Anexa la O.M.E.C.T.S. nr. 3793/24.04.

2012 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina

Istoria monarhiei în România (1866-1947)
(ciclul superior al liceului, curriculum la decizia şcolii - CDŞ)

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Istoria Monarhiei în România (1866-1947)

(Clasele a XI-a – a XII-a)
(ciclul superior al liceului)
(Curriculum la decizia şcolii – CDŞ)
(1 oră pe săptămână)

Aprobat prin O.M.E.C.T.S. nr. 3793/24.04.2012

Bucureşti,
2012

1
Structura programei
Programa şcolară are următoarea structură:
 Nota de prezentare – care identifică locul acestui curs opţional în ansamblul planurilor-cadru de
învăţământ;
 Competenţele generale – specifice disciplinei de studiu;
 Valorile şi atitudinile care reprezintă finalităţi de natură axiologică, urmărite prin studiul
istoriei pe durata învăţmântului liceal;
 Competenţele specifice şi conţinuturile asociate acestora - propun elemente specifice cursului
opţional derivate din caracteristicile traseelor educaţionale, ce includ istoria ca domeniu de
studiu la ciclul superior al liceului (clasele a XI-a şi a XII-a);
 Sugestiile metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat
competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programele şcolare.

Notă de prezentare
Programa cursului intitulat „ Istoria Monarhiei în România. 1866-1947” face parte din oferta
de cursuri opţionale propusă elevilor şi profesorilor de istorie de către M.E.C.T.S. în cadrul
curriculum-lui la decizia şcolii (CDŞ). Aceasta este destinată elevilor din clasele a XI-a – a XII-a şi se
desfăşoară pe durata unui an şcolar, o oră pe săptămână).
Programa şcolară de curs opţional Istoria Monarhiei în România (1866-1947), prin
competenţele generale şi competenţele specifice pe care le formulează, răspunde unui set de finalităţi
ale studierii disciplinei Istorie, în ciclul superior al liceului, circumscrise următoarelor idei:
- formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza
achiziţiilor din diferite domenii ale cunoaşterii;
- stimularea receptivităţii şi a expresivităţii prin intermediul unor reprezentări multiple ale
istoriei politice, în scopul construirii unei vieţi de calitate;
- dezvoltarea competenţelor esenţiale pentru reuşita personală şi socio-profesională: comunicare,
gândire critică, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
- asigurarea condiţiilor favorabile manifestării morale, autonome şi responsabile din punct de
vedere civic.
Cursul opţional se adresează elevilor din cursul superior al liceului şi are drept scop
familiarizarea acestora cu importanţa şi rolul monarhiei în România, în contextul pluralismului şi
diversităţii de idei, al eficientizării cunoaşterii statului de drept, democratic, monarhic - constituţional
şi parlamentar.
Cursul se focalizează pe înţelegerea specificului cunoaşterii de tip istoric, aplicabil în cazul de
faţă atât domeniului politic, cât şi celui public, putând fi încadrat următoarelor conţinuturi:
1.) Oamenii, societatea şi lumea ideilor,
2.) Statul şi Politica,
3.) Relaţii internaţionale.
Programa cursului Istoria Monarhiei în România (1866-1947) a fost realizată având în vedere
atingerea obiectivelor sistemului învăţământului preuniversitar românesc, adecvarea acestora la
asigurarea educaţiei pentru o cetăţenire democratică.
Programa are în vedere realizarea următoarelor cerinţe:
 să asigure o abordare complementară la temele care tratează istoria monarhiei în România, rolul
acestei instituţii în modernizarea societăţii româneşti şi pe care elevii le studiază în cursul
superior al liceului, în cadrul cursului general de istorie;
 să stimuleze interesul elevilor pentru istoria monarhiei în România secolelor al XIX-lea – al
XX-lea;

2
  să permită elevilor din cursul superior al liceului să reflecteze asupra impactului domeniului
politicului şi al monarhiei în viaţa societăţii româneşti;
 să suplimenteze oportunităţile de predare-învăţare, contribuind la atingerea competenţelor
specifice claselor de liceu;
 să răspundă unor interese legitime ale elevilor de liceu faţă de cunoaşterea statutului,
importanţei şi rolului monarhiei în modernizarea şi evoluţia societăţii româneşti;
 să susţină finalităţile cursului general de istorie prin setul de valori şi atitudini propus şi prin
competenţele specifice pe care le promovează;
 să propună un demers didactic realizat din perspectiva educaţiei pentru un pluralism şi
diversitatea de idei, a perspectivelor multiple asupra istoriei, a utilizării surselor multiple de
informare şi documentare;
 să asigure premisele pentru continuarea învăţării după finalizarea studiilor liceale;

Programa de curs opţional Istoria Monarhiei în România (1866-1947) încearcă să ofere un răspuns
posibil la interesele de cunoaştere ale elevului de liceu, la evoluţiile din domeniul cercetării ştiinţifice,
precum şi la viziunea societăţii contemporane asupra educaţiei, aşa cum reiese din diferite documente
la nivel european şi Recomandările No.1283/1996 şi 15/2001 ale Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei referitoare la studiul istoriei şi al educaţiei civice.

Competenţe generale
Programa de faţă urmăreşte atingerea următoarelor competenţe generale:
1.) Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2.) Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3.) Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
4.) Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

Valori şi atitudini
Educaţia pentru cetăţenie şi valori democratice presupune însuşirea valorilor, atitudinilor şi a
comportamentelor specifice manifestării responsabile din punct de vedere civic, precum şi dezvoltarea
capacităţii de integrare activă în grupuri socio-culturale şi profesionale diferite. În acest context,
competenţele generale şi specifice, care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a istoriei,
promovează următoarele valori, atitudini şi comportamente, ca de exemplu:
 coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune;
 gândire critică şi flexibilă;
 gândire autoactivă şi convergentă:
 disponibilitatea faţă de dialog şi dezbatere;
 relaţionarea pozitivă cu ceilalţi;
 respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
 dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi în cea socială;
 antrenarea gîndirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de
predicţie a schimbărilor;
 rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor;
 acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii social-economice şi politice;
 aprecierea valorilor trecutului prin raportare la actualitate;
 asumarea diversităţii etnice, sociale, religioase şi culturale.

3
 COMPETENŢE SPECIFICE DOMENII DE CONŢINUT/CONŢINUTURI
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente Monarhia în România în secolele al XIX-lea –al
intra- şi multidisciplinare cu privire la XX-lea
evenimente, fenomene şi procese istorice  Originea Familiei Regale din România;
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifici(e)  Suveranii României;
istoriei în contexte care implică interpretări şi  Organizarea Casei Regale (mijloace
explicaţii interdisciplinare financiare, domeniile regale, însemnele
1.3. Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat regalităţii, imnul regal);
istoriei utilizînd termeni specifici din istoria  Statutul monarhiei şi a membrilor familiei
monarhiei. domnitoare fixat prin Constituţile din
2.2.Compararea şi evaluarea unor argumente 1866, 1923, 1938;
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii  Reşedinţe regale;
3.1. Compararea surselor istorice în vederea  Rolul şi importanţa instituţiei monarhiei.
stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei
conţinută de acestea
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse
istorice variate prin compararea terminologiei
folosite
4.1. Descoperirea unor oportunităţi în cercetarea
istoriei ca sursă a învăţării permanente
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii
non-formale de învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate
4.3 Analizarea punctelor de vedere similare,
opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile
oferite de sursele istorice şi contextul vieţii
cotidiene
4.5. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice
în contexte istorice şi cronologice

1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente Monarhia constituţională în România

intra- şi multidisciplinare cu privire la  Programul Adunărilor ad-hoc ale
evenimente, fenomene şi procese istorice Principatelor Ţării Româneşti şi Moldovei;
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifici(e)  Instaurarea monarhiei străine în România:
istoriei în contexte care implică interpretări şi  Monarhia – garant al democraţiei
explicaţii interdisciplinare parlamentare;
1.3. Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat  Monarhia şi partidele politice;
istoriei utilizînd termeni specifici din istoria  Monarhia între rolul politic şi imaginea
monarhiei. publică.
2.1.Descoperirea constantelor în desfăşurarea
fenomenelor istorice studiate
2.2.Compararea şi evaluarea unor argumente
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

4
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente Biografii regale
intra- şi multidisciplinare cu privire la  Regele Carol I şi Regina Elisabeta;
evenimente, fenomene şi procese istorice  Regele Ferdinand I şi Regina Maria;
1.3. Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat  Regele Carol al II-lea şi Regina Elena;
istoriei utilizînd termeni specifici din istoria  Regele Mihai I şi Regina Ana;
monarhiei.  Principele Nicolae;
2.2.Compararea şi evaluarea unor argumente  Principesa Elisabeta;
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
 Principesa Ileana.
3.1. Compararea surselor istorice în vederea
stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei
conţinută de acestea
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse
istorice variate prin compararea terminologiei
folosite

1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente I. Monarhia de la europenizare

intra- şi multidisciplinare cu privire la la întregirea naţională
evenimente, fenomene şi procese istorice Carol I al României – de la dinastia de
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifici(e) Hohenzollern la Regatul modern român
istoriei în contexte care implică interpretări şi  Instaurarea dinastiei străine şi succesiunea
explicaţii interdisciplinare la tron;
1.3. Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat  Carol I în politica internă. De la
istoriei utilizînd termeni specifici din istoria stratagema abdicării la rotativa
monarhiei. guvernamentală;
2.1.Descoperirea constantelor în desfăşurarea  Monarhia şi modernizarea societăţii
fenomenelor istorice studiate româneşti;
2.2.Compararea şi evaluarea unor argumente  Monarhia – arbitru în viaţa politică din
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii România;
3.1. Compararea surselor istorice în vederea  Politica externă – proiecte şi acţiuni;
stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei  Independenţa şi proclamarea Regatului
conţinută de acestea Românei;
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse
 Carol I și problema ţărănească;
istorice variate prin compararea terminologiei
 Carol I și problema războiului de întregire
folosite
naţională.
4.1. Descoperirea unor oportunităţi în cercetarea
istoriei ca sursă a învăţării permanente
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii
non-formale de învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate
4.3 Analizarea punctelor de vedere similare,
opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile
oferite de sursele istorice şi contextul vieţii
cotidiene
4.5. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice
în contexte istorice şi cronologice

5
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente Ferdinand I – Regele constituţional
intra- şi multidisciplinare cu privire la  Familia Regală - implicare şi determinare
evenimente, fenomene şi procese istorice în războiul pentru întregire naţională;
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifici(e)  Marea Unire şi încoronarea de la Alba
istoriei în contexte care implică interpretări şi Iulia;
explicaţii interdisciplinare  Misiune politică şi imagine publică la
1.3. Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat Conferinţa de pace de la Paris (1919);
istoriei utilizînd termeni specifici  Monarhia constituţională ereditară.
2.1.Descoperirea constantelor în desfăşurarea
fenomenelor istorice studiate
2.2.Compararea şi evaluarea unor argumente
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
3.1. Compararea surselor istorice în vederea
stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei
conţinută de acestea
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse
istorice variate prin compararea terminologiei
folosite
4.1. Descoperirea unor oportunităţi în cercetarea
istoriei ca sursă a învăţării permanente
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii
non-formale de învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate
4.3 Analizarea punctelor de vedere similare,
opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile
oferite de sursele istorice şi contextul vieţii
cotidiene
4.5. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice
în contexte istorice şi cronologice

1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente
intra- şi multidisciplinare cu privire la
evenimente, fenomene şi procese istorice
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifici(e)
istoriei în contexte care implică interpretări şi
explicaţii interdisciplinare
1.3. Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat
istoriei utilizînd termeni specifici din istoria
monarhiei.
2.1.Descoperirea constantelor în desfăşurarea
fenomenelor istorice studiate
2.2.Compararea şi evaluarea unor argumente
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
3.1. Compararea surselor istorice în vederea
stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei
conţinută de acestea
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse
II. Un nou cadru de manifestare al instituţiei
monarhice
Carol al II-lea – monarhul autoritar
 Criza dinastică din România: Actul de la 4
ianuarie 1926;
 Percepţia Regenţei ca instituţie publică;
 Prinţul moştenitor, cetăţeanul Carol
Caraiman şi Regele restaurator;
 Carol al II-lea – obiective şi măsuri pentru
preluarea puterii politice;
 Carol al II-lea - regimul monarhiei
autoritare şi partidul unic;
 Prăbuşirea României Mari. Destrămarea
statului naţional şi eşecul regimului de
autoritate monarhică.

6
istorice variate prin compararea terminologiei
folosite
4.1. Descoperirea unor oportunităţi în cercetarea
istoriei ca sursă a învăţării permanente
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii
non-formale de învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate
4.3 Analizarea punctelor de vedere similare,
opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile
oferite de sursele istorice şi contextul vieţii
cotidiene
4.5. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice
în contexte istorice şi cronologice

1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente Mihai I al României – o victimă a Cortinei de

intra- şi multidisciplinare cu privire la Fier
evenimente, fenomene şi procese istorice  Regele-Copil şi Voievodul de Alba Iulia;
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifici(e)  Monarhia în perioada septembrie 1940 -
istoriei în contexte care implică interpretări şi august 1944;
explicaţii interdisciplinare  Actul de la 23 august 1944 –expresie a
1.3. Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat voinţei Regelui Mihai I;
istoriei utilizînd termeni specifici din istoria  Monarhia după 23 august 1944;
monarhiei.  30 decembrie 1947 – abdicarea forţată a
2.1.Descoperirea constantelor în desfăşurarea Regelui Mihai I şi proclamarea republicii;
fenomenelor istorice studiate  Famila Regală în exil (1948-1989);
2.2.Compararea şi evaluarea unor argumente
 Familia Regală şi statutul său politico-
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
juridic după 1989; Statutul membrilor
3.1. Compararea surselor istorice în vederea
familiei domnitoare promulgat în 2007;
stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei
 Monarhia română în contextul monarhiilor
conţinută de acestea
europene.
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse
istorice variate prin compararea terminologiei
folosite
4.1. Descoperirea unor oportunităţi în cercetarea
istoriei ca sursă a învăţării permanente
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii
non-formale de învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate
4.3 Analizarea punctelor de vedere similare,
opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile
oferite de sursele istorice şi contextul vieţii
cotidiene
4.5. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice
în contexte istorice şi cronologice

7
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente Rolul monarhiei în dezvoltarea instituţiilor
intra- şi multidisciplinare cu privire la culturale şi ridicarea de monumente publice în
evenimente, fenomene şi procese istorice România.
1.3. Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat  Atribuţii ale monarhului şi forme de
istoriei utilizînd termeni specifici din istoria manifestare în spaţiu public şi privat;
monarhiei.  Implicarea monarhiei în activitatea
2.2.Compararea şi evaluarea unor argumente instituțiilor culturale și a expozițiilor.
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile
oferite de sursele istorice şi contextul vieţii
cotidiene
4.5. Plasarea evnimentelor şi proceselor istorice în
contexte istorice şi cronologice

Sugestii metodologice
Programa propune o abordare care respectă abordările tematice ale noilor programe şcolare
pentru cursul superior al liceului.
De asemenea, programa pentru cursul opţional este structurată astfel încât contribuie la
susţinerea competenţelor generale şi specifice ale cursului general de istorie, accentul căzând în cazul
acestui curs opţional pe valorificarea optimă a surselor istorice, a istoriei orale, a mărturiilor
contemporanilor, pemiţând elevilor să descopere fascinaţia trecutului, dar şi similitudinile cu viaţa
contemporană lor.
Competenţele specifice trebuie abordate prin prisma perspectivelor multiple asupra istoriei, a
problemelor sensibile şi controversate, a abordărilor inter- şi transdisciplinare, educaţiei pentru
drepturile omului, a educaţiei pentru diversitate, a educaţiei pentru egalitatea de gen, a strategiilor de
argumentare, negociere şi cooperare, a utilizării în domeniul predării istoriei.
În aplicarea programei de curs opţional, cadrele didactice trebuie să urmărească centrarea
demersului didactic pe următoarele coordonate:
a) proiectarea didactică
- utilizarea metodelor de învăţare activă în mod prioritar în raport cu metodele clasice;
- respectarea noilor roluri ale profesorului: creator de curriculum, creator de situaţii de învăţare,
consilier, moderator, partener sau evaluator;
- integrarea informaţiilor obţinute în medii non-formale şi informale de învăţare;
- accentuarea demersurilor care dezvoltă gândirea critică şi înţelegerea valorilor statului de drept;
- utilizarea noilor tehnologii de comunicare şi informaţie (TIC)
b) activităţi şi situaţii de învăţare
- utilizarea textelor literare, a informaţiilor apărute în presă;
- vizite la muzee, colecţii particulare şi monumente, excursii tematice;
- dimensiunea comparativă a activităţilor la clasă realizată prin activitatea pe grupe (jocul de rol,
simulări de conflict şi negociere) şi activităţi de proiect (mape tematice, aritmogrife, careuri de
cuvinte, fotomontaje, prezentare în power-point, filme didactice)
c) evaluarea în raport cu orientarea demersului didactic
- folosirea tuturor tipurilor de evaluare (iniţială, continuă şi sumativă, evaluare de proces, de
produs şi de progres);
- utilizarea metodelor şi instrumentelor complementare de evaluare (autoevaluarea-autotestul,
portofoliul, activitatea extraşcolară - iniţiative culturale, pregătirea de vizite tematice şi/sau
sesiuni de comunicări, cerc de dezbateri , mese rotunde şi ateliere de lucru la simpozioane).

8
 Evaluarea reprezintă o componentă organică a demersului didactic. Evaluarea trebuie să se
realizeze cu respectarea tipurilor și formelor de evaluare.
Centrarea demersului didactic pe activitatea elevului, abordarea conținuturilor din perspectiva
competențelor specifice care le sunt asociate de programă și din perspectiva elementelor care formează
setul de valori și atitudini indicate în programă, solicită adecvarea evaluării elevilor în raport cu
această orientare a demersului didactic.
Proiectarea demersului didactic (unităţi de învăţare şi lecţii) are în vedere respectarea
sugestiilor metodologice. Alegerea metodelor şi procedeelor, mijloacelor didactice şi a conţinuturilor
necesare pentru a obţine rezultatele învăţării descrise prin competenţele specifice constituie o opţiune
individuală a profesorului.

Autori:
Prof. Dr. Niculae CRISTEA - Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu”- Bucureşti
Prof. Mihai MANEA - Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu” –Bucureşti