 Hipotrepsia – carenţe, boli infecţioase, parazitare

 Caşexia – boli cronice, guta

 Obezitatea – exces cantitativ şi calitativ de
nutrienţi, carenţa în factori lipotropi
 Rahitismul – factori genetici, dezechilibre Ca:P,
hipovit. D
◦ N: înmuierea ciocului şi a oaselor lungi
 Osteomalacia - dezechilibre Ca:P, hipovit. D
◦ N: devierea laterală a carenei sternale
 Condrodisplazii tibiotarsiene – “sindromul
piciorului răsucit”
 Perozis – carenţe în colină, Mn, vit. B şi E
 Răsucirea tibiei – pui de curcă 2-14 săpt.
 Dematoza proliferativă a zonei metatarsiene
– Cnemidocoptes mutans
 Deformarea articulaţiilor metatarsiene – guta
(tofi gutoşi)
 Deplumaţii:
◦ Localizate – canibalism, parazitoze, micoze
◦ Generalizate – năpârlire fiziologică (vara + toamna)
 Aglutinarea penelor pericloacale – enterite,
gută
 Depigmentarea penelor – carenţe în lizină,
triptofan; proteine de proastă calitate
 Tumefierea foliculilor plumiferi – boala Marek
TUMEFIEREA FOLICULILOR
PLUMIFERI
 Gangrena uscată a extremităţilor – degerături,
ergotism, rujet cronic
 Hemoragii – traumatisme, hipovit. K, infestaţie cu
Ixodides
 Edemul ţesutului conjunctiv s.c.:
◦ feţei – holeră, coriză, hipovit. A
◦ cervicocefalic – influenţa aviară clasică, Cl. novyi
◦ generalizat – intoxicaţie cu NaCl, diateza
exsudativă
 Boala bărbiţelor:
 Ev. acută – edem
 Ev. cronică – noduli, fistule, mumifiere şi amputare
 Edemul barbitelor – influenta aviara
EDEMUL BĂRBIŢELOR
 Edemul barbitelor - influenta aviara
 PASTEURELOZA- DEFORMAREA
CAPULUI (edemul capului
CORIZA CONTAGIOASA AVIARA-
DEFORMAREA CAPULUI (sinuzită
infraorbitară)
 Dermatita crustoasă:
◦ Tineret:
 Ragade – localizare cefalică, pericloacală, falangiană –
carenţă acid pantotenic şi biotină
 Formaţiuni verucoase – corp şi picioare – carenţă vit. PP
◦ Adulte:
 Cruste pe creastă – stafilococie
 Cruste alb-verucoase pe cap – favus, aspergiloză
 Cruste fine, tărâţoase pe corp – Cnemidocoptes laevis
 Exantemul acantozic - difterovariolă
◦ N: noduli pe pielea glabră; iniţial roşii, apoi
cenuşii-maronii
◦ Enantem – difterovariola, tricomonoza
DIFTEROVARIOLĂ -EXANTEM
(localizare clasică)
EXANTEMUL CUTANAT
(VARIOLIC)
DIFTEROVARIOLĂ –EXANTEM EXTINS
IN REGIUNEA CERVICALA
DIFTEROVARIOLĂ -ENANTEM
(localizare clasică)
DIFTEROVARIOLĂ -ENANTEM
ENANTEM - TRICOMONOZA
ENANTEM - TRICOMONOZA
ENANTEM - TRICOMONOZA
 Bursita sternală – traumatisme
 Conjunctivite:
◦ Seroase – microclimat viciat
◦ Catarale – chlamidioză palmipede
◦ Fibrinoase – coriză, holeră, variolă, hipovit. A
 Depigmentarea irisului:
◦ Hipovit. A – depigmentare bilaterală, fără modificări
ale pupilei
◦ Boala Marek – depigmentare uni- / bilaterală,
deformarea pupilei
B

BOALA MAREK - DEFORMĂRI ALE PUPILEI

 Diateza urică – hiperproteinemie, hipovit. A, boala
Marek, bronşita infecţioasă

 Diateza hemoragică – intoxicaţii, aflatoxicoză,

avit. K

 Ascita – insuficienţă cardiacă (pe fond de

endocardite / dilataţie cardiacă); ciroză hepatică

 Vitelosaculita – colibaciloză, pseudomonoză, inf.

cu Proteus spp., traumatisme (sexare, vaccinare)
GUTA VISCERALA
 Peritonite:
◦ vitelină – holeră (vitelus gălbui, uleios), bronşită inf.
(vitelus abundent, noroios), colibaciloză (vitelus cu
miros respingător, fermentativ), traumatisme (sexare)
◦ seroasă şi serofibrinoasă – colisepticemie
◦ fibrinoasă şi fibrinopurulentă – colibaciloză şi
streptococie la adulte, aspergiloză la canari
◦ granulomatoasă – coligranulomatoză, TBC,
aspergiloză
 Poliserozite:
◦ seroasă – parvoviroza acută a gâştelor
 N: mase gelatinoase
◦ serofibrinoasă – colisepticemie, chlamidioză
 N: mase gelatinoase + depozite cenuşii gălbui
◦ fibrinoasă – colisepticemie, chlamidioză pui,
pasteureloză raţe
 N: pseudomembrane cenuşii gălbui
 Aerosaculite:
◦ seroase – pseudopestă, colibaciloză
◦ fibrinoasă – MRA, chlamidioză
◦ granulomatoase – coligranulomatoză, TBC,
aspergiloză
◦ parazitare – Cytodites nudus
AEROSACULITA FIBRINOASĂ
 Teratomul – tumoră dezvoltată pe vestigii
embrionare în gonade / oviduct
◦ N: formaţiune unică, alb-sidefie / roşie
negricioasă → 0,5 kg; consistenţă gelatinoasă
/ carnoasă / cartilaginoasă / osoasă
 Sarcomatoza mezenterică
◦ N: noduli slăninoşi multicentrici pe inserţia
mezenterului şi pancreas

 Chistomatoza – dezvoltarea exagerată, prin

hipersecreţie, a oviductului drept
 Rahitismul – devierea carenei sternale
 Osteomalacia
 Amiotrofia sternală – policarenţe, caşexie
 Necroza ceroasă de tip Zenker (BMA) – hipovit. E şi
hiposelenoză
 Boala muşchilor verzi (găini şi curci) – obliterarea
arterelor sternale
 Miozite pectorale:
◦ necrotice – colibaciloză acută şi subacută
◦ limfohistiocitară – salmoneloză porumbel
◦ granulomatoasă – coligranulomatoză, TBC, aspergiloză
 Hemoragii ale musculaturii – traumatisme, hipovit.
K, bursita
DEVIEREA CARENEI STERNALE
AMIOTROFIE STERNALĂ
MIODISTROFIE STERNALĂ
Boala muşchilor verzi
Hemoragii ale musculaturii
 Boala cordului rotund – factori genetici,
policarenţe, intoxicaţie cu furazolidonă
 Hemoragii miocardice – intoxicaţii, holeră
◦ N: peteşii / sufuziuni la baza cordului
 Hidropericard – dilataţie cord drept, hipovit. E
 Pericardite:
◦ seroasă – holeră
◦ serohemoragică – streptococie
◦ fibrinoasă – colibaciloză
◦ granulomatoasă – urică, bacteriană sau micotică
◦ fibroasă – cronicizarea formelor exsudative
PERICARDITĂ URICĂ
PERICARDITĂ URICĂ - GUTĂ
 Miocardite:
◦ parenchimatoasă – intoxicaţii, boala Derzsy
◦ necrotică – holeră, streptococie
◦ limfohistiocitară – salmoneloză, listerioză,
encefalomielită infecţioasă
◦ granulomatoasă – TBC., aspergiloză
 Endocardite: - ulcerovegetantă în streptococie
 Tumori –hiperplazii nodulare sau difuze din
virozelor oncogene
 Hepatoze: grasă, protidică, urică – forme
circumscrise sau difuze
 Perihepatita fibrinoasă – colibaciloză,
chlamidioză
 Hepatite:
◦ necrotică:
 Miliară – holeră, salmoneloză, listerioză, parvoviroză
 În focare mari – holeră cronică, streptococie, histomonoză
◦ hemoragică – hepatita cu incluzii a găinilor,
hepatita virotică a bobocilor de raţă
◦ hemoragico-necrotică – colibaciloză subacută
◦ granulomatoasă – TBC
PERIHEPATITĂ FIBRINOASĂ
HEPATITĂ GRANULOMATOASĂ - TBC
TBC PORUMBEL
HEPATITĂ NECROTICĂ ÎN FOCARE
MARI
HISTOMONOZA‐ focare de necroză cu caracter concentric, stratificat
HEPATITĂ NECROTICĂ ÎN FOCARE
MILIARE
HEPATITĂ NECROTICĂ ÎN FOCARE
MILIARE
 Hepatite:
◦ limfohistiocitară – salmoneloza şi pesta raţelor
◦ fibroasă (ciroza) – insuficienţă cardiacă,
aflatoxicoze
◦ granulomatoasă – TBC, coligranulomatoză,
micoze, gută
 Tumori:
◦ Adenoame biliare – aflatoxicoză pui de curcă,
boboci de raţă
◦ Limfosarcoame nodulare sau difuze - boala Marek,
leucoza aviară
HEPATOSARCOM
 Hipotrofia splinei – hipotrepsie, caşexie
 Lienoze:
◦ fibrinoidă – colibaciloză subacută, salmoneloză
 N: aspect granular, uscat pe secţiune
◦ amiloidă – TBC, tumori, proc. Imunopatologice
 N: aspect de bloc de ceară
◦ urică – guta viscerală
 N: aspect pestriţ
 Ischemia splinei – hemoragii, insuficienţă
cardiacă, ciroze, tumori, spirochetoză acută
 Splenite:
◦ necrotică:
 miliară – holeră, salmoneloză, listerioză
 în focare mari – histomonoză, spirochetoză
◦ limfohistiocitară – salmoneloză, chlamidioză
◦ granulomatoasă – TBC, coligranulomatoză, gută
 Tumori – limfosarcoame nodulare sau difuze în
boala Marek şi leucoza aviază
LIMFOSARCOM SPLENIC DIFUZ
LIMFOSARCOM SPLENIC DIFUZ
 Hipoplazia treimii mijlocii a oviductului –
bronşita infecţioasă
 Atrofia ovarelor şi oviductului – carenţe
alimentare şi hidrice, boli inf. şi parazitare
 Depolimerizarea vitelusului – carenţe
proteice, vitaminice; bronşita infecţioasă,
holeră, colibaciloză
 Pseudoconcrementele de ouă – dischinezii
carenţiale şi inflamatorii, oboseala
oviductului
 Retenţia de ou – hipocalcemie, bronşită inf.
 Ovarite:
◦ necrotică – pseudomonoză
◦ hemoragică – bronşita infecţioasă
◦ fibrinopurulentă – colibaciloză, salmoneloză, holeră
◦ granuloamatoasă - TBC
 Salpingite:
◦ hemoragică – Prostogonimus spp.
◦ fibrinoasă – micoplasmoză (tineret), colibaciloză
(adulte)
◦ limfohistiocitară - bronşita infecţioasă
◦ granuloamatoasă – coligranulomatoză, TBC, reacţie de
corp străin (coji de ou)
 Tumori – expresia bolii Marek şi leucozelor
 Orhita necrotică (răţoi) - salmoneloză
OOFORITĂ HEMORAGICĂ
OOFORITĂ PROLIFERATIVĂ
 Agenezii renale – abs. mugurelui embrionar
 Staza în uretere – calculi urici obliteranţi
 Nefroze:
◦ grasă – factori toxici
◦ protidică – factori toxici
◦ urică – pct. de plecare al gutei viscerale
 Nefrite:
◦ limfohistiocitară – salmoneloză
◦ granulomatoasă – colibaciloză; aspergiloză;
coccidioză; gută
NEFROZĂ URICA
NEFROZĂ URICĂ
 Hipoplazia – micotoxine transmise vertical
 Atrofiile accidentale – factori de stres
 Metaplazia cornoasă – hipovit. A
◦ N: mărire în V de 2-3x, mase gelatinoase
 Limfobursite:
◦seroase – bursita infecţioasă
◦fibrinoase – bursita inf. cronică, colibaciloză
◦hemoragică – coccidioză, prostogonimoză
◦limfohistiocitară – salmoneloză
◦granulomatoasă – coligranulomatoză, TBC
 Tumori – expresia bolii Marek şi a leucozelor
Limfobursita seroasa
 Hipoplazia timusului - congenitală
 Atrofia accidentală – factori de stres
 Timite:
◦ necrotică – clostridioze
◦ limfohistiocitară- salmoneloză
◦ granulomatoasă- coligranulomatoză, TBC
 Tumori – localizări ale bolii Marek şi ale
leucozelor aviare
 Coriza:
◦ catarală – microclimat viciat
◦ serohemoragică – pseudopestă
◦ fibrinoasă – coriza infecţioasă, micoplasmoză
 Rinita şi sinuzita infraorbitară pseudomembranoasă
– coriza infecţioasă, micoplasmoză, difterovariolă
 Laringotraheite:
◦ hemoragice - pseudopestă, laringotraheita infecţioasă
◦ fibrinoase – hipovit A, difterovariolă, micoplasmoză
◦ parazitare - singamoză
 Bronşita fibrinoasă – hipovit. A, bronşita inf. subacută şi
cronică, micoplasmoză
 Edemul pulmonar – intoxicaţii cu NaCl, ANTU,
holeră, colibaciloză, microclimat viciat
 Congestie pulmonara activă - microclimat viciat
 Bronhopneumonii:
◦ catarală – deficienţe alimentare şi de
microclimat; bronşită inf.; singamoză
◦ hemoragică – pseudopestă
◦ fibrinoasă – holeră, MRA, bronşită inf.,
laringotraheită inf.
◦ fibrinopurulentă – MRA, viroze
◦ limfohistiocitară – puloroză
◦ granulomatoasă - aspergiloză
 Tumori – boala Marek, leucoze
Congestie pulmonara activă
Bronhopneumonie catarala
 Edemul cerebral – microclimat viciat, To ↑
 Encefalomalacia – hipovit. E şi ↓ Se
 Meningoencefalite:
◦ fibrinoase – pasteureloză raţe şi gâşte
◦ limfohistiocitară – viroze neuro- şi pantrope, toxoplasmoză
◦ granulomatoasă – TBC, coligranulomatoze

 Edemaţierea plexurilor lombosacrale şi brahiale –

carenţă de riboflavină
 Tumori – Boala Marek
◦ N: îngroşări cilindroide sau nodulare albicioase, pe traiectul
nervilor vagi, ischiadici, plexului brahial
ÎNGROŞĂRI ALE NERVILOR PLEXULUI
BRAHIAL
ÎNGROŞAREA NERVULUI SCIATIC
 Stomatita fibrinoasă – difterovariolă,
pseudopestă, trichomonoză, candidoză
 Metaplazia cornoasă a glandelor esofagiene
– hipovit. A
 Esofagite pseudomembranoase – 1/3
superioară pseudopestă, trichomonoză; 1/3 inf.
candidoză
 Ptoza guşii – “guşa pendulantă”
 Ingluvite:
◦ necrotice – intoxicaţii cu var nestins
◦ catarale – furaje grosiere, iritante, toxice
◦ pseudomembranoase – hipovit. A, candidoză
 Hemoragii – intoxicaţii, hipovit. K, pesta raţelor
 Proventriculite:
◦ traumatică – mai frecventă la raţe
◦ de nutriţie – furaje iritante
◦ infecţioase:
 Virale – hemoragice – pseudopestă
 Bacteriene – TBC, coligranulomatoză
 Micotice - candidoză
◦ parazitare – Capilaria spp. Tetrameres spp
 Tumori – boala Marek, leucoze
PROVENTRICULITA HEMORAGICĂ
 Atrofia musculaturii (boala de pietricele) – furaj fin
măcinat, hipovit. A şi K
 Necroza Zenker – hipovit. E + ↓Se
 Ulcere - micotoxicoze
 Hemoragii:
◦ cuticulare - hipovit. E + ↓Se
◦ subcuticulare – pseudopestă
◦ peristomacale – holeră septicemică
 Ventriculite:
◦ traumatice
◦ infecţioase – salmoneloză, TBC, coligranuloamtoză
◦ parazitare - amidostomoză
 Tumori – boala Marek, leucoze
 Enterite:
◦ catarală – viroze, bacterioze, parazitoze, furaje inproprii
◦ necrotică – hipovit. PP, clostridioză
◦ hemoragică – pseudopestă, enterotoxiemie anaerobă, holeră
acută, borelioză, coccidioză
◦ duodenojejunita difteroidă în focare– pseudopestă
◦ duodenita difteroidă – holeră
◦ tiflita hemoragică difuză – coccidioză
◦ tiflita cazeoasă – holeră, colibaciloză cronică
◦ tifloproctita hiperplazică – salmoneloză
◦ cloacita difteroidă – pseudopestă, trichomonoză porumbei
 Tumori – localizări ale leucozei şi bolii Marek
– adenoame, carcinoame = metastaze
TIFLITĂ HEMORAGICĂ DIFUZĂ
 Hipotrofii (atrofii) musculare localizate /
generalizate – hipotrepsii, boli cronice
 Hemoragii musculare – bursita inf., hipovit. K,
traumatisme
 Miodistrofia de nutriţie (BMA) - hipovit. E + ↓Se
 Miozite seroase, serofibrinoase,
fibrinohemoragice:
◦ localizate – traumatisme
◦ generalizate - toxiinfecţii
 Luxaţia tendonului lui Achile – pui de 3-7 săpt.
– carenţe în Mn, Zn, vit. complexului B
 Rahitismul
 Osteomalacia
 Osteopetroza virală – reovirusuri oncogene din
grupa mieloblastozei, tulpina MAV-2
◦ N: îngroşarea diafizelor prin ţesut fibros + reducerea
canalului medular
 Boala oaselor verzi – osteoporfirie
 Artroze – gută
 Artrite:
◦ seroase – salmoneloză, tenosinovita reovirală
◦ serohemoragice – stafilococie acută
◦ purulente – forme cronice: stafilococie, streptococie,
salmoneloză, colibaciloză
◦ granulomatoase:
 granuloame miliare – TBC
 granuloame urice – guta articulară
 Pododermatita necrotico-purulentă – găini
crescute pe plasă de sârmă
GRANULOAME URICE – GUTA ARTICULARĂ
GRANULOAME URICE – GUTĂ ARTICULARĂ
 Hipotrepsia – congenitală / dobândită (1-2 săpt. – 6 luni)
 Rahitismul – carenţa în Ca, Mg, Vit. D, exces de P, fitaţi în
furaje
◦ N: scurtarea şi curbarea oaselor lungi; deformări ale col. vertebrale
şi ale sternului
 Deshidratarea – carenţa hidrică, boli febrile, enterite grave
(TGE, enterotoxiemie anaerobă, colibaciloză)
 Obezitatea scroafelor – raţii hiperenergetice
◦ N: cadavrul supraponderal, depozite adipoase excesive
 Slăbirea – furaje hipoenergetice, carenţe proteice,
suprasolicitări (gestaţie, lactaţie), disendocrinii, boli
infecţioase, parazitare
◦ N: reliefarea proeminenţelor osoase; dispariţia maniamentelor
 Distrofii:
◦ Hipercheratoza – hipovit. A,
 N: piele uscată, îngroşată, uscată, brun-negricioasă
◦ Paracheratoza – congenitală (carenţa în Zn a
gestantelor) şi dobândită (carenţa în Zn)
 N: piele îngroşată, cutată, moale
◦ Sideroza – adm. excesivă de preparate antianemice
 N: culoare ruginie a ţes. conj. s.c., lnn., musculaturii
coapselor
◦ Icterul – ascaridioză, leptospiroză, hepatopatii
◦ Methemoglobinemie – intoxicaţie nitraţi, nitriţi
 Tulburări circulatorii:
◦ Eritemul – factori fizici, chimici, toxici, infecţioşi (rujet,
pestă, salmoneloză)
 maculat / difuz
◦ Echimoze, sufuziuni, hematoame – pestă,
intoxicaţii cu anticoagulante, micotoxicoze,
purpură trombocitopenică izoimună, traumatisme
◦ Edeme:
 al pleoapelor – boala edemelor
 al vulvei – fusariotoxicoză
 perifaringian - glosantrax
 generalizat – insuficienţă cardiacă, boala serului, anemie
feriprivă
Eritem cutanat
 Inflamaţii:
◦ Exanteme – dermatite eruptive; expresie a unor
boli generale:
 urticariform rectangular – rujet subacut (regiunea
dorsală, toracală laterală, flancuri)
 papulos – pesta acută (baza urechilor, faţa medială a
coapselor, abdomen)
 veziculo-eroziv – febră aftoasă (FA), stomatită
veziculoasă, exantemul veziculos, boala veziculoasă
 variolic (papulo-pustulo-crustos) – variolă
 varioloid (hemoragico-necrotic) – pestă, salmoneloză
cronică (singure / asociate)
 crustos – generalizat – rujet, salmoneloză cronică
 Abcesele cutanate – piobaciloză (puroi cremos,
galben-verzui)
 Eczemele – dermatite alergice datorita:
 consumului de furaje alterate, mucegăite, al rezidurilor de
la fabricile de bere, distilerii
 intoxicaţiilor cu cartofi încolţiţi, sfeclă
◦ Forme: eritematoasă, veziculoasă, pustuloasă,
scvamoasă, crustoasă
 Fotodermatoze – consum de furaje cu principii
fotodinamici + expunerea la soare a anim.
depigmentate
◦ N: iniţial eritem, apoi tumefacţii, vezicule, cruste,
necroze
 Dermatite parazitare:
 Hematopinoză
 Scabie
◦ N: erupţii eritematoase cu hipercheratoză şi crustizare în reg.
Cervico-cefalică şi toraco-abdominală
 Gangrena pielii:
◦ Uscată – pardoseli dure, rujet cronic, leptospiroză,
fusariotoxicoză
◦ Mameloanelor la purcei – fusariotoxicoză transmisă
vertical
◦ Pavilionului urechii - tineret - degerături, traumatisme,
micotoxicoze
◦ Vulvei şi mameloanelor la scroafele parturiente şi
lactante – acţiune iritantă a pardoselii
 Lichidele serosangvinolente + hemoragii ale
org. interne – intoxicaţii cu cumarinice
 Hidrotoraxul + edemul pulmonar – intox. cu
ANTU
 Hemoperitoneul la sugari – striviri între
pardoseală şi scroafă
 Ascita – hepatopatii, nefropatii, insuficienţă
cardiacă
 Pleuropericardita fibrinoasă – pasteureloză
subacută şi cronică, salmoneloză, streptococie
 Peritonite:
◦ Serofibrinoasă – antrax
◦ Fibrinoasă – micoplasmoză, migraţii parazitare larvare
masive
◦ Purulentă – piobaciloză, streptococie, stafilococie
◦ Stercorală – perforarea peretelui intestinal şi
deversarea conţinutului său
 Poliserozite:
◦ Seroase – pasteureloză, salmoneloză
◦ Serofibrinoase – micoplasmoză, PIP, boala Glässer,
enterotoxiemie, colibaciloză, salmoneloză, streptococie
◦ Purulentă – piobaciloză, streptococie
◦ Fibroasă – cronicizarea formelor acute
 Pericardita – acută, cronică
 Tamponada cardiacă– hidro-, chilo-,
hemopericard

 Hipertrofia cordului – valvulopatii congenitale,

endocardite cronice, nefropatii cronice

 Dilataţia cardiacă – insuficienţă cardiacă, anemie

feriprivă, microangiopatia dietetică

 Miocardoze:
◦ Lipidice –
◦ Protidică –
Pericardită seroasă
Pericardită fibroadezivă - cronică
Sufuziuni subepicardice
Hidropericard
Hemopericard
Miocardoză protidică – dilataţie cardiacă dreaptă
Dilataţie cardiacă dreaptă
 Miocardite:
◦ Parenchimatoasă – FA malignă la purcei (cord
tigrat)
◦ Purulentă – piobaciloză
◦ Limfohistiocitară – encefalomiocardita virală
◦ Granulomatoasă – sarcosporidioză, cisticercoză,
echinococoză, TBC

 Tumori – localizarea cardiacă a leucozei suine; sub

formă de:
◦ noduli slăninoşi
◦ bloc tumoral cardio-pulmonar
 La nivelul endocardului:
◦ Hemoragii subendocardice – boli septicemice,
moarte prin asfixie
◦ Calcificarea endocardului – hipercalcemie,
hiperparatiroidism
◦ Endocardite ulcerovegetante – rujet cronic
(80%), bruceloză, stafilococie, streptococie
◦ Tumori – localizările endocardice ale leucozei
suinelor
Sufuziuni subendocardice
Endocardită ulcerovegetantă
 Rinite:
◦ Veziculoasă – stomatita veziculoasă
◦ Seroase – microclimat viciat, FA
◦ Catarale – cele mai frecvente; fără semnificaţie
diagnostică
◦ Pseudomenbranoase – forma difteroidă din rino-
laringita necrotică necrobacilară a purceilor
◦ Purulentă – A. pyogenes, streptococie, stafilococie
◦ Atrofică – B. bronchiseptica + alţi germeni
 N: atrofia corneţilor nazali, leziuni ale sinusurilor, volutelor
etmoidale; zonele atrofiate = brune; rât scurtat, curbat,
asimetric
 Leziunile laringelui şi ale traheei:
◦ Hemoragii şi hematoame laringiene – intoxicaţii cu
derivați cumarinici
◦ Edemul laringian – boli cardiace, renale,
endocrine, infecţioase (antrax, pestă, rujet,
pasteureloză)
◦ Laringotraheite:
 Necrotică – boala Aujeszky
 Catarală – microclimat viciat
 Hemoragică – substanţe iritante, caustice
 Purulentă sau gangrenoasă – traumatizări complicate cu
germeni piogeni sau anaerobi
 Parazitară – metastrongili în lumenul traheal şi bronhial în
infestaţii masive
 Modificări volumetrice:
◦ Atelectaţia pulmonară
 Congenitală – N: pulmoni mici, cul. albastră-închisă,
compacţi, lipsiţi de luciu, docimazia +
 Dobândită, prin obstrucţie – N: zone de depresiune roşii-
violacee, fără elasticitate; pe secţiune aspect de “con”, cu
baza spre pleură; docimazia +
 Dobândită, prin compresiune – N: zone cu nuanţă mai
deschisă, palide, cenuşii-albiciase; docimazia +
◦ Emfizemul pulmonar – alveolar, interstiţial sau
subpleural
 N: pulmoni destinşi, palizi, crepitanţi la palpaţie; docimazie
-
Atelectaţia pulmonară congenitală
Atelectaţia pulmonară dobândită
Emfizemul pulmonar
 Tulburări circulatorii:
◦ Congestia pulmonară:
 Activă – purcei cu carenţă hidrică, microclimat viciat, şoc
termic, transporturi lungi
 Pasivă – leziunile cordului stâng
◦ Hemoragiile pulmonare – infecţii virale; intoxicaţii;
traumatisme
◦ Edemul pulmonar – alergoze; efort prelungi;
intoxicaţii cu ANTU, azotaţi, solanină; boli carenţiale;
boli infecţioase (rujet acut, boala edemelor,
pasteureloză supraacută şi acută) –
 Forme:
 neinflamator – de stază
 inflamator
Edem pulmonar – congestie pulmonară activă
Edem pulmonar – congestie pulmonară activă
 Bronhopneumonii:
 Catarale - lobii craniali - microclimat viciat, pneumonia
enzootică
- lobii caudali - parazitoze

◦ Seroase interstiţiale - de natură virală

 lobii craniali - microclimat viciat, pneumonia enzootică
 lobii caudali - parazitoze
◦ Necrotice – necrobaciloză bucală
 N: focare ovoide, gălbui, bine delimitate, acoperite cu
fibrină
Hemoragice:

echimoze interlobulare – pestă

pichetaj subpleural pe faţa dorsală – boala Aujeszky

echimoze şi sufuziuni pe fond icteric – leptospiroză

Fibrinoase – pasterureloză, salmoneloză

Hemoragiconecrotică – PIP
pest
Bronhopneumonie catarală- faza de splenizaţie
Bronhopneumonie catarală- faza de splenizaţie
Bronhopneumonie catarală- faza de pancreatizare
Bronhopneumonie fibrinoasă- faza de hepatizaţie roşie
Bronhopneumonie fibrinoasă- faza de hepatizaţie cenuşie
Bronhopneumonie fibrino-hemoragică
 ◦ Purulente, flegmonoase şi aposteomatoase –
piobaciloză, streptococie
◦ Gangrenoase – prin aspirarea alimentelor,
medicamentelor, a exsudatului din căile respiratorii
◦ Limfohistiocitare – pneumonie enzootică
 N: leziuni asemănătoare cu cele din bronhopneumonia
catarală, faza de pancreatizare
◦ Fibroase – cronicizarea formelor acute
◦ Granulomatoase – aspergiloză, micoze sistemice,
TBC, echinococoză, metastrongiloză, ascaridioză
 Tumori:
◦ Leucoza suină – mai rară localizarea pulmonară
◦ Metastaze – sarcoame, carcinoame
 Congestia pasivă – torsiune hepatică, insuficienţă
cardiacă dreaptă
 Teleangiectazia– la scroafe postpartum
 Hepatoze:
◦ grasă – stază cronică, micotoxicoze, enterotoxiemii
◦ protidică – hipoxie, intoxicaţii, stări febrile, tulb.
circulatorii, boili infecţioase
◦ dietetică – carenţa de Se, vit. E, B1, B2, proteine, factori
lipotropi
 N: fond galben lutos pichetat cu echimize şi necroze miliare
 Necroze miliare hepatice la purcei – boala Aujeszky,
intoxicaţii cronice cu pesticide
 N: fond brun-roşcat pichetat cu necroze miliare albe-gălbui
Ruptură hepatică
Steatoză hepatică
Necroze miliare hepatice
 Hepatite:
◦ parenchimatoasă – intoxicaţii cu P, fosfaţi organici,
fenotiazină,
◦ necrotică – miliară – salmoneloză
– focare mari – Cl. perfringens
◦ purulentă-aposteomatoasă – piobaciloză, streptococie
◦ limfohistiocitară – salmoneloză
◦ fibroasă (ciroză):
 ciroză atrofică, lobară – factori infecţioşi, toxici
 ciroză hipertrofică – furajare cu resturi de la cantine /
reziduuri industriale
 ciroză interstiţială – migrarea larvelor de ascarizi,
esofagostomi, cisticerci
◦ granulomatoasă – TBC, actinobaciloză, echinococoză
Hepatită interstiţială fibroasă
 Tumorile ficatului – expresii ale leucozei suine;
frecvenţă redusă

 Leziunile vezicii biliare şi ale canalului

coledoc:
◦ Calculi – colesterinici sau minerali
◦ Blocarea canalului coledoc cu ascarizi – icter
mecanic
◦ Edemul vezical (colecistita edematoasă) – GET,
microangiopatia dietetică, pesta porcină africană
 Lienoze protidice – dg. microscopic
 Necroze splenice la purcei – boala Aujeszky
 Infarcte roşii marginale – pesta porcină
 Splenite:
◦
hemoragică difuză (rujet acut) sau în focare (antrax)
◦
hemoragico-necrotică – salmoneloză acută
◦
purulentă – piobaciloză, streptococie
◦
limfohistiocitară – salmoneloză subacută şi cronică
◦
granulomatoasă – TBC, bruceloză, echinococoză
 Perisplenite – acute / cronice (caracter fibroplastic, fibros
sau fibroadeziv)
 Tumori – expresia leucozei suine (sarcoame)
Infarctul roşu lienal
 Anomalii renale:
 Aplazia, hipoplazia, rinichi inelari sau în potcoavă
 Chişti renali congenitali
 Chişti de retenţie urinară
 Nefroze:
◦ grasă – aflatoxicoză, ochratoxicoză, pestă
◦ protidică – toxiinfecţii, intoxicaţii
◦ gutoasă (guaninoza) – GET, ochratoxicoză, boli febrile
 N: depozite albicioase în bazinet; striaţiuni radiare albicioase la
vârful papilelor
 Tulburări circulatorii:
◦ Hemoragii renale – localizate în bazinet, subcapsular sau
perirenal – traumatisme, salmoneloză, pestă, intoxicaţii cu
cumarinice
◦ Infarcte albe renale – rujet cronic, pestă porcină
Chişti de retenţie urinară
Chişti de retenţie urinară
Steatoză renală
Guaninoză renală
Infarct alb renal
Infarct alb renal
Infarct alb renal
 Inflamaţii:
◦ Nefrita parenchimatoasă – intoxicaţii cu CuSO4, P, ochratoxine
◦ Glomerulonefrita hemoragică – rujet subacut
 N: pe fond congestiv, în zona corticală – hemoragii =
gămălie de ac
◦ Glomerulonefrita purulentă – piobaciloză,
streptococie
◦ Nefrita interstiţială:
 Hemoragică – pestă; N: aspect de ou de curcă
 Purulentă în focare – piobaciloză
 Limfohistiocitară - leptospiroză
◦ Nefrita granulomatoasă – bacterioze cronice, micoze
sistemice
Nefrită purulentă în focare mici
Abces renal
Abces renal
Abces renal
Nefrită interstiţială limfohistiocitară
Nefrită interstiţială limfohistiocitară
Nefrită interstiţială hemoragică
Nefrită interstiţială hemoragică
Nefrită interstiţială hemoragică
 Leziunile vezicii urinare:
◦ Hemoragii vezicale – pestă europeană şi africană,
rujet acut, intoxicaţii cu raticide, azotaţi
◦ Urocistita hemoragică – pesta porcină
 N: brâu roşietic localizat mai ales la colul vezicii; se
menţine după spălare

 Tumorile – nefroblastoame, localizări ale

leucozei suine
Urocistită hemoragică
 Hipoplazia şi atrofia tractusului genital
 Ovarosalpingite:
◦ seroase şi hemoragice – traumatisme, factori hormonali
◦ purulente – C. Pyogenes
◦ cronice (adezive) - bruceloză
 Endometrite:
◦ purulentă – germeni piogeni care complică retenţia
placentară sau sindromul MMA
◦ hemoragico-necrotică şi miliară granulomatoasă - bruceloză
 Cervicite, vaginite, vulvite – infecţii colibacilare,
streptococice
 Edemul vulvar - fusariotoxicoză
 Hipoplazia testiculară – genă autozomală recesivă
 Atrofia testiculară – senescenţă, hernie
igvinoscrotală
 Hiperemii, edeme, hemoragii – traumatisme
 Orhite:
◦ seroasă, hemoragică - traumatisme
◦ purulentă – germeni piogeni
◦ granulomatoasă – bruceloză; unilaterală
◦ fibroasă – tulburări circulatorii cronice, infecţii
nespecifice, bruceloză
 Tumori – rare – se dezvoltă pe celulele Leydig sau
Sertoli, pe epiteliul germinal
 Aplazia şi hipoplazia – ergotism la femele impubere
 Atrofia – disendocrinii, senescenţă
 Edemul – fusariotoxicoză
 Mamite:
◦ Hemoragică – “mamita nespecifică”
◦ Purulentă – piobaciloză, streptococie
◦ Fibroplastică – bruceloză
◦ Granulomatoasă – actinobaciloză, candidoză
 Tumori – adenoame, adenocarcinoame
 Dilataţii gastrice – indigestii prin supraîncărcare, timpanism
acut
 Ulcere gastrice – hiperaciditate
 Ulcere gastroesofagiene – carenţe în Zn, Se, vit. A, E,
stres
 Gastrite:
◦ Seroasă – boala edemelor, pasteureloză acută
◦ Serohemoragică – edemul malign (Cl. septicum)
◦ Hemoragică – salmoneloză acută, pestă, enterotoxiemie,
intoxicaţia cu NaCl
◦ Pseudomembranoasă – pestă, enterotoxiemie,
diplostreptococie, mucormicoză
◦ Purulentă – mai rară – piobaciloză
◦ Granulomatoasă – mai rară – micoze cronice
Ulcer gastric
Ulcer gastric
 Modificări topografice:
◦ Volvulus, torsiune, flexiune, invaginaţii
◦ Hernii, eventraţii
◦ Prolaps rectal
 Modificări volumetrice:
◦ Stenoze
◦ Ocluzii
◦ Dilataţii
 Edemul colonului helicoidal – boala edemelor
 Atrofia şi transparentizarea pereţilor jejuno-
ileali - TGE
Edemul colonului helicoidal – boala edemelor
Edemul colonului helicoidal – boala edemelor
Atrofia şi transparentizarea pereţilor jejuno-ileali
Atrofia şi transparentizarea pereţilor jejuno-ileali
 Inflamaţii:
◦ Duodenojejunita catarală – TGE – pH cecal acid
◦ Duodenojejunita cataral-hemoragică – colibaciloză,
pH cecal alcalin
◦ Duodenojejunita hemoragică – salmoneloză, pestă
acută
◦ Jejunita difteroidă difuză – enteroxiemie subacută -
cronică
◦ Tiflocolita hemoragică difuză - treponemoză acută
◦ Colită hemoragică – pestă
◦ Tiflocolita difteroidă în focare – pestă necomplicată
 N: aspect stratificat, concentric în pestă; nestratificat în
balantidioză
◦ Tiflocolita difteroidă difuză:
 N: pe fond cenuşiu-verziu al mucoasei – salmoneloză
 Pe fond brun al mucoasei – treponemoză
Colită hemoragică difuză
Colită hemoragică difuză
Colită hemoragică - aspect pe secţiune
Colită hemoragică difuză – aspect pe secţiune
Colită hemoragică difuză – aspect pe secţiune
Colită hemoragică difuză – steatoză hepatică
Tiflită difteroidă in focare
Tiflită difteroidă in focare
 Tulburări circulatorii:
◦ Hemoragii – traumatisme, pestă, raticide
◦ Edemul cerebral – boala edemelor, intoxicaţii

 Inflamaţii:
◦ Meningita fibrinoasă şi fibrino-purulentă – boala
Glässer
◦ Encefalita purulentă – piobaciloză, streptococie,
salmoneloză
◦ Meningoencefalita limfohistiocitară – viroze neurotrope
◦ Meningoencefalită eozinofilică – intoxicaţie cu NaCl
(diagnostic microscopic)
◦ Encefalita granulomatoasă – TBC, bruceloză,
candidoză
◦ Encefalita parazitară – cisticercoză, sarcosporidioză
 Atrofia musculară – policarenţe, boli cronice,
inactivitate
 Hemoragii – pestă, intoxicaţii cu P, raticide, traumatisme
 Miodistrofia de nutriţie (BMA) – carenţa în Se, vit. E
 Gangrena gazoasă – edemul malign (Cl. septicum)
 Miozite:
◦ Purulentă – piobaciloză, adm. i.m. A subst. Iritante
◦ Granulomatoasă – trichineloză, actinobaciloză
 Fracturile oaselor lungi – traumatisme
 Porfiria (boala oaselor verzi) – intoxicaţie cu Pb, As,
Cu
 Osteodistrofii condrocostale - rahitism
 – intoxicaţie cu Pb, As, Cu
 Osteomielosleroza – anemia feriprivă
◦ N: îngroşarea peretelui osos; îngustarea canalului medular;
reducerea măduvei osoase
 Osteite:
◦ Seroasă şi hemoragică – traumatisme
◦ Purulentă – piobaciloză
◦ Osteomielita granulomatoasă – TBC, bruceloză
◦ Osificantă – traumatisme, rujet cronic, micoplasmoză
 Tumori – peste 90% din cazuri = expresia leucozei suine
 N: mase slăninoase, cenuşii-roşietice, infiltrative în măduvă
Osteodistrofii condrocostale
Osteodistrofii condrocostale
 Epifizioliza şi ulcerele capetelor articulare –
osteofibroză, rujet, piobaciloză, streptococie
 Spondiloza
 Hidrartroza şi hemartroza – traumatisme, boli
infecţioase
 Artrita fibrinoasă – rujet subacut, cronic,
micoplasmoză
 Poliartrite:
◦ Fibrinohemoragică – pasteureloză subacută, cronică
◦ Fibrinopurulentă – streptococia sugarilor
◦ Fibrino-necrotico-purulentă – bruceloză
DIAGNOSTIC
NECROPSIC
DIFERENŢIAL ÎN
BOLILE TAURILELOR
Aspectul cadavrului

 HIPOTREPSIA
 Congenitală – viței de 20‐25 kg la naştere
 Et. – subnutriția cantitativă / calitativă a vacilor 
gestante
 Dobândită
 Et. – hipogalaxie, hipovitaminoze, stări diareice, 
înțărcare precoce etc.
 Leziunile pielii
 Hipercheratoza – carența în vit. A
 N: piele uscată, îngroşată
 Paracheratoza – carența în Zn şi vit. A – viței de 4‐6  săpt.
 N: piele moale, îngroşată sub formă de proeminențe care 
confluează
 Calozitățile – compresiuni de jug
 Eczema de borhot – aspect papulo‐veziculos
 Fotodermatoze – consum furaje bogate în principii 
fotodinamici + expunere animale depigmentate la RUV
 N: eritem, edem, gangrenă uscată
 Exanteme:
 veziculos şi veziculoeroziv – febra aftoasă, febra 
catarală malignă
 veziculopapulos / papulocrustos ‐ variolă
 Dermatite:
 nodulară – noduli pe membrele ant., mamelă, fără 
reacție lnn.
 actinobacilară – noduli izolați / conglomerați, cu reacție 
lnn.
 parazitară – Sarcoptes, Chorioptes, Psoroptes, 
Hypoderma, Ixodidae
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
FEBRA CATARALĂ MALIGNĂ
STOMATITA PUSTULOASĂ
PSEUDOVARIOLA BOVINĂ
 Tricofiția – forme:
 uscată – proeminențe circulare cu Ø = 2‐5 mm, cruste 
albicioase apoi cenuşii‐gălbui, placarde întinse (Ø = 1 
cm)
 furunculoasă – cruste cu crevase ← flora piogenă →
inflamație purulentă

 Papilomatoza cutanată – glanda mamară la adulte; 
gât, grebăn la tineret

 Omfaloflebite purulente sau gangrenoase ‐ viței
 Leziunile ţesutului conjunctiv
subcutanat şi limfonodurilor
 Icterul – leptospiroză, intoxicații, micotoxicoze
 Edeme:
 Cardiac – cianotic, decliv – prepectoral, salbă
 Serohemoragic – antrax, cărbune emfizematos
 Serofibrinos ‐ pasteureloză
 Limfonodulite:
 Seroase, serofibrinoase – pasteureloză
 Purulente – A. pyogenes, P. vulgaris., E. coli
 Granulomatoase – tuberculoză, actinobaciloză
 Hipertrofia tumorală a lnn. – LEB 
 Leziunile cavităţii toracice
 Pericardite:
 Necrotică – necrobaciloză
 Serofibrinoasă – cărbune emfizematos
 Fibrinoasă – pasteureloză, enterotoxiemie, salmoneloză
 Fibroadezivă – cronicizarea celorlalte forme
 Granulomatoasă – cazeoasă şi productivă ‐ TBC
 Pleurite:
 Necrotică – necrobaciloză
 Granulomatoasă – TBC, aspergiloză la tineret
 Fibroadezivă – cronicizarea formelor acute
 Pleurezii:
 Serohemoragică – cărbune emfizematos, pasteureloză septicemică
 Fibrinoasă – pasteureloză subacută – cronică, salmoneloză
 Purulentă – A. pyogenes
 Leziunile cavităţii abdominale
 Distopii intestinale – invaginații, volvulus, torsiune ceco‐colică, 
hernii, deplasarea abomasului
 Ascita – insuf. cardiacă, ciroză hepatică, tumori maligne, 
policarențe
 Hemoperitoneu – ruperea org., anevrisme, infarcte venoase
 Peritonite:
 Seroasă – enterotoxiemie anaerobă
 Serohemoragică – antrax, hepatita necrozantă
 Serofibrinoasă – streptococie, salmoneloză
 Fibrinoasă – chlamidioză + perihepatită fibrinoasă în fascioloză, 
 Purulentă – pericardita traumatică
 Granulomatoasă – TBC – forma cazeoasă şi perlată
Epiploită  veziculoasă  ‐ cisticercoza seroaselor
CISTICERCOZA SEROASELOR
Leziunile cordului
 Miocardoza  protidică – intox. grave
 Calcificarea endo‐ şi miocardului – hipercalcemie, 
hiperparatiroidism, hipomagneziemie
 Miocardite:
 Parenchimatoasă – febra aftoasă (cord tigrat), febra catarală malignă, 
toxicoze, intoxicații cu P, Cu, As
 Necrotică – necrobaciloză
 Hemoragico‐necrotică – cărbune emfizematos
 Supurativă – metastaze din endometrite puerperale
 Granulomatoasă – TBC, sarcosporidioză, cisticercoză
 Endocardite:
 Ulcerovegetantă – stafilococie, corinebacterioză
 Fibroasă – animale în vârstă
 Tumori – sarcoame atriale (LEB), fibroame, fibrosarcoame
Leziunile aparatului respirator
 Modificări volumetrice: 
 Atelectazie
 Emfizem pulmonar

 Rinite: 
 Catarală – rinita virotică a vițeilor
 Fibrinoasă – coriza gangrenoasă, rinotraheita infecțioasă
 Granulomatoasă – TBC, aspergiloză

 Laringotraheite:
 Veziculoasă – forma malignă a febrei aftoase
 Edematoasă – pasteureloză acută, PI3
 Hemoragică – rinotraheita infecțioasă
 Fibrinoasă – rinotraheita infecțioasă, coriza gangrenoasă
 Supurativă – germeni piogeni (metastazare / continuitate)
 Granulomatoasă – TBC, aspergiloză
 Bronhopneumonii:
 Necrotică – necrobaciloză viscerală
 Crupală – pasteureloză, pleuropneumonia 
contagioasă
 Fibrino‐hemoragică – pasteureloză, PI3
 Purulentă – germeni piogeni (metastaze, migrare 
corpi străini din rețea)
 Gangrenoasă – aspirație alimente, lichid ruminal, 
exsudate; pătrundere corpi străini
 Limfohistiocitară – PI3, adeno‐ şi reoviroze, 
chlamidioză, salmoneloză
 Granulomatoasă – TBC, echinococoză
 Tumori – expresia LEB
Leziunile ficatului
 Steatoza hepatică – intoxicații cu P, Cu, As, Pb
 Necroze areactive – intoxicația cu uree, aflatoxicoză

 – intoxicația cu uree, aflatoxicoză
 Ficatul muscad – pericardita traumatică, insuf. cardiacă
 Hepatite:
 Parenchimatoasă – stări toxice
 Necrotică – necrobaciloză viscerală, hepatita necrozantă
 Purulentă – metastaze din omfaloflebite, endometrite
 Fibroasă (ciroză) – aflatoxicoză transplacentară, fascioloză, 
cronicizarea tulburărilor circulatorii, degenerative şi inflamatorii
 Granulomatoasă – TBC, echinococoză
 Tumori – LEB; adenoame, carcinoame
NECROZE HEPATICE
HEPATITĂ PURULENTĂ
Leziunile splinei

 Splenite:
 Hemoragică – antrax, salmoneloză, 
diplostreptococie
 Purulentă – metastaze din endocardite 
ulcerovegetante, endometrite, omfaloflebite
 Limfohistiocitară – salmoneloză, hemosporidioze
 Granulomatoasă – TBC, bruceloză, micoze
 Perisplenite – fibroase sau fibroadezive
 Tumori – localizări ale LEB
Leziunile aparatului urinar
I. Leziunile rinichilor
 Nefroze:
 Grasă – intoxicații endo‐ şi exogene
 Gutoasă – dejecții de pasăre la gestante
 Amiloidă – imunopatii, tumori maligne, TBC
 Hialină – colisepticemie viței

 Hemoragii – intoxicație cu raticide anticoagulante, 
leptospiroză, traumatisme renale
AMILOIDOZĂ RENALĂ
NEFROZĂ LIPIDICĂ
INFARCT RENAL
NEFRITĂ PURULENTĂ
Inflamaţii:
1)  Glomerulonefrite:
 Chistică – staza distală a nefronului
 Hiperplazică – alergoze şi imunopatii
 Purulentă – infecții cu germeni piogeni
 Hemoragică – leptospiroză (faza inițială)

2) Tubulonefrita parenchimatoasă – intoxicații cu 
raticide, insecticide, uree, sulfat de Cu
3) Nefrite interstițiale:
 Hemoragică – leptospiroză, streptococie
 Purulentă – metastazare procese inf. din cord, ombilic, 
ongloane
 Limfohistiocitară – leptospiroză subacută, colibaciloză 
recurentă
 Fibroasă – calculoză, cronicizarea celorlalte forme
 Granulomatoasă – TBC, echinococoză, actinobaciloză

4) Pielonefrite – frecvente la femele
 Purulentă – inițial bazinet (pielită purulentă), → zona medulară 
→ zona corticală
II. Leziunile vezicii urinare
 Hemoragii – fuzarioză, febra catarală malignă

 Urocistite – infecții şi calculoză:
 Exsudative – catarale, fibrinoase, purulente, 
hemoragice
 Productive (hiperplastice) – chistice şi polipoase

 Hematuria cronică vezicală ‐ ferigă
 Leziunile aparatului genital femel
I. Leziunile tractului genital

 Infantilismul genital (hipoplazia tractului 
genital la juninci) – policarențe, hipotiroidism, CL 
persistenți, chişti foliculari

 Edemul tractului genital – estrogenismul micotoxic

 Vaginită necrotică ‐traumatisme
VAGINITĂ NECROTICĂ
II. Leziunile ovarelor
 Hipoplazia ovariană – predispoziție genetică, 
alimentație farcimonioasă
 Degenerescența chistică foliculară – însoțită de 
mucometru şi hidrometru
 Ovarita granulomatoasă – TBC 

III. Leziunile salpinxului
 Salpingite:
 Catarale – nespecifice
 Purulente – A. pyogenes
 Granulomatoase – TBC (salpingita miliară / nodulară)
 Fibroase – cronicizarea celorlalte forme
VI. Leziunile uterului
 Infarctizarea peretelui – torsiune, prolaps
 Inflamațiile uterului negestant – endometrite ‐
metrite:
 Catarale şi seroase – sindromul estrogenic
 Purulente – traumatizare ← distocii, retenții placentare, 
prolaps
 Cataral‐purulente – trichomonoză, campilobacterioză
 Gangrenoasă – germeni anaerobi
 Limfohistiocitară – leptospiroză, febra catarală malignă
 Granulomatoasă – TBC, mucormicoză genitală
ENDOMETRITĂ FIBRINO- NECROTICĂ
MASTITĂ GRANULOMATOASĂ
MASTITĂ NECROTICĂ
MASTITĂ NECROTICĂ - PE SECŢIUNE
 Inflamațiile uterului negestant – endometrite ‐ metrite:
 Hemoragico‐necrotică – bruceloză (avort în lunile 6‐8)
 Purulentă – A. pyogenes, Trichomonas foetus – cu piometru după 3 luni de 
la însămânțare
 Fibrino‐necrotică – Campylobacter fetus (avort în luna a 5‐a), micoze

V. Vulvovaginite:
 Necrotică şi pustuloasă – rinotraheita infecțioasă
 Seropurulente – trichomonoză
 Purulente ‐ germeni piogeni
 Crupale – coriza gangrenoasă
 Granulomatoasă ‐ TBC

 Tumori:
 Papilomatoza genitală
 Localizări ale LEB
Leziunile aparatului genital mascul

 Hipoplazia testiculară – genă recesivă, carența de Zn
 Metaplazia cornoasă a mucoasei epididimare –
hipovit. A
 Hiperemia şi hemoragiile testiculare –
traumatisme
 Orhite:
 Seroase şi hemoragice – traumatisme
 Granulomatoase – TBC, bruceloză, actinobaciloză
 Fibroase – cronicizarea formelor exsudative
○ atrofie şi scleroză testiculară
 Tumori – afectează celulele Sertoli, insulele Leydig, 
epiteliul germinativ, stroma conjunctivo‐vasculară
 Leziunile cordoanelor spermatice:
 Torsiunea
 Varicocelul – dilatarea vaselor spermatice
 Funiculita de castrație – infecția bontului cordonului 
testicular
 Leziunile organului copulator:
 Hematoame – pe fața dorsală a corpilor cavernoşi; et. traumatică
 Balanopostite:
 Catarale – trichomonoză
 Veziculo‐erozivă sau pustuloasă – rinotraheită inf.
 Purulentă – inf. piogene; prin cronicizare → fimoză şi parafimoză
 Tumori: papilomul şi fibropapilomul cu loc. pe mucoasa glandului / 
baza penisului
 Leziunile SNC
 Necroza cortexului cerebral – hipovit. B1 (tineret 4‐7 
luni la îngrăşat); localizare – lobii occipitali şi temporali

 Meningoencefalite:
 Hemoragică – antrax, botulism
 Tromboembolică – Haemophillus somnus
 Purulentă – germeni piogeni
 Granulomatoasă – TBC (M. bovis, rar M. tuberculosis)
Leziunile aparatului locomotor
I. Leziunile muşchilor
 Miodistrofia de nutriție (BMA) – hipovit. E şi hiposelenoză
 Hemoragii musculare – intoxicație cu raticide 
anticoagulante, uree, traumatisme, inf. septicemice
 Ruptura şi dezinserția tendonului lui Achile – tăuraşi –
dismetabolii, efort excesiv în timpul saltului pt. montă, forțaj 
productiv
 Tenosinovite:
 Serofibrinoasă – efort, traumatisme
 Fibrinoasă – micoplasmoză, bacterioze cronice
 Purulentă – traumatisme deschise, metastaze din uter, 
ongloane, ombilic
II. Leziunile oaselor
 Rahitismul (tineret) – hipovit. D, carența de P şi 
Ca

 Osteomalacia (adulte) – carența de P ← exces de 

tăiței uscați şi frunze de sfeclă, siloz de porumb 
etc.

 Osteoporoza – furaje de calitate inferioară, 
hiperparatiroidism, hiperestrogenism fiziologic şi 
micotoxic
 III. Leziunile articulaţiilor
 Eroziuni şi ulcere articulare – carențe, exces de 
histamină
 Hidartroza, hemartroza, hemohidartroza –
traumatisme
 Artrite:
 Seroase – intoxicații
 Serofibrinoase – micoplasmoză, streptococie
 Fibrinopurulentă – pasteureloză viței de 2‐4 luni
 Purulentă – metastaze procese septice uterine, 
endocardice, ombilicale
 Deformante – cronicizarea formenlor exsudative
Leziunile tubului digestiv
 Fluoroza dentară – pătarea şi tocirea neregulată a dinților, 
pierderea smalțului
 Glosita hiperplazică (“limba de lemn”) – actinobaciloză – infl. 
granulomatoasă difuză
 Stomatite:
 Veziculoase simple – furaje iritante, mucegăite, alterate
 Veziculoase sau veziculoerozive – febra aftoasă, stomatita 
veziculoasă
 Papuloasă – stomatita papuloasă a taurinelor
 Fibrinoasă – stări toxice, carențiale, candidoză, necrobaciloză
 Leziunile esofagului:
 Stenoze, dilatații
 Eroziuni şi ulcere liniare, cu baza brună şi inel congestivo‐hemoragic 
– boala mucoaselor
PAPILOMATOZĂ ESOFAGIANĂ
OBSTRUCŢIE ESOFAGIANĂ
Leziunile prestomacurilor
 Timpanismul ruminal:
 acut – consum de leguminoase proaspete
 cronic – subocluzii esofagiene, leziuni gastrointestinale
 Indigestia prin supraîncărcare (putridă) – furaje 
alterate, mucegăite, sau cu conținut redus de glucide
 Hipercheratoza – hipovitaminoză A
 Paracheratoza – iritații mecanice şi chimice, carența de 
Zn şi vit. A
 N: papile ruminale de culoare maronie
 Ruminite:
 Necrotică – necrobaciloză
 Veziculoasă şi veziculoerozivă – febra aftoasă, boala 
mucoaselor
 Hemoragică – infestație cu Trichostrongylus sp.
 Purulentă – ariste de orz + germeni piogeni
 Emfizematoasă – exces de borhot, furaje grosiere →
favorizează multiplicarea bacteriilor gazogene
 Edematoasă – reticuloperitonite, intoxicații endo‐ şi 
exogene
 Granulomatoasă – TBC, actinobaciloză, micoze 
(candidoză)
 Pseudopapilomatoasă
RUMINITĂ NECROTICĂ
 Reticulita şi reticuloperitonita traumatică

 Împâstarea foiosului – furaje tocate excesiv, furaje 
alterate, toxice, atonia prestomacelor

 Leziunile abomasului:
 Ulcerele peptice – stări carențiale, traumatisme, 
micoze, intoxicația cu Cu
 Abomasite:
 Catarală – furaje grosiere, iritante
 Hemoragică – fusariotoxicoză, stahibotriotoxicoză
 Fibrinoasă ‐ candidoză
RETICULITĂ TRAUMATICĂ
Leziunile intestinelor

 Enterite:
 Catarală – lipsită de specificitate
 Hemoragică – antrax, enterotoxiemie, salmoneloză acută, 
coccidioză, intoxixație cu As, uree, insecticide
 Crupală – boala mucoaselor, salmoneloză subacută
 Difteroidă – enterotoxiemie subacută şi cronică, boala 
mucoaselor
 Granulomatoasă difuză – paratuberculoză

 Tumori ale tubului digestiv – localizări ale LEB (abomas, 
peretele intestinal, lnn. mezenterice)
Enterita proliferativă
INFARCTIZARE
INVAGINAŢIE
 DIAGNOSTIC
NECROPSIC
DIFERENŢIAL ÎN
BOLILE OVINELOR
Aspectul general al cadavrului
 HIPOTREPSIA
 congenitală
 Et. – subnutriţia cantitativă / calitativă a oilor gestante
 dobândită – perinatală / tardivă
 Et. – hipogalaxie, hipovitaminoze, stări diareice etc.

 Cahexia – poliparazitism cronic (ex. fascioloză +

paramfistomoză)
Tetanos
Tetanos
 Leziunile pielii şi mucoaselor
aparente
 Alopecia – parazitoze, eczeme, exanteme
 Lanofagia – etiologie policarenţială
 Murdărirea trenului posterior cu fecale
albicioase – dizenteria mieilor
 Paracheratoza – carenţa în Zn şi vit. A – localizare
facială şi podală
 Exanteme:
 veziculo-eroziv şi crustos – F.A. – localizare
podală, mamară
 papulo-veziculo-crustos – variolă
 papulo-pustulo-crustos şi acantozic – ectima
contagioasă
Exantem papulo-pustulo-crustos şi
acantozic – ectima contagioasă
Exantem papulo-pustulo-crustos şi acantozic –
ectima contagioasă
Murdărirea trenului posterior cu fecale albicioase –
dizenteria mieilor
Diaree în jet în Cryptosporidioză
 Dermatite:
 pustulo-crustoasă – dermatofiloză – localizare facială şi
dorso-lombară
 Dg. diferenţial faţă de miaza cutanată
 veziculo-pustuloasă – migraţia larvelor de strongiloizi – loc.
toraco-lombară ventrală
 parazitară – Sarcoptes, Chorioptes, Psoroptes

 Putrezirea călcâielor – Bacteroides nodosus şi F.

necrophorum
 N: pododermatite supurative

 Stomatite:
 veziculoasă – F.A., stomatita veziculoasă
 ulceroasă – febra catarală, boala limbii albastre
 crupală – candidoză
 difteroidă – prin infectarea plăgilor din ectima contagioasă cu
F. necrophorum; febra catarală malignă
Stomatită ulceroasă – boala limbii albastre
Glosită ulceroasă – boala limbii albastre
Glosită necrotică
Leziuni linguale stadiale in ectima contagioasă
–

Leziuni mixte ectima contagioasă-candidoză

Leziunile ţesutului conjunctiv subcutanat,
limfonodurilor și timusului
 Hemoragii timice – pasteureloză septicemică
 Icterul – fascioloză, leptospiroză, intoxicaţii
 Edeme:
 generalizat – boli cardiace şi pulmonare cronice
 decliv – fascioloză
 cefalic – infectarea plăgilor (edemul bacterian al capului la
berbeci); stahibotriotoxicoză
 Infiltraţii seroase şi serohemoragice – antrax,
febră catarală malignă, cărbune emfizematos
 Limfonodulite:
 cazeoase – yersinioze
 hiperplazice – salmoneloză, hemosporidioză
 granulomatoase –actinobaciloză
 Tumori – leucoza ovină – afectate lnn. mandibulare, inghinale
şi poplitee
Hemoragii timice – pasteureloză septicemică
 Mamite:
 cataral-purulente – agalaxia contagioasă
 purulente – mamită micoplasmică cronică, inf. cu
C. pyogenes şi C. ovis
 gangrenoase – “răsfugul negru” – S. aureus
 granulomatoase – Candida albicans
 fibroplastice – cronicizarea mamitelor acute,
exsudative
Mamita gangrenoasă
Mamita gangrenoasă
 Leziunile cavităţii abdominale,
toracice şi pericardice
 Anemia – policarenţe, poliparazitism, hemosporidioze
 Diateza hemoragică – antrax, F.A., pasteureloză;
intoxicaţii cu CCl4, CuSO4; theilerioză

 Colecţii neinflamatorii (ascită; hidrotorax,

hidropericard) – fascioloză cronică
 Peritonite:
 Seroasă – enterotoxiemie anaerobă, Bradsot
 Serohemoragică – antrax
 Serofibrinoasă – enterotoniemie anaerobă
 Fibrinoasă – migraţii parazitare masive
 Fibrinopurulentă – streptococie
 Granulomatoasă – paratuberculoză
 Pleurite:
 necrotică – necrobaciloză viscerală
 granulomatoasă – paratuberculoză
 Pleurezii:
 Serofibrinoasă – enterotoxiemie + chlamidioză
 Fibrinoasă – pasteureloză, streptococia mieilor
 Purulentă – C. ovis, streptococie
 Pericardite:
 necrotică – necrobaciloză viscerală
 seroasă – cărbune emfizematos, enterotoxiemie
 serohemoragică – antrax
 fibrinoasă – pasteureloză subacută
Pericardita fibrinoasă – pasteureloză subacută
Pleurită fibrinoasă - Pasteureloză
Leziunile cordului
 Calcificarea endocardului – hipercalcemie,
miopatia nutriţională, micotoxicoze
 Hemoragii subendocardice si subepicardice –
enterotoxiemie , salmoneloză acută, colibaciloza
septicemică
 Necroza ceroasă (tip Zenker) – miopatia de nutriţie la
tineret (carenţă în vit. E şi Se)
 Miocardite:
 Parenchimatoasă – febra aftoasă (cord tigrat)
 Necrotică – necrobaciloză viscerală
 Purulentă – listerioză şi streptococie la miei
 Endocardita ulcerovegetantă – listerioză la adulte,
Streptococcus fecalis la miei
Hemoragii subepicardice
Hemoragii subepicardice
Endocardita ulcerovegetantă
–
Leziunile aparatului respirator
 Laringotraheite:
 edematoasă – pasteureloză
 difteroidă – necrobaciloza mieilor
 catarală – nespecifică; viroze

 Congestia pulmonară – microclimat viciat,

variaţii bruşte de temperatură

 Edemul pulmonar:
 neinflamator – de stază
 inflamator – toxiinfecţios
Laringotraheită edematoasă
 Bronhopneumonii:
 necrotică – necrobaciloză viscerală
 crupală sau fibrinoasă – pasteureloză,
streptococie miei
 purulentă – streptococie, limfadenită cazeoasă,
necrobaciloză
 gangrenoasă – aspiraţie alimente, lichide,
exsudate; paralizia muşchilor de deglutiţie în
miopatia de nutriţie
 Limfohistiocitară – viroze pneumotrope (PI3, reo-
şi rotaviroze neonatale la miei), chlamidioză,
Maedi visna
 Lobulară- parainfluență ovină
 granulomatoasă – aspergiloză, mucormiază
 parazitară – echinococoză, dictiocauloză,
protostrongilidoză, cisticercoză

 Tumori – adenomul pulmonar adenomatoza

pulmonară a oilor, leucoză
Edemul pulmonar - echimoze subpleurale
Bronhopneumonia fibrinoasă – pasteureloză
Bronhopneumonia fibrino-hemoragică pasteureloză
Bronhopneumonia purulentă
Bronhopneumonia purulentă
Bronhopneumonie lobulară- Parainfluență
(aspect la suprafață)
Bronhopneumonie lobulară - Parainfluență
(aspect pe secțiune)
Pulmon ovină – Parainfluență
Celule gigante – col. HEA x 40
Bronhopneumonie interstițială cronică – Maedi visna
Bronhopneumonie interstițială cronică – Maedi visna
complicată cu bronhopneumonia catarală
micoplasmică
Bronhopneumonie parazitară - Cysticercoză
Bronhopneumonie verminoasă - dictiocauloză
Bronhopneumonie verminoasă - dictiocauloză (aspect
pe secțiune)
Bronhopneumonie granulomatoasă - Echinococooză
Adenomul pulmonar
Adenomul pulmonar
Adenomul pulmonar – aspect pe secțiune
Adenomul simplu – Adenomatoza pulmonară
Col. HEA x 40
Adenomul papilifer – Adenomatoza pulmonară
Col. HEA x 40
Leziunile ficatului şi vezicii biliare
 Distrofii glucidice – excese alimentare- sistem intensiv
 Distrofii lipidice – toxiemia de gestaţie; intoxicaţii
 Necroze areactive – intoxicaţia cu Se, aflatoxicoză
 Retenţia de pigmenţi biliari - leptospiroză, enterotoxiemie
 Hemoragii subcapsulare hepatice– colibaciloza
septicemică
 Hepatite:
 parenchimatoasă – stări toxice
 necrotică miliară – salmoneloză, listerioză (fetuşi +
nou-născuţi), paratuberculoză la miei, pasteureloza
septicemică
 necrotică în focare mari – necrobaciloză viscerală,
hepatită necrozantă
 aposteomatoasă – listerioză septicemică la nou-
născuţi, streptococie miei, metastazarea
pododermatitei purulente,metastazarea omfaloflebitelor
 granulomatoasă – paratuberculoză (miliară), TBC
(focare mari) Chistica în hidatidoză
 fibroasă – ciroza hepatică- cronicizarea formelor acute;
fascioloză cronică cysticercoza viscerală
Distrofia glucidică
Distrofia lipidică
Hemoragii subcapsulare hepatice
Necroze miliare hepatice
Necroze miliare hepatice
Necroze hepatice în focare mari – Clistridium Novyi tip B
Abcese hepatice - metastazarea omfaloflebitelor
Necroze hepatice - Necrobaciloză
,

Hepatita fibroasă cysticercoza viscerală –leziuni

cauzate de larve in migratie
Hepatita fibroasă - cysticercoza viscerală –leziuni cauzate de
vezicule
cysticercoza seroaselor
Ficat cu fascioloză - examen pe sectiune
Fasciola hepatica
Ciroza hepatică
Hepatită granulomatoasă chistica în hidatidoză
Leziunile splinei
 Hemoragii splenice – pasteureloză
septicemică
 Splenite:
 Necrotică – necrobaciloză
 Hemoragică – antrax, salmoneloză,
hemosporidioze
 Purulentă – streptococie miei, limfadenită
cazeoasă
 Hipeplazică:
 în focare – salmoneloză miei
 difuză - hemosporidioză
Hemoragii splenice – pasteureloză septicemică
Splenită hemoragică - antrax
Leziunile aparatului urinar
 Nefroza grasă toxiemia de gestaţie; intoxicaţii,
colibaciloză sepcicemică
 Urolitiază– îngrășătorii

 Nefrite:
 Hemoglobinurică – intoxicație cronica - Cu
 hemoragică – toxicoze; boli infecţioase
 purulentă – streptococie, listerioză
 limfohistiocitară – leptospiroză; adenoviroze

 Nefrita toxică acută – intoxicaţii (CCl4,

CuSO4, fenotiazină); enterotoxiemie cu Cl.
perfringens tip D (boala rinichiului moale)
Urolitiază
Rinichi polichistic
Nefroza grasă
Distrofie renală severă (boala rinichiului moale)
Enterotoxiemie – Cl. perfringens
Necroze tubulare – intoxicatia cu plante ce contin Tanin
Nefroze tubulare – intoxicatia cu plante ce contin oxalati
Nefrită hemoglobinurică – intoxicație cronica - Cu
Nefrită hemoragică
Nefrită purulentă
Nefrită interstițială cronică
 Leziunile aparatului genital femel
 Edemul vulvo-vaginal – estrogenismul micotoxic

 Vulvovaginita granulomatoasă – micoplasmoză

 Metrite:
 necrotică şi purulentă – listerioză, campilobacterioză,
chlamidioză
 hemoragico-necrotică – avort infecţios
 limfohistiocitară – leptospiroză
Leziunile aparatului genital
mascul
 Atrofia testiculară – subnutriţie, carenţa în
vitamina E, senescenţă

 Hiperemia şi hemoragiile testiculare –

traumatisme

 Orhiepididimita granulomatoasă – Br. ovis

(orhiepididimita infecţioasă a berbecilor)

 Tumori– afectează celulele Sertoli, insulele

Leydig, epiteliul germinativ
Orhiepididimita infecțioasă - Corynebacterium
 Leziunile SNC

 Polioencefalomalacia (necroza cortexului

cerebral) – hipovit. B1
 Necroze cerebrale - necrobaciloză
 Ataxia enzootică (ramolismentul galben) –
hipocuproză, exces de sulfaţi şi molibden

 Meningoencefalite:
 hemoragică – antrax, colibaciloză septicemică
 purulentă – streptococie, listerioză
 parazitară (chistică) – cenuroză
Necroze cerebrale - necrobaciloză
Meningoencefalită hemoragică
Colibaciloză septicemică
Meningoencefalită hemoragică
Meningoencefalită purulentă
Meningoencefalită purulentă
Abces cerebral
Meningoencefalită parazitară –Cenuroză – forma
acută
Meningoencefalită parazitară –Cenuroză – forma
cronică
Leziunile aparatului locomotor
 Calcificarea tendoanelor şi ligamentelor –
exces de calciu
 Miodistrofia de nutriţie (BMA) –
hipovitaminoză E, hiposelenoză, carenţa în
a.a. Sulfuraţi, exces de acid linoleic
 Artrite:
 serofibrinoase – micoplasmoză (agalaxia
contagioasă)
 fibrinoase – chlamidioză, colibaciloză
septicemică
 fibrinopurulentă – rujet, colibaciloză
 purulentă – streptococie, colibaciloză
Miodistrofia de nutriţie - BMA
Miodistrofia de nutriţie - BMA
Artrită fibrinoasă – colibaciloză septicemică
Artrită fibrinopurulentă – colibaciloză
 Leziunile tubului digestiv
postdiafragmatic
 Torsiunea stomacului – obstrucţia pilorului cu
lanobezoare
 Hemoragii la nivelul stomacului – colibaciloza
septicemică

 Paracheratoza si hipercheratoză ruminală – carenţa

de Zn şi vit. A

 Hemoragii şi necroze ruminale –

stahibotriotoxicoză
 Ulcere ruminale – acidoză ruminală

 Ruminita, reticulita şi omasita fibrinoasă –

candidoză
Hemoragii la nivelul stomacului
 Paracheratoza, hipercheratoză ruminală (stanga)– aspect normal
(dreapta)
Ulcere ruminale
Hemoragii ruminale
Fitobezoare
Trichobezoare
 Abomasite:

 edemul abomasului --- colibaciloza endotoxică

 emfizematoase – Bradsot
 hemoragico-necrotice – Bradsot – Clostridium
perfringens
 granulomatoase difuze – paratuberculoză
Abomasita hemoragică
Abomasita hemoragică
Edemul abomasului – abomas gol

Colibaciloza endotoxică
Enterite:

•catarale – nespecifice (diaree neonatală cu reo- şi

rotavirusuri; enterotoxiemie colibacilară şi anaerobă;
parazitoze(cryptosporidioză, coccidioză)

•hemoragice – enterotoxiemie anaerobă, febra

catarală malignă, salmoneloză, candidoză,
colibaciloza endotoxică, colibaciloza septicemică

•difteroide – enterotoxiemia anaerobă (subacută)

•granulomatoasă difuză cu limforeticulită hiperplazică

mezenterică – paratuberculoză
 Enterită catarală cronică hipertrofică -
coccidioză
 Enterită catarală cronică hipertrofică –formatiuni
polipoase - coccidioză
Coccidioză intestinală – examen histopatologic
Enterită granulomatoasă difuză
Enterita Colibacilară
Enterită catarală – coaguli de lapte în
stomac

colibaciloză
Enterită catarală – colibaciloză
Enterită catarală – colibaciloză
Enterita catarală – dizenteria mieilor
Enterita catarală, aspect pe sectiune – dizenteria mieilor
Enterita catarală - cryptosporidioză
 Enterita hemoragică

Colibaciloză endotoxică
,

Enterită hemoragică
Colibaciloza septicemică
Enterită hemoragică – aspect pe sectiune
 Enterită hemoragică
Colibaciloza septicemică
 Aspect comparativ
Enterotoxiemie (stanga) – Colibaciloză (dreapta)
Infecție mixta –(Escherichia coli si Clostridium septicum)

Colibaciloză si Enterotoxiemie
 Infecție mixtă
Cryptosporidioză - colibaciloză
 Infecție mixtă
Cryptosporidioză - coccidioză
Timpanism intestinal – Clostridium perfringens
 HIPOTREPSIA:
◦ Congenitală – mânji de 20-25 kg la naştere
 Et. – subnutriţia calitativă + cantitativă a iepelor
gestante
◦ Dobândită – hipogalaxie, hipovitaminoze, stări
diareice etc.
 RETRACŢIILE TENDINOASE:
◦ congenitale
◦ dobândite (post-traumatice)
 Alopecia – ergotism cronic
 Urticaria – alergoze
 Escoriaţii, escare, gangrene uscate – decubit
prelungit
 Foliculita şi acneea – infectarea rosăturilor de
ham cu stafilococi
 Dermatita flegmonoasă (pe torace, membre,
abdomen) – infectarea microtraumatismelor pielii cu
strepto-, stafilococi, F. necrophorum, în anotimpurile
umede şi reci
 Tricofiţia:
◦ T. verrucosum – placarde hipercheratozice cu
exfolieri şi depilări
◦ T. equinum – aspect de “păr mâncat de molii”
 Parazitoze:
◦ Habronemoza – plăgi estivale
◦ Parafilarioza – “sângerări de vară”
◦ Râia sarcoptică – dermatită papulo-veziculoasă
 Omfalite şi omfaloflebite – flegmonoasă /
gangrenoasă
 S. abortus equi – infecţie transplacentară
 Str. zooepidermicus – infecţie post-natală
 Laminita aseptică – hiperhistanemie
 Dermatita gangrenoasă -coronară - F. necrophorum
 Hemoragii conjunctivale – leptospiroză, AIE,
arterita virotică
 Oftalmia periodică(uveita cronică recurentă) –
leptospiroză cronică
 Conjunctivita granulomatoasă - habronemoză
 Aspect de “cap de hipopotam”stahibotriotoxicoză
 Stomatite:
◦ Veziculo-pustuloasă – variola bucală
◦ Crupală – candidoză la mânji
◦ Ulcerativă – intoxicaţii cu Hg, Pb
Uveita cronică recurentă
Conjunctivita granulomatoasă - habronemoză
 Icterul şi subicterul – AIE, leptospiroză
 Edeme ale membrelor – stază venoasă,
leptospiroză, anazarcă
 Flegmonul cefei şi grebănului – infecţii şi
oncocercoză cervicală
 Limfangită granulomatoasă – morvă, TBC
◦ Limforeticulite:Hemoragice – stahibotriotoxicoză
◦ Purulente – gurmă
◦ Granulomatoase – TBC (aspect slăninos)
 Tumori – papilomatoza
Papilomatoza auriculară
Papilomatoza auriculară
Papilomatoza auriculară
 Diateza hemoragică – AIE, gurmă, arterita virotică
 Peritonite:
◦ Seroasă – colibaciloză
◦ Serofibrinoasă – setarioză acută
◦ Purulentă – omfaloflebite la mânji
◦ Stercorală – ruptura stomacului / intestinelor
 Pleurezii:
◦ Seroasă / sarofibrinoasă – gurmă, arterita virotică
◦ Serofibrinoasă / fibrinopurulentă – pneumonia virală
◦ Fibrinoasă – streptococie
◦ Purulentă – rhodococoză, gurmă septicemică
 Pericardite:
◦ Seroasă – arterita virotică
◦ Fibrinoasă – rinopneumonie
◦ Purulentă – infecţii piogene, gurmă
 Dilataţia cardiacă – AIE, scleroze pulmonare
 Tromboza arterială - septcemii
 Miocardoza protidică – intoxicaţii, leptospiroză
 Infarctul miocardic - – AIE subacută (24,4%),
arterita virotică
 Miocardoscleroză – cronicizarea proceselor
acute
 Pericardită fibrinoasă - pasteureloză
 Miocardite:
◦ Purulentă – gurmă, streptococie
◦ Hiperplazică – hipersensibilizări alergice
 Calcificarea endocardului - hipercalcemie,
hiperparatiroidism, hipervitaminoză D
 Sufuziuni subendocardice – stari toxice,
septicemii
 –Endocardite:Ulcerovegetantă – AIE, gurmă,
streptococie
◦Parazitară – S. Vulgaris
N: noduli cazeoşi/calcificaţi pe apexul ventriculului St.
Calcificari endocardice
Sufuziuni subendocardice
Tromboza arterială
Cicatrici miocardice postinfarctul
Miocardoscleroză
Pericardită fibrinoasă - pasteureloză
Endocardită ulcerovegetantă
Endocardită ulcerovegetantă
 Hemiplegia laringiană– atrofia m. cricoaritenoizi
 Infarct roşu pulmonar
 Laringotraheita catarală– viroze, microclimat viciat
 Emfizemul alveolar cronic – efort prelungit la cai cu tubul
digestiv supraîncărcat
 Edemul pulmonar – tetanos, AIE
◦ BronhopneumoniiNecrotică – necrobaciloză
◦ Fibrinoasă – rinopneumonia mânjilor
◦ Purulentă – gurmă, bronhopneumonia infecţioasă
◦ Hiperplazică – pneumonia cu adenovirus a mânjilor
◦ Granulomatoasă – TBC, morvă
◦ Parazitară – Habronema spp., Strongylus spp.
 Carcinom bronhoalveolar
Emfizemul pulmonar alveolar cronic
Infarct roşu pulmonar şi edem
Abcesul pulmonar
Carcinom bronhoalveolar
 Amiloidoza – la cai fol. pt. obţ. de seruri
hiperimune
 Hemoragii şi infarcte – arterita virotică, AIE
 Splină de stază - AEI
 Splenomegalia – AIE (acută şi subacută),
metastazarea melanosarcoamelor
 Splenite:
◦ Hemoragică difuză – babesioze
◦ Hemoragico-necrotică – antrax
◦ Purulentă – gurmă, streptococie mânji
◦ Hiperplazică – salmoneloză, fusariotoxicoză
◦ Granulomatoasă – TBC (rară)
Splină de stază - AEI
 Hemosideroza – AIE
 Hepatoza grasă – intoxicaţii diverse, leptospiroză
 Ficatul de stază – AIE
 Necroze areactive – stahibotriotoxicoză
 Hepatite:
◦ Parenchimatoasă – hepatită virală, intoxicaţii
◦ Necrotică – necrobaciloză, rinopneumonie
◦ Purulentă – gurmă, streptococie, piosepticemie
◦ Fibroasă – cronicizare forme degenerative, circulatorii
şi inflamatorii
◦ Granulomatoasă – TBC, morvă
 Tumori hepatice – adenoame, adenocarcinoame primare
sau ca metastaze (7-8%)
Ficatul de stază – forma acuta
Ficatul de stază – forma cronica
 Urolitiază
 Cistită necrotică
 Ureterită necrotică
 Steatoza renală – intoxicaţii, boli toxico-septice
 Amiloidoza renală – hiperimunizări
 Hemoragii subcapsulare – intoxicaţii cu
oxicumarină
 Glomerulonefrita purulentă – gurmă,
streptococie, piosepticemie
 Nefrita interstiţială hemoragică – leptospiroză
subacută
A.Urolitiază B. Calculi la nivelul vezicii urinare
Cistită necrotică
Ureterită necrotică
 Pielonefrita purulentă –floră polimicrobiană
 Hidronefroza – obliterare uretere
 Urolitiaza
 Calculoza vezicală – însoţită de urocistite şi
uneori de obstrucţii ale uretrei la armăsar (la
nivelul flexurii ischiadice)
 Urocistita hemoragică – toxine produse de
Puccinia sp. şi Uromices sp.
 Abces ovarian – germeni piogeni
 Chisturi ovariene:
◦ Foliculare (seroase, sero-hemoragice, hemoragice) –
evoluează concomitent cu edemul vulvei şi hiperplazia
endometrială – LH insuficient
◦ Luteale – absenţa LH
 Hemoragii ovariene – infecţii, intoxicaţii, post-
traumatice
 Placentite seroase / hemoragice –salmoneloză,
rinopneumonie
 Placentite necrotice - infecţioase
 Exantemul pustulo-vulvar – variolă, exantemul coital
Placentită necrotică
Abces ovarian
Exantemul pustulo-vulvar – exantemul coital
 Orhite:
◦ seroase şi hemoragice – contuzii
◦ orhite şi periorhite purulente – salmoneloză, gurmă,
postoperator (castrare)
◦ Fibroase– cronicizarea celor exsudative, scleroză
testiculară
◦ Septică - septicemii
◦ granulomatoase - TBC
 Balanopostite – posttraumatice
◦ catarale
◦ veziculo-pustuloase – durină
-- parazitare - Habronemoză

Orhită şi peritonită septică
Balanopostită parazitară - Habronemoză
 Fimoza – îngustarea inelului prepuţial →
impiedică descoperirea glandului
◦ congenitală
◦ dobândită - postinflamatorie
 Parafimoza – strâmtarea prepuţului caudal de
gland → penisul nu mai revine în teaca
prepuţială
 Exantemul pustulos – pe gland, penis, furou
◦ exantemul coital, variolă
 Fracturi osoase – închise / deschise
 Rahitismul, osteomalacia, osteofibroza –
aceleaşi cauze ca la celelalte specii
◦ Artrite:deformante şi anchilozante – factori
traumatici şi infecţioşi
◦ poliartrite fibrinoase – natură alergică
 Edem gelatinos - muscular - anazarca
 Hematom muscular
 Mioglobinuria paralitică- alimentaţie hiperglucidică
apoi efort, frig, hipovit. E, B1, hiposelenoză
◦ N: necrobioză şi ruperea fibrelor musculare cu
expulzarea mioglobinei pe cale renală
Edem gelatinos - muscular - anazarca
Hematom muscular
 Colesteatoza plexurilor coroide– la caii bătrâni
 N: noduli de 1-3 cm → compresiuni pereţi ventriculari
 Insule de fetalizare la nivelul măduvei osoase-
A.E.I.
 Hemoragii ale subst. nervoase – traumatisme,
meningoencefalite inf.
 Encefalomalacia – micotoxine nedeterminate
 Encefalite:
◦ hemoragice – arterita virotică
◦ purulente – sterptococie
◦ limfohistiocitare – viroze neurotrope, toxoplasmoză
Insule de fetalizare la nivelul măduvei
osoase- A.E.I.
 Dilataţia stomacului– intoxicaţii, modificări
topografice
 Ulcere esofago-gastrice - paracheratoză
 Gastrite:
◦ catarală – intoxicaţii, parazitoze, corpi străini
◦ difteroidă – aspergiloză
◦ aposteomatoasă – gurmă, gasterofiloză,
parascarioză
◦ hemoragică – traumatică
◦ hipertrofică – cronicizarea formelor exsudative
◦ granulomatoasă - habronemoză
Ulcere esofago-gastrice - paracheratoză
Ulcere esofago-gastrice – paracheratoză
Imagine de detaliu
 Distopii intestinale – volvulus, invaginaţii,
torsiuni, flexiuni
 Coprostaza – sabloza, consum de frunze
uscate, arbuşti
 Hemomelasma ilei – strongylus vulgaris
 Enterite:
◦ catarală – colibaciloză mânji
◦ hemoragică – arterita virotică, salmoneloză, antrax
◦ difteroidă – intoxicaţii cu ricin, aspergiloză, arterita
virotică
◦ purulentă – streptococie
◦ granulomatoasă – diareea cronică
Hemomelasma ilei
Volvulus şi infarctizare
Volvulus şi infarctizare
Infarctizare produsă de un lipom pediculat
Enterita granulomatoasă
Gasterofili şi ulcere la nivelul mucoasei esofagogastrice
 Traumatismele – complex de reacţii locale
şi generale prod. în timpul vieţii ca
răspuns la acţ. unor fact. mecanici a
căror forţă depăşesc gradul de
adaptabilitate a ţesuturilor şi organelor
asupra cărora acţionează.
 Leziunile traumatice – modificări
structurale instituite la locul de acţiune al
factorilor traumatici.
 Focarul traumatic– ansamblu de modificări
anatomice, histologice şi citologice care se instituie
şi evoluează la nivelul unui ţesut sau organ în care
acţionează factorii mecanici.

 Expertiza medico-legală diferenţiază leziunile

traumatice de leziunile produse de alţi factori
patogeni biotici sau abiotici.

 Leziunile traumatice
- închise sau contuzii
- deschise sau plăgi
 Expertiza medico-legală a
contuziilor
 Contuzia – leziune traumatică închisă
caracterizată prin infiltrare serohemoragică,
dilacerare, strivire, zdrobire a ţesutului
subcutanat fără exista o soluţie de
continuitate a pielii.
 Etiologia
- lovituri cu corpuri dure
- izbirea unor părţi ale corpului de obstacole dure
- harnaşamente neajustate
Clasificarea contuziilor:

- contuzii de gradul I - rupturi capilare, echimoze sau

peteşii cu cantitate mică de exudaţie seroasă.

- contuzii de gradul II - rupturi de vase mijlocii şi mari

cu infiltraţii hemoragice, colecţii serosanguinolente
şi hematoame în ţesutul conjunctiv subcutanat.

- contuzii de gradul III – distrucţii tisulare şi modificări

locale intense şi profunde, striviri de ţesuturi,
rupturi de vase şi hemoragii intinse.

- contuzii de gradul IV – terciuirea ţesuturilor şi a

organelor afectate.
Expertiza medico-legală a contuziilor
de gradul IV

-Se caract. prin terciuirea ţesuturilor şi organelor

afectate, identificarea macroscopică a structurii fiind
imposibilă.

- Pot fi însoţite de comoţie cerebrală, hemoragii

interne, rupturi de organe, gangrenă gazoasă şi în
final de şoc traumatic letal prin resorbţia de toxine
din focarul traumatic -
Expertiza medico-legală a
contuziilor : evoluţie şi consecinţe

- Contuziile de gradul I se termină de regulă

prin rezoluţie.
- Contuziile de gradul II prin induraţie.
-Contuziile de gradul III şi IV prin supuraţie,
gangrenă şi şoc letal toxic.
- Evoluţia şi consecinţele acestora asupra
vieţii animalului sunt în funcţie de gradul
contuziei dar şi regiunea anatomică afectată.
 Plăgile – leziuni traumatice deschise
produse de agenţi mecanici ascuţiţi, fact.
fizici sau chimici a căror acţiune determină
întreruperea continuităţii pielii sau
mucoaselor cu ţesuturile subadiacente.
 Clasificare
› D.p.d.v. anatomoclinic: superficiale, profunde, simple,
supurate, complicate, otrăvite, virulente.
› După acţiunea agenţilor vulneranţi: plăgi produse de
agenţi mecanici, fizici, chimici.
› După regiunea anatomică: plăgi ale capului, gâtului,
membrelor, trunchiului, membrelor.
› După numărul lor : unice sau multiple.
› După adâncime : superficiale, profunde şi
penetrante.
› După timpul scurs de la producerea lor :
recente şi vechi.
 Marginile lor sunt neregulate, zdrenţuite, infiltrate
cu cuaguli de sânge.
 Conţinutul lor este reprezentat prin ţesuturi
zdrobite îmbibate cu sânge şi corpi străini.
 Ţesuturile zdrobite generează toxine – moarte prin
şoc traumatic.
 Medicul veterinar - trebuie să determine gravitatea
proceselor lezionale, vechimea acestora, natura
corpului contondent, numărul focarelor contuzive şi
caracterele acestora, influenţa asupra stării de
sănătate şi utilitate a animalului.
  EXPERTUZA MEDICO-LEGALĂ A
PLĂGILOR PRIN TĂIERE
- Sunt leziuni traumatice deschise produse de
obiecte tăioase ce determină discontinuitate
tisulară.

- conţinutul plăgilor recente este reprezentat prin

cuaguli de sânge rezultaţi prin secţionarea
vaselor.

- în plăgile mai vechi de 48 ore încep procesele de

cicatrizare.

- uneori pot fi penetrante ducând la deschiderea

cavităţii abdominale sau toracice.
 Produse de agenţi vulneranţi ascuţiţi care
pătrund în profunzimea ţesuturilor generând
traiecte a căror forme şi dimensiuni
corespund agentului cauzal.

 Pot fi de profunzime şi de suprafaţă.

 Cele penetrante pot fi cauzatoare de moarte

rapidă, sau prin infectare pot produce
gangrenă gazoasă sau tetanos.
 EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ A PLĂGĂLOR
SPINTECATE SAU DESPICATE
 Sunt produse de agenţi vulneranţi tăietori
sau îndepărtători , topor , secure.
 Au formă lineară şi margini netede.
 Medicul veterinar va trebui să precizeze
forma, dimensiunea, aspectul şi numărul
acestora.
  EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ A
PLĂGILOR PRIN SMULGERE SAU
RUPERE
 Se formează prin tracţiuni bruşte şi
puternice asupra ţesuturilor.
 Pot fi superficiale şi profunde.
 Ambele au margini neregulate şi baza cu
numeroase anfractuozităţi.
 Se produc prin lupte între diferite animale.
 În general aspectul plăgilor diferă după
specia care le-a produs.
 Muşcătura de câine este o plagă complexă
produsă de canini prin înţepare, rupere,
sfâşiere.
 Muşcătura de cal lasă amprentele incisivilor
celor două arcade dentare.
 Muşcătura de porc este o plagă prin
despicare, rupere şi smulgere cu ajutorul
caninilor.
 Sunt produse prin muşcătură sau înţepare de
către unele specii producătoare a unor toxine
letale: reptile, viespi, albine etc.
 Muşcătura de viperă se caracterizează prin
puncte hemoragice înconjurate de un edem
invadant. Moartea se produce prin toxiemie în
câteva minute la animale de talie mică sau până
la câteva zile la animale de talie mare.
 Înţepăturile de insecte se traduc prin tumefacţii
difuze ale regiunilor afectate, însoţite de
hiperemie, hemoragii şi uneori edem pulmonar.
 Sunt produse de: gloanţe, alice, proiectile,
schije de grenade.
 Pot fi cu canal închis sau cu canal deschis.
 Orificiul de intrare are aspectul unei
depresiuni negricioase, nesângerânde, cu
marginile carbonizate.
 Orificiul de ieşire este mult mai larg decât cel
de intrare, are margini franjurate, neregulate
şi răsfrânte spre exterior.
 Pe parcursul transportului de animale.

 Se produc traumatisme mortale.

 Opririle bruşte şi repetate pot crea presiuni

puternice care pot produce traumatisme,
fracturi, rupturi de organe interne, aruncarea
animalelor din autovehicule care produc
mortea.
 Se produc datorită presiunilor foarte mari
care se exercită de agenţii mecanici
asupra ţesuturilor.
 Morfoclinic – margini neregulate,
tumefiate, presărate cu echimoze.
Conţinutul plăgii este reprezentat de
ţesuturi strivite îmbibate cu sânge.
 Socul traumatic este întotdeauna
prezent.
 Prăbuşirea accelerată a marilor funcţii ale
organismului, manifestată prin hipotensiune,
insuficienta perfuzare şi permeabilitate
trofică a ţesuturilor şi compromiterea
funcţiilor celulare.
 Poate fi:
› primar – (prin supracompensare )prin efect
direct al stimulării supraliminale a centrilor
nervoşi.
› secundar – (şoc hipovolemic
esenţial)consecinţa pierderii unei cantităţi
considerabile de sănge
› colaps decompensat - agresiunea este mai
puţin violentă dar de lungă durată şi cu
presiunea arterială coborâtă
› colaps terminal – când se instalează stopul
cardiorespirator
 Necropsic- leziuni lipsite de specificitate
› pulmonii edemaţiaţi cu hemoragii întinse la
suprafaţa pleurei
› ficatul congestionat cu stază centrolobulară
accentuată
› splina mărită datorită stazei sanguine.
› rinichi congestiunaţi
› hemoragii pe seroase şi mucoase
› contuzii sau plăgi întinse
 Spânzurarea albă – prin alungirea şi/sau ruperea
Vagului

 Spânzurarea albastră – prin comprimarea traheei şi a

vaselor sanguine

 Macroscopic – şanţul de spânzurare(în zona gâtului)

exteriorizat prin echimoze şi escoriaţii ale pielii şi
tesuturilor moi subadiacente.
 Modificări generale: gura deschisă cu prolabarea
limbii la exterior,exoftalmie, echimoze şi peteşii pe
conjunctivă, cianoza mucoaselor, hipostază
cadaverică, dilatarea cordului drept, edem
pulmonar, congestii pasive în marile organe
 Pot fi determinate de:

› blocarea căilor respiratorii cu lichid amniotic

sau mucozităţi la nou născuţi
› obstacole la nivelul orificiului bucal, nazal şi
al căilor respiratorii superioare(sufocare)
› obstrucţia laringelui şi/sau traheei prin corpi
străini solizi
› înecare în cazuri de catastrofe naturale
 Asfixie periferică - blocarea căilor
respiratorii- cianoza mucoaselor
aparente şi a extremităţilor
 Asfixie centrală – expulzarea greoaie şi
prelungită a fetusului în caz de distocii –
paloarea generală a mucoaselor
 Morfoclinic –
› Moarte aparentă tradusă prin pierderea
echilibrului, imobilitate, diminuarea reflexelor
şi abolirea activităţii cardio-respiratorii.
 Sufocarea – se instalează progresiv ca
urmarea unui obstacol mecanic la
nivelul orificiului bucal, orificiilor nazale
sau căilor respiratorii superioare.
 Cauze: acoperirea cu palma a orificiului
bucal şi a orificiilor nazale în timpul
contenţiei.
 Morfoclinic – cianoza pielii şi mucoaselor,
congestia pasivă generalizată.
 Obstrucţia laringo-traheală
– pătrunderea în lumenul laringelui şi a
traheei a unor corpuri străine care
obliterează căile aerofore.
 Cauze: -folosirea greşită a sondei naso-
esofagiene
-administrarea la găleată a
laptelui la viţei
 Necropsic –
› leziuni traumatice ale laringelui şi traheei
› bronhopneumonie gangrenoasă în focare

› Răspunderea medico-legală revine

personalului medical veterinar implicit
 Se produce prin obstruarea căilor
respiratorii prin lichide care pătrunzând în
plămâni prin căile respiratorii blochează
bronhiile, bronhiolele şi alveolele
pulmonare.
 Este semnalată în timpul catastrofelor
naturale.
 Leziuni exterioare:
› Congestia generală a cadavrului
› Prezenţa apei în aparatul respirator şi căile
digestive anterioare
 › Balonarea accentuată a cadavrului
› Macerarea accentuată a pielii şi căderea
părului după 10-20 zile
 Leziune interioare:
› blocarea orificiilor nazale şi a gurii cu noroi şi
corpuri străine
› balonarea accentuată a plămânilor
› emfizemul cadaveric în diferite organe
 Ştrangularea – comprimarea regiunii
cervicale printr-un laţ metalic sau prin
capcană.
› asemănătoare cu cele prin spânzurare
 Sugrumarea – comprimarea regiunii
cervicale produsă de mâna omului.
› Morfoclinic – hemoragii de intensităţi
variabile
 a.m. – în urma accidentelor rutiere
 A.M. – datorită prăbuşirii adăposturilor
 Moartea se produce reflex prin stop
cardio-respirator.
 Morfoclinic – contuzii, plăgi profunde sau
superficiale care se adaugă leziunilor de
asfixie.
 Este o contuzie de gradul II caracterizată
prin desprindere pielii de ţesutul conjunctiv
subcutanat şi formarea unei cavităţi ce
conţine lichid serosangviolent.
 Anatomopatologic – colecţie bine
delimitată, moale, incomplet umplută cu
lichid, fluctuentă, la palpare prezintă
senzaţia de val.
 Se resorb sau se transformă întrun focar
inflamator.
ASPECTE GENERALE ALE CADAVRULUI

Cașexia – malnutriție, boli cronice, condiții

proaste de întreținere
Emaciere severă
 LEZIUNILE PIELII, MUCOASELOR
APARENTE ȘI ȚESUTULUI CONJUNCTIV
SUBCUTANAT
*Melanoza – senescență, hipotiroidism
- difuză
- maculată
*Alopecie și hiperpigmentare (demodicoză)

Edem:

*Generalizat - hipotiroidism, alergoze,

toxoplasmoză
*Localizat: - insuf. cardiacă, nefrită
Alopecie și hiperpigmentație
(demodecoză)
•Stomatită:
ocatarală - nespecifică
ocrupală – candidoză
ogangrenoasă
oglosită granulomatosă – corpi străini
•Ulcere orale – intoxicații cu Hg , hipovit. C
• Tumori : sarcomul Stickers, epulis oral,
papilomatoză
sarcomul Stickers
fibrosarcom sublingual
Epulis
Leziune fungică sublinguală
(Cryptococcosis)
)

Leziune fungică gingivală (Cryptococcosis)

LEZIUNILE MARILOR CAVITĂȚI

Viscere abdominale normale

 DIATEZĂ HEMORAGICĂ - hemofilie,
leptospiroză, hepatita Rubarth, intoxicații cu raticide

lichid ascitic sangvinolent

 ICTER - leptospiroză, hepatita Rubarth

ICTER ABDOMINAL
 DIATEZĂ HEMORAGICĂ - hemofilie,
leptospiroză, hepatita Rubarth, intoxicații cu raticide

lichid ascitic sangvinolent

 EXISTĂ TREI MECANISME DE PRODUCERE A
ICTERULUI

-Hemoliză intra și extravasculară

-Bolile ficatului

- Obstrucția canalului biliar.

 Indiferent de tipul de hemoliză, splina produce
cantităţi excesive de bilirubină neconjugate pentru
prelucrarea de către ficat. Ficatul nu poate procesa toată
acestă bilirubină suplimentare care, prin urmare, rămâne în
fluxul de sânge şi în cele din urmă colorează ţesuturile în
galben.
. În plus, edemațierea hepatocitelor provoacă obstrucţie
a ductului biliar, favorizând accesul bilirubinei conjugate în
fluxul de sangvin și colorând țesuturile în galben.
 HIDROTORAX

Lichid serosanguinolent în cavitatea toracică

CHILOTHORAX – ruptura canalului toracic

Lichid alb lăptos în cavitatea toracică

 LEZIUNI RESPIRATORII

 Laringotraheite infectioase- adenovirusuri

 Tracheobronșite:
- catarale - microclimate viciat
- cataral purulentă – boala Carre
 Congestie pulmonară
 Edem pulmonar

 Atelectazie pulmonară
 Emfizem pulmonar
 Hemoragia pulmonară
Plămân normal Plămân normal
 Congestie Congestie pulmonară
pulmonară activă (microscopic)
Edem pulmonar Edem pulmonar
(microscopic)
 Atelectazie Atelectazie congenitală
(microscopic).
congenitală
Atelectazie pulmonară dobândită
 Emfizem pulmonar
Emfizem pulmonar ( microscopic ).
Hemoragie pulmonară Hemoragie pulmonară
.
(microscopic).
 Bronhopneumonia:
o Catarală - microclimat inadecvat, boala Caree,
salmoneloză, colibaciloză
o Gangrenoasă – fluid aspirat
o Hiperplazică - chlamidioză, adenoviroze
o Granulomatoasă - aspergiloză, tuberculoză,
actinobaciloză, criptococcoză, histoplasmoză
 Tromboembolism pulmonar
 Neoplasme - carcinom bronchoalveolar (75% din
primare tumorile)
Bronhopneumonie . Bronhopneumonie .

Microscopic
 Trombul porneste de la joncțiune Trombul obturează vasul
trunchiului pulmonar și se extinde
dea lungul pulmonului.
(tromboembolism pulmonar).
Carcinom pulmonar
 LEZIUNILE CORDULUI
 Dilatație cardiacă dreaptă- afecțiuni
pulmonare cronice, miocardopatie valvulară
 Hipertrofie venttriculară stangă
 Sufuziuni subendocardice
 Hidropericard
 Hemopericard
Cord – aspect normal Rotunjirea apexului
hipertrofie sau dilatație
Dilatație cardiacă dreaptă
Dilatație ventriculară stangă
Right heart dilatation
Hipertrofie ventriculară
Sufuziuni subendocardice
Hidropericard
Hemopericard
Cuaguli cruorici-
postmortem. Microscopic .
 Infarct miocardic - hialinoză, amiloidoză,
ateroscleroza vaselor coronare
 Miocardite:
- interstitială – uremia, alergia
- granulomatoasă – aspergiloză (in caz de
metastază din pulmon )
 Fibroelastoza congenitală – la căței: fragmentarea
și ruptura fibrelor elastice
 Calcificarea endocardului - Caree disease, uremia
 Obstrucție ventriculară dreaptă- Dirofilaria immitis
Dirofilaria immitis
 Endocardite:
- ulcerative – nefrită cronică
- ulcerovegetantă – streptococci
hemolitici
Trombi atașați de valvele
mitrale. Tromb atașat de valva aortei.
Carcinom – metastază de la Carcinom – metastază de
tiroididă la glandele salivare
 LEZIUNILE SPLINEI
• Ruptura splinei - etiologie traumatică, neoplazică,
infectioasă
• Infarctul roșu splenic - infectii secundare cu
streptococi
• Inflamațiile splinei:
o hemoragică difuză - hepatita Rubarth,
salmoneloză
o hiperplazică - boala Caree , hemosporidioză,
histoplasmoză
o granulomatoasă – bruceloză
• Tumori - limfom, hemangiom, hemangiopsarcoam,
 Splină hiperplazică Hiperplazie splenică aspect
aspect la suprafață pe secșiune
(Histoplasmosis) (Histoplasmosis)

)
Ruptura și hemoragie splenică
 Hemangiosarcom – ruptura splenica
H
Infarct splenic
LEZIUNILE FICATULUI ȘI VEZICII BILIARE

 Steatoza hepatică – boala Caree , leptospiroză,

uremia, intoxicații, exces alimentar
 Congestie hepatică acută
 Congestie pasivă cronică
 Hepatite:
o parenchimatoasă - toxică
o necrotică – intoxicații cu citostatice
o haemoragică - hepatita Rubarth
o purulentă – streptococcus
o limfohistiocitară
- difuză – histoplasmoză
- miliară-nodulară - hemosporidioză
o parasitară - Opisthorchis spp – larve in migratie
 Ciroză hepatică – cauze toxice, infecții cronice
virale, tumori
Ficat normal
Steatoză hepatică severă
Ruptura ficatului
Congestie hepatică acută
Congestie pasiva cronică – la suprafață
Congestie pasivă cronică – pe secțiune
Congestie pasivă cronică–aspect microscopic
Congestie pasivă cronică– aspect microscopic
Ciroză hepatică
Ciroză hepatică - aspect microscopic
• Edemul peretelui vezicii -hepatita Rubarth
• Colecistită:
• catarală – dieta hiperlipidică, hiperproteică
• limfohistiocitară - salmoneloză
• parazitară - capilarioză, opistorcoză

• Neoplasme - adenom, adenocarcinom

 LEZIUNILE RINICHILOR

 Atrofii renale - Dioctophyme renale, chisti,

litiază
 Hidronefroză - carcinom de prostată sau
vezică
 Hemoragii renale - aflatoxicoză, uremie,
intoxicații cu raticide
 Nefrite:
• limfohistiocitare - leptospiroză, hepatita
Rubarth , boala Caree , uremie
• granulomatoasă – aspergiloză
Rinichi normal
Hidronefroză și hidroureter cu
localizare unilaterală
 i,..,i„„[|

Hidronefroză cu dilatarea pelvisului renal

Hipoplazie unilaterală
Rinichi polichistic
Limfosarcom
Carcinom vezical
Carcinom vezical
Carcinom vezical
 LEZIUNILE SISTEMULUI NERVOS
• Hidrocefalie:
• Interna- deplasarea lichidului cefalorahidian
in jos
• Externa – carență de cupru
• Congestii și edeme ale creierului – cauze fizice,
chimice, toxice, infectioase
• Encefalite:
• purulentă - listerioză, complicații ale
omfaloflebitelor
• limfohistiocitară - Rabie, Caree , Aujeszky
• granulomatoasă –de origine metastatică- TBC
Encefal – aspect normal
Imbibiția hemoglobinică a encefalului
Leptomeningită hemoragică în focare.
Hemoragie cerebrală difuză
Hemoragie intracerebrală
Hidrocefalie cu largirea ventriculilor
laterali
Hematom subdural
Hemangiosarcom metastatic multifocal
Meningoencefalită limfohistiocitară - corpusculii
BABEȘ - NEGRI
 *
LEZIUNILE TRACTULUI DIGESTIV.

1. Leziunile esofagului

o Stenoze - corpi străini

o Perforații de natură traumatică
o Infestații parazitare - Spirocerca lupii
o Megaesofag – ereditar la Foxterierul sârmos
o Dilatația paralitică difuză
o Tumori – sarcom, carcinom
Corpi străini în stomac
 LEZIUNILE STOMACULUI

Torsiuni – provocate de obstrucția pilorului

Dilatie – Consum excesiv de oase
Ulcer gastric – hrana iritantă, ↓ Se, Zn ↓,
hipovitaminoze
Vasculita – Ehrlihioză
Gastrite:
 catarală - Caree , ascaridatoză , intoxicații
 hemoragică - Rabie, leptospiroză, intoxicație warfarină
 corozivă - azotemie, iritații produse de substanțe
chimice
Ulcer gastric
Vasculita – Ehrlihioză
 LEZIUNILE INTESTINULUI
 Distopii intestinale:
• Hernia – umbilicală, ingvinală, perineală
• Eventrația
• Volvulus
• Torsiune
 Megacolon - neurovegetative system
 Coprostază - excess bone
 Obstrucția rectului – corpi străini
Infarctizare
Invaginație
• Torsiune
 Enterite:
 catarale – boala Caree, uremie,
ochratoxicoză
 hemoragică - leptospiroză, parvoviroză,
salmoneloză
 Enterocolită granulomatoasă - infecție cu
mycobacterium
 Duodenojejunita purulentă cronică -
etiologie neelucidată
 Neoplasme - fibroame, leiomioame, sarcoame,
adenocarcinoame
Calcificarea mucoasei gastrice - insuficienţă renală.
 Esofagită hemoragică severă
(Gastroesophageal Reflux Disease)
Peteșii în mucoasa intestinului subtire
(Ancyclostoma caninum).
Enterită hemoragică severă
Parvoviroză
Enterită hemoragică severă – aspect pe
secțiune
(Parvoviroză)
Fibrosarcom - colon
 HEMANGIOSARCOM

Hemangiosarcomul este o tumora a celulelor

endoteliale, care adesea formează canale vasculare umplute
cu sânge. Cel mai frecvent se întâlnește in splina şi cord
(atriul drept), cu toate acestea, un hemangiosarcom primar
se poate observa oriunde, datorită naturii omniprezente a
endoteliului.
 Hemangiosarcomul splenic este adesea
asimptomatic până când se produce ruptura splinei,
moment în care se produce hemoragie abdominalev
supraacută , hipovolemie, şoc şi moartea.

Fibrilatia produsă de hemangiosarcom poate fi

asimptomatică sau poate provoca semne
cardiopulmonare. În cele mai multe cazuri se produce
hemopericard, tamponadă cardiacă, şoc cardiogen şi
moartea subită.
Metastaza apare de obicei foarte devreme în
cursul bolii, adesea înainte ca tumora primară să fie
descoperită. Hemangiosarcomul apar în splină şi atriul
drept simultan în aproximativ 25% din cazuri.
Ruptura la nivelul atriului drept –
Hemangiosarcom
Hemangiosarcom la capul si coada splinei
.
Hemabdomen produs prin ruptura splinei
- Hemangiosarcom-
Focare metastatice în plamân
- Hemangiosarcom-
Focare metastatice în intestin
- Hemangiosarcom-
Microscopic, Hemangiosarcom- forme adesea
neregulate şi anormale ale vaselor de sânge şi
pasaje vasculare umplute cu sânge
 Splină. Celule tumorale nediferentiate.
Hemangiosarcomul este suspectat, dar nu poate fi
confirmată deoarece lipseşte modelul vasculare definitiv.
 Aspectele microscopice vasculare sunt foarte
importante pentru a stabili un diagnostic definitiv.

Atunci când tumora este nediferenţiată şi acest

model vascular nu este evident, examenul
histopatologic nu este suficient. În astfel de cazuri,
examenul imunohistochimic elucidează și confirmă
diagnosticul.