MINISTERUL EDUCA ŢIEI ŞI CERCET ĂRIICONSILIUL NAŢIONAL

PENTRU CURRICULUM
PROGRAME ŞCOLAREpentruDISCIPLINELE
PEDAGOGICE ŞI PSIHOLOGICE
Aprobat prin Ordin al Ministrului Nr. 4875/ 06.11.2002
Bucureşti, 2002 NOTĂ DE PREZENTARE

În cadrul filierei vocaţionale, profilul pedagogic, specializarea educatoare-

învăţători, pregătirea pedagogicăşi psihologică se realizează prin două categorii de
discipline, nominalizate în planul de învăţământ prin Pedagogie şi Psihologie.

Disciplina Pedagogie se constituie din următoarele discipline particulare, care

se studiazăastfel:
.INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA
CURRICULUM-ULUI clasa a IX-a – 2 ore/săptămână
.TEORIA ŞI PRACTICA INSTRUIRII ŞI A EVALUĂRII clasa a X-a – 2
ore/săptămână
.TEORIA EDUCAŢIEI ŞI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI clasa a XI-a –
2 ore/săptămână
.PEDAGOGIE PREŞCOLARĂclasa a XII-a, 1 oră/săptămână
.PRACTICA PEDAGOGICĂclasa a X-a – 2 ore/săptămânăclasa a XI-a – 3
ore/săptămânăclasa a XII-a – 4 ore/ săptămână

Disciplina Psihologie se constituie din următoarele discipline particulare, care

se studiazăastfel:
.PSIHOLOGIE GENERALĂclasa a X-a, 2 ore/săptămână
.PSIHOLOGIA VÂRSTELORclasa a XI-a – 1 oră/săptămână
.PSIHOLOGIA EDUCAŢIEIclasa a XII-a – 1 oră/săptămână.
.PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂclasa a XII-a – 1 oră/săptămână

Prin studiul disciplinelor pedagogice şi psihologice se urmăreşte realizarea

următoarelor tipuri de competenţe: -competenţe psihopedagogice, exprimate în
proiectarea, conducerea, evaluarea procesului
de instruire, în cunoaşterea, consilierea şi asistarea dezvoltării personalităţii elevului;
-competenţe sociale, exprimate în interacţiunile sociale cu elevii şi cu grupurile
şcolare; -competenţe manageriale, obiectivate în organizarea şi conducerea clasei de
elevi. Aceste competenţe se realizează cu accente diferite şi în mod specific, prin
studiul
disciplinelor psihologice şi pedagogice.

Programele şcolare ale disciplinelor mai sus menţionate au fost dezvoltate în

relaţie cu:-rolurile profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul
preşcolar şi primar;-sugestiile privind standardele pentru profesia didactică;-
structura logică internăşi stadiul actual de evoluţie a ştiinţelor educaţiei şi a
disciplinelor conexe – psihologie generală, psihologia vârstelor, psihologia educaţiei;
-elementele de proiectare curriculară specifice noului Curriculum Naţional;
-experienţa pozitivă în domeniul practicii educaţionale.
Finalităţile generale ale studierii disciplinelor pedagogice şi psihologice, pe
parcursul învăţământului liceal, în cadrul filierei vocaţionale, profilul pedagogic,
specializarea educatoriînvăţători au fost elaborate în două registre:
-al abilităţilor sau competenţelor,-al valorilor şi atitudinilor.Finalităţile sunt
compatibile cu obiectivele-cadru prevăzute în programele şcolare pentru
învăţământul obligatoriu şi cu competenţele generale din
structura programelor şcolare pentru clasele a X-a – a
XII-a. Structura logică internă a domeniilor de studiu
particulare se regăseşte în conţinuturile specifice fiecărei
discipline pedagogice şi psihologice.

Din finalităţile generale ale studierii disciplinelor pedagogice au fost derivate, în

concordanţă cu elementele de proiectare curriculară specifice noului Curriculum
Naţional: -obiectivele de referinţă – finalităţi urmărite pe parcursul clasei a IX-a, prin
studiul disciplinei Introducere în pedagogie şi teoria şi metodologia curriculum-ului;
-competenţele specifice – finalităţi urmărite pe parcursul fiecăreia dintre
clasele a X-a, a XI-a, a XII-a, prin studiul disciplinelor: Teoria şi practica
instruirii şi evaluării, Teoria educaţiei şi managementul clasei de elevi,
Pedagogie preşcolară;
-valorile şi atitudinile la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice
studiate pe parcursul învăţământului liceal.

Din competenţele generale ale studierii disciplinelor psihologice au fost

particularizate competenţele specifice, valorile şi atitudinile, la a căror dezvoltare
contribuie disciplinele psihologice.

În definirea obiectivelor de referinţăşi a competenţelor specifice s-au avut în

vedere următoarele niveluri de complexitate a achiziţiilor de învăţare ale viitorului
cadru didactic:
I. Abilităţi de cunoaştere şi de înţelegere →Cunoaşterea şi utilizarea
adecvată a noţiunilor specifice disciplinelor pedagogice şi psihologice
II. Abilităţi de explicare şi de interpretare → Explicarea şi interpretarea
unor idei, proiecte, procese educaţionale, precum şi a conţinuturilor
teoretice şi practice ale disciplinelor psihologice şi pedagogice
III. Abilităţi de gândire critică→ Examinarea critică a ideilor, proiectelor
şi proceselor educaţionale
IV. Abilităţi aplicative →Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor
de învăţare; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de
autocunoaştere şi de cunoaştere psihologică.

Aceste elemente configurează o concepţie unitară, care vizează întregul proces

de formare a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar.
Modelul generativ şi structura programelor pentru pregătirea personalului didactic din
învăţământul preşcolar şi primar
 CONŢINUTURI TEMATICE
CONŢINUTURITEMATICE

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DEÎNVĂŢARE

CONŢINUTURI SPECIFICE

SUGESTII METODOLOGICE

ROLURILE CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI

PRIMAR

Procesul didactic
.Cunoaşte conţinutul disciplinelor predate şi documentele şcolare aferente
.Proiectează, conduce şi evaluează procesul didactic .Amelioreazăşi inovează
procesul didactic .Valorifică experienţele de învăţare ale elevilor, dobândite în alte
contexte .Utilizează noile tehnologii informaţionale şi de comunicare, în procesul
didactic

Managementul clasei de elevi

.Organizarea şi conducerea socială a grupului şcolar .Asigură un
climat socio-afectiv securizant, bazat pe încredere şi pe cooperare
.Gestionează situaţiile de criză educaţională

Consiliere şcolară
.Cunoaşte individualitatea elevilor şi îi asistă în propria
dezvoltare .Identifică nevoile şi dificultăţile de învăţare
.Colaborează cu familia şi cu alţi factori educativi

Dezvoltare profesională
.Îşi actualizează cunoştinţele din domeniul disciplinelor pe care le predăşi pe cele de
metodică
a acestora .Elaboreazăşi realizează propriile proiecte de formare şi perfecţionare
psihopedagogică.Manifestă o atitudine reflexivă asupra propriei activităţi .Dezvoltă
un stil profesional propriu

Dezvoltare instituţională
.Participă în procesul decizional în
cadrul instituţiei .Participă la elaborarea
şi implementarea proiectului
instituţional; promovează imaginea
şcolii în comunitate .Iniţiazăşi
desfăşoară proiecte de cooperare
naţionale şi internaţionale

Parteneriate sociale şi educaţionale

.Colaborează cu părinţii şi comunitatea locală.Implică părinţii şi reprezentanţii
comunităţii locale în activităţile şcolii şi în procesul decizional .Cooperează cu cadre
didactice din şcoalăşi din alte şcoli

Model de conduită
.Promovează un sistem de valori specifice unei societăţi democratice .Stimulează
comportamentele prosociale şi participarea civică.
FINALITĂŢILE GENERALE ALE STUDIERII DISCIPLINELOR PEDAGOGICE

Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei

Explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte şi procese educaţionale
Examinarea critică, evaluativă a unor idei, proiecte şi procese educaţionale
Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor de învăţare
Ameliorarea şi inovarea procesului educaţional; integrarea şi utilizarea noilor
tehnologii informaţionale şi de comunicare
Conştientizarea şi interpretarea problemelor specifice şcolii contemporane şi reformei
învăţământului românesc
Realizarea şi valorificarea corelaţiilor intra-şi interdisciplinare, în vederea optimizării
procesului de educaţie
Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de profesia didactică

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea unui mediu şcolar centrat pe valori şi relaţii democratice

Promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, în concordanţă cu
idealul educaţional
Crearea unui climat socio-afectiv securizant, în clasa de elevi
Implicarea în dezvoltarea instituţionalăşi în promovarea inovaţiilor în învăţământ
Angajarea în relaţii de parteneriat socio-educaţional cu familia şi cu alte instituţii cu
responsabilităţi educaţionale
Participarea la propria dezvoltare profesionalăşi la definirea unui stil propriu de
instruire

COMPETENŢELE GENERALE CARE SE REALIZEAZĂ PRIN

STUDIULDISCIPLINELOR PSIHOLOGICE

Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a conceptelor de bază ale disciplinelor psihologice;

valorificarea lor în identificarea fenomenelor subiective în ansamblul vieţii psihice şi
sociale
Interpretarea şi explicarea diferitelor manifestări ale dinamicii vieţii psihice
Evaluarea şi autoevaluarea modului de manifestare a vieţii psihice
Raportarea criticăşi constructivă la conţinuturile teoretice şi practice ale disciplinelor
psihologice
Utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere şi de autocunoaştere
psihologică
Realizarea unor conexiuni între achiziţiile dobândite prin studiul disciplinelor
psihologice şi alte domenii ale cunoaşterii şi practicii umane

VALORI ŞI ATITUDINI

Afirmarea liberăşi responsabilă a personalităţii umane

Încrederea în posibilitatea auto-formării şi interrelaţionării pozitive cu semenii
Valorificarea optimăşi creativă a propriului potenţial
Inserţia activăşi eficientă în colectivitate/comunitate
Interesul pentru cunoaştere ştiinţificăşi aprecierea rolului psihologiei în dezvoltarea
umanăşi socială
Încrederea în posibilitatea recuperării şi a integrării sociale a elevilor cu nevoi
speciale
Responsabilitatea faţă de necesitatea dezvoltării potenţialului creativ al elevilor
supradotaţi

SUGESTII METODOLOGICE

Axa actualelor programe o constituie competenţele generale-competenţele specifice-

unităţile de conţinut, relaţiile dintre acestea fiind interactive, dinamice şi funcţionale.
Astfel, o competenţă generală, de regulă, se realizează prin mai multe competenţe
specifice, iar o competenţă specifică poate fi polivalentă, contribuind la realizarea mai
multor competenţe generale. Unităţile de conţinut sunt mijloace, instrumente selectate
în vederea atingerii competenţelor specifice. Această concepţie stă la baza elaborării
şi utilizării metodologiei instruirii şi a evaluării de către cadrul didactic.
2. În construirea şi utilizarea strategiilor de instruire şi de învăţare se recomandă:
selectarea şi diferenţierea metodelor şi a procedeelor didactice atât în raport cu
tipurile cu tipurile de competenţe (psihopedagogice, sociale, manageriale), cât şi cu
nivelurile de complexitate a achiziţiilor de învăţare (cunoaştere şi înţelegere, explicare
şi interpretare, gândire critică, aplicare) prevăzute de programă;
încurajarea utilizării metodelor de autocunoaştere şi de autoexperimentare, în scopul
îmbunătăţirii propriilor performanţe în învăţare;
proiectarea unor strategii educaţionale diferenţiate, centrate pe elev, ţinând cont de
trăsăturile de personalitate şi de nevoile de formare ale acestuia;
utilizarea de resurse cât mai variate, adecvate finalităţilor urmărite şi care îi implică
pe elevi în propria formare – documente şcolare şi de politică educaţională, lucrări de
specialitate cu caracter metodico-ştiinţific, sisteme multi-media, studii de caz,
simulări etc.;
diversificarea (creşterea) oportunităţilor de integrare eficientă a noilor tehnologii de
informare şi comunicare în activitatea didactică;
evaluarea sistematică a performanţelor fiecărui elev, în raport cu finalităţile programei
şcolare; după caz, se vor utiliza probe orale, probe scrise, probe practice, precum şi
metode alternative de evaluare (proiect, portofoliu etc.).
În aplicarea programelor se vor avea în vedere conexiunile conceptuale şi
condiţionarea reciprocă a disciplinelor pedagogice şi psihologice. În vederea
cunoaşterii de către profesorii de specialitate a locului disciplinelor pe care le predau,
în sistemul disciplinelor pedagogice şi psihologice, se recomandă studiul individual şi
discutarea la nivelul catedrei a programelor de pedagogie şi psihologie şi, pe această
bază, crearea în cadrul lecţiilor a unor situaţii de învăţare care să favorizeze formarea
unor abilităţi de gândire critică, de interpretare şi evaluare a proiectelor didactice şi a
situaţiilor educaţionale.
Profesorul va valorifica potenţialul educativ al disciplinei, va crea elevilor
oportunităţi de comunicare, de luare de decizii şi de manifestare a autonomiei în
gândire. De asemenea, va asigura un mediu de învăţare stimulativ şi plăcut, care să
promoveze învăţarea activă, atitudinea pozitivăşi ataşamentul faţă de profesia
didactică.
Aplicarea creativă a programei cere din partea profesorului flexibilitate în gândire,
actualizarea informaţiilor din domeniu, examinarea critică a propriei activităţi şi
implicare în propria dezvoltare profesională. Profesorul va colabora cu colegii care
predau disciplinele pedagogice şi psihologice şi cu cei de altă specialitate şi îşi va
manifesta disponibilitatea de a coopera în interesul elevilor şi al comunităţii şcolare.
De asemenea, este dezirabilămanifestarea atitudinii de receptivitate a acestuia faţă de
noutate şi faţă de promovarea inovaţiilor valide, în scopul eficientizării procesului de
predare-învăţare-evaluare.

INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIEŞITEORIA ŞI METODOLOGIA

CURRICULUM-ULUI
– CLASA A IX-A –
Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IX-a se recomandăurmătoarele activităţi:
1. să elaboreze o schemă de organizare a ştiinţelor educaţiei şi să demonstreze statutul
teoretic şi aplicativ al principalelor discipline pedagogice
-completarea de scheme eliptice -studiul dicţionarelor şi al enciclopediilor
2. să identifice şi să interpreteze specificitatea termenilor fundamentali din domeniile
Introducere în pedagogie şi Teoria şi metodologia curriculum-ului, să-i integreze într-
un sistem unitar şi să-i utilizeze în comunicarea pedagogică
-alcătuirea unui glosar de termeni pedagogici -realizarea de hărţi conceptuale -analiza
comparativă a definiţiilor termenilor pedagogici -analiza documentelor şcolare
3. să demonstreze valoarea socialăşi individuală a educaţiei şi să justifice limitele
acesteia
-dezbateri pe tema valorii şi a limitelor educaţiei
4. să caracterizeze principalele medii educaţionale, în special sistemul de învăţământ
din România; să interpreteze principalele direcţii şi probleme ale reformei şcolii
româneşti
- dezbateri pe tema tendinţelor de evoluţie ale şcolii, în general, ale şcolii româneşti -
analiza Legii învăţământului din România - compararea unor sisteme de învăţământ
din alte ţări - studii de caz
5. să argumenteze proiectarea curriculumului pe baza unui set de principii
- exerciţii de analiză a programelor şcolare din învăţământul preşcolar şi primar, din
perspectiva principiilor proiectării curriculum-ului - studiul comparativ al unor
modele de proiectare curriculară-analiza documentelor de politicăeducaţionalăşi
curriculară
6. să enunţe şi să interpreteze sursele şi criteriile de selecţie şi de organizare
pedagogică a conţinuturilor
- studii de caz pe documente curriculare (programe şcolare, manuale) - exerciţii de
analiză a modului de selectare şi de structurare a conţinuturilor unor manuale şcolare
7. să opereze cu criterii pertinente şi cu metode adecvate, pentru analiza şi evaluarea
principalelor produse curriculare – plan de învăţământ, programe şcolare, manuale
etc.
-elaborarea unor grile de evaluare a produselor curriculare - utilizarea unor criterii şi
metod de evaluare, în vederea selectării manualelor şcolare
8. să definească metodologia operaţionalizării obiectivelor şi să o utilizeze în
elaborarea obiectivelor operaţionale
- exerciţii de identificare şi de corectare a greşelilor de operaţionalizare -exerciţii de
formulare a obiectivelor operaţionale

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IX-a se recomandăurmătoarele activităţi:
9. să diferenţieze între sistemele de clasificare a obiectivelor şi să opereze cu acestea
- realizarea de clasificări ale obiectivelor educaţionale, pe baza unor criterii date -
utilizarea instrumentelor de clasificare, în vederea elaborării obiectivelor pentru o
temădată- analiza critică a obiectivelor prezentate în proiectele de lecţii de la diferite
discipline şcolare
10. să identifice şi să interpreteze direcţiile de modernizare a obiectivelor şi a
conţinuturilor educaţionale
-analiza critică a obiectivelor şi a conţinuturilor din programe şi manuale şcolare, din
perspectiva modernizării acestora -analiza avantajelor şi a limitelor modernizărilor la
nivelul obiectivelor şi al conţinuturilor
11. să realizeze conexiuni între conceptele fundamentale ale disciplinelor pedagogice
(Introducere în pedagogie şi Teoria şi metodologia curriculum-ului), în vederea
explicării şi fundamentării acţiunii educaţionale
- alcătuirea de hărţi conceptuale - realizarea unor glosare de termeni pe o temă dată-
utilizarea unor scheme conceptuale, în elaborarea unor mesaje cu conţinut
educaţional, a explicării unor situaţii educaţionale şi a justificării unor moduri de
intervenţie educaţională
12. să-şi asume şi să practice codul deontologic al profesiei
- studii de caz
13. să elaboreze proiecte proprii de dezvoltare profesională
- analiza propriilor nevoi de dezvoltare - elaborarea unor proiecte de dezvoltare
profesională

CONŢINUTURI TEMATICE
1. Sistemul ştiinţelor educaţiei
1.1.Educaţia – obiect de studiu al ştiinţelor educaţiei
1.2.Disciplinele educaţionale şi relaţiile dintre ele
1.3.Evoluţia concepţiilor despre educaţie
2. Educaţia – delimitări conceptuale
2.1. Structura educaţiei
2.2. Determinările educaţiei
2.3. Funcţiile individuale şi sociale ale educaţiei
2.4. Rolul educaţiei în dezvoltarea personalităţii. Educabilitatea
3. Forme şi tipuri de educaţie
3.1. Educaţia formală, nonformală, informală
3.2. Autoeducaţia
3.3. Educaţia permanentă
3.4. Interdependenţa formelor şi tipurilor de educaţie
4. Medii educaţionale
4.1. Şcoala în sistemul social
4.1.1. Tendinţe ale evoluţiei învăţământului
4.1.2. Sistemul de învăţământ din România – baze legislative, structură, alternative
educaţionale
4.1.3. Reforma sistemului de învăţământ din România
4.2. Familia
4.3. Alte medii educaţionale: organizaţii non-guvernamentale, Biserica, mass-media
etc.
Statutul profesional al cadrului didactic – competenţe şi calităţi
Curriculum – delimitări conceptuale
7. Finalităţi şi conţinuturi educaţionale
7.1. Sisteme de clasificare a obiectivelor
7.2. Categorii de finalităţi educaţionale
7.3. Metodologii de operaţionalizare a obiectivelor
7.4. Noţiunea de conţinut
7.5. Criterii de selecţie şi de organizare a conţinuturilor
Metodologia proiectării curriculum-ului
Produse curriculare: plan de învăţământ, programăşcolară, manuale şi auxiliare
curriculare (softuri educaţionale, pachete de învăţare, suporturi audio-video)
Reforma curriculum-ului

10.1. Inovaţii reprezentative: interdisciplinaritate, modularitate

10.2. Reforma curriculum-ului în România
TEORIA ŞI PRACTICA INSTRUIRII ŞI A EVALUĂRII
– CLASA A X-A –
Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
1. Definirea noţiunilor predare, învăţare, evaluare şi determinarea interacţiunii lor
funcţionale
- Procesul de instruire: predare-învăţareevaluare
2. Caracterizarea principalelor modele de instruire şi a fundamentelor psihologice ale
acestora
- Modele de instruire 1. Modelul comportamentalist 2. Modelul cognitivist 3. Modelul
constructivist 4. Modelul bazat pe procesarea informaţiilor
3. Analiza critică a modelelor de instruire, din perspectiva eficienţei învăţării

4. Caracterizarea principalelor relaţii educaţionale; identificarea şi utilizarea

mecanismelor de funcţionare eficientă a cestora
- Relaţiile educaţionale -Relaţii de comunicare -Relaţii de conducere a învăţării
-Relaţii socio-afective
5. Analiza şi interpretarea activităţii de instruire ca proces de comunicare
- Conceptul de comunicare - Forme ale comunicării - Funcţiile comunicării - Factorii
comunicării - Interpretarea activităţii didactice din perspectiva comunicării
6. Definirea noţiunii de normativitate pedagogică; analiza sistematică a specificului
fiecărui principiu
- Normativitatea instruirii – principiile didactice
7. Utilizarea principiilor didactice în elaborarea proiectelor educaţionale şi în
conducerea practică a învăţării

8. Clasificarea metodelor, a tehnicilor şi a strategiilor de instruire, potrivit criteriilor

specifice
- Metodologia instruirii - Metode de instruire - Resurse tehnice ale instruirii
-Categorii de mijloace de învăţământ -Noile tehnologii informaţionale şi de
comunicare -Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) - Strategii de predare-
învăţare -Tipuri de strategii de predareînvăţare -Criterii şi tipuri de structurare -
Integrarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare în şcoală
9. Caracterizarea metodelor, a tehnicilor şi a strategiilor de instruire; relevarea
avantajelor şi a limitelor acestora

10. Aplicarea metodelor, a tehnicilor şi a strategiilor de instruire, valorificând

condiţiile utilizării lor eficiente
11. Elaborarea şi utilizarea unor strategii de abordare diferenţiată a elevilor

12. Diferenţierea stilurilor de instruire şi aprecierea valorii lor educaţionale

- Stiluri de instruire
13. Identificarea problematicii evaluării în educaţie; definirea noţiunii de evaluare
- Evaluarea în educaţie – concept şi dimensiuni (evaluarea de sistem, de proces şi a
rezultatelor şcolare)

Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
14. Caracterizarea funcţiilor evaluării şi argumentarea rolului lor în practica evaluării
rezultatelor şcolare
- Funcţiile evaluării: diagnostică, prognostică, de informare, de certificare, de selecţie,
decizională, motivaţională
15. Caracterizarea şi analiza comparativă a strategiilor de evaluare; aprecierea rolului
lor în practica evaluării
- Strategii de evaluare a rezultatelor şcolare: iniţială, formativă, sumativă, internă,
externă, criterială, normativă etc. - Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor
şcolare -Tipuri de evaluare: orală, scrisă, practică-Metode de evaluare: observaţia
curentă, chestionare, teste, lucrări practice -Metode alternative de evaluare
(portofoliul, proiectul, testele de performanţă etc.) -Forme de evaluare – examinările
curente, examenele şi testările naţionale - Metodologia elaborării instrumentelor de
evaluare - Aprecierea rezultatelor şcolare -Criterii de apreciere -Sisteme de apreciere
-Distorsiuni în aprecierea rezultatelor -Autoevaluarea
16. Utilizarea efectivă a strategiilor de evaluare şi de autoevaluare în practica şcolară

17. Elaborarea de instrumente de evaluare a rezultatelor şcolare ale elevilor, în

vederea aprecierii progresului acestora

18. Introducerea şi utilizarea adecvată în practica evaluării a metodelor alternative de

evaluare

19. Identificarea şi analiza erorilor de apreciere a rezultatelor şcolare

20. Interpretarea rezultatelor evaluării, în scopul adoptării de decizii privind

optimizarea proiectării şi a realizării instruirii

21. Diferenţierea sistemelor de apreciere a rezultatelor şcolare; utilizarea adecvată a

sistemului de evaluare prin calificative

22. Elaborarea planificării calendaristice a activităţilor de instruire, pentru diferite

discipline de învăţământ
- Proiectarea instruirii - niveluri (disciplină de învăţământ, unitate de învăţare, lecţie)
şi metodologie
23. Proiectarea unităţilor de învăţare pentru diferite discipline de învăţământ

24. Elaborarea proiectului de lecţie

CONŢINUTURI TEMATICE
Procesul de instruire: predare-învăţare-evaluare
2. Modele de instruire şi fundamentele lor psihologice
2.1. Modelul comportamentalist
2.2. Modelul cognitivist
2.3. Modelul constructivist
2.4. Modelul bazat pe procesarea informaţiilor etc.
3. Relaţiile educaţionale
3.1. Relaţii de comunicare
3.2. Relaţii de conducere a învăţării
3.3. Relaţii socio-afective
Normativitatea instruirii – principiile didactice
5. Metodologia instruirii
5.1. Metode de instruire
5.2. Resurse tehnice ale instruirii
5.2.1. Categorii de mijloace de învăţământ
5.2.2. Noile tehnologii informaţionale şi de comunicare
5.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal)
5.4. Strategii de predare-învăţare
5.4.1. Tipuri de strategii de predare-învăţare
5.4.2. Criterii şi tipuri de structurare
5.5. Integrarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare în şcoală
5.6. Stiluri de instruire
Evaluarea în educaţie – concept şi dimensiuni (evaluarea de sistem, de proces şi a
rezultatelor şcolare)
Funcţiile evaluării: diagnostică, prognostică, de informare, de certificare, de selecţie,
decizională, motivaţională
Strategii de evaluare a rezultatelor şcolare: iniţială, formativă, sumativă, internă,
externă, criterială, normativă etc.
9. Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor şcolare
9.1. Tipuri de evaluare: orală, scrisă, practică
9.2. Metode de evaluare: observaţia curentă, chestionare, teste, lucrări practice
9.3. Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectul, testele de
performanţăetc.)
9.4. Forme de evaluare – examinările curente, examenele şi testările naţionale
Metodologia elaborării instrumentelor de evaluare de către cadrul didactic
11. Aprecierea rezultatelor şcolare
11.1. Criterii de apreciere
11.2. Sisteme de apreciere
11.3. Distorsiuni în aprecierea rezultatelor
11.4. Autoevaluarea
Proiectarea instruirii - niveluri (disciplină de învăţământ, unitate de învăţare, lecţie)
şi metodologie

TEORIA EDUCAŢIEI ŞI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

– CLASA A XI-A –
Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
1. Definirea obiectivelor şi a conţinuturilor domeniilor educaţiei
- Educaţia intelectuală, morală, estetică, religioasă, fizică, tehnologică- Noile educaţii
– educaţia interculturală, educaţia pentru sănătate, educaţia ecologică, educaţia
antreprenorială etc. - Obiective, conţinuturi
2. Interpretarea şi evaluarea semnificaţiei domeniilor educaţiei, în raport cu
dezvoltarea personalităţii
3. Caracterizarea strategiilor de formare şi evaluare în domeniul educaţiei
intelectuale, morale, religioase, estetice, fizice, tehnologice şi al noilor educaţii
- Expunerea, dezbaterea, exerciţiul, studiul de caz, studiul simbolurilor religioase,
simularea, eseul, portofoliul etc.
4. Definirea conceptelor de bază din domeniul civismului; utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate
- Omul şi viaţa socială- Omul şi contextul social. Procesul de socializare - Grupul
social: caracteristici, tipologie
5. Enunţarea şi caracterizarea semnificaţiei valorilor democratice fundamentale
- Valori fundamentale ale democraţiei: libertate, responsabilitate, egalitate, dreptate,
solidaritate, autoritate, pluralism politic, economic şi social, participare civică-
Educaţie pentru cetăţenie democratică
6. Definirea şi promovarea drepturilor şi a responsabilităţilor civice
- Drepturile omului - Drepturile copilului - Drepturile minorităţilor - Drepturi şi
îndatoriri cetăţeneşti
7. Identificarea şi interpretarea grupurilor şi a relaţiilor sociale, a tipurilor de
comunităţi
- Relaţii sociale interpersonale - Relaţii de rudenie, de prietenie, de colaborare, de
competiţie, de autoritate
8. Caracterizarea şi interpretarea sistemului social-politic din România
- Sistemul social-politic; instituţii şi practici democratice în România - Organizarea
statală a societăţii - Regim politic. Pluralism politic - Autoritatea publică: Parlament,
Preşedinţie, Guvern, autoritate judecătorească, autorităţi publice locale - Societatea
civilă. Organizaţii non-guvernamentale, mass-media în viaţa publică
9. Examinarea criticăşi promovarea principiilor şi a mecanismelor democratice ale
adoptării de decizii şi susţinerii lor în grupurile sociale
- Decizii autoritare, decizii democratice şi practici democratice - Comportament
prosocial - Participare civică. Motivaţia participării
10. Manifestarea atitudinilor şi a comportamentelor civice participative şi
responsabile, cu valoare de model pentru elevi

Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
11. Conducerea dezvoltării sociale a grupurilor de elevi; abordarea flexibilă a
situaţiilor conflictuale din clasă
- Tipuri de conflict - Strategii de rezolvare a conflictelor - Strategii de constituire şi
funcţionare a clasei de elevi ca grup social
12. Construirea/adaptarea de strategii educaţionale funcţionale, în raport cu specificul
obiectivelor şi al problematicii educaţiei civice
- Comentariul de text - Analiza de conţinut, dezbaterea, studiul de caz, jocul de rol,
sondajul de opinie
13. Utilizarea metodelor de evaluare a conştiinţei şi a conduitei civice a elevilor
- Observaţia, scale de estimare, comentariu de text, exerciţiul, simulare, proiecte
14. Elaborarea, implementarea şi evaluarea unor proiectele de educaţie intelectuală
morală, religioasă, estetică, fizică, tehnologicăşi al noilor educaţii
- Bazele psihopedagogice ale interiorizării valorilor şi ale formării comportamentelor
civice - Metodologia elaborării, implementării şi evaluării proiectelor educaţionale
15. Operarea cu concepte specifice managementului clasei de elevi
- Planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie, situaţie de
criză
16. Interpretarea şi evaluarea dimensiunilor managementului clasei de elevi
- Dimensiunile: ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională, inovatoare
16. Realizează diagnozei climatului educaţional, valorificând modelele explicativ-
interpretative specifice managementului clasei de elevi
- Tipuri de climat psihosocial - Instrumente de diagnostic şi de interpretare
17. Optimizarea procesul educaţional pe baza diagnozei realizate
- Structuri normative ale clasei - Proceduri şi strategii de intervenţie - Decizia
educaţională în clasă
19. Ameliorează situaţiilor de crizăeducaţională, cu ajutorul modalităţilor de
intervenţie
- Tipologia situaţiilor de criză educaţională (criterii: durată, etiologie, consecinţe etc.)
- Modalităţi de prevenire a situaţiilor de crizăeducaţională în clasă- Tehnici de
intervenţie în cazul situaţiilor de crizăeducaţională în clasă

CONŢINUTURI TEMATICE

1. Teoria educaţiei: domenii educaţionale reprezentative

1.1. Educaţia intelectuală, educaţia morală, educaţia estetică, educaţia religioasă,
educaţia fizică, educaţia tehnologică. Obiective, conţinuturi, metode de evaluare
1.2. Noile educaţii - educaţia interculturală, educaţia pentru sănătate, educaţia
ecologică, educaţia antreprenorială etc. Obiective, conţinuturi, metode de
evaluare
1.3.Teoria şi metodologia educaţiei civice
1.3.1. Omul şi viaţa socială1.3.1.1.Omul şi contextul social. Procesul de socializare
1.3.1.2. Grupul social: caracteristici, tipologie
1.3.1.3. Relaţii sociale interpersonale
1.3.1.4. Comunitate. Popor. Naţiune. Comunitatea internaţională
1.3.2. Sistemul social-politic; instituţii şi practici democratice în România
1.3.2.1. Organizarea statală a societăţii. Regim politic. Pluralism
politic
1.2.1.1. Autoritate publică
1.2.1.2. Societatea civilă. Organizaţii non-guvernamentale, mass-media în viaţa
publică etc.
1.2.1.3. Participare civică
1.2.2. Raportul cetăţean-stat
1.3.3.1. Valori fundamentale ale democraţiei. Educaţie pentru cetăţenie
democratică.
1.2.2.1. Drepturile omului. Drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti.
1.2.2.2. Integrare europeană. Cetăţenie europeană
1.3. Interdependenţa domeniilor educaţiei

2. Managementul clasei de elevi – delimitări conceptuale (planificare, organizare,

coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie, situaţie de criză)
2.1. Dimensiunile managementului clasei de elevi: ergonomică, psihologică,
socială, normativă, operaţională, inovatoare
2.2. Tipuri de climat psihosocial
2.3. Instrumente de diagnostic şi de interpretare
2.4. Structuri normative ale clasei de elevi
2.5. Proceduri şi strategii de intervenţie
2.6. Decizia educaţională în clasă
2.7. Tipologia situaţiilor de criză educaţională (criterii: durată, etiologie, consecinţe
etc.)
2.8. Modalităţi de prevenire a situaţiilor de criză educaţională în clasă
2.9. Tehnici de intervenţie în cazul situaţiilor de criză educaţională în clasă
PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ
– CLASA A XII-A –
 Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
1. Definirea finalităţilor specifice învăţământului preşcolar
- Finalităţile învăţământului preşcolar – resurse pentru învăţământul primar -
Socializarea preşcolarului - Noţiuni introductive - Dezvoltarea cognitivă, socialăşi
afectivemoţională a preşcolarului – premise ale socializării acestuia - Pregătirea
pentru şcoală a preşcolarului - Rolul grupului de copii pentru integrarea preşcolarului
- Rolul relaţiei cadru didactic-preşcolar - Rolul familiei în dezvoltarea emoţional-
afectivă a preşcolarului
2. Identificarea şi evaluarea rolului factorilor care contribuie la socializarea
preşcolarului

3. Identificarea şi caracterizarea activităţilor specifice învăţământului preşcolar

- Activităţi specifice învăţământului preşcolar, care contribuie la pregătirea pentru
şcoală: - Activităţi de educare a limbajului - Activităţi matematice - Cunoaşterea
mediului - Educaţie pentru societate - Activităţi practice şi elemente de activitate
casnică - Educaţie muzicală - Educaţie plastică - Educaţie fizică- Proiectarea şi
realizarea activităţilor în învăţământul preşcolar - Tipuri de activităţi specifice
învăţământului preşcolar - Mijloace didactice specifice învăţământului preşcolar -
Jocul – modalitate dominantă de organizare a activităţii în învăţământul preşcolar -
Teorii ale jocului - Tipuri de jocuri valorificate în cadrul activităţilor cu preşcolarii
4. Argumentarea contribuţiei activităţilor specifice învăţământului preşcolar la
pregătirea pentru şcoală

5. Proiectarea şi realizarea activităţilor pentru învăţământul preşcolar

6. Analiza teoretică a jocului ca activitate dominantă de organizare a activităţii în

învăţământul preşcolar

7. Integrarea adecvată a jocului în proiectarea şi organizarea activităţilor pentru

învăţământul preşcolar

9. Definirea specificului evaluării în învăţământul preşcolar

- Evaluarea în învăţământul preşcolar – tipuri, metode, forme -Modalităţi de realizare
a evaluării
10. Utilizarea adecvată a metodelor de evaluare în învăţământul preşcolar

CONŢINUTURI TEMATICE

1. Finalităţi specifice învăţământului preşcolar

1.1. Socializarea preşcolarului
1.1.1. Noţiuni introductive
1.1.2. Dezvoltarea cognitivă, socialăşi afectiv-emoţională a preşcolarului – premise
ale socializării acestuia
1.1.3. Rolul grupului de copii pentru integrarea preşcolarului
1.1.4. Rolul relaţiei cadru didactic-preşcolar
1.1.5. Rolul familiei în dezvoltarea emoţional-afectivă a preşcolarului
1.2. Pregătirea pentru şcoală a preşcolarului
1.2.1. Finalităţile învăţământului preşcolar – resurse pentru învăţământul primar
1.2.2. Activităţi specifice învăţământului preşcolar care contribuie la pregătirea pentru
şcoală
1.2.2.1. Activităţi de educare a limbajului
1.2.2.2. Activităţi matematice
1.2.2.3. Cunoaşterea mediului
1.2.2.4. Educaţie pentru societate
1.2.2.5. Activităţi practice şi elemente de activitate casnică
1.2.2.6. Educaţie muzicală
1.2.2.7. Educaţie plastică
1.2.2.8. Educaţie fizică
2. Proiectarea şi realizarea activităţilor în învăţământul preşcolar
2.1. Tipuri de activităţi specifice învăţământului preşcolar
2.2. Metode didactice specifice învăţământului preşcolar
2.3. Mijloace didactice specifice învăţământului preşcolar
2.4. Jocul – modalitate dominantă de organizare a activităţii în învăţământul preşcolar
2.4.1. Teorii ale jocului
2.4.2. Tipuri de jocuri valorificate în cadrul activităţilor cu preşcolarii
Evaluarea în învăţământul preşcolar – tipuri, metode, forme

3.1. Modalităţi de realizare a evaluării

PSIHOLOGIE GENERALĂ
CLASA A X-A
Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
1. Identificarea şi interpretarea conceptelor de bază ale psihologiei
Obiect şi noţiuni fundamentale ale psihologiei -Obiectul psihologiei, coordonate
istorice -Noţiuni fundamentale ale psihologiei: mecanisme psihice, personalitatea
(dimensiuni şi relaţii, locul şi rolul central în psihologie) -Relaţiile dintre
componentele personalităţii
2. Definirea şi descrierea mecanismelor psihice

3. Definirea conceptului de personalitate; argumentarea locului şi a rolului central al

personalităţii în psihologie

4. Identificarea structurii interne a personalităţii

5. Argumentarea valorii şi a utilităţii informaţiilor oferite de psihologie

-Importanţa studierii psihologiei
6. Explicarea specificului şi a rolului diferitelor categorii de mecanisme psihice
Categorii de mecanisme psihice -Mecanisme psihice de cunoaştere primară(senzaţii,
percepţii, reprezentări) -Mecanisme psihice de cunoaştere superioară (gândire,
memorie, imaginaţie) -Mecanisme de cunoaştere şi de energizare a comportamentului
(motivaţie, afectivitate) -Mecanisme de reglaj psihic (comunicare şi limbaj, atenţia,
voinţa) Personalitatea ca mecanism integrator -temperament -aptitudini -inteligenţa
-caracterul -creativitatea
7. Analiza comparativăşi explicarea conexiunilor dintre mecanismele psihice

8. Operarea cu criterii şi metode de evaluare şi de autoevaluare a trăsăturilor de

personalitate
- Modalităţi de cunoaştere şi de autocunoaştere a personalităţii. Criterii de evaluare
9. Analiza critică personală a diferitelor modele explicativ-interpretative ale
mecanismelor psihice
- Modele explicativ-interpretative al percepţiei, memoriei şi gândirii - Modele
explicativ-interpretative ale personalităţii (modelul substanţialist, situaţional etc.)
10. Evaluarea critică a diferitelor puncte de vedere, a concepţiilor şi a perspectivelor
de abordare a personalităţii

11. Caracterizarea şi aplicarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare a

mecanismelor psihice
- Observaţia, experimentul, ancheta psihologică- Structura personalităţii - Metode de
cunoaştere a personalităţii chestionare şi inventare de personalitate
12. Aplicarea unor metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a personalităţii şi a
laturilor sale componente

Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
13. Utilizarea informaţiilor dobândite, în
- Devenirea personalităţii (strategii de formare şi
vederea formării şi dezvoltării propriei
dezvoltare a personalităţii) folosite în procesul
personalităţi
educaţional

- Relaţiile dintre dimensiunile personalităţii

(temperament-caracter, temperament-aptitudini,

aptitudini-caracter)
14. Definirea statului teoretic şi aplicativ al psihologiei
- Relaţia psihologiei cu alte domenii ale cunoaşterii (ştiinţele socio-umane,
neurofiziologia, genetica, cibernetica, noile tehnologii ale informaţiei)

CONŢINUTURI TEMATICE

1. Obiect şi noţiuni fundamentale ale psihologiei 1.1.Obiectul psihologiei,

coordonate istorice, importanţa studierii psihologiei
1.2. Noţiuni fundamentale ale psihologiei (procese, mecanisme, activităţi, funcţii,
însuşiri fizice
1.3. Noţiuni introductive despre metodele psihologiei
1.4. Relaţia psihologiei cu alte domenii ale cunoaşterii (ştiinţele socio-umane,
neurofiziologia, genetica, cibernetica, noile tehnologii ale informaţiei)
2. Categorii de mecanisme psihice
2.1. Mecanisme psihice de cunoaştere primară (senzaţii, percepţii, reprezentări)
2.1.1. Senzaţia (definire şi specific psihologic, proprietăţi, legile senzaţiilor, rolul
senzaţiilor în diferite activităţi)
2.1.2. Percepţia (definire şi specific psihologic, modele explicativ interpretative,
mecanismele şi legile percepţiei, formele complexe ale percepţiei şi rolul lor în
activitate)
2.1.3. Reprezentarea (definire şi natura contradictorie a reprezentării, specific
psihologic şi mecanisme, clasificare, proprietăţi, rolul reprezentărilor în activitatea
intelectuală)
2.2. Mecanisme psihice de cunoaştere superioară (gândire, memorie, imaginaţie)
2.2.1. Gândirea
2.2.1.1. Definire şi caracterizare psihologică; centralitatea gândirii în procesul
cunoaşterii
2.2.1.2. Modele explicativ-interpretative ale gândirii
2.2.1.3. Laturile gândirii (informaţională, operaţională)
2.2.1.4. Tipuri de gândire
2.2.1.5. Activităţile gândirii (conceptualizarea, înţelegerea, rezolvarea problemelor)
2.2.1.6. Rolul gândirii în activităţile de învăţare, rezolvare de probleme, creaţie
2.2.2. Memoria
2.2.2.1. Definire şi caracteristici
2.2.2.2. Procesele memoriei (memorarea, păstrarea, reactulizarea)
2.2.2.3. Tipuri, forme ale memoriei
2.2.2.4. Modele explicativ interpretative ale memoriei
2.2.2.5. Legile şi optimizarea memoriei
2.2.2.6. Rolul memoriei în învăţare; memoria şi performanţele şcolare
2.2.3. Imaginaţia
2.2.3.1. Accepţiuni ale termenului imaginaţie şi definirea acestuia
2.2.3.2. Caracteristicile şi funcţiile memoriei
2.2.3.3. Formele imaginaţiei
2.2.3.4. Modalităţi de stimulare a imaginaţiei creatoare la elevi
2.3. Mecanisme de stimulare şi de energizare a comportamentului (motivaţia,
afectivitatea)
2.3.1. Motivaţia
2.3.1.1. Conceptul de motivaţie
2.3.1.2. Trebuinţe şi motive
2.3.1.3. Motivaţie şi performanţă; optimumul motivaţional
2.3.2. Afectivitatea
2.3.2.1. Definirea şi specificul proceselor afective
2.3.2.2. Proprietăţile proceselor afective
2.3.2.3. Clasificarea trăirilor afective
2.3.2.4. Rolul afectivităţii
2.4. Mecanisme de reglare psihică (comunicare şi limbaj, atenţia, voinţa)
2.4.1. Comunicare şi limbaj
2.4.1.1. Noţiuni de bază,
2.4.1.2. Scopurile şi rolurile comunicării
2.4.1.3. Formele comunicării
2.4.1.4. Funcţiile comunicării şi ale limbajului
2.4.1.5. Rolul comunicării şi al limbajului în activitatea umană
2.4.2. Atenţia
2.4.2.1. Specificul psihologic al atenţiei
2.4.2.2. Formele atenţiei
2.4.2.3. Însuşirile atenţiei şi educarea lor
2.4.2.4. Diferenţe individuale în privinţa atenţiei
2.4.3.Voinţa
2.4.3.1. Definire şi specific psihologic
2.4.3.2. Structura actului voluntar
2.4.3.3. Calităţi şi defecte ale voinţei
Personalitatea ca mecanism integrator

3.1. Conceptul de personalitate

3.1.1. Ipostazele personalităţii
3.1.2. Delimitări conceptuale – individ, individualitate, persoană, personalitate,
personaj
3.1.3. Eu-l ca nucleu al personalităţii
3.2. Temperamentul
3.2.1. Definire şi criterii de identificare
3.2.2. Tipologii temperamentale
3.2.3. Metode şi tehnici de cunoaştere/autocunoaştere a temperamentului
3.3. Aptitudinile
3.3.1. Definirea aptitudinilor
3.3.2. Raportul ereditate-mediu-educaţie în formarea şi educarea aptitudinilor
3.3.3. Clasificarea aptitudinilor
3.3.4. Rolul aptitudinilor în diferite activităţi (învăţare, muncă, creaţie)
3.3.5. Metode de diagnosticare a aptitudinilor
3.4. Inteligenţa
3.4.1. Definire şi delimitări conceptuale
3.4.2. Modele explicativ-interpretative ale inteligenţei
3.4.3. Inteligenţăşi personalitate
3.4.4. Inteligenţa şi performanţa şcolară
3.4.5. Măsurarea inteligenţei 3.5. Creativitatea
3.5.1. Conceptul de creativitate
3.5.2. Factorii creativităţii
3.5.3. Relaţia dintre creativitate şi inteligenţă
3.5.4. Modalităţi de evaluare a creativităţii
3.6. Caracterul
3.6.1. Accepţiuni ale noţiunii de caracter
3.6.2. Atitudinile şi trăsăturile caracteriale
3.6.3. Modele explicativ-interpretative ale caracterului; implicaţii aplicative în
educarea caracterului
3.7. Structura şi devenirea personalităţii
3.7.1. Relaţiile dintre dimensiunile personalităţii (temperament-caracter,
temperamentaptitudini, aptitudini-caracter)
3.7.2. Devenirea personalităţii
3.7.3. Metode de cunoaştere şi de autocunoaştere a personalităţii. Criterii de
evaluare
3.7.4. Strategii de formare şi dezvoltare a personalităţii, folosite în procesul
educaţional
PSIHOLOGIA VÂRSTELOR
CLASA A XI-A
Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
1. Definirea statutului teoretic şi aplicativ al psihologiei vârstelor
- Obiectul psihologiei vârstelor. Locul acesteia în sistemul ştiinţelor psihologice -
Relaţiile psihologiei vârstelor cu alte ştiinţe
2. Utilizarea ideilor şi a datelor din alte domenii ale cunoaşterii (genetică umană,
neurofiziologie, pediatrie, pedagogie, sociologie etc), în vederea înţelegerii a
dezvoltării psihice umane

3. Definirea şi caracterizarea dezvoltării psihice

- Noţiunea de dezvoltare psihică - stadialitate - Factorii fundamentali ai dezvoltării
psihice. - Principalele teorii explicative
4. Caracterizarea şi evaluarea factorilor fundamentali ai dezvoltării psihice.

6.Caracterizarea şi interpretarea principalelor aspecte morfo-funcţionale ale

dezvoltării prenatale
- Caracterizarea principalelor aspecte ale dezvoltării organice şi funcţionale în etapa
prenatală- Fenomene de prepsihism - Factori pozitivi şi nocivi care pot acţiona în
etapa prenatală- Naşterea şi adaptarea copilului la mediul extern
7. Caracterizarea şi interpretarea aspectelor specifice ale dezvoltării copilului mic, din
punct de vedere fizic şi psihic
- Dezvoltarea fizică de la 0 la 3 ani - Dezvoltarea sensibilităţii, debutul percepţiei şi
îmbunătăţirea gradată a acesteia - Dezvoltarea socio-afectivăşi a mecanismelor
verbale - Dezvoltarea intelectuală- Conştiinţa de sine şi începuturile manifestării EU-
lui
7. Caracterizarea şi interpretarea aspectelor fizice şi psihosociale specifice
preşcolarului
- Dezvoltarea fizică- Evoluţia proceselor senzoriale şi logice - Dezvoltarea limbajului
şi a performanţei lingvistice a preşcolarului şi a şcolarului mic - Reglajul voluntar al
conduitei, maturizarea afectivă- Structuri motivaţionale - Dezvoltarea bazelor
personalităţii - Caracteristicile jocului în perioada preşcolarăşi a şcolarităţii timpurii,
specificul învăţării, tipuri de activitate creativă
8. Explicarea contribuţiei jocului în cadrul grădiniţei, a învăţării şi a activităţilor
creative, la dezvoltarea psihică a preşcolarului

9. Caracterizarea şi interpretarea aspectelor fizice şi psihosociale specifice şcolarului

mic

Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
10. Identificarea aspectelor specifice adaptării şcolare în scopul dezvoltării unor
strategii de prevenire şi de ameliorare a situaţiilor de inadaptare
- Rolul învăţării şcolare în dezvoltarea funcţiilor şi a proceselor psihice. Formarea
deprinderilor de citit-scris - Dezvoltarea mecanismelor volitive şi motivaţionale, ca
rezultat al solicitărilor şcolare - Adaptarea la viaţa şcolară (tipuri de activităţi,
modalităţi de organizare a activităţii, timpul de instruire-învăţare etc.) - Situaţii de
inadaptare – cauzalitate şi modalităţi de prevenire şi soluţionare
11. Caracterizarea şi interpretarea aspectelor specifice dezvoltării fizice şi
psihosociale a preadolescentului şi adolescentului
- Complexitatea dezvoltării fizice şi psihice a preadolescentului şi adolescentului
12. Utilizarea informaţiilor despre adolescenţă, în vederea dezvoltării propriei
personalităţi

13. Aplicarea unor metode, tehnici şi instrumente în vederea cunoaşterii şi aprecierii

dezvoltării psihice
- Metode de cunoaştere şi de autocunoaştere utilizate în cunoaşterea dezvoltării
psihice - Copilul, tânărul, adultul, bătrânul - continuitate şi discontinuitate în evoluţia
personalităţii - Caracteristici dominante şi generale ale dezvoltării psihice de-a lungul
vieţii - repere ale evaluării transferurilor din fiecare ciclu şi stadiu - Perspectiva
sistemică a dezvoltării psihice din fiecare stadiu şi ciclu (relevarea inter-
condiţionărilor şi inter-influenţărilor dintre diferite componente şi funcţii)
14. Utilizarea criteriilor de bază în evaluarea şi autoevaluarea manifestărilor psihice
din fiecare stadiu şi ciclu de dezvoltare

15. Argumentarea unităţii în dezvoltarea vieţii psihice

CONŢINUTURI TEMATICE
1. Obiectul psihologiei vârstelor
1.1. Locul acesteia în sistemul ştiinţelor psihologice
1.2. Relaţiile psihologiei vârstelor cu alte ştiinţe
2. Noţiunea de dezvoltare psihică – stadialitate 2.1.Factorii fundamentali ai
dezvoltării psihice
2.2. Principalele teorii explicative
3. Caracterizarea principalelor aspecte ale dezvoltării organice şi funcţionale în
etapa prenatală3.1.Fenomene de prepsihism
3.2. Factori pozitivi şi nocivi care pot acţiona în etapa prenatală
3.3. Naşterea şi adaptarea copilului la mediul extern
4. Dezvoltarea fizică de la 0 la 3 ani
4.1. Dezvoltarea sensibilităţii, debutul percepţiei şi îmbunătăţirea gradată a acesteia
4.2. Dezvoltarea socio-afectivăşi a mecanismelor verbale
4.3. Dezvoltarea intelectuală
4.4. Conştiinţa de sine şi începuturile manifestării EU-lui
4.5. Dezvoltarea fizică
4.6. Evoluţia proceselor senzoriale şi logice
5. Dezvoltarea limbajului şi a performanţei lingvistice a preşcolarului
5.1.Reglajul voluntar al conduitei, maturizarea afectivă
5.2. Structuri motivaţionale
5.3. Dezvoltarea bazelor personalităţii
5.4. Caracteristicile jocului în perioada preşcolară, specificul învăţării, tipuri de
activitate creativă
5.5. Adaptarea copilului la activităţile de tip preşcolar
Rolul învăţării şcolare în dezvoltarea funcţiilor şi a proceselor psihice. Formarea
deprinderilor

de citit-scris 6.1.Dezvoltarea mecanismelor volitive şi motivaţionale, ca rezultat al

solicitărilor şcolare
6.2. Adaptarea la viaţa şcolară
6.3. Situaţii de inadaptare – cauzalitate şi modalităţi de prevenire şi soluţionare
Complexitatea dezvoltării fizice şi psihice a preadolescentului şi adolescentului
Metode de cunoaştere şi de autocunoaştere utilizate în psihologie
Caracteristici dominante şi generale ale dezvoltării psihice de-a lungul vieţii - repere
ale evaluării transferurilor din fiecare ciclu şi stadiu

9.1. Copilul, tânărul, adultul, bătrânul - continuitate şi discontinuitate în evoluţia

personalităţii
9.2. Perspectiva sistemică a dezvoltării psihice din fiecare stadiu şi ciclu (relevarea
intercondiţionărilor şi a inter-influenţărilor dintre diferite componente şi funcţii)
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
CLASA A XII-A
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI UNITĂŢI DE
CONŢINUT

Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
1. Identificarea şi interpretarea conceptelor de bază ale psihopedagogiei speciale
- Psihopedagogia specială – delimitări conceptuale (normalitate, anormalitate,
deficienţă, incapacitate, handicap, recuperare, cerinţe educative speciale, compensare
etc.)
2. Utilizarea conceptelor specifice psihopedagogiei speciale, pentru descrierea şi
explicarea diferitelor tipuri de handicap
- Tipuri de handicap: de intelect, de auz, de vedere, de limbaj, motor,
neuropsihomotor, de comportament - Caracteristici psihologice şi etiologice ale
diferitele tipuri de handicap
3. Identificarea şi caracterizarea particularităţilor psihologice ale copiilor cu nevoi
speciale
- Caracteristici de personalitate şi de comportament ale copiilor cu nevoi speciale;
media dezvoltării psihice a subiecţilor în ansamblu - Specificul modului de adaptare
al copiilor cu nevoi speciale la condiţiile mediului de viaţă- Analiza comparativă a
subiecţilor plasaţi la extremele dezvoltării
4. Utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a particularităţilor
psihologice ale copiilor cu diferite tipuri de handicapuri şi ale copiilor supradotaţi
- Metodologia cunoaşterii subiecţilor cu handicap şi a celor supradotaţi - Testele
screening, de inteligenţă, de aptitudini, de personalitate şi de creativitate, fişa de
evaluare E. Verza
5. Asimilarea şi valorificarea tehnicilor specifice de comunicare didactică cu elevii cu
nevoi speciale
- Tehnici de comunicare didactică cu elevii cu nevoi speciale - Comunicarea
nonverbală: pictografică, simbolică, afectivă etc.
6. Utilizarea unor metode şi tehnici educaţional-recuperative specifice diferitelor
tipuri de handicapuri şi deficienţe
- Specificul intervenţiei psihopedagogice în cazul elevilor cu nevoi speciale -
Proiectarea didactică a activităţilor cu elevi cu nevoi speciale - Metodologii
educaţional-recuperative specifice diferitelor tipuri de handicapuri şi deficienţe
7. Interpretarea şi valorificarea principiilor educaţiei integrate în învăţământul de
masă
- Educaţia integrată – caracteristici şi principii - Specificul proiectării didactice în
educaţia integrată
8. Conceperea şi realizarea unor programe educaţionale pentru copiii supradotaţi
- Concepţii contemporane referitoare la procesul instructiv-educativ al copiilor
supradotaţi - Diferenţierea activităţilor didactice cu elevii supradotaţi
9. Realizarea şi valorificarea conexiunilor dintre conţinuturile psihopedagogiei
speciale şi cele ale celorlalte discipline psihologice şi pedagogice, în vederea
optimizării procesului de instruire a elevilor cu nevoi speciale
- Psihopedagogia specială în sistemul disciplinelor pedagogice şi psihologice -
Inserţia socială a elevilor cu nevoi speciale

CONŢINUTURI TEMATICE

Psihopedagogia specială – delimitări conceptuale (normalitate, anormalitate,

deficienţă, incapacitate, handicap, recuperare, cerinţe educative speciale, compensare
etc.)
2. Tipuri de handicapuri şi de deficienţe - caracteristici psihologice, etiologie
2.1. Deficienţa mintală
2.2. Deficienţa auditivă
2.3. Deficienţa vizuală
2.4. Tulburările de limbaj
2.5. Tulburările de comportament
2.6. Deficienţele fizice şi neuropsihomotorii
3. Metodologia cunoaşterii subiecţilor cu handicap şi a celor supradotaţi
3.1. Testele screening, de inteligenţă, de aptitudini, de personalitate şi de creativitate,
fişa de evaluare E. Verza
4. Specificul intervenţiei psihopedagogice în cazul elevilor cu nevoi speciale
4.1. Metodologii educaţional-recuperative specifice diferitelor tipuri de deficienţe şi
de handicapuri
4.2. Proiectarea didactică a activităţilor cu elevi cu nevoi speciale
4.3. Tehnici de comunicare didactică cu elevii cu nevoi speciale
4.3.1. Comunicarea nonverbală: pictografică, simbolică, afectivă etc.
5. Educaţia integrată – caracteristici, principii
5.1. Specificul proiectării didactice în educaţia integrată
Psihopedagogia supradotaţilor

6.1. Concepţii contemporane referitoare la procesul instructiv-educativ al copiilor

supradotaţi
6.2. Diferenţierea activităţilor didactice cu elevii supradotaţi
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
– CLASA A XII-A –
Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
1. Definirea statutului teoretic şi aplicativ al psihologiei educaţiei
- Psihologia educaţiei – statut teoretic şi aplicativ -Obiect, metode şi concepte de bază
în psihologia educaţiei
2. Identificarea şi interpretarea conceptelor de bază ale psihologiei educaţiei
- Învăţarea în contextul psihologiei educaţiei -Conceptul de învăţare – definiţii, teorii
-Învăţarea şcolară – caracteristici, modele reprezentative - Structura psihologică a
învăţării -Niveluri, forme şi tipuri de învăţare
3. Definirea şi descrierea mecanismelor învăţării şcolare
- Mecanismele psihice şi învăţarea - Personalitate şi învăţare - Relaţia dezvoltare
psihică-învăţare în şcoală
4. Explicarea specificului şi a rolului factorilor cognitivi şi noncognitivi în învăţarea
şcolară
- Factorii cognitivi (mecanismele psihice de cunoaştere senzorialăşi logică,
inteligenţa, rezolvarea de probleme, creativitatea) şi noncognitivi (motivaţia, voinţa,
atenţia, afectivitatea, structuri de personalitate) ai învăţării în şcoală
5. Caracterizarea şi evaluarea impactului diferitelor strategii şi stiluri de învăţare
asupra dezvoltării personalităţii
- Strategii (primare şi de suport, algoritmică, euristică, analogică, de autoreglare,
asertive etc.) şi stiluri de învăţare (impulsiv-reflexiv, analitic-sintetic etc.) - Reuşităşi
eşec în învăţarea şcolară – metode şi tehnici de cunoaştere a potenţialului de învăţare
al elevilor
6. Evaluarea rolului psihologie educaţiei în şcoală
- Psihologia educaţiei în şcoală- Cunoaşterea, consilierea şi orientarea elevului şi
asistenţa psihopedagogicăacordată cadrelor didactice
7. Caracterizarea specificului învăţării la diferite categorii de discipline;
analizăcomparativă
- Aspecte specifice ale învăţării la diferite categorii de discipline şcolare
(limbămaternă, limbi străine, matematică, ştiinţe experimentale, ştiinţe sociale etc.)
8. Abordarea critică a diferitelor puncte de vedere privind modelele şi factorii
învăţării în şcoală
- Modelul behaviorist - Modelul constructivist - Modelul cognitivist - Modelul
umanist - Factori interni şi externi ai învăţării în şcoală

Competenţe specifice
Unităţi de conţinut
9. Caracterizarea şi aplicarea unor metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere şi
influenţare a grupurilor şcolare
- Psihosociologia grupurilor şcolare -Grupa de elevi, clasa de elevi – grupuri
psihosociale -Relaţii intra-şi intergrupale – de comunicare, interpersonale etc.
-Metode şi tehnici de cunoaştere şi de influenţare a grupurilor şcolare - Asistenţa
psihopedagogică în şcoală-Specificul asistenţei psihopedagogice în şcoală-Metode şi
tehnici de cunoaştere a individualităţii preşcolarului şi a şcolarului mic -Metode şi
tehnici de cunoaştere şi de orientare a preşcolarului şi a şcolarului mic
10. Caracterizarea şi aplicarea unor metode şi tehnici de cunoaştere, consiliere şi
orientare a preşcolarului şi a şcolarului mic

11. Utilizarea fişei de caracterizare a preşcolarului şi a şcolarului mic

- Fişa de caracterizare psihopedagogică a preşcolarului şi a şcolarului mic
12. Utilizarea adecvată a informaţilor din psihologia educaţiei, în vederea explicării
unor situaţii educaţionale, proiectării şi conducerii învăţării
- Învăţarea, tipurile de învăţare, strategii şi stiluri de învăţare - Modele şi factori ai
învăţării în şcoală- Metode şi tehnici de cunoaştere şi de consiliere - Specificul
învăţării la diferite categorii de discipline şcolare -Metode şi tehnici de cunoaştere şi
de influenţare a grupurilor şcolare
 CONŢINUTURI
TEMATICE

1. Psihologia educaţiei – statut teoretic şi aplicativ

1.1. Obiect, metode şi concepte de bază în psihologia educaţiei
1.2. Psihologia educaţiei în şcoală
2. Învăţarea în contextul psihologiei educaţiei
2.1. Conceptul de învăţare – definiţii, teorii
2.2. Învăţarea şcolară – caracteristici, modele reprezentative, factori interni şi externi
2.2.1. Modelul behaviorist
2.2.2. Modelul constructivist
2.2.3. Modelul cognitivist
2.2.4. Modelul umanist
2.3. Conceptul de învăţare autonomă
3. Structura psihologică a învăţării
3.1. Niveluri, forme şi tipuri de învăţare
3.2. Mecanismele psihice şi învăţarea
3.3. Personalitate şi învăţare
4. Învăţarea în şcoală
4.1. Relaţia dezvoltare psihică-învăţare în şcoală
4.2. Factorii cognitivi (mecanismele psihice de cunoaştere senzorialăşi logică,
inteligenţa, rezolvarea de probleme, creativitatea) şi noncognitivi (motivaţia, voinţa,
atenţia, afectivitatea, structuri de personalitate) ai învăţării în şcoală
4.3. Strategii (primare şi de suport, algoritmică, euristică, analogică, de autoreglare,
asertive etc.) şi stiluri de învăţare (impulsiv-reflexiv, analitic-sintetic etc.)
4.4. Aspecte specifice ale învăţării la diferite categorii de discipline şcolare (limbă
maternă, limbi străine, matematică, ştiinţe experimentale, ştiinţe sociale etc.)
4.5. Reuşităşi eşec în învăţarea şcolară – metode şi tehnici de cunoaştere a
potenţialului de învăţare al elevilor
5. Psihosociologia grupurilor şcolare
5.1. Grupa de elevi, clasa de elevi – grupuri psihosociale
5.2. Relaţii intra-şi intergrupale – de comunicare, interpersonale etc.
5.3. Metode şi tehnici de cunoaştere şi de influenţare a grupurilor şcolare
Asistenţa psihopedagogică în şcoală

6.1. Specificul asistenţei psihopedagogice în şcoală

6.2. Metode şi tehnici de cunoaştere a individualităţii preşcolarului şi a
şcolarului mic
6.3. Metode şi tehnici de cunoaştere şi de orientare a preşcolarului şi a
şcolarului mic
6.4. Fişa de caracterizare psihopedagogică a preşcolarului şi a şcolarului mic
PRACTICA PEDAGOGICĂ

I. COMPETENŢE SPECIFICE

Interpretarea şcolii ca organizaţie socială; specificul unităţilor de învăţământ preşcolar

şi şcolar; documente şcolare, structuri de organizare şi funcţionare
Operarea cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi integrarea lor în analiza şi
interpretarea situaţiilor educative specifice învăţământului preşcolar şi primar
Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice realizate cu şcolarii mici şi
cu preşcolarii
Analiza critic-constructivăşi autoevaluarea calităţii proiectelor didactice şi a lecţiilor
realizate
Aplicarea unor metode, tehnici şi instrumente adecvate de cunoaştere a şcolarilor
mici, a preşcolarilor şi a grupurilor de elevi în vederea tratării diferenţiate şi a
consilierii acestora
Participarea la activităţile de dezvoltare instituţionalăşi la activităţile metodico-
ştiinţifice derulate în şcoală
Colaborarea cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile copiilor

II. CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

A. Cunoaşterea generală a şcolii şi a grădiniţei; participarea la activităţile de
dezvoltare instituţională

20%
B. Observarea activităţilor didactice desfăşurate în grădiniţăşi în şcoală, observarea
comportamentului preşcolarilor şi al şcolarilor mici şi implicarea în realizarea unor
activităţi şcolare sau extraşcolare
25%
C. Proiectarea, conducerea şi evaluarea unor activităţi didactice din învăţământul
primar şi preşcolar
55%
III. ACTIVITĂŢI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
CLASA a X-a
 2
ore/s
ăptă
mână

Categorii de activităţi
Activităţi
A. Cunoaşterea generală a şcolii şi a grădiniţei 50%, din care: 20% în învăţământul preşcolar
30% în învăţământul primar
1. Prezentarea unităţii de învăţământ de către conducerea şcolii/grădiniţei: - finalităţi - mediu
socio-cultural - structură, organigrama unităţii şcolare şi a relaţiilor cu alte instituţii - strategie
managerială- documentele directorului - personal didactic şi auxiliar - servicii funcţionale ş.a.
2. Vizitarea unităţii şcolare. Identificarea şi descrierea resurselor materiale necesare
desfăşurării activităţilor didactice (local, săli de clasă, săli specializate, dotare etc.) 3. Studiul
legislaţiei şcolare şi a documentelor curriculare utilizate în unitatea de învăţământ 4.
Familiarizarea cu modul specific de planificare şi desfăşurare a activităţilor pe durata unei
zile, săptămâni, semestru, în şcoalăşi în grădiniţă5. Familiarizarea cu sistemul activităţilor
metodice din unitatea de învăţământ
B. Observare şi implicare în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare 40%, din care:
25% în învăţământul primar 15% în învăţământul preşcolar
1. Analiza documentelor curriculare şi identificarea resurselor utilizate la clasa/grupa unde se
efectuează practica pedagogică2. Studierea structurii documentelor întocmite de
învăţătoare/educatoare (planificări, evidenţe, fişe de caracterizare, proiecte de activitate
didactică etc.) şi a modului de organizare a acestora 3. Asistenţă la activităţile didactice
conduse de învăţătoare/educatoare şi la rezolvarea de către aceasta a unor probleme curente;
consemnarea observaţiilor în caietul de practică4. Participarea la analiza lecţiilor şi a altor
activităţi asistate 5.Observarea comportamentului copiilor în timpul lecţiilor şi al pauzelor 6.
Implicarea în desfăşurarea unor activităţi şcolare alături de cadrul didactic: primirea copiilor,
distribuirea materialului didactic etc.
C. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice 10%, din care: 7% - primar 3%
- preşcolar
1. Conceperea şi elaborarea unor materiale suport pentru activitatea didactică: fişe de lucru,
fişe de evaluare, jocuri didactice etc.; 2. Elaborarea unor proiecte secvenţiale sau integrale de
optimizare a activităţilor didactice asistate; 3. Desfăşurarea unor secvenţe de activitate
didactică asistate de învăţătoare / educatoare: verificarea temelor pentru acasă, supravegherea
jocurilor copiilor etc.

CLASA A XI-A

3 ore/săptămână

Categorii de activităţi
Activităţi
A. Cunoaşterea generală a şcolii şi a grădiniţei 20%, din care: 12% în învăţământul primar
8% în învăţământul preşcolar
1.Cunoaşterea schimbărilor care s-au produs în organizarea şi conducerea activităţii la nivelul
unităţii de învăţământ; 2.Consultarea documentelor de administrare şi conducere a activităţii
şcolare în noul an şcolar; 3.Cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a cabinetului de
OSP, a bibliotecii şi a secretariatului; 4.Studierea unor programe de activităţi extracurriculare
şi participarea la desfăşurarea acestora; 5. Elaborarea unor pliante de informare şi de
prezentare atractivă a unităţii de învăţământ/ a ofertei educaţionale, a CDS.
B. Observare şi implicare în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare 20 %, din care:
12% în învăţământul primar 8% în învăţământul preşcolar
1. Studiul programelor, manualelor şi l auxiliarelor curriculare utilizate la clasele / grupele
unde efectuează practica; 2. Analiza structurii fişelor de caracterizare psihopedagogică a
elevilor/copiilor, utilizate în instituţia respectivă; 3. Asistenţă la activităţile metodice din
şcoală/grădiniţă; 4. Asistenţă la activităţile didactice conduse de învăţător/educator şi la
rezolvarea de către acesta a unor probleme curente; 5. asistenţăşi participare la analiza
activităţilor didactice conduse de colegii din grupa de practică; 6. implicarea în desfăşurarea
unor activităţi şcolare şi extra-şcolare conduse de învăţător/educator.
C. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice 60%, din care: 40% - în
învăţământul primar 20% - în învăţământul preşcolar
1. Elaborarea unor proiecte de optimizare – secvenţiale sau integrale – a activităţilor
didactice; 2. Proiectarea, conducerea şi evaluarea a minimum 6 lecţii de probăla clasele I-IV
şi a minimum 3 activităţi cu fiecare grupă de copii; Obs. Lecţiile de probă vor fi susţinute
astfel: 1 – limba română, 1- matematică, 1-ştiinţe, 1 – om şi societate, 1educaţie plastică sau
educaţie muzicală, 1- educaţie fizică. 3. Elaborarea de material didactic pe suport scris sau
electronic şi valorificarea acestuia în lecţiile/activităţile de probă. 4. Aplicarea unor metode,
tehnici şi instrumente de cunoaştere şi orientare (asistare) a elevului/copilului luat în studiu şi
completarea fişei de caracterizare psihopedagogică. 5. Proiectarea şi conducerea a 1-2
activităţi extra-curriculare.

CLASA A XII-A
 4 ore/săptămână

Categorii de activităţi
Activităţi
A. Cunoaşterea generală a şcolii şi a grădiniţei 10%, din care: 7% în învăţământul primar 3%
în învăţământul preşcolar
1. Cunoaşterea schimbărilor care s-au produs în organizarea şi conducerea activităţii la
nivelul unităţii de învăţământ; 2. Consultarea documentelor de administrare şi conducere a
activităţii şcolare în noul an şcolar; 3. Participare la activităţi de parteneriat educaţional
(familie, alte instituţii, organizaţii non-guvernamentale); 4. Participare la activităţi specifice
de secretariat, bibliotecă etc., din învăţământul preşcolar şi primar; 5. Familiarizarea cu
modul de organizare şi funcţionare a învăţământului gimnazial; 6. Vizitarea unor instituţii de
asistenţăşi de protecţie a copiilor şi de învăţământ special.
B. Observare şi implicare în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare 20%, din care:
12% în învăţământul primar 8% în învăţământul preşcolar
1.Studiul documentelor curriculare în vigoare; 2.Asistenţă la activităţile metodice din şcoală;
3.Asistenţă la activităţile didactice conduse de învăţător/ educator şi la rezolvarea de către
acesta a unor probleme curente; 4.Asistenţăşi participare la analiza activităţilor didactice
conduse de colegii din grupa de practică; 5.Asistenţă la activităţile didactice realizate în
unităţi de învăţământ special şi în condiţiile predării simultane; 6.Implicarea în rezolvarea
unor situaţii educaţionale reale, prin aplicarea tehnicilor de negociere, argumentare,
contraargumentare. 7.Participare la activităţi de formare continuă organizate de instituţia
şcolarăşi de CCD.
C. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice 70%, din care: 45% -în
învăţământul primar 25% -în învăţământul preşcolar
1. Proiectarea, conducerea şi evaluarea a minimum 12 lecţii de probă la clasele I-IV şi a
minimum 6 activităţi cu fiecare grupăde copii; 2. Proiectarea şi conducerea a 1-2 activităţi
extra-curriculare; 3. Utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în proiectarea şi
realizarea unor activităţi didactice 4. Utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de
cunoaştere şi de intervenţie formativă asupra grupurilor de elevi/copii şi redactarea
concluziilor; 5. Elaborarea unor strategii alternative de dezvoltare a creaticităţii
elevilor/copiilor sau de rezolvare a unor situaţii conflictuale 6. Elaborarea (în grup) a unui
proiect de plan managerial; 7. Realizarea şi prezentarea portofoliului de practică pedagogică.

Practica pedagogică comasată se va efectua astfel:

Clasa a X-a , o săptămână (recomandabil în semestrul I al anului şcolar)
Clasa a XI-a, o săptămână (recomandabil în semestrul al II-lea al anului şcolar)
Clasa a XII-a, două săptămâni: o săptămână la începutul anului şcolar, la clasa I, iar a
douasăptămână în al doilea semestru (recomandabil februarie-martie).

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU DISCIPLINELE

PEDAGOGICE

*** Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României,

partea I, nr. 606/10 dec. 1999.
*** Legea privind Statutul personalului didactic nr. 128/1997, Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 158.
*** Curriculum Naţional. Cadru de referinţă, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureşti,
1998.
*** Programe şcolare pentru învăţământul primar, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureşti,
1998.
*** Ministerul Învăţământului, Învăţământul din alte ţări, Bucureşti, 1990.
*** Programa instructiv-educativă pentru învăţământul preprimar, MEN, Bucureşti,
2000.
ALMOND, A. G., Cultura civică. Atitudini politice şi democraţie în cinci naţiuni,
Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, CEU PRESS, Ed. DUSTYLE, Bucureşti,
1996
AUSUBEL, D., ROBINSON, R., Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia
pedagogică, E.D.P., Bucureşti, 1981.
BADEA, E., Caracterizarea dinamică a copilului şi a adolescentului, de la 3 la 18 ani,
cu aplicaţii la fişa şcolară, E.D.P., Bucureşti, 1993.
BÎRZEA, Cezar, Arta şi ştiinţa educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1995.
CERGHIT, Ioan (Coord.), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti,
1983.
CERGHIT, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1991.
CERGHIT, Ioan, Modele de instruire alternative şi complementare, Ed. Aramis,
Bucureşti, 2002.
CERGHIT, Ioan, VLĂSCEANU, L., (Coord.), Curs de pedagogie, Bucureşti, 1988.
CERKEZ, M., GEORGESCU, D., PREOTEASA, L., SINGER, M. (Coord.), Planuri
cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar, Ed. Corint, Bucureşti, 1999.
COSMOVICI, A., IACOB, L., (Coord.) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
COZMA, Teodor (Coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Ed.
Polirom, Iaşi, 2001.
CREŢU, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
CRISTEA, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998.
CUCOŞ, C. (Coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare şi grade
didactice, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
D’HAINAUT, L. (Coord.), Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, E.D.P.,
Bucureşti, 1981.
DAVTZ, G., BALL, S., Psihologia procesului educaţional, E.D.P., Bucureşti, 1978.
DE LANDSHEERE, V., DE LANDSHEERE, G., Definirea obiectivelor educaţiei,
E.D.P., Bucureşti, 1979.
FUMĂREL, S., SOVAR, R., VRĂSMAŞ, E., Educaţia timpurie a copiilor în vârstă de
0-7 ani, UNICEF, Ed. Alternative, Bucureşti, 1995.
GAGNE, R., BRIGGS, L. J., Principii de design al instruirii, E.D.P., Bucureşti, 1977.
GAGNE, R., Condiţiile învăţării, E.D.P., Bucureşti, 1975.
GOLU, Pantelimon, GOLU, Elena, Psihologie educaţională, Ed. ExPonto, Constanţa,
2002.
IONESCU, M., RADU, I. (Coord.), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1995.
IUCU, B., Romiţă, Managementul şi gestiunea clasei de elevi – fundamente teoretico-
metodologice, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
JIGĂU, M. et al., Repere privind activitatea educativă. Ghid metodologic, MEC-
CNC, Bucureşti, 2001.
JINGA, I., ISTRATE, E. (Coord.), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 1998.
JINGA, Ioan, NEGREŢ, Ioan, Învăţarea eficientă, Ed. EDITIS, Bucureşti, 1994.
JINGA, Ioan, VLĂSCEANU, Lazăr (Coord.), Structuri, strategii şi performanţe în
învăţământ, Editura Academiei, 1989.
MEYER, Geneviève, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, 2000.
MIROIU, A., Învăţământul românesc azi. Studii de diagnoză, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
MITROFAN, N., Testarea psihologică a copilului mic, Ed. Press Mihaela SRL,
Bucureşti, 1997.
MOMANU, Mariana, Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
NEACŞU, I., Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999.
NEACŞU, I., Metode şi tehnici moderne de învăţare eficientă, Ed. Militară,
Bucureşti, 1990.
NECULAU, A., COZMA, T. (Coord.), Psihopedagogie pentru examenul de
definitivat şi gradul II, Ed. S. Haret, Iaşi, 1999.
PĂUN, Emil, IUCU, Romiţă, Educaţia preşcolară în România, Ed. Polirom, Iaşi,
2002.
PĂUN, Emil, Şcoala – abordare sociopedagogică, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.
POPESCU, E. et al., Pedagogie preşcolară, E.D.P., Bucureşti, 1995.
POTOLEA, Dan, PĂUN, Emil, (Coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice şi
demersuri aplicative, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
RADU, Ion, T., Evaluarea procesului didactic, Ed. Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti,
2000.
ROCO, Mihaela, Creativitatea şi inteligenţa emoţională, Polirom, Iaşi, 2001.
SINGER, M. F. et al., Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru
educaţie civicăşi cultură civică, MEC-CNC, Bucureşti, 2001.
STĂNESCU, Maria-Liana, Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi, Ed. Polirom,
Iaşi, 2002.
TOMŞA, Gheorghe et al., Consiliere şi orientare. Ghid metodologic, MEC-CNC,
Bucureşti, 2001.
UNGUREANU, D., Educaţie şi curriculum, Ed. EUROSTAMPA, Timişoara, 1999.
VĂIDEANU, G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988.
VĂIDEANU, G., UNESCO-50-EDUCAŢIE, E.D.P., Bucureşti, 1996.

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU DISCIPLINELE

 PSIHOLOGICE

ALLPORT, G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, E.D.P., Bucureşti, 1991.

BADEA, E., Caracterizarea dinamică a copilului şi a adolescentului, de la 3 la 18 ani,
cu aplicaţii la fişa şcolară, E.D.P., Bucureşti, 1993.
COSMOVICI, A., IACOB, L., (Coord.) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
GOLU, Pantelimon, GOLU, Elena, Psihologie educaţională, Ed. ExPonto, Constanţa,
2002.
POPOVICI, D., Elemente de psihopedagogia integrării, Ed. Pro Humanitate,
Bucureşti, 1999.
RADU, Gheorghe (Coord.), Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap,
Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1999.
RADU, Gheorghe, Psihopedagogia dezvoltării la şcolarii cu handicap, E.D.P.,
Bucureşti, 1999.
STĂNESCU, Maria-Liana, Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi, Ed. Polirom,
Iaşi, 2002.
ŞCHIOPU, U., (Coord.), Dicţionar de psihologie, Ed. Babel, Bucureşti, 1997.
ŞCHIOPU, U., VERZA, E., Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, E.D.P., Bucureşti,
1995.
ŞCHIOPU, Ursula, Introducere în psihodiagnostic, , Ed. Fundaţiei Humanitas,
Bucureşti, 2002.
VERZA, E. F., Introducere în psihopedagogia specialăşi asistenţa socială, Ed.
Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2002.
VERZA, E., Tratat de logopedie, Vol. I, Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2003.
ZLATE, M., Eul şi personalitatea, Ed. Trei, Bucureşti, 1997.
ZLATE, M., Fundamentele psihologiei, Ed. XXI, Bucureşti, 1994.
ZLATE, M., Introducere în psihologie, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
ZLATE, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.
ZLATE, Mielu (Coord.), Psihologia la răspântia mileniilor, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.