€VCRGhCIIINOSUII

Volumul Il
Edilia a treia

Transliterare, diortosire, revizuire

dupi edilia greceasci gi note:

$rrrax Vononcl,

Carte tiplrit[ cu binecuv6ntarea

Preasfi ntitului Pirinte
GAL ACT I ON
Episcopul Alexandriei qi Teleormanului

ObIIIIVKfl CqVMOHIIl'A
 CUPRINS

Pricina intAi
Cd cei ce se smerescpe sinegi, cinstili sunt IaDumnezeu ...............9

Pricina a doua
Cd defrimarea pe smerenie, iar cinstea pe mfrndrie
le pricinuiegte, pentru aceea gi cei smerit-cugetdtori,
defdimafi fiin d, se b u cur d, iar cins tifi fiin d, s e m Ahne s c ............... 34

Pricina a treia
Cd nu se cuoine ca cineua sd fu fmd lucru, ci gi trupegte sd
lucreze, gi cum cd degertdciunea este pricind a multor rdutdli ....61

Pricina a pafra
Cu care scop se cuaine a lucra cdlugdrul,
gi spre cite gi de care luuuri sd se tngrijeascd ................................73

Pricina a cincea
Care lucruri se cuain a p dzi fr alii, lucr And unii cu altii ............... 7 8

Pricina a gasea
Cd tn obgte nu se cuaine ca cineaa sd aibd ceaa al sdu,
iar celui ce are, prea grea muncd asuprd-i i se athrnd.................... 80

Pricina a gaptea
Cd cel ce dd sau oinde cwa din lucrurile folositoare
mdndstirii sau ia pe ascuns mult gregegte la Dumnezeu,
qi mai mult se aa munci; pentru aceea se cuoine ca de
 450 Cuprins Cuprins 45r

ddnsele, ca de cele ce sunt afierosite lui Dumnezeu,

Pricina a cincisprezecea
foarte apurta de grijd, gi despre cei ce dispreluiesc cele
prea mici, gi cum cd lenmirea intru toate e adtdmdtoare .............. gg
Ce folos este din tnfrilnare, gi ce adtdmare din
netnfr knar e, qi ce p ier der e e s t e din nem dsur ar e a ainului ........... 1,47
Pricina a opta
Pricina a gaisprezecea
Cu fel de aqezare se cade a sluji sau
ce
Cum au iubit Pdrinlii postul gi l-au sdoilrgit,
a se sluji, gi ce dobdndd este din slujire ......................96
Ei pdnd unde se neaoiau tntru acesta cu acrioie ...... 155
Pricina a noua Pricina a qaptesprezecea
Cdnd gi tn care lucruri se cuaine a Felurite fapte de la Pdrinli Sfmli, degtepffind
se cinsti slujba mai tntili decdt rugd ....-104 neputinla noastrd spre rdbdare, gi cu

Pricina a zecea
coztLrqiretnadlAndu-nepe noi smerenia .................. 160

Cd trebuie cu oskrdie a ne scula ln rugdciune gi Pricina a optsprezecea

cu rdbdare a stdrui tn dAnsa; gi pentru ce qi de Cum se cuaine a purta grijd de trup gi ce
unde s-au rdnduit rugdciunile cele de la hotdriltele sunt neaoinla cea cu socoteald gi tnfrdnarea ........... 168
ceasuri; gi cum cd nu se cuaine de acestea a ne leneoi .................107
Pricina a nouisprezecea
Pricina a unsprezecea Cum se cuaine aprdznui iubitorul de Dumnezeu,
Pentru cinture gi rugdciune, qicareestegilnpraznicehranaPdrinlilor ..............181
gi buna rdnduiald tntru dinsele .................. ..............I17
Pricina a douizecea
Pricina a douisprezecea Cd mare rdu este mdncarea tntr-ascuns, pentru cd
Cd se cuaine a-i canonisi pe cei ce grdiesc in aceasta poate chiar qi numai singurd sd piardd pe monah 184
degert la Dumnezeiasca slujbd, iar de nu se nor Pricina a douizeci gi una
tndrepta, sd-iizgonim cu asprime dinBisericd .......I2g Cd se cuoine cdlugdrului a milnca o datd tn zi, gi aceasta
Pricina a treisprezecea cdtre al noudlea ce:as, cdtre seard, de poartd grijd cu
de-amdnuntul, pe care rdnduiald toli Pdrinlii o au
Cd se cuaine a priaeghea tn toatd T)remea gi a dormi
pdzit, gi nu numai tn isihie, ci qi tn aieluire de obgte.................. 186
atitucdt sd se lind trupul; gi cd cei tncEdtori la neooinld
trebuie giprin izaodiri [cugetdri] a deprinde priaegherea ..........194 Pricina a douizeci gi doua
Cd nu se cuaine dupd tndulcire, ci dupd trebuinld
Pricina a paisprezecea
a mhnca, qi cum cd cel ce nu dupdtndulcire mdnhncd,
Despreiubirea de sine..................... .....1,45 mdcar dulci de oor fibucatele, nici nu se pdgubegte ....................190
 452 Cuprins
I Cuprins
*
t
Pricina a douizeci gi treia J

Pricina a treizecea
Cum se cade qi cu ce scop sd gadd monahur la masd qi de cere
Cd nicidecum nu se cuoine sd audd uedinciosul
puseinainte sd se atingd, gi ce se cuuine apdzi dupd masd ........197
fluierul sau alduta sau alte oarecare aiersuri ftfarnice,
Pricina a douizeci gi patra ci sd fugd de acestea ca de nigte lucruri pierzdtoare ....................281,
Despre mhncare gi bduturd, gi cilnd, qi cum, Pricina a keizeci gi una
gi de care se cade aneirnpdrtdgi sau depdrta ...........204 Cdaisareasefacedinfeluritepricini........... .............283
Pricina a douizeci gi cincea Pricina a treizeci qi doua
Care este deosebirea rdzboiului curoiei
Cd prea mare este lucrarea plilnsului, gi de cilte feluri
gi cum se cade a ne neaoi irnpotriaa lui ... .. ... .. . .... ..... 20g estepl6nsul, gi cdmare este deosebirealacrimilor .......................286

Pricina a douizeci gi gasea Pricina a treizeci gi freia

Cd nu este cu
putinld a se izbdrsi cinma desdoilrgit Cd, la sfLrqitul oielii, mai cumplit se pun dracii asupra
de rdzboiul curaiei
fdrd decilt numai prin ajutorul omului, pentru aceea foarte se cuoine sd ludm aminte ....... .. .. .. .. 311
lui Dumnezeu, ajutor care urmeazd neindoios
neooitorilor, qi care este desdailrgita curdlie ............222 Pricina atreizeci qi patra
Cd nimic nu e cu o aga de mare nepotriaire
Pricina a douizeci qi gaptea credinciosului, calndrdzneala qi rAsul; tntru care
Care este cinstea curdfiei, gi care este pricind se mai zice gi despre ealaaie qi deosebirile acesteia .........31,6
necinstea curuiei, gi sfhrgiturile
fiecdreia gi
rdspldtirile, fie in aeacul de acum, Pricina a treizeci gi cincea
fie tn cel oiitor .......................2g2
Cd nu se cuaine ca nimeni sd nu se mknie
Pricina a douizeci gi opta pe areun om sau sd strige la eI, 6i care este
cd arednic de pedeapsd este a primi gilnduri ur6te gi a nu le alunga nagtereamhniei, gi cum se tdmdduieQte ............... ....320
de tndatd, agijderea gi priairea cu iscodire gi grdirea gi auzirea
de ghnduri urilfu, fut aga, iardgi, tnaoirea tmpreund cu Pricina atreizeci gi gasea
fapta,
'
gi cdprin multe gi Cd cel ce doregte desdaLrgire, gi cLt de pulin de
felurite megteguguri ndodlegte duhil
curoiei, pentru aceasta se cuoine de-apururea a lua aminte .....2gs s-ar tulbura cu inima cdtre cel ce-l nedreptdlegte
sautlocdrdqte,nusearatdneoinooat.............. .........333
Pricina a douizeci qi noua
Pricina atreizeci gi gaptea
Cd trebuie a ne abate de Ia aorbirile
femeilor, Cd se cuaine
9i de la celelalte ce zdddrdsc pqtimile ca fie tndelung-rdbddtor cdtre cei
fratele sd
... ZSg ce greqesc lui gi pe cei ce-l nedreptdlesc sd nu-i dosddeascd .......336
454 Cuprins Cuprins 455

Pricina a treizeci gi opta Pricina apatruzeci gi gasea

Se cuaine ca cregtinul sd nu-qi facd izbilndire numai Cd mare este pdcatul ndpdstuirii, gi, spre slaaa celor ndpdstuifi,
cu cei necredincioqi, ci qi cu tndelungd-rdbdare de aor rdbda cu mullumitd de multe ori, gi in aceastd aiald
sd sufere nedreptdfirea, gi cu nerdutate sd-i rugineze ..................353 aine pedeapsd de Ia Dumnezeu asupra ndpdstuitorilor .............. 406

Pricina a treizeci qi noua Pricina apatruzeci gi qaptea

Cd celor ce rabdd strfrmbdtate cu mulfumitd, gi nu-gi izbilndesc Despre cuadnt gi tdcere, gi cum se cuaine sd ne
Iorugi, Dumnezeu Se face izbilnditor, gi de multe ori cu folosim de acestea, gi cd a cuahnta nu este fard de aind ...............417
mai mari Ie rdspldtegte decfrt cele prin care s-au nedreptdtit ..,.366 Pricina apatruzeci gi opta
Cd gi simplu a se fura este pdcat, iar jurdrnilntul strhmb
Pricina a patruzecea
are pedeapsd nemilostiad, gi cum cd jurdmhntul cel ce se face
Cd se cade sd-i iubim qi pe ardjmagi, ca pe din obrdznicie spre lepddarea poruncii lui Dumnezeu trebuie
cei ce mult ne folosesc, gi sd le facem bine,
sdfie dezlegat, iar pentru dilnsul trebuie sd se facdpocdinld .....426
gi sd ne rugdm pentru mkntuirealor ............... .........371,
Pricina apatruzeci gi noua
Pricina apatuuzeci gi una Cd se cade nu numai sd nu cleaetim, ci nici celui ce
Cdnu se cuaine auripeT)reun om ............... ............ 386 cleaetegte sd nu-i tngdduim sd gopteascd sau sd cdrteascd .........430
Pricina a cincizecea
Pricina a pattazeci gi doua
Cum trebuie sd locuiascd fralii qi tmpreund sd
Cdpomenirea de rdu este pierzdtoare; gi nu
se tndrepte, greqind ei tntru ceaa, gi cilnd gi tn ce
numai cd netrebnicegte toatd lucrarea
gregeale se cuuine a se pdstra tdcerea, gi cftnd gi in ce
duhoaniceascd, ci qi intoarce tnapoi milostiairea
[tmprejurdri] se cuoine sd grdiascd gi sdnu ascundd ..................439
lui Dumnezeu, gi cum trebuie sd stdm tmpotriaa ei ...................389

Pricina apatruzeci qi treia

Cdnu se cuaine ablestemape cineaa .......................397

Pricina apatrazeci gi patra

Cd se cade ca nu numai sd nu ocdrim pe cinma, ci gi a-i
binecuailnfupe cei ce ne ocdrdsc, qi aga aom potoli mdnia lor ....400

Pricina a patruzeci gi cincea

Cd nu se cade a minfi, ci a grdi ad,eadrul .................402
 PRICINA IhIIIIAI

Cil cei ce se smeresc pe sinegi, cinstili sunt Ia Dumnezeu.

I.
A lui Palladie

in Tavenial este o mdndstire de femei ca de patru sute,

de cealaltd parte a rAului fiind cea a bdrbafilor. Aici era
o fecioard carc filgdrea nebunia pentru Hristos, cu nume-
le Isidora, defdimAndu-se pe sine 9i smerindu-se. AtAt de
mult se ingrelogau surorile de aceasta, incAt nici nu voiau
sd mdnAnce impreund cu dAnsa.Iat ea cu bucurie primea
aceasta. Iar in mdndstire fapta ei bund era foarte de folos,
ca o roabd ascultAnd de tofi la toatd trebuinla 1or. $i cu toa-
td bldndelea slujind Ior, era ca o cArpd a surorilor, precum
a zis DomnuI cd. cel ce aoieqte sd fie mare sd fie tuturor slugd
(Matei 20:27) qi, de i se pare cuioa a fi infelept, nebun sd se facd
(I Cor.3: 18).
Portul tuturor celorlalte era tunderea, cdci aveau culion
pe cap, iar ea, cu o cArpd legAndu-gi capul, aga fdcea toatd
itulUa. $i nici una din cele patru sute nu avdzut-o vreodatd
mAncAnd, nici bucatd de pAine ludnd, ci fdrAmiturile mese-
lor gtergdnduJe gi oalele curdfindu-le, cu acelea se indes-
tula; niciodatd incdlfAndu-se, nici nu a ocdrAt vreodatd pe
cineva. Nici n-a cArtit vreodatd, nici n-a grdit mic sau mare

1
Tavenia este o insulild pe fluviul Nil, ln Egiptul de sus, aproape
de Desna.
 Everghetinosul I Volumul II
grai, mdcar cd era ocdrdtd gi pdlmuitd, gi blesteme primea gi
de multe era nesuferitd.
Pentru aceastd preacuvioasd, sfantului pitirury bdtran
prea iscusit gi imbundtdlit sihastru, i-a stdtut inainte un in-
ger gi i-a zis lui: ,,Pentru ce cugeti inalt pentru i ndreptdrile
tale ca un cucernic, gezdnd ntr-un astfel de loc? voilgti sd
vezi femeie mai cucernicd dec6t tine? Du-te in mdndstirea de
femei a Taveniosifilor, gi vei afla acolo una, avand cunund
pe cap; aceea este mai bund decdt tine. pentru cd, cu atAta
norod batand ftzboi gi in multe feluri slujind tuturor, nici-
odatd nu gi-a l5sat mintea sd se depdrteze d,ela Dumnezeu,
mdcar cd era nesuferitd de toate. rar tu, gezdnd aici, cetdtile
in cuget le n5lucegti, cel ce niciodatd n-ai vdzutlumea.
$i sculAndu-se Marele pitirun, a venit in Tavenia gi_i
ruga pe dascdli sd-l lase sd treacd la mdndstirea de femei.
$i, ca unul ce era cinstit intre pdrinfi gi imbdtranit intru ne-
voinld, dupd ce au trecut rdul, LaL bd.gat induntru cu in-
drdzneald; gi, dupd ce s-au rugat, Marele a cdutat sd vadd la
falil toate fecioarele. $i venind toate in mijloc, aceea nu se
ardta.Zis-a lor Marele: ,,Aduceti-le pe toatel,, .Iar ele zicAnd
cd de fald sunt toate, Ie-a zis lor: ,,Lipsegte una, cea pe care
mi--a ardtat-o ingerul" . Zis-au lui: ,,Avem pe una proastd
in bucdtdrie". Zis-a Marele: ,,Aduceti-o gi pe aceea,-ca sd o
vdd pe dAnsa". Iar ea n-a ascultat, sim,tind pricina, cd i se
descoperise ei. $i o tArau cu de-a sila, zicilndu-i ei: ,,SfAntul
Pitirun voiegte sd te vadd" (cdci el era cunoscut).
$i adusd fiind, avdzutMarele fafa ei gi cArpa care era pe
cap gi pe frunte. $i cdzAnd la picioarele ei, i-i zis: ,,Blagos-
lovegte-md,, maicd!". $i cdzdnd gi ea la picioarele lui, zicea;
,,Tu md blagoslovegte, domnul meu, pdrinte,,. $i vdzAnd
aceasta toate, s-au uimit gi i-au zis lui: ,,Avva, nu_ti face
ocard., cd nebund este". Zis-a SfAntul tuturor: ,,Voi sunteti
{,
Pricina intdi 11
nebune, iar aceasta, 9i decAt voi, qi decdt mine mai bund
fiind, Ammd este, adicd maicd duhovniceascd; 9i md rog ca
vrednic impreund cu dansa sd md aflu in ziua ludecdli|
Acestea uu}i'.d, ele, au cdzut la ddnsul toate plAngAnd 9i
mdrturisind cum, in fel 9i fel de chipuri, o necdjeau' $i una
zicea:,,Eu pe dAnsa pururea o luam in batjocurd" 'Iat alla:
,,Eu de portul ei cel imerit rddeam". $i alta: ,,Eu 9i ldturile
strachiriei adeseori asupra ei le vdrsam". Alta iardqi: ,,Eu 1o-
vituri i-am dat". Alta: ,,Eu pumni i-amdat" .Alta: ,,Eu nasul
ei de multe ori l-am fdcut sd strdnut""'.9i, pe scurt, toate fe-
lurile de ocdri au vestit cd le-au fdcut spre dansa. Deci, pri-
mind sfdntul Pitirun mdrturisirea 1or, 9i rugandu-se pentru
dansele impreund cu ea, gi mult rugAnd pe cinstita lui Hris-
tos roabd sd se roage pentru ddnsul, aqa a iegit'
Iar dupd puline zile, acea cinstitd a lui Dumnezeu 9i
cuvioasd, de toate mult cinstindu-se 9i mAngAindu-se, qi ne-
suferind slava gi cinstea de la toatd frdlirnea, gi rdspunsurile
sau
[audele] fiecdreia, a iegit din mdndstire. $i unde s-a dus,
unde s-a ascuns, sau unde s-a sfArqit, nimeni n-a cunoscut'
il.
A lui Grigorie Dialogul3
SfAntul Acutie, cel ce de mari daruri de la Dumnezeu
s-a invrednicit, gi multe suflete la Domnul a adus prin invd-
, in P"t"rt., d" luatd aceastd istorisire, la acest pasaj, tradu-
""d" "
cerea romAneascd redd aga: ,,Eu muqtar de multe ori in nas i-am pus"'
3 Grigorie cel Mare (540-604), numit 9i,,Dialogul",-episcop al Ro-
mei. in Eierghetinos sunt adunate multe fragmente {1-scrierea lui
Dialogorum li6ri IV, De aita miraculis Patrum italicorum (Dialoguri despre
 Everghetinosul I Volumul II
lin pe Iulian, iar pentru osteneald, oarecare platd ddndu-i
lui, mdcar cd nu voia,l-a trimis cu pace.
Cunoagte dar, Petre, in ce fel de slavd se afld cei ce igi
aleg sd fie mArgavi in viala aceasta; cdci acegtia nu se numd-
rd impreund locuitori ai patriei ceregti. Iar cA,ti prin inalta
cugetare se indreptdlesc pe eigi inaintea oamenilor gi prin
slava degartd se ingAmfd, inaintea ochilor lui Dumnezeu
acegtia zac jos. Pentru aceea, gi mustrdndu-i pe ei Hristos,
zice: Voi sunteli cei ce od tndreptali pe aoi tngiad, gi celelalte
(Matei 23:28).
III.
Din viafa Sfdntului Grigorie,
Ficitorul de minuni6
Odinioard, cei din cetatea care se invecineazd cu Coma-
na7, venind cu tofii la minunatul Grigorie, l-au rugatsd vind
la ddngii, gi biserica dAngilor prin preotie sd o intemeieze, gi
auzind Marele, a mers la ddngii. $i socotelile tuturor celor
de frunte le cerca, gi ale celor ce i se pdreau a covArgi cu cu-
vdntul qi cu neamul, dar gi ale celor ce pdreau a fi lipsili de
acestea. Dar ei in multe pdrfi se risipeau cu hotdrArile, unii
voind pe unul, al1ii pe altul.
Iar Marele agtepta ca numai de la Dumnezeu sd-i vind
sfdtuire pentru lucrul ce-i stdtea inainte; gi precum despre
Samuil se pomenegte cd nu se minuna de frumusetea gi de
mdrimea trupurilor pentru ungerea intru impdrdfie, ci suflet
6
Episcop al Neocezareei Pontului (c .213 - c.275).
7 8
Veche cetate din Asia Micd.
Pricina intAi 15
impdrdtesc se sdrguia sd afle - mdcar in trup defdimat de s-ar
intAmpla in acest chip sd fie acela -, dgd sdrguinfele fiecdruia
dintre cei ce hotdrau trecAndu-le cu vederea, cdtre una nu-
mai privea: de poartd cineva sfinfirea in ndravs prin sArguin-
!a vielii gi de este vestit pentru faptele sale bune gi minunate.
In vreme ce aceia hotdrau gi aduceau in mijloc prin lau-
de pe cei hotdrdli, el ii indemna sd priveascd gi cdtre cei mai
simpli Ia via!d,; zicdnd:,,Este cu putinld ca gi intre unii ca
acegtia sd se afle cineva cu suflet mai inalt decAt aceia vdzuli
numai pentru bogdtie"..Iar oarecine dintre cei ce stdteau
de fa!d,, aceastd judecatd a Marelui o a socotit ocard adu-
sd hotdrArii sfatului lor gi batjocurd, adicd sd nu primeascd
spre sfinlire pe nici unul din cei mai alegi gi cu cuvAntul
gi cu dregdtoria, gi cu mdrturia cea ardtatd a vietii, indrep-
tAndu-gi privirea cdtre unii din cei ce se hrdnesc din lucrul
mAinilor, gi pe unii ca acegtia sd-i socoteascd mai vrednici
cdtre un dar ca acesta. $i indatd glumind acesta cdtre dAn-
sul, a zis: ,,Dacl. aceasta poruncegti, sd-i trecem cu vederea
pe cei numili de cetate gi sd aducem spre starea inainte a
preofiei pe cineva din cei de rdnd. Haide dar sd chemdm pe
Alexandru cdrbunarul la preolie, gi, dacd socotegti de cuvi-
intd, sd-l alegem pe el, ca astfel toatd cetatea sd fie in unire
cu noi". Acestea dar le zicea, prin aceastd ludtoare in rAs
hotdrdre, socoteala lui prihdnind-o gi judecarea lui pentru
cele de mai-nainte defdimAnd-o. Iar prin cele zise se face
pomenire nu numai de Marele, ci gi de Alexandru, fdrd, a-l
ldsa nevdzut intru pomenire celor hotdrdji a fi alegi. $i zicea:
,,Cine este acest Alexandru de care fdcurdfipomenire?"
Iar oarecine din cei ce stdteau de fatd,, in rAs aducAndu-l
in mijloc pe cel pomenit, cu cdrpituri sdrdcdcioase imbrdcat,
De este cineva vrednic a fi sfintit preot.
 Everghetinosul I Volumul II
gi nici mdcar pe tot trupul, gi impreund ardtAnd prin acea
priveligte lucrarea sa: mAnjit de cdrbuni la mdini gi la fafd 9i
de cealaltd parte a trupului, celorlalti adicd', pricind de rAs
le era Alexandru, stAnd el in acest fel in mijloc. Iar ochiului
acelui vdzdtor multd uimire ii dddu a vedea acea priveligte:
bdrbat intru sdrdcie gi negrijit la trup, cdtre sine uitdndu-se,
de ca gi cum intru acestea gi-ar fi gdsit bucuria, cate lucru
celor nepedepsili [negtiutori] le era Prea de rAs. Dar el nu
de nevoia sdrdciei venise spre o vialdca aceea, cdci bdrbatul
era filosofe, precum dupd aceasta l-a fdcut cunoscut viafa,
cdci a ajuns chiar pAnd la mucenicie, sfArgindu-gi drumul
prin foc; iar aceea o megtegugea pentru a se ascunde, el mai
presus fiind decAt toatd buna-sporire cea sArguitd de aceia,
gi nimic socotind viafa, gi de mai inalta gi adevdrata viald
avAnd dorire, mai vArtos citre fapta bund igi indrepta sco-
pul, gi a se ascunde se mdiestrea.
Fiind unul ca acesta sub cel mai necinstit dintre megte-
guguri, sub un obraz urAt se ascundea; gi incd intr-alt fel: cd
inflorind cu tineretile, sminteald socotea scopului pdstrarea
curdfeniei, cdci fdcea aritatd frumusetea trupului; cdci qtia
cd un lucru ca acesta s-a fdcut multora pricinuire de cum-
plite cdderi. Deci, ca sd nu pdtimeascd ceva din cele fdrd
de voie, nici sd se alcdtuiascd pricind de patimd ochilor ce-
lor strdini, facerea de cdrbuni gi-a ardtat-o luigi imprejur pe
un obraz urAt, prin care gi trupul prin ostenelile cdtre fap-
ta bund il iscusea, iar frumuselea cu mAnjirea cdrbunelui o
acoperea; incd gi cAgtigul ce i se fdcea lui din osteneli, spre
slujirea poruncilor il iconomisea.
Deci mutAndul Sfdntul pe dAnsul din sobor, toate cele
despre dAnsul cu de-amdnuntul a intrebat, pe care l-a 9i ld-
e
Aici: cugetdtor la viala cea adevdratd.
Pricina intdi L7
udat celor dimprejurul lui, poruncind cele ce trebuia sd se
facd, dupd care iardgi s-a intors in sobor, 9i din cele de fald
pe cei adunali ii pedepsea (invdfa), pundndu-le inainte cu-
vintele cele despre preotie. Iar prin acestea, zugtdvind via-
!a cea dupd fapta bund, au petrecut intru cuvinte ca aces-
tea, finAnd astfel lAngd sine adunarea. Iar ei au stdtut de
fa!6pdnd, cdnd slujitorii au terminat de implinit ceea ce s-a
poruncit; lAngd ei a stat apoi Alexandru, spdlat cu baie de
urAciunea funinginii gi imbrXcat cu hainele Marelui, cdci cu
acestea le era lor poruncit a face sfinfirea.
Apoi tofi cdtre Alexandru intorcAndu-se, qi cu minune
cdtre cea priveligte aflAndu-se , a zis cdtre dAnqii sfAntul das-
cdl: ,,N-aji pdtimit nimic nou, cdci, cu ochii amdgindu-vX,
judecata binelui alislobozit-o numai prin simlire, cdci, des-
pre adevdrul celor ce sunt, simlirea aduce judecatd cu gre-
geald: intrarea cdtre adAncul adevdrului prin voi ingivd in-
cuind-o afard,, dar incd gi demonului, vrdjmaqul adevdrului,
aceasta negregit ii era dragd", cd a acoperit vasul alegerii cu
necunogtinfa, ca pe acest bdrbat sd nu-l treacd in mijloc, ca
pe unul ce urma sd fie surpdtor al aceluia.
Acestea zicdnd, prin sfinlire a adus pe bdrbat lui Dum-
rtezelr, sdvArgindu-l cu darul dupd rAnduiala cea legiuitd.
Iar toli priveau cdtre tAndrul preot, care, fiind indemnat a
face un oarecare cuvAnt cdtre adunare, incd dintru inceput
aardtatnemincinoasd judecata lui Grigorie cea spre dAnsul,
anume cd cuvdntul lui era plin de infelegere, degi mai putin
impodobit cu floarea retoriei.
Drept aceea, un oarecine fudul dintre cei tineri, fiind
venit la dAngii de la Atena, a rAs de neimpodobirea vor-
birilor sale, zicAnd cd nu era impodobit cu iscodirea cea
aticeascd; dar acest bdrbat, care din Dumnezeiascd vede-
nie era inleleplit, vdzdnd un stol de porumbei strdlucind
 Everghetinosul I Volumul II
cu nepovestitd frumusele, auzipe oarecine, zicdnd: ,,Ailui
Alexandru sunt acegti porumbei, pe care tu i-a luat in rAs".
IV.
Din viata Cuviosului Marcello
Dumnezeiescul Marcel, din Apamiall trdgAndu-gi nea-
mul, a venit in Mdndstirea ce se zice a Neadormifilorl2, pen-
tru primenirea neincetatd gi slavosloviile cele cdtre Dumne-
zeu ce se fac intru dAnsa; gi fiind primit induntru, dupd o
vreme oarecare, se imbracd in hainele monahicegti de Ale-
xandru, egumenul mdndstirii. $i era acolo de mai-nainte gi
unul Iacov, tot de dAnsul cdlugdrit, care mai-nainte de cd-
lugdrie fusese prieten al lui Marcel; gi fdcAndu-se ucenic al
lui Alexandru, era intdiul intre ucenici. Dar netrecAnd multd
vreme, Marcel, nu numai pe ceilalti, ci gi pe Iacov cu nevo-
infa gi cu bundtdlile ii intrecea; pentru aceasta, foarte pldcut
era el lui Alexandru.
Apoi, mai-nainte cunoscAnd prin curdtia minlii sfArgi-
tul povdfuitorului, agijderea incd gi hotdrArea ce era sd cadd
spre dAnsul pentru incepitoriel3 mai-nainte cunoscdnd-o, qi
temdndu-se ca nu cumva, tAndr cum era, sd,fie incepdtor ina-
intea bdtrAnilor qi iubita supunere sd o lepede (o piardd), cu
10
Cuviosul Marcel (t 484) a fost egumen al MdnXstirii Neadormi-
lilor din Siria. Biserica il prdznuiegte pe 29 decembrie.
11
Apamia, veche cetate a Siriei, agezatd.la sud de Antiohia, pe rAul
Oronti.
12
Veche mdndstire din Bitini4 agezatd.ldngd strAmtoarea Bosfor,
la gurile Mdrii Negre, datAnd din secolul IV.
13
Egumenie, conducere.
Pricina intdi t9
care el foarte se bucura pentru covdrgirea smeritei cugetdri,
s-a depdrtat pe ascuns din mdndstire, nimeni gtiindu-l pe
ddnsul. Apoi, dupd pufind vreme mutAndu-se SfAntul Ale-
xandru, Marcel s-a aflat de indatd in gurile tuturor, gi, pen-
tru cd nu era de fa!6,, foarte rdu le pdrea. Deci, dacd hotdrAt
fiind pentru egumenie, n-a fost aflat, s-a judecat ca cel ce va
incepdtori sd fie Ioaru bdrbat cdrunt gi la pdr qi la pricepere.
Iar Marcel, sporind mai departe in bundtdfile lui, ingtiinjAn-
du-se de acestea, s-a intors inapoi in mdndstire, gi cu Ioan
se amesteca, fdcAndu-se mAna lui cea dreaptd gi prea bine
ajutAndu-l la incepdtorie.
Odatd, Marcel fiind dus, s-au fdcut din pricina dAnsu-
lui cuvinte oarecare cdtre Ioan. Iar cei mai sArguitori dintre
monahi erau minunAndu-se gi de alte [lucruri] ale bdrbatu-
lui, anume cum s-a depdrtat el de incepdtorie lipsindu-se
de scaun cu atAta lesnire. Iar cei mai lenegi, necunoscdnd
mdrimea sufletului lui Marcel, ziceau cd insdgi aceasta, adi-
cd a fugi de iubirea de mdrire, s-a fdcut deoarece, gtiind cd
Ioan va fi cinstit mai intAi decAt dAnsul, gi nevrAnd ca sd
se arate al doilea fald, de acela, pentru aceasta s-a dus din
mdndstire. Aceasta auzindloary gi vrAnd sd-i plece pe cdlu-
gdri, ca nu cu lesnire si osAndeascd, le ardtd, incd o datd in
ce indllime a smeritei cugetdri a ajuns Marcel, zicAndu-le:
,,O, fiilor,judecata sd o ldsdm pe seama lucrurilor". $i nimic
mai mult grdind, socotea cu mintea cd, intorcAndu-se Mar-
cel, o s5-i dea in mAnd cea mai necinstitd rAnduiald a slujirii,
adicd purtarea de grijd a mdgarului.
Deci dupd ce s-a intors acela, iar povdfuitorul poruncea
inaintea tuturor acea hotdrAre de ocard., Marcel a ardtat aici
luminat covArgirea smeritei cugetiri: cd nu numai bucurdn-
du-se a primit cea poruncit5, ci gi mai mare gi mai minunat
s-a ardtat. Spun cd cu aga de mare bucurie sub slujbd s-a
 Everghetinosul I Volumul II
supus/ incAt a socotit-o pe dAnsa chiar ca o facere de bine,
gi negregit cu scrisoare cerea o a lLtala, ca niciodatd sd nu-l
depdrteze pe el de aceasta. $i nu a zis numai adicd aga, gi nu
a f.dcut, nici a fdcut adicd dar in pufind vreme, ci mult mai
fierbinte se vedea sArguindu-se spre lucruri. $i intr-atAt de
mult a intins slujba sa, incAt acegtia, de toate ruginAndu-se,
mult rugAndu-se ei, rugdtori toli i se fdcurd, ca pe dAngii
adicd sd-i ierte, gi de la o robie ca aceasta cerAndu-i sd se
depdrteze: cd lucru fdrd de cale este ca un bdrbat ca acesta
- care este vrednic a pdstori gi turmd cuvAntdtoare, gi mult
a-i folosi pe d6ngii - sd se indeletniceascd intru acea proastd
slujire, pe care ar fi putut-o sdvdrgi oricine s-ar fi intAmplat
sd treacd pe acolo.
V.
Din Pateric
1. Se povesteqte despre Awa Pamvo cd trei ani a pe-
trecut cerAnd de la Dumnezeu gi zicAnd: ,,Nu md sl5vi pe
pdrndntt" . $i aga de mult l-a sldvit Dumnezeu,?ncAt, pentru
slava pe care o avea, nimeni nu putea sd caute spre fafa
lui, aga era de strXluci! iar acest dar il avea gi Awa Sisoe gi
Awa Siluan.
2. Zis-a Awa Ioan Colovul: ,,IJn bdtrAn duhovnicesc
s-a zdvordt pe sinegi, gi era vestit in cetate, avdnd multd sla-
vd. $i i s-a spus lui cd oarecine dintre sfinfi va sd se sdvAr-
geascd: .,Deci vino de-l sdrutd pe el, mai-nainte de a ador-
mi>, i se zicea lui. $i zicea intru sine: <<De voi iegi ziua, vor
alerga oamenii gi multd slavd mi se va face mie, gi nu md voi
1a
Cu acte in regul6, am zice noi.
Pricina intii 2L
odihni intru acestea; voi merge dar de cu seard, pe trtune-
ric, gi md voi ascunde de tofi>. $i ieqind seara din chilie, 9i
voind sd se ascund6, iatS', s-au trimis de la Dumnezeu doi
ingeri cu fdclii,luminAndu-i pe cale;9i vdzdnd toatd cetatea
sliva, au alergat inaintea lui, 9i pe cAt de mult a voit a fugi
de slavd, pe atdt de mult s-a sldvit, dupd cea scrisa: Tot acela
ce se tnalfd pe sine se aa smeri (Matei 23:12)" .
3. Zis-aAwa Isaac: ,,Cdnd eram mai tAndr, gedeam cu
Avva Cronie qi niciodatd nu mi-a zis sd fac vreun lucru,
mdcar cd.,bdtrdn fiind gi tremurAnd, insuqi se scula indatd
gi-mi dddea vasul, gi tuturor asemenea fdcea. $i cu Awa
Teodor al Fermei amqezut, gi nici el nu-mi ziceasd fac ceva/
ci gi masa singur o punea, 9i zicea: <Frate, de voiegti, vino
de mdnAncdo. Iar eu cdtre dAnsul ziceam:,,Am venit la tine
ca sd md folosesc, gi cum de nu-mi zici mie sd fac ceva?o.
Iar bdtrAnul totdeauna tdcea. $i m-am dus 9i am vestit b5-
trdnilor, gi venind aceia cdtre dAnsul, a:u-zis: "Awa, a venit
fratele la sfinlia ta ca sd se foloseascd, de ce dar nu-i zici lui
sd facd ceva?rr. $i a rdspuns lor bdtrdnul: "Au doard ince-
pdtor de obgte (egumen) sunt eu, ca sd Poruncesc lui? Eu
cu adevdrat nimic nu-i zic lui, iar de voiegte, ceea ce md
vede pe mine fdcAnd, sd facd 9i e1". Deci de atunci, apucam
mai-nainte gi fdceam orice voia bdtrAnul sd facd. Iar el, orice
fdcea, tdcAnd fdcea. $i aceasta m-a invdfat pe mine: sd fac
toatd treaba tdcdnd".
4. Povestea Avva Petru cd intru atdta nerdutate trecea
Awa Macarie cdtre toli ftalii, incAt iiziceaului unii: ,,Pen-
tru ce te faci pe sinefi aqa?" .Iar el rdspundea: ,,Doisprezece
ani am slujit Hristosului meu ca sd-mi ddruiascd darul aces-
la, iar acum, voi md sfetuiti a-l lepdda pe dAnsul?".
5. Zis-aAwa Pimen: ,,Dacd' pe tine te vei prosti [defdi-
ma], vei avea odihnd in orice loc vei gedea".