Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Andreea Şandru
Colegiul Naţional de Informatică „Spiru Haret” Suceava
Proiect de lecţie
Competenţe specifice:
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul secolului al XX-lea
Obiective operaţionale
La finalul lecţiei, elevii vor putea:
1. să-i numească pe reprezentanţii istoriografiei româneşti din secolul al XVII-lea (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce);
2. să pună contribuţia lor culturală în context istoric;
3. să definească noţiunea de conştiinţă istorică enumerând cel puţin trei trăsături ale acesteia;
4. să identifice, în textul Predosloviilor redactate de Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce, elemente care susţin ideea formării unei conştiinţe istorice:
• apariţia conştiinţei auctoriale;
• capacitatea de a diagnostica prezentul dar şi de a concepe timpul istoric drept o succesiune de epoci prospere, respectiv de scădere;
• credinţa în valoarea exemplară, educativă a istoriei;
• afirmarea rolului esenţial al istoriei în configurarea identitară a unui neam;
• arta de a trece de la planul istoriei „mari”, înalte, la cel al istoriei „mici”, anecdotice sau legendare;
5. să identifice, în Predosloviile la Letopiseţul Ţării Moldovei, elementele unei tradiţii istoriografice in nuce (cronicarii modoveni deplâng absenţa unei tradiţii
istoriografice anterioare, evocă atent contribuţiile predecesorilor, atunci când ele există, duc mai departe efortul cultural al predecesorilor);
6. să formuleze puncte de vedere argumentate, prin trimitere la textele studiate şi la bibliografia critică pe care au consultat-o.
Resurse materiale: material bibliografic, volume proză, fişele de lectură ale elevilor, schema recapitulativă, fişe de lucru
Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feedback dat elevilor, nota;
Bibliografie:
1. Alina Pamfil, Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2006
2. Ioan Cerghit, Metode de învăţământ, Polirom, Iaşi, 2006 (p.232 – 241 – Metoda studiului de caz)
3. Adrian Stoica, Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003
4. Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997
5. Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, Minerva, Bucureşti, 1980
6. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent
7. Alexandru Piru, Literatura română veche, ed. a II-a, 1962
8. Eugen Negrici, Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin, DU Style, Bucureşti, 1998
9. Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieţii în literatura veche românească, Minerva, Bucureşti, 1975
PERIOADA VECHE
Studiu de caz: FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE
Calendarul cazului:
Pregătire: 30.IX. – 22.X.2009
Susţinerea prezentării: 30.X.2009
1. TEXTE SUPORT:
Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, ed. a II-a, Bucureşti, 1968 (ed. P. P. Panaitescu)
Miron Costin, Opere, Bucureşti, 1958 (ed. P. P. Panaitescu)
Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei, Bucureşti, 1982
3. BIBLIOGRAFIE CRITICĂ:
Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997
Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, Minerva, Bucureşti, 1980
Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent
Alexandru Piru, Literatura română veche, ed. a II-a, 1962
Eugen Negrici, Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin, DU Style, Bucureşti, 1998
Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieţii în literatura veche românească, Minerva, Bucureşti, 1975
Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, Polirom, Iaşi, 2003
Dan Horia Mazilu, Lege şi fărădelege în lumea românească veche, Polirom, Iaşi,2006
Dan Horia Mazilu, Noi despre ceilalţi. Fals tratat de imagologie, Polirom, Iaşi
Evocare 1’ Notarea, pe tablă, a titlului frontal tabla conversaţie Care este studiul de
studiului de caz: Formarea caz de care ne’am
Stabilirea conştiinţei istorice ocupat până acum?
ancorelor 3’ Evocarea principalilor
Schimbarea de paradigmă pe frontal Care au fost autorii pe
reprezentanţi ai
care o aduc, în consemnarea problemati- care i-am abordat
istoriografiei româneşti din istoriei, boierii cărturari: zare pentru a soluţiona
secolul al XVII-leaPerspectiva laică sau cazul?
(Grigore Ureche, Miron preponderent laică; Cum modifică boierii
Costin, Ion Neculce); Munca de documentare Caietele cărturari modul de a
înlesnită de o cultură mai vastă elevilor consemna istoria?
decât cea a călugărilor şi de conversaţia
accesul la texte străine; euristică
Buna cunoaştere a curţii
domneşti, a jocurilor politice şi
de putere, experienţa
diplomatică sau politică.
Deschiderea 4’ Circumscrierea noţiunii de frontal Tabla problemati- Ce înseamnă, prin
cadrului conştiinţă istorică prin Caietele zare raportare la textele
tematic al raportare la textele elevilor cronicarilor
noii lecţii cronicarilor moldoveni moldoveni, a avea
1’ Anunţarea obiectivelor noii frontal conversaţie conştiinţă istorică?
lecţii: identificarea, în
textele Predosloviilor
redactate de cronicarii
moldoveni, şi corelarea
elementelor ce susţin ideea
formări unei conştiinţe
istorice;