SUMAR:
1.Ocupaţii şi statute profesionale
2.Migraţii în lumea contemporană
3.Viaţa privată şi viata publică
4.Economie rurală – economie
urbană în România
COMPETENŢE SPECIFICE:
 1.3. Compararea unor opinii şi argumente
diferite referitoare la o temă de istorie
 2.1. Cunoaşterea şi asumarea valorilor
cetăţeniei democratice
 3.1. Selectare şi comentarea surselor
istorice pentru a susţine/ combate un
punct de vedere
VALORI ŞI ATITUDINI:
1.Independenţă în gândire, respectul pentru
argumentul raţional, respectarea legii
2.Flexibilitate şi adaptare la schimbare,
responsabilitate socială şi morală
3. Respectarea valorilor democratice
4. Respectul pentru drepturile şi libertăţile omului
5. Respectul pentru sine şi pentru celălalt
6. Responsabilitate cetăţenească
REZULTATE AŞTEPTATE:
1. Să fie capabili să reflecteze asupra beneficiilor şi a
pierderilor cauzate de transformările din economie şi
societate
2. Să identifice dintr-un complex de cauze pe cele decisive în
luarea unei hotărâri
3. Să formuleze consecinţele situaţiilor în care principiile
democratice sunt respectate sau încălcate
4. Consecvenţa comportamentului în raport cu un set de
valori asumate
5. Asumarea responsabilităţii de cetăţean român şi european
 În a doua jumătate a secolului al agricultura a fost mecanizată, munca manuală a
fost folosită tot mai puţin, iar cererea de forţă de
XX-lea a avut loc trecerea spre muncă în agricultură a scăzut;
perioada postindustrială – a
serviciilor şi informaţională-
au apărut domenii noi de activitate:IT,
antrenând transformări în publicitate, finanţe, turism;
economie şi societate:
cererea de muncă a cresut în domeniul
serviciilor;
s-au dezvoltat cu precădere domeniile
energetic, al telecomunicaţiilor, transporturilor ,
informaţiei; au apărut profesii noi: analist, informatician,
consilier, psiholog;

domeniile primar (agricultura) şi secundar

(industrie şi construcţii) şi-au pierdut din ritmul accelerat al dezvoltării tehnologiei a creat
importanţă, în timp ce sectorul terţiar s-a dezvoltat un cadru concurenţial extrem de activ;
tot mai mult (servicii, comerţ, transporturi);

ocupaţiile tradiţionale, în agricultură şi noile profesii şi competiţia pe piaţa muncii

meşteşuguri, s-au menţinut, dar importanţa lor a solicitau un grad ridicat de specializare şi o bună
scăzut; pregătire profesională.
 Ce este migraţia? Migraţia se defineşte ca o deplasare de grupuri umane dintr-un teritoriu în altul.
economice: crize economice, inflaţie,
şomaj, sărăcie, industrializare şi
urbanizare au determinat migraţii
din mediul rural în mediul urban,
ţările foarte dezvoltate au atras
migraţia forţei de muncă din ţările
sărace , cu natalitate crescută:
 est-europeni, din fostele state
comuniste, au migrat spre Occidentul
Europei;
 emigranţi din Asia, Africa,
America Latină au migrat spre ţările
Uniunii Europene, America de Nord,
Canada, Noua Zeelanda.
naturale: secetă, inundaţii, cutremure;
sociale: peresecuţii,
religioase: intoleranţa, confruntările
religioase violente:
 conflictele din Orientul Mijlociu
(războiul din Golf, 1990-1991);
 confruntările din Rwanda (1994);
 Kossovo (1999);
Cauzele [politice: instabilitate politică, condiţiile
migraţiei : tratatelor de pace de la Versailles, formarea
de noi state naţionale în perioada interbelică,
regimuri politice autoritare şi totalitare,
atitudinea autorităţilor faţă de minorităţi,
războaiele, în special cele două războaie
mondiale:
 crearea Statului Israel, în 1948, a
determinat un exod al evreilor în zonă;
 anexarea Estului Poloniei de către
URSS a determinat migrarea a 12 milioane
de polonezi ce au fost înlocuiţi cu ucraineni;
 din estul Germaniei, Prusia Orientală
discriminare, şi
regiunea sudetă au migrat spre vest 16,5
 a)după sensul în care se desfăşoară : d) după perioada de migrare:
 imigraţie – aşezarea unor grupuri  migraţie temporară, sezonieră – când
umane într-un teritoriu; migrantul pleacă din locul de origine pentru o
Etapele
 emigraţie migraţiilor:
– plecarea unor grupuri perioadă de timp (cu permis de muncă, de
laumane dintr-un
începutul teritoriu.
secolului al XX-lea, până la Primul exemplu);
Război Mondial, emigraţia înregistra, în medie, cca. 800  migraţia definitivă – când migrantul se
000 persoane anual: aşează definitiv într-un teritoriu, în perspectiva
b) după numărul
au migrat participanţilor
spre continentul la nord-american
acest obţinerii cetăţeniei.
fenomen:
aproximativ 18 milioane de emigranţi: italieni, est-
 migraţia
europeni individuală
, germani – când
, evrei din estulanumiţi
Europei (aproximativ 2
indivizi părăsesc
milioane numai dinlocul originar, din motive
Rusia); Tipologia e) după spaţiul în care se realizează
personale;
în perioada interbelică: migraţiilor: migraţia:
 migraţie în grup
 principala – când
destinaţie a rămasgrupuri
SUA: au migrat  migraţie internă – când grupuri
umane
spre continentele americane aproximativ 9 milioane de umane se deplasează dintr-o regiune în
părăsesc din
persoane, un care
teritoriu, în mod
jumătate forţat,
au migrat sub în SUA;
numai alta de pe cuprinsul aceleaşi ţări,
influenţaunor factori
Europa denaturali sau politici.
Vest (Franţa, Marea Britanie, exodul rural spre exemplu;
Belgia, Elveţia) a devenit o zonă atractivă pentru emigranţi  migraţie externă (internaţională)
(2 milioane
c) în de factorii
funcţie de germanicare dindetermină
Rusia, Polonia, Cehoslovacia,
migraţia: – când migranţii se deplasează dintr-o
Alsacia şi Lorena;
 migraţie ruşii–ostili
forţată cândrevoluţiei
migraţia are bolşevice)
loc sub ţară în alta.

influenţa unor factori ce obligă migrantul asă
d1933, regimul totalitar din Germania
determinat
părăsească loculmigrarea evreilor
originar: război,înfoame,
alte perescuţii
ţări europene,
Palestina, America Centrală
politice, intoleranţă şi de
religioasă, Sud; naturale;
dezastrele f) din punct de vedere al legalităţii
 după al Doilea
migraţie liberă,Război Mondial:
voluntară – când migrantul deplasării:
 SUA au rămas destinaţia
pleacă din locul de origine de bunăvoie ideală
sub pentru
influenţa  migraţie legală – când are loc cu
emigranţii
unor factori favorizanţi: câştig material,europeni;
din America Latină dar şi pentru motive acordul autorităţilor;

familiale, stabilitate politică, toleranţă religioasă. o zonă
Europa Occidentală a constituit  migraţie ilegală – când se desfăşoară
atractivă fără permisiunea autorităţilor.
pentru emigranţii din: nordul şi vestul Africii, estul Europei
comuniste;
după 1989: în urma căderii regimurilor comuniste în
Europa Centrală şi de Est, are loc exodul de populaţie spre
 Legislaţia privind migraţia:
Codul Naţionalităţilor, adoptat de Franţa în 1945;
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma, în
1950;
înfiinţarea Înaltului Comisariat pentru refugiaţi, în
cadrul ONU, în 1951;
Convenţia europeană referitoare la statutul juridic
al lucrătorului migrant, Strasbourg, 1977.

Restricţii:
Au fost introduse restricţii în ceea ce
priveşte numărul emigranţilor din motive:
 economice: scăderea nivelului de
trai;
 sociale: ieftinirea forţei de muncă ,
dezechilibrarea pieţei muncii;
 culturale: ce nu permit integrarea
emigranţilor.

Viaţa publică:
Se desfăşoară în spaţii publice, implicit în
locurile în care se desfăşoară activitatea profesională.
Redefinirea noţiunilor de public şi privat:
 există spaţii în care cele două laturi ale existenţei
umane se intersectează. Este vorba despre locurile de
petrecere a timpului liber: expoziţii, restaurante,
parcuri, muzee.
 în anumite situaţii , sfera privată este expusă
publicului, viaţa privată a unor categorii de oameni
devine zonă de interes public;
 anumite categorii de oameni , prin activitatea pe
care o desfăşoară , au acces la mediul privat al
oamenilor: medici, asistenţi sociali, poliţie, justiţie,
psihologi etc.
Viata privata:
Se desafasoara in spatii intime, familiale, spatii cu
circuit inchis, in locuintele proprii.
Autorităţile statului şi viata privată:
 gradul în care autorităţile statului respectă cadrul
intim privat al existenţei umane arată, ca un barometru,
dacă drepturile fundamentale ale omului sunt respectate.
 în secolul al XX-lea, amestecul statului în viaţa
privată a fost determinat de tipul de regim politic
existent într-o ţară, la un moment dat:
 în statele totalitare, comuniste, distincţia dintre
privat şi public nu este clară, asistăm la tendinţa
autorităţilor de a controla viaţa privată a cetăţenilor;
 în statele democratice, drepturile fundamentale ale
omului sunt respectate, amestecul autorităţilor este
permis doar în anumite situaţii, stabilite prin lege:
încălcarea legilor, protejarea drepturilor copilului.
 Dreptul la viaţă privată este protejat prin:
 Constituţii;
 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948);
 Convenţia Europeană privind Drepturile
Fundamentale ale Omului (1950);
 Curtea Europeană a Drepturilor Omului .

A.Prima jumătate a sec. XX
Este o perioadă în care economia
românească s-a dezvoltat , urmând exemplul
statelor capitaliste occidentale:
 la începutul secolului, România era o
ţară cu o economie agrară, slab dezvoltată;
 în 1918, 80% din populaţia ţării trăia
în mediul rural;
 în perioada interbelică, România a
devenit un stat agrar-industrial:
 s-au făcut investiţii în industrie;
au fost valorificate resursele naturale;
 au apărut ramuri industriale
noi (industria metalurgică, petrolieră, minieră);
 au fost încurajate investiţiile
străine;
 agricultura nu a evoluat în mod
semnificativ, tehnicile şi utilajul agricol fiind
rudimentare;
 s-a intensificat procesul de
urbanizare.
B. Perioada comunistă:
Această perioadă a transformat România într-un stat cu
o economie dominant industrială. În 1949, a început
adoptarea modelului economic sovietic:
 desfiinţarea proprietăţii private, naţionalizarea
întreprinderilor şi etatizarea băncilor;
 centralizarea economică şi dezvoltarea
planificată;
 industrializarea forţată, dezvoltându-se în special
industria grea;
 colectivizarea agriculturii prin desfiinţarea
proprietăţii individuale ţărăneşti;
 sistematizarea satelor, deplasarea populaţiei
rurale în centrele urbane.
Perioada postcomunistă:
Este caracterizată prin eforturile de trecere de la
economia comunistă la cea capitalistă, prin:
 privatizarea întreprinderilor;
 restituirea pământurilor către ţărani;
 atragerea investiţiilor străine.
I.Una din cele două coloane de mai jos conţine numele promotorilor unor metode celebre de organizare a muncii, cealaltă
conţine definiţiile care corespund acestor metode.
Cerinţă: Combină corect cele două coloane şi scrie apoi un eseu cu următorul titlu: “Organizarea muncii de la revoluţia
industrială la globalizare”.

Autorul Metoda
Frederick sistem fundamentat pe noile tehnologii, flexibilitate, adaptabilitate în toate domeniile de
Winslow Taylor activitate; sistemul este răspunsul dat de economia capitalistă la provocările globalizării.
Henry Ford metodă de organizare a muncii în cadrul căreia normele de muncă se stabilesc la nivelul
muncitorilor cu cel mai ridicat randament şi pe baza unor îmbunătăţiri aduse muncii prin eliminarea
mişcărilor inutile şi creşterea randamentului muncii.
Uzinele Toyota, politică managerială care constă în plata unor salarii destul de mari pentru a da posibilitatea
Japonia muncitorilor să cumpere produsele realizate; folosirea liniilor de asamblare în producţia de masă.

II. Cerinţă: Enumeraţi trei industrii de vârf şi judecaţi cum au intervenit , prin produsele lor, în viaţa noastră. Marcaţi
răspunsurile în variantele de mai jos:
*Comunicăm mai rapid.
*Diversifică posibilităţile de informare.
*Lărgesc orizontul cunoaşterii.
*Ajută la îndeplinirea sarcinilor casnice.
*Fac viaţa mai plăcută.
*Îmi fac meseria mai uşor.
 III. Cerinţă: În tabelul de mai jos , completaţi , pentru fiecare profesie indicată, sectorul unde şi-ar găsi cel mai uşor de
lucru persoana care o practică:

Profesia Ramura economică Sectorul

reporter
tractorist
metalurgist
profesor
informatician
agent de publicitate
dulgher

IV. Problemele emigrantului: 1.Dorinţa individului de a migra; 2. Pregătirea de plecare; 3. Despărţirea; 4. Călătoria spre
noul mediu; 5. Sosirea; 6. Aclimatizarea cu noua locaţie; 7. Primirea imigranţilor în noul cadru; 8 Stabilirea unei noi
identităţi.
Cerinţă: Crezi că s-ar putea adăuga şi alţi paşi în această listă? Crezi că acest model este valabil pentru emigrantul
voluntar sau şi pentru cel involuntar?

V.Cerinţă: Pe baza documentelor din manual:

a) Realizează un portofoliu pe tema Emigraţie/Imigraţie.
b) Consideră că eşti emigrant/imigrant şi explică într-un eseu motivele emigraţiei, paşii făcuţi şi tipul de migraţie
care te defineşte. Foloseşte cel puţin cinci termeni din următoarea listă: asimilare, emigraţie, diaspora, imigraţie,
redefinire, repatriere, sincretism, supravieţuire.

VI. Cerinţă: Scrieţi un eseu pe tema invadării vieţii private de către presă, pornind de la un exemplu concret.

Bibliografie:
Manualele alternative pentru clasa a XI-a