://www.facebook.com/School-of-change-
113718840550034/?view_public_for=113718840550034
16
Obiectiv: În cadrul proiectului s-a
Scopul proiectului este găsirea desfășurat prima mobilitate care a
unui parcurs educaţional comun avut loc în Dubrovnik, Croaţia în
pentru școlile participante, prin mai 2021, unde au participat 6 elevi
intermediul căruia elevii implicaţi și 2 profesori. De asemenea, au
să devină conștienţi de fost organizate mai multe ședinţe
biodiversitatea specifică fiecărei de proiect în mediul online unde s-
ţări, de plantele și animalele a căror au discutat probleme importante
supravieţuire este periclitată, de privind implementarea proiectului.
modul în care activitatea noastră Rezultatul final al proiectului
zilnică își pune amprenta pe va consta în realizarea unei broșuri
sănătatea mediului înconjurător. care va conţine informaţii și
Unul din scopurile principale activităţi privind studii teoretice
este reducerea producţiei de privind biodiversitatea ţărilor
deșeuri prin îmbunătăţirea partenere, analiza speciilor pe cale
comportamentelor privind de dispariţie (floră și faună), riscuri
reciclarea, reutilizarea și amprenta de mediu, rezultate ale activităţilor
antropică asupra mediului. Ne de laborator privind condiţiile de
propunem astfel ca produs final mediu ale habitatelor,
realizarea unui ghid de bune managementul deșeurilor,
practici care să ofere elevilor și producerea de deșeuri, posibile
profesorilor școlilor participante și soluţii pentru reducerea impactului
comunităţii, un suport pe calea asupra mediului, un plan de
adoptării unui stil de viaţă eco- acţiune care va include iniţiative ce
sustenabil. pot fi atinse în cadrul școlii și la
nivel local.
17
Proiect Erasmus+ K229 ClimAct Now!
Nr. ref.: 2020-1-EL01-KA229-078995_2
Coordonator:
Grecia - 3rd Senior High School of Sparta
Parteneri:
România – Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani
Portugalia - Agrupamento de Escolas de Frazão, Paços de Ferreira
Serbia - Srednja skola za informacione tehnologije,
18
Obiectivul proiectului: durabil care să limiteze
Modificarea stilului de viaţă și a consumerismul este esenţial.
mentalităţilor poate avea un Obiectivul principal cuprinde o
impact major asupra climei în toate serie de aspecte care să producă o
aspectele ei. Tinerii, prin stilul de astfel de schimbare. Din
viaţă pe care îl vor aborda în viitor, multitudinea de aspecte am ales
vor avea un impact major asupra câteva a căror conștientizare ar
mediului, din acest motiv, putea să inducă schimbări în
conștientizare și motivarea alegerile de zi cu zi.
acestora să aleagă un stil de viaţă
19
Din jurnalul unui președinte al
Comitetului EcoȘcoală
Duca Alina
Preşedinte
Comitet Eco-Şcoala
20
Din jurnalul unui președinte al
Comitetului EcoȘcoala
Duca Alina
22
Experiență europeană
pe tema reciclării
în proiectul Erasmus+
“School of Change”
Roman
Maria-Beatris
23
Experiență europeană pe tema reciclării
în proiectul Erasmus+ “School of Change”
Roman Maria-Beatris
25
Concurează zilnic cu tine,
cel de ieri.
Fă sport!
Mălăuţe Bianca
Purtător de cuvânt
Comitet Eco-Şcoa la
26
Concurează zilnic cu tine, cel de ieri. Fă sport!
Mălăuţe Bianca
Plugaru Iulia-Alexandra
Coordonator activitate,
Prof. Marcu-Popa Adina-Delia
28
Ziua Internațională a Biodiversității
Plugaru Iulia-Alexandra
29
Nu numai faptul că 25% din toate 2. Exploatarea generală (
speciile riscă să dispară, în principal colectarea plantelor, vânatul
din cauza activităţiilor nesustenabile, iraţional și braconajul).
dar și faptul că orice ecosistem ce 3. Poluarea.
contribuie cu hrănirea noastră merită Aceste trei acţiuni, care se
să-și continue viaţa, de obicei, mai petrec zilnic, sunt cele mai
scurtă ca a noastră. Consider că ameninţătoare pentru animale.
biodiversitatea este esentială pentru Distrugerea habitatelor este cauza
“serviciile ecosistemelor”, adică primară deoarece, pe măsură ce
serviciile pe care le oferă natura: animalele evoluează, ele se
reglarea climei, apa și aerul, adaptează unor habitate specifice, ce
fertilitatea solului și producţia de trebuie să le asigure toate condiţiile
alimente ( astfel, necesare și optime de viaţă de care au nevoie.
obligatorii nouă, oamenilor). Atunci când habitatele le sunt
dărâmate, ele sunt distruse împreună
“Nu poate exista un scop mai cu hrana și căldura necesară.
încurajator decât intrarea în era Poluarea, exploatarea sau
restaurării, reconturând minunata supraexploatarea sunt alte cauze.
biodiversitate a vieții care ne Bolile sunt, în majoritatea timpului,
înconjoară.”-Edward O. Wilson, produse de poluarea mediului
“Diversitatea vieții”, 1992. apropiat al acestora, iar exploatarea
în ultimii 400 de ani a crescut
Cum aș putea ajuta în cadrul simţitor. Multe specii de balene au
acestei măriri drastice a numărului ajuns în pragul dispariţiei după ce au
de ecosisteme pe cale de dispariţie? fost, pur si simplu, măcelărite
De ce? pentru ulei și carne.
Peste 19.000 de specii de Ce poţi face tu, pentru a ajuta
plante și 5.000 de specii de animale natura? Să te oprești din a arunca
de pe Terra sunt clasificate ca fiind deșeuri pe jos, să le reciclezi (dacă
pe cale de dispariţie, iar altele ajung se poate) în locul special pentru
deja în pragul dispariţiei înainte ca orice fel de tip de deșeuri. Să te
biologii să le poată identifica. oprești din tăierea unor copaci, din a
Principalele cauze ale scăderii rupe inutil plante, din a invada
numărului de vietăţi sunt: habitatul unor vietăţi, din a distruge
1. Distrugerea habitatelor. ecosistemul unor animale.
30
rii să se simtă ca acasă.
Experiența mea
din Comitetul EcoȘcoală
Antăluţe Silvia
VicePreședinte
Comitet EcoŞcoala
31
Experiența mea
din Comitetul EcoȘcoală
Antăluţe Silvia
bucuria de a organiza acţiuni eco,
de a lega fapte pentru stil de viaţă
De doi ani sunt vicepreședinte
sănătos.
al Comitetului Eco-Scoala, doi ani în
Acum, la terminarea clasei a
care am participat la multiple
XII-a, trebuie să recunosc că o
ateliere de plantare și de reciclare,
etapă esenţială din viaţa mea s-a
la activităţi educative în care am
încheiat și, la despărţire, privesc cu
promovat programul, am discutat
nostalgie la ce a fost. Au fost ani
teme eco, am dezbătut subiecte și
plini de emoţie, implicare și
soluţii pentru protecţia mediului.
evoluţie, ani care ne-au surprins în
Aceste activităţi m-au ajutat să
ipostaze diferite, de la săpatul și
învăţ cum fiecare persoană poate
ecologizarea din curtea școlii, până
contribui la menţinerea curăţeniei
la întâlnirea cu parteneri europeni
mediului înconjurător, cum pot
din Polonia pe care am făcut-o în
influenţa alţi colegi pentru a face
2018.
acţiuni de mediu, cum pot milita
Având în Comitetul EcoȘcoala
pentru a opri efectele schimbărilor
mulţi colegi din clasa a XII-a, ce vor
climatice. Însă, cel mai mult, mi-a
părăsi din toamnă acest liceu,
plăcut să mă regăsesc alături de
fiecare își va urma destinul și se va
prieteni ce gândesc “verde”, să mă
confrunta cu propriile provocări.
bucur de natură cu ei, să trăiesc
32
Ne va fi dor și vom fi sfâșiaţi căci Se spune că aici se termină, că
echipa EcoȘcoală 2021 nu va mai acesta e sfârșitul, că aici suntem
exista. Fiecare își va urma drumul toţi cu lacrimi în ochi, triști
presărat cu propriile fire de visuri și epuizaţi, amintindu-ne de ceea ce a
speranţe. Această echipă Eco va fost. Totuși tind să cred că nu e
exista numai în poze, amintiri și finalul, că drumul cu fapte eco
grupurile de pe Messenger cu duce la alt nivel.
propunerile pentru demararea Din cauza pandemiei, nu a fost
unor diferite activităţi pe care să le un final obișnuit, mai ales
desfășurăm. momentele inedite când am făcut
La capătul rutelor de mediu plantare cu masca pe faţă, când am
făcute cu elevii de la Miron Costin, derulat webinarii de promovare
m-am gândit să împărtășesc câteva EcoSchools pe Zoom, când nu am
gânduri despre evenimentele mai putut să confecţionăm obiecte
EcoȘcoala și parcursul acestora pe decorative din materiale
care le-am trăit alături de alţi colegi reciclabile. Aceste ipostaze s-au
din Comitet. simţit aproape fatidic și în faţa
După ani de zile în care am cărora ne-am simţit neputincioși,
acumulat experienţă eco, vreau să uneori, poate chiar învinși. Nu a
mulţumesc tuturor profesorilor ce fost mereu perfect și nici nu am
s-au implicat alături de noi, care ne- avut pretenţia să fie.
au călăuzit pașii pe acest drum Deși mă găsesc în faţa unui
presărat cu provocări. Programul drum ce abia începe, știu că voi
EcoȘcoala m-a ajutat să mă dezvolt continua să mă implic în
și să încurajez și pe alţii să evenimente ecologice. Sunt
contribuie la “înverzirea” planetei convinsă că viaţa Comitetul
noastre. EcoȘcoala va continua cu noi
Ce îngreunează acest sfârșit, membri, probabil din clasele de
oricât de încrezători și senini ne-am început. Dragi boboci, vă sfătuiesc
afișa în faţa lui, sunt momentele să vă implicaţi în programul
care devin amintiri, clipele pe care EcoȘchool pentru că o să vă găsiţi
le-am trăit împreună, atât cele prieteni pe viaţă.
haioase când am mărșăluit prin Semnat,
oraș alături de elevi și profesori de Antăluţe Silvia,
la celelalte școli din Pașcani, cât și vicepreședinte al
cele mai puţin plăcute, când, în Comitetului EcoȘcoală
primăvara anului 2020, nu am 2019-2021
putut să amenajăm curtea școlii
pentru că a trebuit să stăm în casă.
33
Școala mea “verde”
Coordonator proiect,
prof. înv. primar
Ancuţa Ina-Nicoleta
34
Școala mea “verde”
Coordonator proiect
prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta
35
Un pom, un om
Dragoș Constantin
Avasîicii
elev
clasa a III-a C
Apostol Elena
elevă
clasa a III-a C
36
37
Clubul micului fotograf
Ciprian Leonte
elev
clasa a III-a C
38
39
Ocrotiți păsările!
Lupu Alexandra-Petronela
elevă
clasa a III-a C
40
41
Școala mea “verde”
Coordonator proiect
prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta
42
Ziua Internațională
de Acțiune
pentru Climă
Boboc
Georgiana-Irina
Coodonator activitate,
Prof. Marcu-Popa
Adina-Delia
43
15 mai. Când aud de această zi, precipitaţiile sunt tot mai frecvente,
unii oameni se gândesc la „Ziua în timp ce altele se confruntă cu
Internaţională de Acţiune pentru valuri de căldură și secetă extreme.
Climă”. Această zi are legătură cu Multe dintre speciile terestre și
proclamaţia de către meteorologi a acvatice deja au migrat. Unele specii
necesităţii pentru a proteja clima ca de plante și de animale riscă sa
resursă pentru bunăstarea dispară dacă temperaturile medii
generaţiilor prezente și viitoare. Ziua globale vor continua să crească
aceasta a luat naștere datorită necontrolat.
schimbărilor climatice considerate Am discutat la orele de
una dintre cele mai mari provocări geografie despre faptul că
ale secolului nostru, care ne incendiile naturale sunt o
afectează la nivel global. Și eu importantă sursă de fum și cenușă,
consider că, în ultimii ani, care se produc atunci când
schimbările climatice au avut un umiditatea climatului scade natural
impact dezastruos, atât asupra sub pragul critic. Am aflat că
ecosistemelor naturale, fenomenul este deosebit de
biodiversităţii și resurselor naturale, răspândit, mai ales în zona tropicala,
cât și asupra sănătăţii umane. deși, în general, gradul de umiditate
Schimbările climatice afectează al pădurilor din această zonă nu este
toate regiunile lumii. Calotele de natură să favorizeze izbucnirea
glaciare se topesc, iar nivelul mărilor incendiului. Incendiile pot produce
și oceanelor este în creștere. În pagube uriașe proprietăţilor private
unele regiuni, fenomenele și mediului. Ele pot ameninţa de
meteorologice extreme și asemenea și viaţa umană.
44
La ora de biologie am aflat că Cred că, am văzut cu toţii o
aprinderea pădurilor îmbătrânite furtună, acel spectacol de lumini și
este un fenomen natural care se sunete puternice. Pe cât de
produce regulat de sute de milioane interesant sună, pe atât de periculos
de ani, oferind șansa regenerării și este. La ora de fizică am aflat că
reîntineririi lor. Cele mai multe furtuna constă în ploaie și descărcări
incendii se petrec în Australia electrice, însoţite aproape
deoarece, eucaliptul se aprinde întotdeauna și de vânturi puternice,
foarte ușor. Soarţa sa conţine uleiuri de peste 75 km/h. Aceasta poate
inflamabile. Din el cad multe frunze duce la fenomene catastrofale cum
și crengi uscate care reprezintă ar fi: inundaţii, uragane, etc. Pentru
combustibil excelent pentru prevenirea inundaţiilor se
incendii. Australia este una din construiesc diguri și baraje.
regiunile cele mai expuse la incendii Pentru a preveni efectele cele
din lume. În timpul verilor lungi, mai grave ale schimbărilor climatice,
vânturi fierbinţi și uscate bat dinspre ţările semnatare ale Convenţiei-cadru
interiorul deșertic al continentului. a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor
Chiar și în timpul iernii, ploaia nu își climatice (CCONUSC) au convenit să
face aproape deloc simţită limiteze creșterea temperaturii medii
prezenţa. Aceasta înseamnă că globale la suprafaţă la mai puţin de 2
mediul este în general uscat, iar °C faţă de perioada preindustrială.
incendiile izbucnesc și se răspândesc Pentru a atinge acest obiectiv,
destul de ușor. De partea cealaltă a emisiile de gaze cu efect de seră la
globului pământesc se petrec lucruri nivel mondial trebuie să atingă
dezastruoase. La Polul Nord sunt punctul culminant cât mai curând
foarte multe avalanșe. Acestea pot posibil și apoi să scadă rapid. Până în
duce la vale mii de tone de zăpadă, 2050, emisiile globale ar trebui să fie
fiind precedate de o undă de șoc reduse cu 50 % comparativ cu
care spulberă și strivește orice se nivelurile din 1990, iar înainte de
află în calea lor: case, animale, chiar sfârșitul secolului să se atingă
și oameni. Aceste fenomene se neutralitatea din punct de vedere al
înscriu printre cele mai dramatice emisiilor de carbon. Uniunea
evenimente ale muntelui și Europeană sprijină obiectivul
reprezintă un pericol pentru CCONUSC și își propune ca până în
populaţia montană din numeroase 2050 să reducă emisiile de gaze cu
ţări ale lumii. Extinderea activităţilor efect de seră cu 80-95 % faţă de
turistice și, în special, practicarea nivelurile înregistrate în 1990. Această
sporturilor de iarnă determină o scădere puternică ţine seama de
creștere a riscului impactului reducerile mai mici impuse ţărilor în
avalanșelor asupra societăţii. curs de dezvoltare.
45
tătorul de cuvânt al
Comitetului EcoȘcoala
Paula-Andrada Niţă
46
Una dintre temele pe care Proiectul vizează Obiectivul 13
elevii Liceului Teoretic “Miron din cele 17 Obiective de Dezvoltare
Costin” Pașcani le-a implementat în Sustenabilă. Este vorba de
anul școlar anterior a fost COMBATEREA SCHIMBARILOR
Schimbările Climatice. Activităţile CLIMATICE
derulate au condus la concluzii pe Proiectul a început în
care am vrut să le fructificăm prin octombrie 2020 și se desfășoară
intermediul unui parteneriat până în iulie 2021. Acest proiect
european. Dorind să facem schimb eTwinning a fost creat în cadrul
de păreri pe această temă și să colaborării dintre British Council,
împărtășim opiniile nostre cu eTwinning și programul Erasmus +
parteneri din alte ţări, am al Uniunii Europene.
colaborat în proiectul eTwining
Climate Change Challenge SDG 13.
47
SCOP Elevii au fost încurajaţi să
Proiectul a provocat școlile din deseneze sau să creeze un
întreaga lume să îndeplinească 20 personaj sau avatar online care
de sarcini inspirate privind poate să fie folosit ca jucător, dacă
schimbările climatice, la orice nivel le place, pe o tablă pentru a trece
este potrivit elevilor lor. El a prin provocări.
încurajat școlile să colaboreze cu https://twinspace.etwinning.n
unul sau mai mulţi parteneri et/126109/pages/page/1286299
internaţionali la aspectele pe care
le-au ales din provocările SDG13. Provocarea 3.
Lucrând împreună, școlile au creat Creșteți una sau mai
soluţii pentru a ajuta la rezolvarea multe legume,
acestei probleme mondiale plante sau plante
urgente. medicinale.
O activitate motivantă a fost
Proiectul a oferit și scurte
schimbul de imagini în care se
activităţi opţionale pe care elevii le-
punea în evidenţă cum cresc
au putut finaliza ușor pentru cazul
legumele, plantele și / sau ierburile
în care apăreau efecte provocate
plantate de elevi, cât și
de Covid-19, ce afectează fiecare
discuţiile/comparaţiile elevii dintr-o
copil din întreaga lume, într-un fel
școală internaţională parteneră.
sau altul. În cazul închiderii școlilor
https://twinspace.etwinning.net/12
din cauza Covid-19, elevii au putut
6109/pages/page/1601800
să lucreze cu ușurinţă de acasă.
Provocarea 1. Provocarea 8.
Creați-vă propriul personaj eco- Desenați emoji-uri
războinic. Alegeți un animal pus în pentru primii cinci
pericol de schimbarea climei. poluatori din plastic
de o singură
utilizare, din
oceanele noastre.
48
Elevii au urmărit instrucţiuni https://twinspace.etwinning.n
de realizare a unui emoji și au et/126109/pages/page/1601939
partajat creaţiile lor cu grupul lor
internaţional. Elevii liceului nostru DIN CATEGORIA PROVOCĂRILOR
au făcut cercetări pentru a VERZI (de la 11 până la 15) liceul nostru
identifica cei mai mari poluatori de a ales provocările 11,14 și 15
plastic din oceane.
Provocarea 11.
Găsiți o imagine care să
demonstreze impactul schimbărilor
climatice.
https://padlet.com/gmail
2020/p945jp0kp0h5j8vf
Elevii au folosit resurse care i-
au ajutat să vizualizeze
problemele. O activitate interactivă
online utilă a fost cea prin care
elevii din cadrul grupului lor
https://twinspace.etwinning.n
internaţional au folosit un
et/126109/pages/page/1601883
instrument online de vot cu care s-
a ales imaginea cu cel impactul
vizual cel mai mare.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1565868
Provocarea 10.
Reciclează materialele Provocarea 14.
folosite și realizează Descoperiți câte
ceva util din ele. dispozitive sunt
Elevii au fost pornite inutil în casa ta.
încurajaţi să privească exemple de https://padlet.com/Gm
activităţi și meșteșuguri prin care, ail2020/ohfs2mquq1w1z8j3
folosind materiale reciclate, își pot Elevii s-au conectat și au jucat
crea ei înșiși ceva util, au împărtășit jocul Google Energy. Ei și-au
ideile lor și au lucrat împreună cu împărtășit scorurile lor în cadrul
cei din grupul de parteneriat grupului internaţional. S-a ţinut o
internaţional.
49
evidenţă a energiei economisite de Provocarea 16.
întregul grup și s-au consultat Găsiți un videoclip care cel
reviste privind schimbările climatice. mai bine îți explică cum se
https://twinspace.etwinning.n întâmplă încălzirea globală.
et/126109/pages/page/1565878 Elevii au folosit resurse video
pentru a investiga încălzirea globală.
Provocarea 15 O activitatea utilă interactivă a fost
Calculați cât de cea prin care elevii au folosit un
mare este online instrument de vot pentru a
amprenta dvs. de alege grupurile cu cele mai utile
carbon. videoclipuri cu care se explica
https://padlet.com/gmail2020/ încălzirea globală.
i7q26np2y1cgk8k9 https://twinspace.etwinning.n
Elevii și-au calculat propria et/126109/pages/page/1286244
amprentă de carbon folosind un
calculator românesc și unul pentru Provocarea 17.
UK. Calculator Amprenta de carbon Aflați unde se află
- https://www.generatiaverde.ro/co2/ țara dvs. la emisiile cu efect de seră.
- https://footprint.wwf.org.uk/?ut Elevii au investigat, înregistrat
m_source=2020%20eTwinning%2 și comparat unde se află ţările lor
0climate%20change%20resource pe Tabelul emisiilor de gaze cu
&utm_medium=pdf&utm_camp efect de seră - CO2.
aign=eTw4Climate#/ https://twinspace.etwinning.n
Elevii au fost încurajaţi să-și et/126109/pages/page/1566199
împărtășească scorurile în cadrul
grupurilor lor internaţionale – s-a Schimbările climatice afectează
pus în evidenţă recordul de energie fiecare ţară de pe fiecare continent.
economisită în grupul lor. Acestea perturbă economiile
https://twinspace.etwinning.n naţionale și afectează vieţile.
et/126109/pages/page/1565909 Modelele meteo se schimbă, nivelul
mării crește și evenimentele
DIN CATEGORIA PROVOCĂRILOR meteorologice devin din ce în ce mai
ALBASTRE (de la 16 până la 20) extreme
liceul nostru a ales provocările 16 https://www.un.org/sustainablede
și 17. velopment/climate-change/
50
Clima planetei este afectată de Încălzirea globală este o
schimbările climatice. Întâlnim ani ameninţare și trebuie să se ia măsuri
din ce în ce mai calzi. Studiile din urgent. Creșterea temperaturii la
ultimii 20 de ani, au confirmat faptul nivel local s-a manifestat atât de
că am trăit printre cei mai calzi ani intens și continuă să se manifeste în
înregistraţi vreodată în 18 dintre din ce în ce mai multe locuri.
aceștia. Oamenii de știinţă au preconizat că,
în acest ritm, până la finalul
secolului, se va ajunge la 5°C
depășire a nivelurilor normale ale
temperaturii.
În 2014, s-a convenit asupra
Pe acest fond au apărut cadrului de politici privind clima și
fenomene extreme, ce sunt din ce energia pentru 2030, care cuprinde
în ce mai frecvente în România, în un set de obiective și mai ambiţios
Europa și în lume. pentru perioada 2021-2030. Potrivit
Creșterea temperaturii globale acestor obiective, UE s-a angajat să
are efecte asupra naturii. În Pașcani își reducă emisiile de gaze cu efect
s-a observant frecvent intrarea în de seră cu cel puţin 40% până în
vegetaţie a arborilor și plantelor în 2030, comparativ cu 1990.
luni când nu se întâmpla acest lucru. Pentru a atinge aceste obiective,
Perioadele calde au fost precedate UE a elaborat și, ulterior, a reformat
de perioade reci cu diferenţe foarte sistemul UE de comercializare a
mari și această alternanţă a fost certificatelor de emisii (ETS), care
repetată. S-a constat că vizează reducerea emisiilor de gaze
intensificarea fenomenelor cu efect de seră, în special a
meteorologice și creșterea emisiilor generate de industriile
temperaturilor a influenţat energointensive și de centralele
dezvoltarea alimentelor. electrice. În sectoarele
S-a confirmat un declin al construcţiilor, transporturilor și
biodiversităţii. Creșterea agriculturii, au fost stabilite
temperaturii globale a produs obiective naţionale în materie de
schimbări ireversibile la nivelul emisii, în cadrul Regulamentului
ecosistemelor și are efecte privind partajarea eforturilor.
devastatoare asupra naturii.
51
Stiluri de viață
și mentalități existente
discutate în proiectul
Erasmus+
”ClimAct Now!”
Panaite
Sabin-Ioan
52
Stiluri de viață și mentalități existente discutate
în proiectul Erasmus+ “ClimAct Now!”
Panainte Sabin-Ioan
53
Până în acestă etapă, în cadrul Înainte de a întâlnirile din
acestui proiect s-au realizat o serie mobilităţi, am cooperat cu
de activităţi precum: partenerii europeni pentru a
Un concurs de logo-uri în care organiza activităţi transnaţionale,
partenerii europeni au propus pe platforma eTwinning.
mai multe variante ce au fost Echipa română a cercetat
supuse votului. Logo-ul propus ciclul de viaţă al hainelor, al solului
de echipa română a devenit și compostului, flora și fauna din
noua imagine a proiectului. regiunea în care trăim și procesul
Schimb de de eliminare a deșeurilor.
idei privind Partenerii din Portugalia au studiat
confecţiona modul cum acidificarea mării este
rea de dezastruoasă pentru ecosisteme.
produse Cei din Grecia au pus accentul pe
utile din alegerile zilnice ale consumului și
materiale, siguranţa alimentelor. Coechipierii
haine vechi. din Serbia au examinat creșterea
urbană ce a avut loc în ultimele
decenii și care sunt măsurile pentru
a aborda provocările sociale și de
mediu pe care le presupune.
Evaluarea performanţei noastre va
fi, de asemenea, esenţială în
determinarea succesului
intervenţiilor propuse.
În cadrul proiectului se vor
activităţi cu tematică de Crăciun, mai realiza videoconferinţe,
cum ar fi o felicitare ce au avut experimente sau cercetări ghidate
ca destinatie un elev dintr-o altă și supravegheate de profesori, dar
ţară implicată în acest proiect. și vizitele pe teme specifice.
Credem că instituţiile vor aduce
valoare adăugată eficacităţii
implementării activităţii.
Colaborarea transnaţională de
grup, discuţiile în în parteneriat,
centralizarea constatărilor și
sugestiile noastre, ale elevilor,
sunt, de asemenea, cheia
îndeplinirii sarcinilor.
54
CURTEA ȘCOLII
- ateliere teoretice și practice
derulate de
elevi și profesori
de la Liceul Teoretic
“Miron Costin”
55
Curtea Școlii
Una dintre temele anului 2020-2021
PREMIZE
• Necesitatea de amenajare a spaţiului verde din curtea interioară /
perimetrul şcolii
• Multe colective de elevi au semnalat faptul că doresc să facă activităţi
în curtea școlii
• În fiecare clasă există un EcoȘef ce poate să mobilizeze colegii
• Mulţi elevi și profesori doresc să se implice în amenajarea curţii
56
31 martie 2021 – clasa a III-a A
57
31 martie 2021 – clasa a V-a C
58
13 mai 2021 – clasa a XII-a B
59
31 mai 2021 – clasa a IV –a C
60
Pămîntul văzut din cer
Moglan Ioana-Cosmina
Redactor șef
revista EcoȘcoala
61
PĂMÂNTUL văzut din CER
În aprilie 2021 am decis să publicăm pe pagina EcoȘcoală de Facebook
imagini din proiectul lui Yann Arthus-Bertrand Pământul văzut din cer ce a
înregistrat un imens succes de public. Am publicat mai multe episoade cu
fotografii din acest proiect.
“Pământul vazut din cer este, la ora actuala, una dintre cele mai bine vândute carți de fotografii din
lume, cu un tiraj de peste 3 milioane de exemplare apărute în 24 de țări ( nu mai putin de 5 editii),
de la prima publicare în 1999.
În anul 2000, Arthus-Bertrand a organizat o expoziție cu tema Pământul văzut din cer în care a
prezentat o colecție de 100.000 de fotografii luate din 76 țări. Unele dintre acestea au fost publicate
în cartea sa 365 zile: Pământul văzut din cer și expuse la Londra, Singapore, Polonia,
Olanda, Finlanda și în alte părți. El s-a specializat inițial pe fotografierea animalelor, dar mai târziu
s-a reprofilat pe fotografierea aeriană a diferitelor subiecte din mai multe locații de pe întreg
globul. Este autorul a peste 60 de cărți și albume cu fotografii ale peisajelor luate
din elicoptere și baloane. Lucrările lui Yann Arthus-Bertrand au fost deseori publicate în
revista National Geographic. “
Sursa: www.wikipedia.ro
.
62
Pământul văzut din cer - primul episod
63
Pământul văzut din cer – al doilea episod
64
Pământul văzut din cer – al treilea episod
65
Pământul văzut din cer – al patrulea episod
66
Pământul văzut din cer – al cincilea episod
67
Activitatea Comitetului Eco-Şcoală
de la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Paşcani a fost recompensată cu
Trofeul EcoSchools 2019-2021.
Materialul este realizat cu articole ale membrilor Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic
“Miron Costin” Paşcani. Conţinutul acestora (text, fotografii) este furnizat de către membrii
comitetului și vizează activităţile eco în care s-au implicat. Informaţiile și opiniile exprimate
reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.
Coordonatori,
Prof. Ancuţa Ina-Nicoleta
Prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Prof. Marcu-Popa Adina-Delia
Prof. Marinescu Ramona-Elena
68
ISSN 2668-4837
ISSN-L 2668-4837