Migrații în lumea contemporană

Migrația se definește ca o deplasare de grupuri umane dintr-un teritoriu în altul.

Cauzele migrației:
- economice: crize economice, inflație, șomaj, sărăcie;
Industrializarea și urbanizarea au determinat migrații din mediul rural în mediul
urban, țările foarte dezvoltate au atras migrația forței de muncă din țările sărace, cu
natalitate crescută:
* est-europeni , din fostele state comuniste, au migrat spre Occidentul Europei;
* emigranți din Asia, Africa, America Latină au migrat spre țările Uniunii
Europene , America de Nord, Canada, Noua Zeelandă.

- naturale : secetă, inundații, cutremure;

- sociale: persecuții, discriminare, epidemii;
- religioase: intoleranța, confruntările religioase violente: *conflictele din Orientul
Mijlociu ( războiul din Golf din 1990-1991);
* confruntările din Rwanda (1994)
* Kosovo (1999)
- politice: instabilitate politică , condițiile tratatelor de pace de la Versailles ,
formarea de noi state naționale în perioada interbelică , regimuri politice autoritare
și totalitare, atitudinea autorităților față de minorități , războaiele , în special cele
două războaie mondiale:
* crearea Statului Israel în 1948, a determinat un exod al evreilor în zonă;
* anexarea Estului Poloniei de către URSS a determinat migrarea a 12 milioane de
polonezi ce au fost înlocuiți cu ucraineni;
* din estul Germaniei , Prusia Orientală și regiunea sudetă au migrat spre vest 16, 5
milioane de germani.

Tipologia migrațiilor

Migrațiile pot fi clasificate după mai multe criterii:

a. după sensul în care se desfășoară putem vorbi despre:
- imigrație = așezarea unor grupuri umane într-un teritoriu;
- emigrație = plecarea unor grupuri dintr-un teritoriu.

b. după numărul participanților la acest fenomen:

- migrație individuală , când anumiți indivizi părăsesc locul originar, din motive
personale;
- migrație în grup, când grupuri umane părăsesc un teritoriu în mod forțat din
cauza unor factori naturali sau politici.

1
c. În funcție de factorii care determină migrația:
- migrația forțată , când migrația are loc sub influența unor factori ce obligă
migrantul să părăsească locul originar: război, foame, persecuții politice,
intoleranța religioasă, dezastrele naturale;
- migrația liberă, voluntară, când migrantul pleacă din locul de origine de bună
voie sub influența unor factori favorizanți: câștig material, motive familiale,
stabilitate politică, toleranță religioasă.

d. după perioada de migrare:

- migrație temporară, sezonieră, când migrantul pleacă din locul de origine pentru
o perioadă de timp ( cu permis de muncă , de exemplu)
- migrație definitivă , când migrantul se așează definitiv într-un teritoriu, în
perspectiva obținerii cetățeniei.

e. după spațiul în care se realizează migrația:

- migrație internă , când grupuri umane se deplasează dintr-o regiune în alta de pe
cuprinsul aceleași țări , exodul rural spre exemplu;
- migrație externă ( internațională ) , când migranții se deplasează dintr-o țară în
alta.

f. din punct de vedere al legalității deplasării :

- migrație legală , când are loc cu acordul autorităților;
- migrație ilegală, când se desfășoară fără permisiunea autorităților.

Pentru a controla fenomenul migrării , au fost adoptate legi privind migrația:

- Codul Naționalităților , adoptat de Franța în 1945
- Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ,
adoptată la Roma , în 1950
- înființarea Înaltului Comisariat pentru refugiați , în cadrul O.N.U., în 1951
- Convenția europeană referitoare la statutul juridic al lucrătorului migrant,
Strasbourg , 1977.

Au fost introduse restricții în ceea ce privește numărul emigranților din motive:

- economice : scăderea nivelului de trai;
- sociale: ieftinirea forței de muncă, dezechilibrarea pieței muncii;
- culturale: ce nu permit integrarea emigranților.

2
Fenomenul migrațiilor a luat amploare în ultimul secol:
- la începutul secolului al XX lea , până la declanșarea Primului Război Mondial ,
emigrația înregistra , în medie , cca. 800.000 persoane anual:
* în 1910 , a fost atinsă limita maximă de 2 milioane de persoane , din care 1,3
milioane erau europeni;
* au migrat spre continentul nord-american aprox. 18 milioane de emigranți:
italieni,est- europeni ( cehi, polonezi, ucraineni), germani din nordul și estul
Germaniei, evrei din estul Europei ( aprox. 2 milioane numai în Rusia)

- în perioada interbelică:
* principala destinație a rămas SUA :
° cca. 600 000 persoane au intrat anual în Statele Unite;
° în timpul crizei economice , migrația a fost restricționată în SUA și Canada , dar a
fost dirijată spre America de Sud;
° în această perioadă , au migrat spre continentele americane aprox. 9 milioane de
persoane , din care jumătate au migrat numai în SUA.

* războiul greco-turc , din 1921-1922, a determinat un exod de populație masiv;

° aprox. 1 200 000 greci din Turcia au migrat în Grecia;
° cca. 400 000 de turci din Grecia au migrat în Turcia;

* Europa de Vest ( Franța, Marea Britanie , Belgia, Elveția) a devenit o zonă

atractivă pentru emigranți;
° 2 milioane de germani din Rusia, Polonia, Cehoslovacia, Alsacia și Lorena s-au
îndreptat spre Germania , Austria, Olanda;
° Revoluția bolșevică i-a determinat pe rușii ostili regimului să părăsească țara;

* după 1933 , regimul totalitar din Germania a determinat migrarea evreilor în alte
țări europene:
° în intervalul 1933-1939, au emigrat aprox. 280000 evrei din Germania și 120000
din Austria;
° 100000 de evrei au migrat în SUA, 60000 în Palestina, 40000 în Marea Britanie ,
75000 în America Centrală și de Sud ;
° în 1939 , în Germania , din 525000 de evrei au rămas 200000

3
- după al Doilea Război Mondial:
* SUA au rămas destinația ideală pentru emigranții din America Latină dar și
pentru europeni;
* emigranți din Asia de Sud s-au deplasat spre Singapore, Australia, Europa;
* Europa Occidentală a constituit o zonă atractivă pentru emigranții din:
° nordul și vestul Africii ( Maroc, Algeria, Tunisia) , care s-au stabilit mai ales în
Franța;
° estul Europei comuniste , emigranții din această parte a Europei fiind considerați
refugiați politic;
° până în 1989 , 8.5 milioane de refugiați au cerut azil politic în state vest-europene;
° numai în 1985 au migrat 1.5 milioane de oameni din Est spre Vest.

- după 1989 , când a avut loc căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și
de Est, exodul de populație din această parte a Europei de Vest , a crescut la 60
milioane de emigranți.

Exod = Emigrare în masă a unei populații, evacuare, refugiere (în timp de război,
cataclisme etc.); plecare în număr mare (dintr-o regiune în alta, de la sat la oraș
etc.).