,,Migraţii” Cls.

a-XI-a

FIŞA DE LUCRU Nr. 1

MIGRAŢIA CADRELOR
S1 „Deplasarea întreprinderilor, favorizatã de fenomenul globalizãrii, provoacã o formã nouã de
migraţie ce poate fi numitã «migraţia cadrelor» (specialişti). Mii de persoane cu înaltã calificare, personal
de înalt nivel, directori de firme, manageri, specialişti migreazã, în contextul unei mobilitãţi legate de
desfãşurarea investiţiilor pe scarã planetarã. Aceştia formeazã o categorie de persoane care este în
continua creştere. Aceşti strãini care au un nivel social înalt nu sunt percepuţi ca «imigranţi» pentru cã
acest termen implicã o poziţie socialã modestã. Ei sunt «internaţionali», ceea ce este cu totul altceva. În
categoriile sociale înalte, a fi strãin, a veni din strãinatate, a vorbi limbi strãine, a avea prieteni de toate
naţionalitãţile reprezintã nu stigmate, ci avantaje, cultivate şi puse în evidenţã. Aceste cadre expatriate
sunt câştigãtorii procesului de globalizare.”
Ann Catherine Wagner, Itineraire au coeur des élites de la mondialisation, în Pétition, nr. 2, Paris, 1998.

Cerinţe:

1. Citiţi cu atenţie următoarea listă; ea cuprinde cauze ale migraţiilor contemporane. Care dintre
ele pot fi regăsite în sursa de mai sus: şomaj crescut, război civil, cerere de mână de lucru,
educaţie mai bună, libertatea de exprimare, teama de persecuţii din motive religioase, politice
sau etnice, foamete, slujbe mai bine plătite, siguranţa dată de sistemul legislativ, hrană
suficientă pentru toată lumea, sărăcie, puţine şanşe pentru o viaţă decentă, libertatea de
mişcare.

2. Grupaţi factorii de mai sus în care fac necesară şi factorii care fac posibilă migraţia.

3. Formulaţi pe baza cunoştinţelor voastre alţi trei factori ai migraţiilor contemporane.

,,Migraţii” Cls. a-XI-a

FIŞA DE LUCRU Nr. 2

Migraţia căpşunarilor, moartea satului românesc

Autorităţile române au ignorat, vreme de câţiva ani, migraţia forţei de muncă. Miliardele de euro
virate de constructorii, agricultorii şi menajerele plecate prin Italia sau Spania le-au amintit
guvernanţilor de existenţa acestora. La muncă în străinătate au plecat sate întregi de români. În
timp, a apărut o diferenţiere clară, pe regiuni, a destinaţiilor preferate de muncitori. Potrivit
cotidianului România Liberă, comunităţi compacte din Moldova şi Oltenia au mers spre centrul
şi nordul Italiei. Transilvănenii şi dobrogenii au preferat Spania. Însă Grecia, Germania şi Franţa
au fost şi ele destinaţii, ce-i drept, mai puţin populare. Ţările nordice, Canada, Elveţia sau SUA
se numără printre preferinţele românilor cu studii superioare. Turcia, Israel sau Iugoslavia – care
generau un adevărat
exod acum un
deceniu, au căzut în
dizgraţia românilor,
iar acest fapt se
datorează ofertei
salariale similare
celei din ţară. (Antena
3 2006)

Cerinţe:

1.Selectaţi din text

comunităţile
compacte de unde au
plecat migranţii spre Italia şi spre Spania.

2.Prezentaţi o cauză a migraţiei căpşunarilor şi o consecintă a migraţiei lor pentru România.

,,Migratii” Cls. a-XI-a
FIŞA DE LUCRU Nr. 3

CALEA ROMANĂ A ROMILOR: DE lA CRAIOVA SPRE VILLA TROILI

După circa un an, în vara lui 2001, ca urmare a semnalelor de alarmă ersist de la Caritas și de
la alte asociaţii, prefectul Romei a decis transferul celor de pe Tor Carbone în ex-cazarma
“Bellosguardo”, situată în Via di Villa Troili, ersis reședinţă. Din acel moment, situaţia lor s-a
îmbunătăţit progresiv: în noul campus existau aelectricitate, apă curentă, dușuri și băi. La
început li se legalizează locuirea prin distribuirea de rulote de la primărie. În urma proiectului
Asesoratului pentru Politici Sociale, se construiește un adevărat campus: se instalează containere,
se pavează cu ersist zona, se repară instalaţiile electrice și de apă. În prezent, spaţiul de locuit
cuprinde 30 de containere tip vagoane de tren, o casă cu 14 camere, 30 de corturi, 19 microbuze
și două rulote. Romii din această comunitate sunt toţi din Craiova, dar provin din diferite
neamuri Romii din această comunitate sunt toţi din Craiova, dar provin din diferite neamuri:
cărămidari (provin din familii tradiţionale de făuritori de cărămizi), ursarii (cei care colindau ţara
punând în valoare obiceiul ersistr al “Ursului”), tismănari (ţigani românizaţi, provin din familii în
care unul dintre părinţi este român și celălalt rom), ţigani de ţigănie (provin din familii nomade,
care se mutau periodic cu caravanele; spun despre ei înșiși că doar ei sunt adevăraţii romi). Chiar
și cartierele de origine din Craiova sunt diferite în funcţie de neam. Cărămidarii și ursarii sunt
din cartierul Mofleni, tismănarii din Sineasca, George Enescu, Dorobănţie și Dănești, iar ţiganii
de ţigănie locuiau în cartierul Faţa Luncii. Din Dorobănţie provin mai ales lăutarii, din Dănești
papucarii (nu există în campus la Roma), dar și,tismănarii. Romii din cartierul Faţa Luncii se
numesc între ei “ţigani hoţi”40, fiind cei care în România străbăteau orașele și furau. Acest neam
de ţigani a fost primul care a emigrat, imediat după Revoluţie, încă din 1990. Majoritatea au
emigrat în Anglia, Irlanda, Noua Zeelandă, America și Canada. Am întâlnit în comunitate rude
ale unor “ţigani hoţi”, care mi-au povestit mai ales cazul Angliei și al Irlandei (este vorba despre
o singură familie extinsă de ţigani de ţigănie, care locuiește în campusul Villa Troili). Ei spun că,
odată ajunși acolo, romii au cerut azil politic și majoritatea l-au primit. Pe lângă azil politic, în
Anglia și în Irlanda statul le-a oferit și o casă ersist și, pentru cei care au făcut copii, le-a pus la
dispoziţie o alocaţie care se ridică la circa 2500 – 3000 de lire sterline. Din declaraţiile rudelor de
pe Villa Troili aflăm că mulţi dintre cei care au primit azil politic s-au lăsat de furat și merg doar
la cerșit, ca să câștige bani. Ţiganii de ţigănie sunt cel mai mare neam de romi din Craiova și
sunt consideraţi dintre cei „cu ersistr”, dintre cei care au reușit în ceea ce și-au propus, fiind
consideraţi cu zece ani înaintea celorlalte grupuri de romi (având în vedere că au emigrat încă din
1990), datorită faptului că „au văzut lumea și s-au civilizat”.
Citiţi cu atenţie textul de mai sus şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
1.Precizaţi o cauză a migraţiei romilor şi identificaţi neamurile de unde provin.
2.Selectaţi spaţiile istorice în care au emigrat. 3.Căutaţi un articol de presă în care este
prezentată situaţia romilor dintr-o ţară europeană.ex. Franţa
,,Migraţii” Cls. a-XI-a

FIŞA DE LUCRU Nr. 4

1. Explicaţi urmatorii termeni istorici: migraţie, emigrant, rosperi, asimilare,

2. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răapundeţi laurmătoarele cerinţe:
,,Imigranţii şi refugiaţii nu trebuie să fie priviţi ca o povară. Aceia care îşi riscă vieţile, ale
lor şi ale familiilor lor, sunt cei care adesea au cea mai mare ambiţie să-şi facă o viaţă mai
bună şi sunt dispuşi să muncească pentru asta. Ei nu îşi părăsesc mediul familial, cultura de
familie pentru o viaţă de subjugare, infracţiuni sau discriminare la mii de rosperic
depărtare. Ei doresc o viaţă mai sigură şi mai rosper pentru copii lor. Dacă li se dă o şansă
să-şi pună în practică cele mai importante abilităţi, respectându-se egalitatea şanselor, în
marea lor majoritate vor fi valoroşi pentru societate.” (Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului)

a. Identificaţi şi explicaţi cauzele migraţiei umane în lumea contemporană.

b. Comentaţi motivele pentru care migraţia internaţională este reglementată prin lege.
c. Realizaţi portretul celui dispus să emigreze. Identificaţi calităţi şi defecte ale acestuia.
3. Descrieţi imaginile de mai jos. Ce reprezintă acestea?
,,Migraţii” Cls. a-XI-a

FIŞA DE LUCRU Nr. 5

1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Tot ce auzi mereu sunt numai lucruri negative despre emigranţi. Eu şi familia mea
suntem emigranţi din Zimbabwe. Locuim aici legal şi contribuim la sistemul
guvernamental de impozite, dar deocamdată nu beneficiem de el. Doar când se va
finaliza procesul de naturalizare vom putea face acest lucru. Sunt numeroşi cei care
asemenea nouă au sosit şi se adaptează foarte bine la noul stil de viaţă.”

,,Oamenii ar trebui să stea în propriile lor ţări şi să muncească pentru îmbunătăţirea

vieţii lor în loc să privească cu ochi invidioşi realizările altora. Migraţia ar trebui
reglementată strict.”

,,Dacă emigranţii se adaptează la legile şi obiceiurile din ţara gazdă, ei vor contribui
la prosperitatea comună şi ar trebui să fie bineveniţi. Dacă nu o fac, sau reprezintă
un pericol la adresa societăţii gazdă, terorism, de pildă, ei ar trebui expulzaţi. Să-i
ţinem afară.”

a. Comentaţi poziţia ţărilor gazdă faţă de emigranţi.

b. Cum contribuie emigranţii ladezvoltarea ţărilor gazdă.
c. De ce emigranţii sunt priviţi cu suspiciune de ţările gazdă?