Mecanismele mentinerii echilibrului acido-bazic.

Sunt de doua feluri: mecanisme fizico-chimice

(sistemele tampon) si mecanisme biologice (specifice unor organe).
♦ Mecanismele fizico-chimice (sistemele tampon). Se afla in lichidele corporale si reactioneaza in
fractiuni de secunda cu acizii si bazele, evitand modificarea reactiilor. Sistemele tampon actioneaza in
sensul reducerii amplitudinii variatiilor de pH. Organismul dispune de cinci sisteme-tampon importante: (a)
sistemul bicarbonat/ acid carbonic; (b) sistemul hemoglobina redusa/hemoglobinat de potasiu; (c)
sistemul oxihemoglobina/oxihemoglobinat de potasiu; (d) sistemul fosfat monosodic/fosfat disodic; (e)
sistemul proteine acide/proteine alcaline. Fiecare din ele este constituit fie dintr-un acid slab si sarea sa
cu o baza puternica, fie de o baza slaba si sarea sa cu un acid tare.
Dintre acestea, in tamponarea excesului de sarcini acide o importanta deosebita prezinta asa-
zisul fenomen Hamburger, care presupune interventia sistemului acid carbonic/bicarbonat si a sistemelor
hemoglobulinice in scopul transformarii CO 2, rezultat din arderile tisulare, in bicarbonat de sodiu. Acest
fenomen conditioneaza neutralizarea acizilor organici nevolatili (acid lactic, betaoxibutiric, acetilacetic)
rezultati din metabolismele intermediare. Mecanismul se bazeaza pe faptul ca oxihemoglobina se
comporta ca un acid puternic, care disociindu-se puternic se transforma in hemoglobina redusa, ce se
comporta ca un acid slab. Are loc astfel o variatie de pH intrahematic, care determina o suita de
fenomene de membrana. Acestea se pot desfasura fie la nivel tisular, fie la nivelul plamanului. In primul
caz, este vorba de un fenomen Hamburger direct periferic, iar in celalalt caz de un fenomen Hamburger
indirect pulmonar.

Fenomenul Hamburger direct are loc la nivel tisular

(fig. nr. 4.5.). In capilarele tisulare patrunde CO 2,
rezultat din arderile tisulare, care in mediul apos se
transforma in acid carbonic, ce se disociaza in ion
bicarbonat si hidrogen, ioni care tind sa reduca pH-
ul. La acelasi nivel, plasma contine cantitati mari de
clorura de sodiu disociata. Simultan la nivelul
hematiei incarcate cu oxigen, are loc disocierea
oxihemoglobulului de potasiu – principala forma de
transport a oxigenului – cu eliberarea de oxigen si
formarea hemoglobinatului de potasiu, care se
transforma in hemoglobinat simplu de potasiu,
insotit de cresterea pH-ului de la 6,6 la 6,8, cauza
unor fenomene care se succed. Creste pH-ul
intrahematic care determina atragerea ionilor de
hidrogen rezultati din disocierea acidului carbonic
plasmatic, care patrund in interiorul hematiei unde deplaseaza K + din combinatia hemoglobina si
determina deplasarea spre interior a unei parti din ionii de bicarbonat si clor din plasma. In interiorul
hematiei se formeaza bicarbonatul si clorura de potasiu, iar in plasma se formeaza bicarbonatul de
sodiu, din ioni de bicarbonat si sodiu, rezultat din disocierea a noi cantitati de NaCl. Formarea
bicarbonatilor din acid carbonic determina scaderea partiala a CO 2 din plasma, ceea ce determina
patrunderea a noi cantitati de CO 2 din tesuturi in plasma. In principal, deci fenomenul Hamburger
direct realizeaza neutralizarea CO2 rezultat din oxidari, simultan cu cedarea de catre tesuturi a
oxigenului adus de hemoglobina.
 Marea majoritate a CO2 se transporta intr-o forma neutralizata spre plamani, unde fenomenul
Hamburger indirect contribuie la eliminarea sa pe cale respiratorie, la nivel pulmonar. In capilarele
pulmonare, presiunea partiala crescuta a oxigenului din plasma determina patrunderea acestuia in
hematie, unde formeaza oxihemoglobina. Deplasarea H + determina o scadere a pH-ului de la 6,8 la 6,6
datorita careia H+ si ionii de bicarbonat ies din hematie in plasma. La acest nivel se reface acid carbonic,
care se descompune in CO2, difuzand spre alveola si cap, iar KCl din hematie disociaza in K + ce refac
oxihemoglobinatul de potasiu si Cl- care ies in plasma, refacand NaCl.
♦ Mecanismele biologice de mentinere a echilibrului acido-bazic. Se gasesc in diferite organe, ca
plamanii, rinichii, ficat etc.
Plamanii intervin in reglarea pH-ului prin eliminarea excesului de CO2 adus de la celule, provenit
din respiratia tisulara, dar si din tamponarea acizilor organici nevolatili rezultati din metabolismul
intermediar. Este o eliminare explosiva, de 20 de ori mai rapida decat patrunderea oxigenului.
Datorita capacitatii H+ de a actiona direct asupra centrilor respiratori, aparatul respirator
actioneaza ca un sistem feedback de control a concentratiei H +. Scaderea concentratiei pH-ului de la 7,4
la 7,0 (valoarea cea mai acida) creste de 4-5 ori venti-latia pulmonara, ceea ce va determina scaderea
concentratiei CO2 si implicit cresterea pH-ului. Invers, cresterea pH-ului scade ventilatia pulmonara la 50-
70 % fata de normal, prin deprimarea centrului respirator, determinand o crestere a concentratiei H +.
Puterea de tamponare a plamanilor poate depasi de 2 ori pe a celorlalte sisteme biologice.
Animalele branhiate au presiunea partiala a CO 2 de 10 ori mai mica decat mamiferele terestre si de
aceea aceste animale nu-si regleaza pH-ul prin modificari ale ventilatiei, ci prin ajustarea schimburilor
ionice.
♦ Rinichii. Elimina o cantitate mare de cataboliti acizi, fiind principalul sistem excretor al
vertebratelor.
Reglarea renala a concentratiei de H+ se realizeaza prin mai multe modalitati. Rinichiul regleaza
concentratia de H+, mai ales prin modificarea concentratiei ionilor de bicarbonat din lichidele biologice,
printr-o serie de reactii de la nivelul nefronului si anume: (a) secretia de H +; (b) reabsorbtia de Na+; (c)
excretia ionilor de bicarbonat si (d) secretia amoniacului.
a) Secretia de H+. Celulele epiteliale din tubii nefronici pot secreta H + in lichidul tubular. Reglarea
acestei secretii este determinata de concentratia CO 2 din lichidul extracelular. Cresterea concentratiei de
CO2 intensifica procesele metabolice si diminueaza ventilatia pulmonara, care va provoca intensificarea
secretiei de H+.
b) Transportul excesului de H+ din tubi de urina (reabsorbtia). Ionii de H+ in exces substituie in
lumenul tubilor renali Na+, provenit din Na2HPO4, sau se combina cu NH3 secretat de epiteliul tubilor.
c) Excretia ionilor de bicarbonat. Ionii de H+ secretati de tubii renali se combina cu NaHCO 3 care
este aproape in totalitate filtrat prin glomerulul renal.
d) Secretia amoniacului. Ionii de H+ se combina cu NH3, ambii secretati in aceleasi segmente
renale. Prin interventia acestui mecanism se castiga din nou Na +. De aceea, mecanismul secretiei
amoniacului este foarte important pentru economisirea cationilor, care au fost combinati in lichidul filtrant
cu Cl-. Clorurile transporta cantitati reduse de H +, deoarece HCl care se formeaza ar reduce rapid pH-ul
urinei la valoarea critica de 4,5, sub care secretia H + inceteaza. NH4Cl care se formeaza este o sare
neutra.
Referitor la forta de tamponare a rinichiului trebuie mentionat ca el poate elimina circa 500 mM de
acid sau baza. Actiunea sa nu este rapida.
In procesul de ajustare a concentratiei H + in rinichi se poate excreta o urina acida cu pH-ul intre
4,8-8,0.
♦ Pielea. Elimina, prin transpiratie, excesul de sarcini acide sau alcaline.
♦ Ficatul. Transforma o seama de produsi acizi in produsi neutri.
♦ Tubul digestiv. Elimina, prin fecale, produsi acizi sau alcalini.
♦ Sistemul cardiovascular. Contribuie la omogenizarea sarcinilor in exces spre organele de
eliminare.
♦ Variatiile patologice ale pH-ului sangvin. Se observa variatii fie in sensul acidozei, fie al
alcalozei. Acidoza se datoreaza scaderii valorii raportului bicarbonat/acid carbonic, fie prin cresterea
cantitatii de acid carbonic, fie prin scaderea cantitatii de bicarbonati. Acestea pot fi acidoze gazoase, care
apar prin acumularea CO2 in circulatie, intalnita in afectiunile respiratorii cu reducerea suprafetei de
schimb, ca si in obezitate sau a acidozei de somn, si acidoze negazoase, care se instaleaza datorita
scaderii rezervei alcaline ce apare prin eliminarea excesiva de bicarbonati prin transpiratii profunde,
varsaturi, diaree, insuficienta renala. In diabet si efort fizic are loc un consum excesiv de bicarbonati care
actioneaza in acelasi sens.
Alcaloza este, de asemenea, gazoasa, intalnita in hiperventilatii pulmonare cu hiperventilari
masive de CO2, sau negazoasa, de origine metabolica, ca in hipokaliemii (scade potasiul circular) ori
datorita aportului excesiv de substante alcaline in alimente (regim vegetarian).