Proiect de lecţie

Prof. Ionescu Bogdan

Liceul Tehnologic „G.J.Cancicov”
Clasa: a XII-a B
Titlul lecţiei: Formarea conştiinţei istorice- studiu de caz – Inițiative de conservare a istoriei naționale:scrierile
cronicarilor moldoveni și munteni
Tipul lecţiei: de recapitulare şi de sistematizare

Competenţe specifice:
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul secolului al XX-
lea

Obiective operaţionale
La finalul lecţiei, elevii vor putea:
1. să-i numească pe reprezentanţii istoriografiei româneşti din secolul al XVII-lea (Grigore Ureche, Miron
Costin, Ion Neculce);
2. să pună contribuţia lor culturală în context istoric;
3. să definească noţiunea de conştiinţă istorică enumerând cel puţin trei trăsături ale acesteia;
4. să identifice, în textul Predosloviilor redactate de Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce, elemente
care susţin ideea formării unei conştiinţe istorice:
 apariţia conştiinţei auctoriale;
 capacitatea de a diagnostica prezentul dar şi de a concepe timpul istoric drept o
succesiune de epoci prospere, respectiv de scădere;
 credinţa în valoarea exemplară, educativă a istoriei;
 afirmarea rolului esenţial al istoriei în configurarea identitară a unui neam;
 arta de a trece de la planul istoriei „mari”, înalte, la cel al istoriei „mici”,
anecdotice sau legendare;
5. să identifice, în Predosloviile la Letopiseţul Ţării Moldovei, elementele unei tradiţii istoriografice in nuce
(cronicarii modoveni deplâng absenţa unei tradiţii istoriografice anterioare, evocă atent contribuţiile
predecesorilor, atunci când ele există, duc mai departe efortul cultural al predecesorilor);
6. să formuleze puncte de vedere argumentate, prin trimitere la textele studiate şi la bibliografia critică pe care
au consultat-o.

Resurse materiale: material bibliografic, volume proză, fişele de lectură ale elevilor, schema recapitulativă, fişe de
lucru

Resurse procedurale: problematizarea, analiza literară complexă, conversaţia euristică, dezbaterea;

Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feedback dat elevilor, nota;

Bibliografie:
1. Ioan Cerghit, Metode de învăţământ, Polirom, Iaşi, 2006 (p.232 – 241 – Metoda studiului de caz)
2. Adrian Stoica, Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Humanitas Educaţional, Bucureşti,
2003
3. Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti,
1997
4. Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, Minerva, Bucureşti, 1980
5. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent
6. Alexandru Piru, Literatura română veche, ed. a II-a, 1962
7. Eugen Negrici, Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin, DU Style, Bucureşti, 1998
8. Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieţii în literatura veche românească, Minerva, Bucureşti, 1975
PERIOADA VECHE
Studiu de caz: FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE

Componenţa grupei de elevi:

1. Boboc Paula
2. Surcică Denis Andrei
3. Petrici Ciprian
4. Dumitrache Gabriel

Calendarul cazului:
Pregătire: 30.IX. – 22.X.2017
Susţinerea prezentării: 30.X.2017

1. TEXTE SUPORT:
Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, ed. a II-a, Bucureşti, 1968 (ed. P. P. Panaitescu)
Miron Costin, Opere, Bucureşti, 1958 (ed. P. P. Panaitescu)
Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei, Bucureşti, 1982

2. DIRECŢII DE INVESTIGAŢIE (sugestii):

 A scrie sau „a se nevoi”: conştiinţa auctorială la cronicarii moldoveni (imperativul
obiectivităţii, sentimentul responsabilităţii în faţa cuvântului scris şi a posterităţii)
 Funcţii ale istoriei: valoarea educativă, valoarea documentară, rolul în configurarea
identitară a unui neam
 Omul în timp, omul în istorie: Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub
vremi. (Miron Costin)
 Tipuri umane: Domnitorul şi Cronicarul. Călătorul şi Străinul etc.
 Valori umane fundamentale în viaţa publică şi în cea privată
 Tehnici literare: naraţiunea şi portretul.

3. BIBLIOGRAFIE CRITICĂ:
Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Fundaţiei Culturale Române,
Bucureşti, 1997
Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, Minerva, Bucureşti, 1980
Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent
Alexandru Piru, Literatura română veche, ed. a II-a, 1962
Eugen Negrici, Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin, DU Style, Bucureşti, 1998
Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieţii în literatura veche românească, Minerva, Bucureşti, 1975
Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, Polirom, Iaşi, 2003
Dan Horia Mazilu, Lege şi fărădelege în lumea românească veche, Polirom, Iaşi,2006
Dan Horia Mazilu, Noi despre ceilalţi. Fals tratat de imagologie, Polirom, Iaşi
Momente şi Forme de org. Resurse Resurse
obiective Timpul Probleme principale Probleme secundare a învăţării materiale procedurale Probe de evaluare
operaţionale

Moment 1’ Salutul, verificarea frontal catalogul conversaţie

organizatoric prezenţei elevilor, scurtă
conversaţie

Evocare 1’ Notarea, pe tablă, a titlului frontal tabla conversaţie Care este studiul de
studiului de caz: caz de care ne’am
Stabilirea Romanitatea românilor în ocupat până acum?
ancorelor 3’ scrierile cronicarilor Schimbarea de paradigmă pe frontal Care au fost autorii pe
români care o aduc, în consemnarea problemati- care i-am abordat
Evocarea principalilor istoriei, boierii cărturari: zare pentru a soluţiona
reprezentanţi ai Perspectiva laică sau cazul?
istoriografiei româneşti din preponderent laică; Cum modifică boierii
secolul al XVII-lea Munca de documentare Caietele cărturari modul de a
(Grigore Ureche, Miron înlesnită de o cultură mai vastă elevilor consemna istoria?
Costin, Ion Neculce); decât cea a călugărilor şi de conversaţia
accesul la texte străine; euristică
Buna cunoaştere a curţii
domneşti, a jocurilor politice şi
de putere, experienţa
diplomatică sau politică.
Deschiderea 4’ frontal Tabla problemati- Ce înseamnă, prin
cadrului Caietele zare raportare la textele
tematic al Circumscrierea noţiunii de elevilor cronicarilor
noii lecţii conştiinţă istorică prin moldoveni, a avea
1’ raportare la textele frontal conversaţie conştiinţă istorică?
cronicarilor moldoveni
Anunţarea obiectivelor noii
lecţii: identificarea, în
textele Predosloviilor
redactate de cronicarii
moldoveni, şi corelarea
 elementelor ce susţin ideea
formări unei conştiinţe
istorice;

Negocierea şi definitivarea frontal Poster

3’ planului dezbaterii Conversaţie
euristică
Realizarea dezbaterii: Care sunt mărcile
A avea conştiinţă istorică Asumarea statutului de Frontal Fişele de Problemati- lexico-gramaticale ale
înseamnă: autor, dovadă: lectură ale zarea prezenţei autorilor în
9’ a. a face distincţia între a utilizarea persoanei I sg. sau elevilor textul Predosloviilor?
scrie pentru sine şi a scrie plural; Care sunt sursele de
pentru ceilalţi; necesitatea documentării; Volume de informare la care
imperativul adevărului; proză Conversaţie recurg cronicarii
sentimentul responsabilităţii euristică moldoveni?
înalte în faţa cuvântului scris; Manualul Analizează
Constituirea raportarea la cititor/la semnificaţia
sensului posteritate. următoarei afirmţii a
Fişele de lui Grigore Ureche:
b. a fi capabil să surprinzi Frontal lectură ale Problemati- „Nu vreau să fiu
5’ spiritul timpului tău dar şi elevilor zarea scritor de cuvinte
succesiunea perioadelor deşarte, ci de drepte.”
istorice ample; Volume de Cum vede Grigore
3’ c. a sublinia valoarea Frontal proză Conversaţie Ureche timpul
exemplară, educativă a Ideile latinităţii poporului euristică istoric? Dar Miron
istoriei; român şi a limbii române: Manualul Costin?
8’ d. a sublinia rolul istoriei Originea latină a poporului Frontal Ce rol atribuie istoriei
în configurarea identitară a român şi a limbii române; cei trei cronicari?
unui neam Unitatea de origine a tuturor Fişele de Cum susţin cronicarii
românilor; lectură ale Problemati- moldoveni ideile
Continuitatea de locuire în elevilor zarea latinităţii poporului
spaţiul carpato-danubiani- român şi-a limbii
pontic Conversaţie române?
Volume de euristică Compară perspectiva
Portretul lui Ştefan cel Mare Frontal proză asupra domnitorului
10’ e. a trece cu uşurinţă de la realizat de Grigore Ureche Analiza moldovean din
 planul istoriei „înalte” la Ion Neculce, O samă de literară portretul realizat de
cel al istoriei „mici”, cuvinte (V, VII) Manualul complexă Grigore Ureche,
anecdotice sau legendare respectiv din
legendele lui Ion
Neculce.
Elementele unei tradiţii Frontal Notiţele Conversaţie Există, în textele
Reflecţie 2’ istoriografice in nuce: elevilor euristică Predosloviilor,
cronicarii modoveni elementele unei
deplâng absenţa unei tradiţii istoriografice
tradiţii istoriografice incipiente?
anterioare, evocă şi
valorifică atent
contribuţiile
predecesorilor, atunci când
ele există, duc mai departe
efortul cultural al
predecesorilor

Tema pentru acasă:

Scrie un eseu de 2-3 pagini în care să prezinţi formarea conştiinţei istorice prin referire la textele cronicarilor moldoveni din secolul al XVII-lea.
În redactarea eseului tău vei avea în vedere:
o prezentarea contextului istoric şi cultural în care îşi concep opera cronicarii moldoveni;
o definirea noţiunii de conştiinţă istorică prin referire la cel puţin trei trăsături/elemente constitutive ale acesteia;
o identificarea şi analiza a cel puţin trei trăsături/elemente constitutive ale conştiinţei istorice în Predosloviile cronicarilor moldoveni;
o formularea uui punct de vedere argumentat în legătură cu formarea conştiinţei istorice în secolul al XVII-lea.