..

NEAMUL ROMANESC
IN

BASARABIA

DE

N. 10 RG A

BUCUREŞTi
Editura Librăriei SOCECU liI Co., Calea Victoriei, 21

1905

www.dacoromanica.ro
CELUI D'INTAIU MAIN BASARABEAN - DIN BASARABIA -
CARE VA LUA IN MINI ACEASTA CARTE.

www.dacoromanica.ro
 CAP. I-hl

TINUTUL HOTINULUL

1031 1

www.dacoromanica.ro
 1. Spre Hotin.
Spre hotarul rusesc. Mi-am luat toate ma-
surile de siguranta. Pe papportul mieU 0-a
luat locul, linga. atitea vize din Predeal 5i
ItcanT 0 aceia a consululuT rus din CernantI.
Secretarul consulatuldi, d. Dimitrovid, e
Romin bucovinean 0, ca unul ce s'a intors abia
din Rusia, el ma asigura cA, nu e adevarat ce
se spune despre tulburarile de acolo in zia-
rele 0 zvonurile bucovinene. in Cernautil e-
vreie§ti, daca nu 0 in acel austriad, nu sint,
ce e dreptul, prea multe simpatiI pentru cir-
muirea 0 razboiul Taruldi, a carul infringere
bucura. La libräriI se Old ziare revolutionare
ruse§ti 0 polone, cu ilustratif : Nicolae al
II-lea iniati§at cu degetul in gurA, un lupta-
tor polon care sapa. in piatra anul 1905,
linga alte date de revolutie.
Cum va fi, voiU merge, cad prea sint a-
proape de Basarabia, prea mi s'ati spus multe
despre g Moldovenif , de acolo, cad n'au a se

www.dacoromanica.ro
4 SPRE HOTIN

lupta cu Rutenil, cari vorbesc moldoveneqte

frumos, nu primesc in sate pe Evref fiind ca
a§a e voia guvernulul (cum fac in Bucovina) §i
stapinesc mo§il vechi la loc larg, ca oamenT
bogatl. 5i prea mult ma chiama intr'acolo
un dor vechiii, o neaparata nevoie de a cu-
noa§te qi de a spune §i altora despre satele
§i. oamenil ce se afla dincolo de gardul de
spini, dincolo de poarta de arama, in tainita
balaurulul cu ghiarele de otel.
0 linie ferata duce pe la Boian pang la
Noua-Sulita, prin partl frumoase, bine locuite
bine lucrate, maT mult romane§d. Tot innainte
se urmeaza, ca pada la Toporauff, dealurile
mol, care deosebesc Tinutul de peste Prut.
in cale, norocul imi &á un tovaraq. DoI
pasaged de clasa intiiii vorbesc romaneqte
intre el 0 cu copilul lor. La ni§te Bucovineni
din stratul de sus al societatiT, aceasta are
de ce sa ma mire, bucurindu-ma. Aflu ca am
intilnit pe d. Nicu de Flondor, proprietarul
de pana ierl al NouelSulite, satul austriac
de hotar, 0 pe sopa sa, nascuta Gligorcea.
hi merg la mo§ia unde vor locui insa pada
in toamna §i unde ma odihnesc o clipa intr'o
frumoasa vita', in biblioteca careia e §i (SA-
manatorul,. D. Flondor nu se teme de pri-
mejdiile until drum in Basarabia, pe care do-

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 5

rqte s'o cunoasca 0 el, ca unul ce a stat

dol ani de zile in preajma e. Astfel vom
merge deci amindoi, pentru a incerca norocul,
aflind 'cite ceva despre acea parte din nea-
mul romAnesc care se poate vedea cti mai
putina. inlesnire 0 care a rams mat uitat5,
pana azi.
Ia gara de la Noua-Sulità functionarul aus-
triac, imbracat civil, imi vizeaza papportul.
D. Flondor are unul, dar el nu a fost pe-
cetluit cu stampila consulatului din Cernauti
§i poate sa fie privit cu neincredere. Spre
mai multà siguranta, politia de grani ta. aus-
triaca dA. i un bilet de identitate. Ramine
insa sa se vada dacä la aratarea lui jandarmul
rusesc acesta un om mare ! se va arata
pe deplin multarnit. Toat6. aceasta grija de
la plecare e insa buna pentru inceputul unel
aventuri cum este qi trebuie sa fie o calatorie
in Basarabia, f51-à un scop pe care sa-1 poatA,
intelege toata lumea, i Inca in timpurl de
fazboiti.
tn privinta trasuril se infatiraza cineva care
e gata s'o gaseasca §i sa faca orice inte-
legere. E un Evre5 neastimparat, in haine
de habotnic, care se tot tine pe lingA tova-
ra§ul mie5. Pare un misit, un om de casa,
Jidanul moie1i, pe care-I ail 0 atitia proprie-

www.dacoromanica.ro
6 SPRE HOTIN

tarI din Moldova noastra, duh de mi§care

0 de pierzare in acela§T timp. Mal pe urma.
aflu &à el e membru in consiliul comunal al
tirgurrulul, alcatuit din gepte evrei 0 cind
creqtith (proprietarul, functionarh, teranl), 0
ca astazl, cind d. Flondor se &este sa pa-
raseasca pentru totdeauna Noua-Sulitä, el
are qansa sa fie ales primar sail vornic. A§a
vornic halal ! Dar Bucovina s'a deprins de
mult cu asemenea vornicie in satele ei unde
jidovimea se urca pana la 300/0, oameni cu
oarecare avere, fata de 7o0/o terani, in cea
maT mare parte Para putinta de a trai prin
el in0I, legatl de proprietari 0 de arenda§1
0 de camatarl, 0 ne mal §tiind unde sa dea
cu capul. In Noua-Sulita, Evreil incep a li
lua 0 rostul de plugari, cad, de cind cu razi
boiul, s'ail op1o0t aid destul desertori din
Rusia, nenorocitl gata la mice munca 0 cu
orice pret, 0 arendarl evreii, om cu milä
fata de al sal, i-a pus, intr'un an de foamete
pentru teranl, sa lucreze la sfecle cu suma de
30 de craitarl pd 4 pe cari nu vor sa-1 pri-
measca muritoril de foa& din neamul nostru.
Va sa zica acel viitor vornic, care se gu-
dura deocamdata aqa de neobosit pe linga
vornicul-proprietar de astazi, va face rost
de trasura. 0, zice el, e asa de urr s'o
capatam : trel ruble cel mult, 0 birjarul va

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 7

merge panA la Hotin, cad trebuie sa spun

ch. nu este tren paria la Hotin, pentru ca
linia ferata ruseasca ce plea& de aid din
Noua-Sulita, se coboath intiiti pe linga Prut,
lásind ded la o parte Tinutul hotinean,
vechea raià dintre apa PrutuluT 0 apa Nis-
trulul. Dar un drum in Basarabia nu poate
incepe deck prin cercetarea Hotinulul.
La 2 se inchide granita pentru citva timp;
pata atunci insa, birjarul a 0 sosit 0 ne iea
de la masa. E un om mare, spatos 0 car-
nos, cu barba ro§ie, incilcith. 0 mintuita 'n
curturl, cu ochil obositl 0 nacajitl supt gene
balane ; qapca neagra a Evreilor din Rusia
0 un caftan a§a de soios incit pare sa maI
fi fost in viata lul 0 altceva, cizme captuOte
cu noroiii uscat ii desavir§esc imbracamintea.
A inhamat la o trasura bunicica, pe care o
numeqte g faiton ,, patru cal murgi, gra§l, viol,
dar ascuhatorl. Si pare gata sd mearga pang
in capatul lumil.
Deocamdata insa, numal pang la jandarm,
care va botari drumul nostru. Si aid doua
bariere vapsite : una are colorile austriace,
cealaltä roq-alb-negrul Rusiel. Dincolo de
dinsa bariera nu s'a deschis peste oath'
e o casuta foarte darapanaa 0 murdara, linga,
care nilte Eyre, intocmal ca cel de pe ca-

www.dacoromanica.ro
8 SPRE HOT1N

prä, coase sad de tate, un gheseft facut

peste granità. Casulia are odai mat mult
goale, abia mobilate, dar pline de slin. in-
tr'un colt se vede o iconita I Ara candela, in-
fAtisind un sfint care n'ar sti s spuie nici el
ce este. 0 masa asteapta bagajele de cercetat.
Jandarmul, nu e. El trebuie cautat in
tirg, undeva. Pentru a cauta insa pe oricine
intr'un loc asa de bine cunoscut de toff ca
undeva,, trebuie mirosul fin al Evreulul, cel
mg mare vinator de oamenT cu cari se
poate cistiga mult sail putin. eVornicul, ce
va sä fie e din fericire aproapc: Evreil in
deplinul inteles al cuvintulul, pe cind birjarul
e numal o contrafacere ruseasca, cu totul
neindestulatoare.
gIch bringe ihn gleich (it aduc indata). ,
Pana. atunci ingrijitorul vamil, un biet om
in uniforma, ne pofte§te pe scaun i, stind
in pitioare la usa, putem vedea cum trece
cel d'intiill cinovnic rus, ce ni iese Innainte:
un barbat cu mondir, slab, bolna.vicios, care-VI
tireste un picior. El duce de mina un co-
pil foarte frumusel, i un fel de guvernanta,
a unuia. din dol sail a amindurora, calca im-
parateste n urma. Nici-unul dintre ace§tl
demnitarl al ImperiuluT nu se uitä la not
pacatoOT, cari ducem grija until pasaport
Para. viza consululul din Cernauti.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 9

Lea si jandarmul. A fost poate la mincare,

maf sigur decit atita, la bäutura. E un liacati
gras, ruman, voios in uniforma de postav
gros, albastru, cu fireturY rosif si sapca alba.
De la el atirna trecerea hotarulut
S'a intirnplat cä e si dinsul (Moldovean,,
Moldovean de la Balti... Vorbeste romaneste
foarte bine 0 usor.- Pare chiar bucuros ca. a
intilnit un iMoldovean) din Bucovina si unul
din (Romania,. El stie a tot asa se vor-
beste si pina in Dunare. Din pasaportul
romino-frantuzesc al regeltif Carol si din cel
nemtesc al impäratulul de peste Rachitna, el
nu intelege fireste nimic. Dar se uita foarte
cu luare aminte si. indelung, suceste, invirte
hirtiile, la urma ni cere numele, pe care le
inseamna, si trinteste cite o pecete cu pa-
jerea liliachie. Bacsisul i-1 dam cu dragä
inima, si pentru cä e de-af nostri. 5i cu
aceasta e gata. eVornicul, de mine poate
sa ramiie in Noua-Sulita. austriaca, 0 cu nof
merge numaf birjarul cu turturif rosit
t Faitonul i se zguduie si trece foarte vi-
tejeste printre castle until tirgusor evreiesc
asa de murdar cum nicf nu se poate in-
chipui. Tainici de lemn si de zid sint sa-
mánate fara nici-un fel de imprejmuirf pe
lutul unor malurf pratbase, de.alungul unef

www.dacoromanica.ro
 cD

NI.LOH HildS
Multi de poA, basarabeaná (dupä Raffet, In Ca Muria luT Demidoff).
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 1.1

strade de colb, fara piatra, fara prund §i

Para. trotuar. Tarabele negre, care se pot prinde
cu un aft de stre§inele putrede, sint in felul
celor care se intrebuintail de EvreT ca aceoia
in Moldova anuluT [ 81 2 . Aceste tarabT, aceste
spelunci, oamenil in zdrente, cari zac prin
toate pailile, vacile slobode, porciT cari
scurma prin latinl, toate acestea ma coboara
cu o suta de anT in urma, in vremile de
ciuma, de holera, de navaliel qi de stoarcere.
Acum \Tad 0 pe teraniT noori. OamenT
frumo0, voinici, cu caciula infipta mindru,
eT nu se deosebesc intru nimic de aceia aT
judetelor noastre dintre Prut qi Siretiii. Fe-
meile poarta catrinta, suman §i oergare albe ;
umbra cu picioarele goale, ca de oboe in
Bucovina, §i ca la noT, iara§T.
Ail venit in tirgurr pentru curnparaturT
asupra SabapluT, care incepe indata in aceasla
sara de Vinert arutele lor aoeapta la cir-
ciumele cu inscriptil ruseqtY, care Pagaduiesc
insetatilor (vino, §i gpivo, , yin §i bere
(rachiul e monopol al Statultif 0 nu se vinde
decit in anumite conditiT, dintre care una
e de a-I lua acasa). Sint carute de lemn,
brioe destul de hodorogite, dar ceia ce ui-
meoe sint caiT : slabiciunea qi pipernicirea
lor e neinchipuita §i dovedeoe ca in schelete
acoperite cu 0 Maria napirlità, jupuita qi
www.dacoromanica.ro
1.2 SPRE HOTIN

stropita de singele muraturilor de taunT 0.

mulcaturilor de bice, poate sa maT dainuiasca
un chinuit suflet de dobitoc.
La capatul tirguluT birjarul s'a oprit. IT
lipse§te ceva pentru drum. Se ridica in pi-
cioare pe capra 0 cerceteaza' foarte ingrijat
in toate partile. Sare jos 0 ne larnureqte in
stir0t : se invoise cu un om ca sa vie acolo
0 sa-1 inlocuiasca, pentru ca. e Sabal, aqa incit
el, cel cu turturif ro01, nu poate calátori.
acurn omul nu e. Deci se duce sä-1 caute.
Avem decT ragazul de a observa ping ce
se intoarce (0 aceasta tine mult, aqa incit
ne intrebam daca n'am avea dreptul sa ne
ducem singurT la Hotin cu trasura parasità).
Trec intr'una carutele cu teraniT vinjo§1 li
mindri. Lineä locul unde s'a oprit trasura,
se zide§te o casa, 0 treT jidanaq1 scurma ne-
contenit, cu o deosebita multarnire, in nisipul
0 tiraful pe care-I arunca asupra noasträ.
tri stir0t, birjarul se intoarce fugind, sare
pe capra pripit, 0, intorcindu-se spre nol, ni
da placuta veste ca. nu s'a putut gasi nici-
tin om §i ca deci vom calatori cu dinsul. Opt
ruble, pretul cu care ne-am invoit pina la
Hotin, nu sint bani de lepadat nici pentru
un habotnic, care ltie insemnatatea unul Sal*
bine pazit.
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 13

La un singur cuvint de indemn, cel patru

caT mid, graVY, foco§l, se intind la goana.
In calea lor, el gasesc o larga intindere de
pamint scormonit i gropos, lipsit de pietre
scrijelat cu dungi adinci de glod uscat,
care se chiama (drum de çara i suplineqte
rolul ce se da de obiceill qoselelor. De aceasta
nu li pas a. cálutilor basarabenT, in cari traie§te
Inca umila vitejie neobositã a cailor de
oaste din vechea Moldova; el chioapata, se
poticnesc, se zbuciuma i trec peste toate
greutatile ; numal odata unul se risipi la
pamint, cu ochiT holbatI de strinsoarea qtrean-
gurilor care-I tineat, dar el se ridicA indata.
urmA maY departe, ping in sara, ca 0 cum
nu i s'ar fi intimplat nimic.
La stinga, e linia de innaltimY a Buco-
vineY; aceia§1 tara de dealurl line se des-
faqura 0 aid. Lanurl de curind arate, vinete-
albastre linga paji0ile verzT, linga catifeaua
grinelor de toamna, linga desiqurile ursuze
ale secaril, linga tepil nol aT griulul abia
samanat. E o tara hranitoare aceastA. bunl
Basarabie pierduta.
Pina aid n'am vazut altl oamen/ deck
drumetil din carutele cu call in socote, sati_
frumo0 grgnicerl mindri, mergind calarT spre

www.dacoromanica.ro
14 SPRE HOTIN

hotarul cel fa, cu puFa in curmeziq pe

spinare 0 gapca pe-o ureche. Acum insa,
iata un sat, Dinautil. Casute in neregula,
date cu var albastriii, prispa de jur im-
prejuri cite una cu stilpi, toate acoperite cu
innalte capite de stuh, arzat i mai bine
0 mg rail. ingraditurY de pamint, de hol-
burl, de crengi intretesute. Biserica de lemn.
Aid birjarul striga un cols de spaima
0 calul cade cu ochil zgiitl in sus. Ping ce
toate se pun in orinduiala, vad dol teranl
ce se apropie de not Unul e un baietan
pirlit 0 perpelit, cu catnap murdara, pa-
larie de paie, picioarele goale 0 mal multe
crucilite de metal albe 0 galbene la git.
Cella lt e un moreag nalt, slab, cu gura
umflata 0 strimba. Amindol par miratl de
sosirea acestor doT strainl in trasura cu patru
cal, 0 cari nu-s nici jidanl, nici proprietarY,
nici nu poarta qapca tuturor functionarilor,
cinovnicilor.
El infatiraza douà tipurl din Basarabia.
Batrinul e Moldoveanul cum 1-a lasat Dum-
nezeii 0 anul 1812 : el §tie ca prin aceste
locurl sint Moldoveni, ca §coala e insa ru-
seasca, de oare ce in Basarabia nu e carte
moldoveneasca ca in Romania: cl\Toi graim
moldovene§te, dar cel ce merg la §coalà

www.dacoromanica.ro
e-1
TMLUTUL IIOTINULUI 13

Un ?rico} hatrIn.

www.dacoromanica.ro
16 SPRE 1-10TIN

ruse§te,. in vorba lui chiar, se amesteca din

cind in cind vorbe ruse§t1.
Baiatul se chiama Gavril Ivanovici Pavlov.
Poate fi 0 Romin 0 Rus-mic §i Muscal
0 Tigan. A fost la §coalà. De sigur cal in
ce'T treT anT cit a stat acolo fiindc a. a vrut
cad aid nu e indatorit nimeni sa invete;
din potriva!n'a deprins a ceti §i scrie.
Dar nici nu-T trebuie. In adevar, el a invatat
la coala acel adevar mare ca, ori Romin,
oil Rus, tot una e... eTotT hristiani., Apol:
eDumneavoastra tot hristianT? Adeca, nu
EvreT, cad aceia pot fi uci§T din timp in
timp pentru pacatele lor, 0 pentru pacate
0 maT grele care nu sint ale bor. Crud-
litele le-a capatat de la fete.
Cind, la hora?
Nu intelege.
Ce jucatI voT?
Toate danturile (pe rusqte).
Care anume?
Bulgareasca.
Mai §tiT? Poate sa fie §i Bulgar.
Dar cind se ginde§te ca fetele i-ail dat
crucilitele, ride de bucurie; 0 e hid altfel,
0 murdar, §i negru de mama foculuT!
Alte sate yin apol la rind : Cirstinet,
ZarojenT, Maline§a, SerautT, Nedabauti §i
altele. Prin multe locurl, nu sint Romint

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL IIOTINULUI 17

Vezi insa nurnaT rare ori alt port decit

al teranilor no§tri ; camaa rosa, pantalonil
largi, sapca Muscalilor lipsesc. Cele maT
multe chipurT sint tocmaT ca ale noastre:
ochi negri, parul taiat roata, ca in Moldova,
pe cind cei maT multi din Bucovina ail plete,
coame negre 0 albe. Aid s'a savir0t, ca in
Bucovina, procesul de desnationalisare, fapta
ucideriT limbel noastre. Aceasta n'aii facut-o
insa teranii muscali, ci RuteniT, biruitoriT
din nordul Bucovina
E bung apa, intrebam la o I intina
din cale.
Doi flacal se uita lung la not
Niznai.
Nu stie !

Satele apar 0 dispar pe cost* de dealuri.

Nu maT trecem prin nici-unul. inteo vale,
la ZarojenT, se vad coprile uneT fabrici de
zahar.
PretutindenT, la fintinile cu colac de lemn,
proaste 0 rail tinute, se ridica innaltele crud
cu chipul rastignit, intre raze de sulitT ; jos
sint puse scara, piroanele sail ciocanul ; sus
cinta cocosa, dind lila Petru semnul tradariT ;
dese ori Maica Domnului 0 un inger stag
linga trup, in dreapta si in stinga hit Cru-
cile sint cioplite, vapsite si impodobite, si
1031 2

www.dacoromanica.ro
18 SPRE HOTIN

00
k-I
Ii

Teranl basarabenT

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 1.9

obiceiul de a le ridica, a§a de strain de Bi-

serica ortodoxä, nu poate fi luat decit de
la Polonil vecini, dacà n'a fost adus cindva
de RutenI, cari aU venit intilii ca uniti,
trecind numaI pe urma la e legea romaneasca, .
Multe turme 0 cirduri de vite. insa aid
nu vezi ca in Bucovina trupurile grase, pu-
ternice, ale raselor apusene. E vechiul soill
moldovenesc, insA tica1o0t cu totul de traiul
cel rail, de ingrijirea putina. Seceta din anul
trecut se simte in mersul moliti al vitelor
slabanoa ge.
Unele sate ati pometurT bine tinute. De
la un timp incoace, imprejmuirea nu e fA-
cutã cu holbuff, crengi 0 §antur'1, ci cu zi-
duel de piatra, de bolovanI marl, albi, cu
infati§area varoasà. Grameit de astfel de
pietre se vad rinduite pe cimp la ie0rea din
satul cel d'intiiU care arata aceste zidurI in-
cunjuratoare. Am intrat in Tinutul pietros,
unde nu se mal afla nici pamintul galbiii-
curat de pina aid. Oamenit au invätat, de
sigue, de la Turd, sapint pina la 1812 in
aceasta raja a HotinuluT, datina de a-§Y apara
astfel curtile 0 locuintele.
E in ajunul Sfintulul Gheorghe. Pe un mai-
dan, s'a mintuit jertfa until porc, §i teraniT cari
l-aii taiat, scormonesc prin trupul deschis i

www.dacoromanica.ro
 20
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 21

taie cu bagare de sama patura alba, groasä

a sraniniT. Oricum, e o priveliqte scirboasa
acest macel in praful plamadit cu singe.
Cu bucurie vedem un inceput de §osea.
Ba inca e un adevarat caldarim turcesc, cu
lespezile mart Dar el nu tine mult, §i urmarn
iara§l pe drumul de noroiti uscat, in care
chioapata caiI §i se zguduie la fiecare pas
trasura tiritä repede.
Sintern opritl in loc de un jandarm, innaintea
unor casute albe. El vine greoiii, cu pu§ca 'n
spinare, purtata ca o sarcina, cere pasurile,
se uita lung la ele, intreaba. D. Flondor,
care §tie rutene§te i ceva muscale§te chiar,
il lamurqte. Dar atita n'ajunge. Jandarmul
se duce spre easuta 0 aduce pe altul, cu ga-
loane. Acum acesta iea de la capat cerce-
tarea, pe cind cellalt pazgte. Iara§l silabi-
sirea pawoartelor scrise cu slove putin cu-
noscute aid. Se deschide 0 valisa tovaravluI
miter', §i unul cite unul se ieail elementele until
nécessaire de toaleta, borcanarle cu Amin,
periutele, sticla de odol, care se pare ciudata
omulul nostru. Cercetarea n'aduce nicI-o is-
prava, nici macar un bac0§. Un semn dez-
nadajduit cu mina, 0 putem pleca.
Inca un deal rasare, de-acurmezi§ul, in ca-

www.dacoromanica.ro
22 HOTINUL

lea noastra. Pe el mijesc de departe puncte

albe, dese. Birjarul intinde intr'acolo paroa-
sa21 mina ro§cata;
g Hachin (Hotin) !

2. Hotinul.
In marginea ora§ulia aleargd bide urare,
ducind terani, tirgovetl cu §apcd, balanI,
spini, lucratorY tinerl, femel legate la cap cu
basmale, i fireqte cite un cinovnic gros, urn-
flat, inNurat in mantaua surie ca intr'o pla-
poma, avind in mina cite un betirr. Nu
lipsesc nici Jidanil, cu toate ca Vinerea de
Saba§ il tine pe acasä.
Hotinul anulul 19o5, care n'a implinit Inca
o suta. de anY de stapinire ruseasca, incepe
printr'un drum maY bunirr. Se vad citeva
case marY pentru administratie, cu inscriptiI
In slove cirilice. Gherete de paza, stilpi yap-
sitY in colorI care sint nouà pentru mine. E o
mare iubire pentru coperemintele verzl 0
pentru tot felul de tarcaturl.
Partea buniqoarg se mintuie rapede cu
aceste citeva case ale Statulul. Se maI vald
la stinga doua-treI strade in care al putea
locui. in mijlocul unel gradinl bine tinute, o
biserica, una dintr'acele bisericl ruse§t1, care
aü coperemint verde sail rop, de tabla,

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 23

tot felul de cupole, umflaturT 0 stilpi §i care

sarnanA cu o bAtrina girbovO ce poartA ma-
lacov 0 s'a sulemenit. in stinga, ajungem
la otelul, la gostinica ccentralOp, numità a§a
pentru CA pe aid e centrul tirguluI, dacá se
poate vorbi de t centru, intr'o biata arzare
neorinduitä 0 pOcAtoasO ca acest Hotin de
astAz1.
Odatà trebuie sA fi fost aid o casa boie-
reascA inteo curte mare. Acum o grupg. de
Evre't face Sabk§ul in cladirea ma1 mArivarà:
sint stApinil. In dreapta, linga o ghereta,
unde pAzesc soldati cind vine in gazdA vre-un
general, sint odOile de oaspecl, mal curate
decit cum se poate a§tepta ; ele aii un- mi-
ros ciudat de sapun vechiii, care nu se pierde
nici cind se deschici obloanele. Pat, mask,
citeva scaune, lavaboil 0 01-01 got
(Domnul Simen,, unicul chelner al tote-
luldi, , persoanO mica, ro§cata, vorbaretà 0
plink de indrazneala, vine sA ne ajute, i-1.
luam drept cicerone. Acest tip de Jidan ru-
sesc e in stare sA te scoatk dirr orke in-
curcatura, sO-ci afle 0 sa-tf facA orIce, sa pa-
trunda oriOunde. N'al decit sa-Y spu'i §i sa-1
1a0 sO-§.1 faca un mic ci§tig. Pott sk21 vorbe§tY
oricum : cu binele sail cu raul, lOudindu-1
saU luindu-1 in batjocurà ; fill i-I tot una. SA
se supere, tie cá n'are drept. SA se bucure,
www.dacoromanica.ro
24 HOTINUL

nu vrea pe de geaba, dar el e gata oricind

sa se bucure de bucuria d-tale. Nemteste
nu stie, romaneste ceva. a La BaltY), spune
el, e acolo vorbeste toata lumea moldoveneste,
wolochesch, ; e un noroc ea tovarasul mie5
intelege jidoveste, adica jido-nemteste si poate
vorbi chiar in aceasta ciudata stricaciune de
limba, in care cgross, e a groisD, , was, e
evvus), cessen, e eassen, si asa ma1 de-
parte. Aid insá se mal adaug o multime de
cuvinte rusestl, care s'a5 incetatenit in jar-
gon si-1 fac si mal neinteles. In sfirsit, notiu-
nile Idf Simen sint acelea ale vietiT evre-
iesti
,
celel mal enigmatice, mai intunecate
si mai salbatece. Crestinul e goi', fail bat-
jocura, iar boierul, pure* Deci el e gata
sa indrepte prin cetatea Hotinuldi pe acesti
dol grois lurii# dupa imbracaminte, cari ail'
venit la cgostinitaD stapinului sa5.
intii5 trebuie cautata. mincare. Simen ne
duce la o cceainárie). 0 odaie teraneasca,
unde trebuie A. fie ascuns un samovar pe
care nu-1 putem descoperi. Dodd Ruste stall
la o masa si casca ochil marI cind intram.
La intrebarea chelneruldi, ele raspund ca
acum nu se poate face ceaiii. Ele dall din
umerl, iar noT iesim.
Acuma stie Simen unde sa-sT duca cpu-
ratil,. Un Evre5, care tine Inca deschis la
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 25

ceasul intraril in Sabas, are o pravalie de

delicatese, o bäcalie, gbacaleiniI magazind..
Aid e curat, i marfa destula. Cautindu-ne
eicri), care nu-s bune, svaiter i sardele,
el face tandael o sticluta de mustar frantu-
zesc, iar, cit despre atita paguba, nu scoate
cel mal mic .1( cif), ci urmeaza cu slujba noas-
tra, pe cind un tinar Israelit incepator ma-
tura mustarul afara. Bere, bere impara-
teasca, etarscoe pivop oua proaspete
si samovar, ni va da Simen la intors.
Mergem inainte cu isvocicul saIi birjarul,
care e Muscal, dar stie románeste. Birja si
cal buni, omul imbracat ca un nevoias cres-
tin, adeca maY curat decit un bogatas evret.
In strada mare, dincolo de biserica, vre-o
citeva case maI cum se cade : farmacie (ne.
asamanat maI proasta de cit ale noastre),
tipografie, fotografie. ApoI trecem printre
case si tarabl de lemn ale Evreilor. Ca la
Noua-Sulita: acelasY colb, acelasY lip, aceiasY
ruina muceda. Cotim printr'o strada mai in-
gusta, unde ca si dincolo sat aprins lumi-
nile din policandrele SimbeteT i totT locu-
itoriI cu sapcI, zulufi si caftane ati iesit la
facoarea sarbatorit
Tercse gaz,, zice Simen, ca sa intelegem
Tiirkische Gass?,

www.dacoromanica.ro
'2 6 HOT1NUL

Aceasta a fost in adevar, pe vremuri,

strada de negot a Turcilor can aveall de
lucru cu cetatea, turcita 0 ea. Pe atunci imI
inchipuiii o ulicioara intre casute ingrijite, ca
acelea de la Adacale, intre gradinI de pomI
i intre vil cu rodul tare 0 dulce. Iar 0 mal
departe zaresc tirgul hotinean al Moldove-
nilor, care-0 avea, peste multe case, cad
aid era loc de vama, cel mal vestit vad,
cea mal bogata trecatoare a Nistrulul, intre
tara Craiulul polon §i aceia a DomnuluT
moldovenesc, un volt §i doYsprezece pir-
garI.
in cuprinsul din alte vremurY al cetatil
se intra prin darimaturile unor portY ale Tur-
cilor. Id i colo stall in picioare bucatY mad
de zidurl facute din bolovanl patratI. Colo
la dreapta s'a cladit, dupa anexare, o biserica.
pravoslavnica, tarcata 0 vargata dupa obi-
ceiii. in stinga se innalta, linga paretiY ruptY
al moscheil, minaretul, caruia, de vechime
in 1913 el va implini in acest hal doua sute
de anY , i-a cazut numai virful. Turnul se
avinta Inca puternic 0 indraznet ; ne suim
cu greii pe scarl intunecate, care se incola-
cesc ingust, i, cu picioarele farimate de obo-
seala, ajungem la o fereastra deschisa in gol,
aproape de virf. De acolo privirea pnnde
Nistrul ce curge in vale, malul polon de alta
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI
Holinului

27
www.dacoromanica.ro
28 HOTINUL

data, cu grupele lul de arbori, casutele luI

bune, drumul ce merge la stinga spre du--
manca statornica a liotinului, vestita Ca-
menita a Podolief, biserica ruseasca de as-
tazi i locuinta, de minune a§ezata, a until
proprietar, adeca in coloare locala a
until .purdt. Aur de lumina, verde al prima-
verif, albastru al apel puternice si al cerulul
ce se gate§te de seara. 0 mare lini*e cu-
rata, prin care plutesc, pentru mine, innaltin-
du-se de pe aceste ziduri, fantasme in tur-
bane albe, cu lungi haine tesute in aur, cu
hangere cuprinse in tea e pietre scumpe,
luptatorY indaratnicT pentru o lege care s'a
stins aicT, pentru o limba care s'a dus, pen-
tru o stapinire care a perit, mucenici ai Is-
lamului ale caror morminte s'art spulberat
de cucerirea nedredincio§ilor si a caror O-
rilla se calca in picioare de e domnul Simen,
0 de cpuratii, lui, pe cind minaretul, gol de
rugaciune, inalta o gura de mort, neagra 0
muta, spre cerul seriT albastre.
Catre apa, zidul turcesc e Inca deplin, 0
numg o mare poarta s'a rupt pentru tre-
cere ; in cadrul negru, innalt ea cuprinde o
icoana de veselie verde pe fond albastru, o
icoana care nu pare un adevar viii al na-
turil, ci o zugravire maiastra pe portelan.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULIA 29

Acuma, dupa bolovanil patratY §i. Cara,

mida Turcilor vine o altd. cetate, pe care cea
de-a doua a cuprins-o in ea, de nu era
§i.
vrednica de aceasta. In adevdr, cind la 1713
Abdi-Pa§a, serascherul, care avea chemarea
de a face rege in Po Ionia pe Stanislav
Leszczynski, prietenul lul Carol al XlI-lea,
se opri aid la Hotin, aminind pentru tot-
deauna expeditia sa peste Nistru, el ggsi o
cetate intreagd, puternica, si frumoasa. Din
aceasta voia sa faca el, cu ajutorul salaho-
rilor moldoveni si munteni a1 lui Nicolae
Mavrocordat §i lul Constantin Brincoveanu,
DomniY nostri de atunct platoqa Nistruldi
impotriva neastimparuluY rusesc, raspins cu
do'i ani in urma, la Stani1e§11. In citeva
luni de zile se fficurd reparatiile de nevoie
si
,
insemnate adausurt se dAdu lu'l Allah
casa de rugaciune §i. ParY cehif nal case
de locuinta, se destupard §anturile, se cu-
raped odaile ostalilor §i se arzard tunurile
cele nouã.
Dar cetatea cea veche se desface astAzI
foarte bine din cirpelile §i innadirile grdbite
§i. grosolane de la 1713, prin chibzuiala
formeI sale, frumuseta podoabelor, bun&
tatea ma terialulut
Lumea o crede genovesä, pe temeiul unor
pove0 ale Tatarilor, cari numiati t cetate ge-

www.dacoromanica.ro
30 HOTINUL

novesa, mice cladire uria§a a trecutulut

De fapt, istetil 0 bogatil negustorT italienl
n'aveati ce sa caute aid, atit de departe de
Marea Neagra, in locuri sarace, pustil 0
barbare.
Innainte de Moldovenil Mu§atilor, luT Ale-
xandru-cel-Bun 0 ILA .tefan-cel-Mare ati maT
fost, ce e drept, stapinl in Hotin, dar aceia
nu se poate sa fi fost altil decit Polonil din
Podolia §i Ru§it din Haliciii, pe cad i-a supus
abia dupa. 1350 in aceste partY Craiul lersc.
Acea cetate de la inceput era insA, de sigur,
alta, una foarte mica 0 salbateca, un fel de
Tetina, cad Tetina de linga. Cernautl, Ho-
tmul 0 un Hmilov, despre care nu mal
putem §ti unde se afla, ati avut necontenit
aceia§i soarta.
Me§terT din Podolia sail' Italienl all lucrat
Hotinul cel nal, pe la 1400. El ari facut
din piatra bine potrivita §i amestecata. cu
liniT de caramida, pentru podoaba, un ma-
siv rotund de zidarie stra§nica, ce se ridica
drept pe malul Nistrulul puternic. Turnurl se
umfla pe la colturT, tot a§a de uria§ pla-
nuite 0 aduse la indeplinire. in centru se
facurä incaperl de rugaciune 0 locuinta, §i
printre naruiturile de acum, printre multele
schimbarl care ati pierdut astazl maI ofice
intatilare, ramil uimit cind vezl semnele deo-

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 31

sebitoare ale architecturil din veacul al XV-lea

a Moldovel. Case le acestea care ail fost spoite
cu ..ro§u pentru haremul vre-unul. Pasà, aü
fere§t1 de piatra alba, in arcurl sfarirnate,
o u§a de biserica in care se taie trei rinduri
de linil impodobite, ca la uqa bisericil din
Scinteie, cladith. de Stefan-cel-Mare. Colo
sus, pe zidul acela maret, fere§ti mal micl
ail ciubuce de piatra sapath, care se taie in
unghiuff drepte, 0 se vede chiar prin spar-
turl o poarth. cu epte-opt arce in cadrele el
indraznece, care e de sigur cea mal frumoasa
din toate vechile cladiri romane0I. Ea e
sfarimata in parte, drumul la dinsa s'a rupt,
ar trebui sa te cathri prin bolovanil ri-
sipitI ca s'o vezY mai bine.
Trecem acum pe malul Nistrulul. Malul
nu e tocmai innalt aid; apa, larga de tot,
se strecura sticlind de ultimele raze; pe o
lotca, dol lucratorI §i o fata cu tulpan stall
pe gindurY tacutT. Nu se aude decit glasul
lul Simen, care §tie toate i le spune la
puratID . Iar cetatea cea veche, cu zidurt Obit
ti. patate de earamiz1 tari ca piatra, nv-
nete sà atinga uria§a cerul insu0 cu zirntil
el de mind.
Eu nu chem trecutul qi nu-1 mai atept

www.dacoromanica.ro
32 HOTINUL

in viitor. Stiti ca ail murk pircalabiI luY

Stefan, ca e supt lespedea de la Probata
Petru Voda. Rare§, care a infruntat cu Ho-
tinul sail puterea Polonilor i ar fi voit s.
ascunda. aid nenorocirea sa din 1538; n'am
uitat c. s'ari risipit de mult rama0tele luT
Bogdan-Voda. Lapureanu, caruia i-a placut
mult de Hotin 0 a plecat dese ori de aid
dupa fetele frumoase din Polonia, innainte de
a muri ca tinar pribeag cu mintile pierdute.
Nu maI caut cu gindul nid locul unde, in
singeroasa infringere a Turcilor de catre
Sobieski la 1673, ail statut corturile Dom-
nilor no§tri cari tradara trecind la cre§tinI:
Stefan Petriceicu Moldoveanul. i Grigoraru
din neamul de Arna.utI al Ghicule§tilor. 0
.

indoita. pingarire a trecut pe aid, a Tur-

cilor i a Evreilor. Locul pe care sta cetatea
e robit la strainI, i tocmaI un elegant ofiter
primbth. pe zidurY niqte doamne foarte bu-
curoase de curtea Ce li se face. Dar ma
plec jos, 0 ridic o tárima de piatra neagra,
pe care o ascund de intrebarile luI Simen,
ducind-o acasa. la RominiI liberi, voiti
pastra-o ca pe o moa§te din oasele sfin-
tilor.
Si, cind ne intoarcem spre trasura, care
asteapta linga biserica impopotonata, pentru
ca sá strabatem jidanimea gatitá de Saba§,

www.dacoromanica.ro
 T1NUTUL HOTINULUI 33

cineva-mi spune para.' la ureche un cintec

vechiii care pornqte a§a :
Hotine, Hotine,
PAzeste-te bine,
Cala Muscalul vine
Cu oaste spre tine ...
Aqa cintati Moldovenil acum o sued, doua
de anl Turcilor din cetate. Dar el nu s'ati
pAzit bine. In 1739 Musca1i all venit §i s'ail
dus. 0 clipa, pircalabil moldoveni intrara
iarä§l in Hotinul pierdut; insa darnicia tur-
ceased nu frill mult. Iar4§1, in 1769 malul
pietros fu cru0t de mult singe, 0 Hotinul
fu rusesc a doua oara. i iar`Ml cuceritoril
se dusera in zare la incheiarea pacit
Tot ma in 1788.
Numal in 1812, el famaserg,.
*

Ne intoarcem la egostinita, centrata., in-

tovara00 de Simen ciceronele: Ceaiul luY nu
e rail, i eberea imparateasca, ni-o aduce
foarte rece.
Cu aceasta se face sara. Pentru mai muhá
siguranta, pmapoartele trebuie at-Mate la po-
litie : aceasta e i parerea Jul Simen, care
pleacà cu hirtiile la ispravnic, cel mal mare
om din partea loculuT. Se intoarce intr'un
tirzlii, cam nelini§tit. Ispravnicul nu e nici
3

www.dacoromanica.ro
34 HOTINUL

la slujba, nici acasa. IarasY s'a zvonit Ca se

vor bate EvreiT, de hramul Sf. Gheorghe
razboinicill, 0 innaltul dregator a plecat sa
cerceteze prin toate ungherele. Do'l terani,
cari stricasera geamuti, ail i fost inchi0.
Dar Simen nu se teme: cu un gest energic,
el arata ca data aceasta EvreiT nu se vor
maI rasa batutY.
Fire§te ca astfel de fapte sint salbatacil
nedemne: un popor se poate apara de co-
tropirea altuia prin alte mijloace decit cio-
megele. Daca Evreil din Hotin vor fi batuti,
e`f vor fi vrednid de toata compatimirea 0
de tot ajutorul. Dar in felul cum Simen da
vestea 0 cum se uita dupa aceia, rizind in
mijlocul spaimel risul de maimuta al rasei
sale, e ceva care inlatura cugetarile de tra-
gedie.
Cind cu turburarile din Chisinail mi-a
spus cineva in tren , citiva Evrel ati aler-
gat plingind la un crqtin, cerindu-I sa-1 as-
cunda. Omul n'a primit bucuros, dar nici nu
putea sa arunce pe fugarl in mijlocul ba-
tau0lor. Ace§tia, venind, ail cercetat daca
nu sint cumva Evre'l in casa, 0 gazduitorul
nenorocitilor a aratat cu mina spre icoanele,
innaintea carora, ca in casa orsicaruI pra-
voslavnic, ardea candela. Abia plecasera pri-
gonitorif, 0 un Ewell, apol altul, un al
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL HOTINULUI 35

treilea 0 la urma top ceIlalp nu se putura

rabda sa nu scoata capetele ingalbenite pe
fereastra :
«S'a5 dus ? S'ail dus ?)
Li se parea interesant sa vada cum se
duc cel cu ciomegele. i, privind pe bine-
facatorul lor, ei vor fi avut aceasta ciudata
cautatura glumeata a lul imen in astä seara.
Simen s'a intors, dar fail pappoarte. Pa-
mednicul ispravniculuI e bucuros sa le vizeze.
Dar pentru aceasta mal trebuie ceva, ceva
nobil: un dar catre Crucea Ro0e. La isprav-
nicie, spune solul Crucii, este o cutie de
alama prinsa in parete 0 incuiataadevarat
incuiata, pentru ranip. Pentru din0I sa dam
0 noi. 0 rubla, care aduce mai patina u§urare
luptatorilor din Manciuria, decit placere jan-
darmuldi care caligrafiath ceva pe paqapoar-
tele noastre. e Ap e obiceiul functionarilor
no§tri; trebuie sa tie cineva cum sa-i ieie,,
spune suspinind un tovai* de calatorie in
tren.

www.dacoromanica.ro
 CAP. II.

TINUTUL BALTILOR

www.dacoromanica.ro
 1. Spre BA lti.
Rdmine invoiala pentru trasura cu care
vom merge la cea maY apropiata. statie din
drumul spre BAlti. De aid, zice imen, ne
va lua poisul. Pois e trenul, dupd rusescul
.podghiaz,, dar din cite cuvinte caragbioase
se spun pe lume, nu pun nici pe unul ma't
presus decit pais. E un farmec deosebit sa
md gindesc cd aid in Basarabia, nu voi5
cAlätori cu un tren obi§nuit, cu un .tugm,
cum zic teranii din Bucovina (zug), ci cu
un pois.
Cel cu trasura e, fire§te, Evreil. Unul mare,
gras, soios, cu caftanul in floarea prafulul.
Vorbe§te 0 el ruse§te, jidove§tenemte§te
nu-0 ceva moldoveneqte. Trasura luI, cu
patru caT, va veni sd ne iea la cloud ceasuri
de noapte, i-'1 vom da pentru aceasta epte
ruble. Poisul il vom a§tepta la statia de sat
emoldovenesc, care se chiamd Mdmäliga i
se scrie ruse§te marawra.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BALTILOR 41

E o racoroasa noapte cu nesfir§ite stele

limpee. Se vede bine 'Ana, departe, intr'un
val de taina. aspra. Nu trec doua ceasurI 0
se face ziva. Peste intinderile dealurilor blinde
lumina se revarsa in pinze albe. Cerul se face
de un verde dulce ; mice noura§ lipse§te, §i
rásaritul soareluI n'are nici in aceasta stepa
cu aerul uscat perdelele sale de purpura.
Soarele se ive§te de-odata ca un ochiii de-
asupra caruia s'a ridicat pleoapa. Are insa
razele slabe, 0 dimineata e friguroasa.
La Mamaliga in statie a§teapta numaI te-
ranT trenul ce vine de la Noua-Sulitä. Ati
portul nostru cu totif, dar cite unul poarta
§apca muscaleasca. 0 batrinica sta de-o parte ;
are tulpan negru peste un fes ro§u, altä
urma a stapiniril turce§tI din raia, polcuta 0
fusta neagra. Ne aude vorbind 0 zice :
Dumneavoastra itI fi Moldovenl din Mol-
dova, ca tare frumos vorbitY moldovene§te...
Da, unul din Bucovina, altul din Moldova.
Si ai§tia-s Moldoveni, zice femeia, all-
tind cu mina catre teran't, cad, cu toate ochi-
rile jandarmulul, s'aii strins in jurul nostru.
Da' eI tii:i §i ruse§te. E1 pot vorbi 0 ruse§te.
Sta 0 se ginde§te, apoi, uitindu-se la nol
cu ochii mici, stralucitori §i buni :
Eii nu §tiil ruse§te. EU sint Moldovanca,
§i nu-mI plac Ru§il... Apol se grabe§te sa-§1

www.dacoromanica.ro
42 SPRE BALTI

stringa legatura, in care-mT arata §tergarul

alb, pe care-I poarta in sat, §i care e de
pinzO, nu de eburungiuc, (borangic). Dupa
aceia se suie in tren, pe cind ceIlaltI pri-
vesc lung in urma, la dinsa 0 la nol.
Si sa maY vie unul 0 altul sa-mi spuie ca.
simtul de neam e invatat in §coala §i nu se
afla 0 in sufletul curat al celuT maT putin
carturar dintre oamenT !

Trenul e de marfa, acceleratul fiind cel

de noapte. Abia se urne§te, 0 are in toate
statiile oprirT foarte lungi. Se vad bine astfel
o multime de lucrurl, pe linga care am lu-
neca altfel Fara folos.
Intiiii mergem pe linga Prut, a caruT dunga
se ive§te scinteietoare id §i colo. in vale
se Arad cirezi §i turme, §i rasar pe rind gra-
magioare de case acoperite cu stuf. Dincolo
de apà, pe un deal innalt se perindeaza
sate mart Sint Oroftiana, Radautil. Acolo
sus e stapinirea noastra, 0 acele frumoase
dealuri verziT, intinse ca o catapiteazma,
sint dealurile MoldoveT romane§ti, Moldovei
noastre, Moldovei mele, in care m'am nas-
cut. Tine-o Doamne, supt paza aripilor tale,
tine-o fiindca nu cutez a zice: fä-o iara§I
intreaga, a§a cum a fost cind ti s'ail inchinat
bisericile 0 sufletele vitejilor mortT in batalil
www.dacoromanica.ro
TINuruc LIALTILOR 43

www.dacoromanica.ro
44 SPRE BALTI

pentru ca sa se pastreze tara, cu Domnil qi

datinile el.
Cea d'intiiti statie e Lipcanl, numitT a§a
dupa Tataril LipcanT, cad apdrail pentru
Turd Hotinul. Linga un sat obi§nuit, gara
roqie, de earamizY aparente, impestritate cu
dungi. Trenul se dezlipe§te pe incetul de
valea Prutulul ; dealurile moldovenqtl ramin
tot mal departe, verzl, albastre, fumuriT.
Linia trece prin vai i ripl, pe linga upare
innaltimt basarabene, care scad necontenit,
cu cit se innainteaza spre Sud-Ost.
E ziva de Sf. Gheorghe, §i. garile sint tot
a§a de goale ca §i drumurile. Din partea
lor, EvreiT ail Simbata §i stail pe acasà. Dar
la trenurl nu a§teapta numal jandarmiT marl,
voinici, trufa§l, ci qi altil : ostaql in haine
vechi, patate, flendurite, in rnkitalT in floarea
pamintului. Fata multora e tot ap, §i la o
parte ochil de durere aT femeilor, batrinilor,
copiilor cad pot abia intelege ca se duce la
moarte tatal lor, sint atintitl asupra barbati-
lor in uniforma, cad se invirt din loc in loc
§i fumeath neintrerupt. Toate numerele de
regimente §i. colorile se amestecá ; e un tren
de reservi§t1 care merge la rázboiii. La Ianautl,
la Vascàutl, la Romancautl, aceia§1 oamenl
cu fata impietritä, acelea§l rindurl de para.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BALTILOR 45

sitl cad piing. 0 Lipoveanca, cu dol copi-

141 de mina, s'a pus ca in genunchi in-
naintea sotulul ; se pleaca 0 plinge, plinge
de se zguduie toata : el tine ochil marl, fic§l,
ca unul ce nu vrea sa plinga, 0 intr'o clipá
se apleaca in spre femeie 0 cu mina lul
aspra ii mingiie lung, incet obrazul fierbinte.
Aiurea o familie de a Moldovenl, . El, sol-
datul acelul imparat care nu-1 prive§te, un
om imbatrinit, obosit de munca, sta in uni-
forma ruptä, stingaciii 0 impovarat. Dol copil
manuntel linga dinsuL De-o parte nevasta,
mama, mo§neagul lul. Staii totl ca inlemnitl
0 tac. Apol trenul suierä odata 0 conductorul
cu caciula de lina neagra 0 fireturl argintil
pe redingota, face un semn. Atunci omul iea
un copil in brace, se uita lung la el §i-1 sa-
ruta. Apol pe cellalt. 41 scoate §apca din
cap 0 merge pe rind la mama, la tata 0
li sArutA. mina ; pe femeie o saruta pe obraz
incet, cuminte. Apol, cAlcind rar, cu capul in
piept, merge spre vagon. Si femeile prind
a boci ca la mort, urlind prelung, sAlbatec.
Totl ail lacrimile in ochi, 0 chiar §eful de
gara, care face semn nervos sà plece odata
trenul, sA se mintuie odata cu chinul.
in vagonul jertfelor se aud unele cintece,
fete inrclite iese pe fereastra, pe cind de
supt §opronul garil se vad Inca un timp mi-

www.dacoromanica.ro
46 SPRE BALTI

nile intinse nemingiiat. Mara, cArute a§teapta,

§i cei ce se intorc singurI nu vor vedea pe
cale nici primavara, nid bucuria bramuldf
celuI mare, ci pe al lor atins de sabie §i
strapuns de gloante, pe fatâ §i pe minile
iubite, pe trupul purtat din greil de mama,
hránit indelung de dinsa §i acoperit de mit
de orl de sarutárile iubiriT.
innainte, tot innainte spre locul tinguirilor
§i omorurilor. La fiecare statie cite unul se
coboara §i bea la fintina, lung, cu lacomie.
La Ocnita e un nod de linii : una, cea de
Nord, merge spre Mohilati, Moghilevul de
astazi. Odata era aid un vestit iarmaroc sail
bilciii de granitA, intre Moldoveni §i Poloni.
Astazi aceasta trecatoare a Nistrulul ar fi un
ora§ care se poate lauda, cel putin de Ba-
sarabeni, cari judeca dupa coclaurile colboase
§i putrede ale Hotinulut Cealalta ramura
se coboara in jos spre BaltI, cautind apoI
Nistrul mult mai in jos, la Rezina.
Drumul de la Ocnita la Balti e 'nal putin
interesant. Unele lucruri le §titi acum ; altele
noua nu se vsad.
Sint statii cu nume de Tirnova, Sofia,
care-mi par ca amintesc colonisri cu Bul-
gad, facute dup6. 181 2.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BALTILOR 47

Pana la Ocnita, fusesem intr'un vagon de

clasa a II-a gol, in care se ratacia numai pen-
tru citva timp vre-un nacealnic cu biletul ne-
platit. Acuma se suie o Doamna in ro-
chie de matasa neagra, trecutica si foarte
vapsità, care nu-si afla astimpar. Dupa dinsa,
un functionar batrin, gras, lenes, cu barbison,
pe care-1 tirasc fetele lui imbracate cu o co-
chetärie provocatoare, foarte frumoase si care
vestesc aceasta insusire cu o deosebita ne-
ru0nare : la fiecare statie ele se coboara,
trec lumea in revista, afla vre-un cunoscut
pe care-1 pironesc de pareti cu ochii, il string
calduros de mini, ii araza cravata une ori
si apoi, hohotind de ris. se rapad innapoi in
vagon. Ele vorbesc numai ruseste 0 ail un tip
care, in acest nemai pomenit amestec de po-
poare europene si asiatice, nu se poate deslusi.
In incaperea noastra famine un domn ba-
lan, cu barba ascutita si nasul coroiet, cu
ochil albastri stersl, cad arata Ca nu e E-
vreul ce s'ar putea crede dupa acea linie in-
cirjoiata a nasulul. Ajuta pe doamna vapsita,
care a tupait pe canapea ca un porumbel
batriior si nu-s1 poate cara jos valisa pentru
a o duce in cdamschi cup6 , , in odaia da-
melor, si-1 spune citeva cuvinte politicoase,
intr'o frantuzeasca bunisoara. Pe incetul se
da la vorba si cu nol, tot in frantuzeste.

www.dacoromanica.ro
48 SPRE BALTI

Stirile ce da, prinse pe neavteptate, ail

pret vi ajuta mult la cunovtintele ce civtig
despre Basarabia.
El e Polon. A invatat dreptul la Peters-
burg, unde a fost prigonit e pentru doua mo-
tive, ca student vi ca Polon,. Si in geaman-
tan acum are cartT ruseva de drept. A fost
vi pe la Paris. Politia I-a expulsat din Po-
dolia, unde stAtuse intiiii. A cumparat movie
in Basarabia, pe sama mameI lut Aid vi-a
pastrat toate ideile liberale ; cetevte foaia din
Odesa, de nuanta innaintata, in care se spun
lucruef foarte neplacute despre razboiii, intre
care acela ca, in timpul retrageril de la Mucden,
ofiteril trebuiati sa impiedece pe soldatY de a
zvirli in foc patroanele. Spune orice in gura
mare, vi nu-1 pasa de nimera. TotuvI in vagon
se tot poarta un judecator de pace, tip frumos
parisian, cu barba ascutita vi ochelarl prinv1
pe nas, care se face a rasfoi printr'o carte
mare nemteasca.
Din Basarabia tovarävul nostru a luat unele
datine ale vietil, vi din eleganta luI valisa el
scoate, pe linga plgcinta po1on5, vi cozonac
de Pavte, foarte bine tacut. cMoldovenevte,
nu vtie ; ar vrea sa invete insa, vi cere sa-Y
spun o gramatica, scrisa in frantuzevte, nu
in nemtevte, caci, ca Polon, uravte, pentru
Prusieni, pe tot1 Nemtit Ma intreaba insa

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BALTILOR 49

daca o gramatica rontiineasth il poate ajuta,

cad moldovene§te §i romane§te sint totu§1
c doua limbi deosebite 3 .
Are mult interes pentru chestiY sociale.
Spune ca intre teranY fierbe ura impotriva
Evreilor din orar i proprietarilor : Moldo-
vedi (d. Flondor are aicl rude : Flondor, Cal-
mutchi), Greci, Armeni, Ru§1, Poloni. Se a§-
teapta la tulburarY. intreaba ce s'a scris la
nol despre chestia sociala din . . . Basarabia.
La asemenea intrebarl trebuie sa raspunzY tot-
deauna a§a, incit nimen1 sa nu te poata piri.
NoY nu ne ocupam decit de ale noas-
tre. in administratie, in invatamint, in cul-
tura avem macar cincIzed de ani de lucru.
Si cum, nu va interesatY de Basarabia ?
Doar sint aid Moldovera !
Stim, dar nu ne prive§te.
Dar alte partY, Ardealul ? Acolo sint
Rornini ca i Moldovenil ?
intocmat
Si nu te intereseaza pe d-ta, ca Romin?
Cu cea mai nevinovata fata raspund ho-
tarit :
Pe mine mal putin de cit pe oricare
altul. EU sint profesor de istorie, specialist.
Curios . . . Si cu ce te ocupi ?
Aid in Basarabia cu monumente vechi,
maY ales cu bisericile.
1031 4

www.dacoromanica.ro
50 BILTILE

Si incep a-I vorbi de fereOle §i u§ile ce-

t acit Hotinulu t
Pentru a-mi ajuta lucrul, d. G. .. imi dä
o buna harta a Basarabiel, pe care o pas-
trez Inca spre folosul mieti zilnic §i. in amin-
tirea kit
2 . Bältile

Ne coborim la Baltl, unde ne intovara-

te, la gara, qi proprietarul polon, Statia
.e impodobita cu steaguri roOT §i. albe pe totI
stilpiI.
De ce aceasta serbare ? Vre-o biruinta,
intreb eii.
Nu, nu, spune rizind in gura mare
0 citIva ofited, foarte gatitl, se primbla
pe linga nol, nu e . . . nicl-o biruinta si
nici-o retragere noua. Trebuie sa fie o ser-
bare nationalà, o zi de nume a ccuiva 1..
De fapt, e aniversarea tinerel, frumoaseT,
bune'l §i nenorocitel imparatese Alexandra.
Ofiterii cari se primbla cu lentele de aur
de-acurmezipl pieptulul, tinind sabia, nu merg
la razboiti, ci gusta placerile emiciI garni-
sone,. Cel ce se duc sint traqI la sortI, §i
ace§tia sint bucuro§I ca sortul i-a crutat.
Afara, multi izvo cid', in dosul garil mad,

www.dacoromanica.ro
 TINIJTUL BALTILOR 51.

ro§i'l, cu inscriptia in litere slavone, impo-

dobite. Sint Evrei §i cite un cre§tin, care
poarta §apca muscaleasca, oft de e cMoldo-
vean , , oft de sint eMuscal, . Veit birje
cu un cal : codnoconi, §i birje cu dot Pre-
tul pentru dusul in oral, care se Oa destul
de departe, e cincYzecsi de copeict
Pe un drum pustiii, prafos, nepietruit. in-
nainte se vede o apa, curgind de vale, spir-
cuita, revArsata in mla§tin't, sala§ de broa§te,
ca Jijia, ca Birladul §i alte ape din Moldova
de peste Siretiii. In fata, pe o costi§á se rasfira
casele until tirg, avind in mijlocul lor doua
biserici marY, albe, de un stil de imprumut,
foarte prost §i not]. Acesta e tirgul Balti,
care e un gorod, un oraq.
Pe vremea moldoveneasca era mat mult
un sat de rAza§Y curatl. Numele-1 venia, fi-
re§te, de la a§a de multele baltl pe care
le lasa Rautul el insuql un §ir de bAl-
-toage primavara §i care se fac iarna un
noroiii ucigator. Aici a fost acea ciocnire
intre Polonil refugiatl at confederatie't de la
Bar §i. Ru§iT navalitI impotriva lor, care a
deschis rázboiul ruso-turc din 1768. Dupa
1812, Cirmuirea cea noua, ruseasca, a inga-
duit prefacerea satului intr'o mare ingrarnA-
dire de Eyre. Pe ace§tia if chema aici in-
semnátatea negotulul cu grine, in acest punct

www.dacoromanica.ro
52 BaTILE

ry11111111-11.111

"r5.7

-.'1,&14r"-',.'"
...
.' -1 -

rer

C1
at,
V L-._. I

t 0.1 _
c

cf,

+71'

A ip
L...
7,

Tigarif basarabeni.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BALTILOR 53

central, arzat la mijlocul pArtilor celor mat

roditoare ale Basarabiet.
Peste R5ut e un pod bun, innalt §i lung :
neaparat c5.-1 ail in arena. Evreil, dar, fiind
Sal*, il pAze§te un om voinic, cu barba t5.-
iatà rotund ruse§te, cu haine de mujic, cizme
lungi i §apc5 . It vorbim rom5ne§te, §i fata
ro§covanà a omulul se lumineaza de bucu-
rie. Iar5§1 intrebarea :
Vorbitl frumos moldovene§te, dum-
neavoastrà. De unde sintett ? De buna sama.
din Moldova.
Ascultà raspunsul bucuros, §i saluta.
Cine a spus ca BAltile sint mat bune de-
cit Hotinul ? Nu se poate aiurea o astfel de
strada §i. astfel de tainite, case ce stall sa
cadà, tät-51A de lemn negru ca pe la 1812.
Sarbkoarea evreiasc5 a inchis toate dughe-
nile §i face pustiil uriciosul tirg de magher-
nite spurcate.
Tot9I in Baltt sint peste moo() de lo-
cuitorl, iar printre el negustorl de grine
foarte bogatl, Evrei, Armenl. Proprietaril din
Basarabia-de-sus yin adese orl la tirgurl. Cu
mult5 munca descoperl icl §i colo cite o c6-
suta in care al putea locui. incolo, prive-
li§tea until tirg salbatec din Turchestan.

www.dacoromanica.ro
54 BALTILE

Ni s'a dat adresa otelulul Londra. Isvo-

cicul se opre§te innaintea uneI case vecht
boiere§ti, destul de bine tinuta de un han-
giU evreU. i aid este un Simen, mai mare,.
mult maT curat §i maT demn dac . pot
zice a§a. de cit cellalt. El ne duce intea
odaita cu pat, canapea, lavaboU, masa §i un
scaun, impodobita cu 0 frumoasa cromolito-
grafie infatiOnd pe imparateasa.
Abia am intrat §i am pus pe masa car-
netele de note §i harta pe care o capata-
sem in tren, §i iata ca ua se deschide de
mina until politist. Mare, bine imbrAcat, co-
rect, cu ochil aspri. indata a pus mina pe
hartä, cerind pasurile. Romane§te nu §tie,
sail se face; frantuze§te, nemte§te, nicT vorb`a.
Ne ajuta talmacirea lul Simen cel noU §i cu-
nostintile de muscaleasca ale d-luT Flondor.
Un lucru nu intelege cercetátorul nostru :
ce cautam in Basarabia. Raspunsul ar fi
simplu : e cautam pe draculs , dar atita ni-ar
trebui sa zicem ala. Lamurim ca e o did-
torie de vacanta a until profesor, care cerce-
teaza bisericile cele vechT de pe vremea Mol-
dovenilor ; d. Flondor se preface inteun var
al mieu §i, foarte serios, expunem genealogia..
A, va sa zica d-ta aT venit sa jet Oa-
nurT, Si cine ti-a dat voie ?
Nu pot sta lini§tit §i ma miniiU, fie ce-o

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BALTILOR 55

fi. Omul famine foarte rece, iea pasurile i

harta 0 se duce la raport. Nu §tiii cui il
va fi facut, dar acela trebuie sa fi fost u n
om mai de§tept, mai carturar, din Europa
0 din veacul nostru. Politistul aduce indata
pasurile innapol §i ni le &à fara sa spuie un
cuvint.
Seam in cerdacul thotelului* Londra de
la Balti. Linga noi, lucratori romini §i ru§i
lucreaza la un trotoar : acesta se alcatuie§t e
din bucati de caramida 0 de piatra rupta,
arzate foarte ciudat unele linga altele. A§a
un trotoar trebuie sä coste foarte mult, §i
de aceia el se face numai innaintea cas el
unde ne aflam.
Supravegheaza un Evreil batrin, care se
primbla in lung 0 in larg 0 impaca pe cite
un lucrator hartagit de bautura. Vorbe§te
romane§te foarte bine, cu oarecare placere.
imen indruga abia, 0 tot a§a alti Evrel,
habotnici §i nehabotnicl, cari rasar unul cite
unul din toate ungherele. EY ni vorbesc de
un Valdman din Moldova, care a venit de
s'a arzat la Balti i ar vrea sa ne vada.
Daca sinteti din Moldova, titi pe
Valdman ?
Nu-1 tim.

0 u§à se deschide, §i un om posomorit,

www.dacoromanica.ro
56 BALTILE

cu mustatile in jos §i palaria de paie, se suie

intr'o trasurk de cask, vorbind romane§te vi-
zitiulut E un arenda§ grec din imprejurimi.
Ca innainte de 1812, Grecit rdma§1 Greci
sint mulct aice, §i la Chi§inati et i'§1 ail bi-
serica lor deosebita, unul din cele mat fru-
moase monumente ale ormulut. Fratit Sina-
dinO, dintre cad unul a murit dáunazi, 16.-
sind mat multi fii, sint cel mat bogati oa-
meni din Basarabia. Grecul e vestit aid pentru
incapatinarea lul nationalà, pentru daniile ce
obipuiqte a face arzamintelor din Grecia
0 pentru desavirOta lut lipsa de milk fata
de teran.
innaintea otelulut §i. e trotoarulut, , e o piata
foarte mare, plink' de paie qi innasprita de
glod uscat : nu inteleg cum se va fi ieqind
dinteinsa cind ploua.
Un isvocic muscal ne duce intiiii la .po)s-1ii,
la po§ta particulark §i la po§ta ccazonlp, a
Statulut, unde vrem sa tocmim o trasura
spre Soroca. La cea d'intiiii e un Ewell care
vorbe§te bine romane§te §i zice tcocoane, :
cere vre-o 19 ruble ! La cealalta rasare o
Evreica groask §i. un Ovreia§, bärbatul ei,
cad ne intreaba daca avem noi faitoane, la
care sa dea et cail dupsa tariful Statulul. Ne-
avind faiton, trebuie sa luam hotarirea cea

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BALTILOR 57

mai cuminte §i economicoasa : a merge la

Florqti cu trenul 0 a lua numaT de aid o
trasura spre Soroca.
Acum, la o a treia po§ta, a scrisorilor.
De aid dab' o telegrama 0 scriem dill po--
tale. Pota e curatica, §i baietandrul care ne
serve§te e a§a de uimit ca expedieaza o te-
legrama in frantuzqte, incit d6. restul de la
o rublä in sumá de maT mult decit o rubla,
iar, la observatie, se face ro§u, crezind a . .
.

maT cer inc6. ceva, pe care ar fi in stare

sa,-1 dea.

Inca' o raita prin tirg. 0 panorama, citeva

case maT bune, ra.zlete, pustiT. Ca trea-
torT, cite o cocoaná gatita, cite un functio-
nar cu apca innotind in praf. In fund, se
vede drumul mare pornind printre movile
verzl.
La plata, isvocicul protesta cind i se dail
patruzeci de copeici. Da. Aceasta este, in
adevar, taxa, dar el ne-a dus la primblare,
el ni-a aratat tirgul : am fost cu el la cca-
tare ,. Abia se impaca cu 6o de copeice,
pe cind Simen II st6. de fata 0 filosofeaza
in gind asupra gboierilor moldovenT) §i is-
vocicilor din Balti.
Vom cina la restaurantul gärii. Ne ducem

www.dacoromanica.ro
58 BALT1LE

inteacolo pe jos. Strada pe care o cunoa--

tern. Apa Rdutuldi, pe malul cdreia zburda
caluti de rasä moldoveneascd, pdziti de Evret
La pod, Evreit §i-ail luat locul. Cdc't s'a min-
tuit odihna Simbete : in stinga soarele apune,
fdrd nid-un joc de lumina', palid, in cerul
uscat.
La gard nu e nirneni. Un tren vine abia
pe la rio 0 jumdtate. Cu greil descoperim
pe restaurator, care ni dd. §unca. §i. ni fierbe
oud ; bere rece, bund. Omul vorbe§te ru-
se§te 115, nu intelege o boabd romdne§te 0
se indeasd cu frantuzeasca, in care nu poate
spune sunetul j. Se descopere cd e Grec,
Grec din Constantinopole 0, la intimplare,
cdpatArn de la el lämurirl complementare in
cuvinte homerice, cu glic(cc pentru . . . birja
de la MAI ! 0 nemuritorI aezl, pentru ce
atI cintat frumuseta Elene'l 0 faptele lusi
Achille !
0 apia e adusd pentru nol din ora§, unde
ne intoarcem pentru noapte. A sosit, dar
§eful gdriT ni cere sd-1 luarn 0 pe el, 0 la
urrnd afldm ea' a luat-o numai pentru el. No-
roc cd alt Eyre"' a venit la gard in apropie-
rea trenuluT de 10. Cind ajungem in ora§ cu
dhisul, ne intilnim insd cu cel d'intiiii, care
cere sa-I plátim §i noT dupd ce-I platise §e-
ful. Se rdtoie§te stralnic, in moldovene§te.

www.dacoromanica.ro
 T1NUTUL BALTILOR 59

Merge dupa no1 la otel. Aid capara. un

brinciti §i un bac0§ ; trebuia i una §i alta
ca s scäpam de dinsul. Dintr'o odaie ye-
cinA apare acum un calator rus, care a pri-
vit scena ; ochil i se incrunta, pare ca vrea
sa se rapada asupra Jidanulul ; intr'o roma-
neasca stricata, el mormäie : Ce, sa. prade
strainul, ce ?,. E un comentariii viii la pri-
gonirile impotriva Evreilor.
Noapte temutä, dar care i aid se min-
tuie fara plo§nite. Paturile sunt insa tari ca
lemnul, cu toate saltelele ce s'ati adaus.
A trebuit o cerere deosebita pentru a se
schimba perinile, pAtate de bale singerate.
2. Spre Soroca
Plecare spre garA la 6 ceasursi, cu mult in-
nainte de timp, dupa lamurirI mincinoase,
pentru ca birjarul sa maT poata lua §i pe
altiI. Gara e plina de lume : functionarI, §co-
lari in uniforme incárcate, luate dupa ale
o§tirii, feti§cane obraznice, care se ghiontesc,
cad §i rid, frunta0 din partea loculul. 0
grupa din ei cuprinde femeI slabe, foarte
negricioase, cu sprincenele marl, imbAtrinite
innainte de vreme, un batrin cu barba im-
biel§ugata i pärul nalt, aspru, un tinär sup-

www.dacoromanica.ro
60 SPRE SOROCA

tiratec, cu infatisarea hotarit orientala, un

burtos care samana a Evrei i copil foarte
frumo§i, serio§i, mareti la umblet. E o fa-
milie de Armeni rasariteni. Altil sint Ar-
menii uniti, caH yin din Galitia i poartd,
unil din el, titluri austriace. VAd indata §i
pe un foarte bogat representant al acestul
tip : mic, gras, amabil ; pare un samsar, §i
e unul din cel mai marl stapinitorl al Ba-
sarabiei.
Trenul e plin §i in clasa I-a : la 8 ceasuri
calatorii ce yin din sus, dorm inca greoiti,
intä§urati in qaluri. Multi colari ce se intorc
dupa sfir§itul vacantiei de Pa§te. Familia ar-
meneasca §i ea se culca indata inde-
pline§te locurile goale.
Nina la Flore§ti mai este numai o static.
Räutul se vede necontenit risipit in balti ce
scinteie la soarele de dimineata.. Locuri ri-
poase, arzari rare, case acoperite cu stuf:
vazute de sus, asemenea sate par mu§iroaie
uriar de gunoiti vechiti.

www.dacoromanica.ro
 CAP. III.

TINUTUL SOROCET

www.dacoromanica.ro
 1. De la Flore§ti la Soroca.
De la Flore§ti la Soroca se merge vre-o
trei ceasurT, §i §tim de 'nnainte ca. se platesc
trei ruble. Ne coborim intre multele trasurile
ce asteaptaintre birjari §i unul cu cilindrul
cenu§iii largit la virf i caftanul lung, de ace-
ia§i coloare, al isvocicilor din Chi§ina.ii, 0-
desa §i Moscova cu aceasta oferta. Un
barbos vrea sa-mI dea arvuna, §i, cind afla
ca plecam in clipa, ne da in primirea vizi-
tiului säü, un Muscal bun §i indatoritor. Trei
cai focosT ne vor scoate cu bine din toate
ratacaurile unui drum de dealuri.
Pan a. acuma n'am vazut in Basarabia atita
frumuseta. Pe costir §i in Val sint lanuri
de grill, de sacart cum nu se poate mai fru-
moase. Locuri intinse sint acoperite de pa-
quni fragete, care imbalsameaza. Cocostirci
calca alene, cu pliscu 'n piept, masurind in-
tinderea cimpulul; in potriva credintii popo-
rului ca raul facut cocostireului se razbuna,
unul zace 'n iarba cu aripile ra§chirate. Des-

www.dacoromanica.ro
64 DE LA FLORESTI LA SOROCA

tul de aproape de drumul trasurilor, merg

dropii, una cite una, marl, incete, samanind
din loc in loc pete ro§cate care se miFa.
Crud cu rastignirea se \Tad numai foarte pu-
tine. in locul fintinilor cu colac de lemn sail
de piatrA, puturi cu cumpana-§I intind de
departe pirghiile aplecate, sus in albastru.
E un Tinut curat romanesc, pastrat neatins
din vechea Moldova. La Raduleni, la Dubna,
la Vadeni, Parcani 0 Volova sint tot casele
dui:4 datina noastra, a§ternute pe cite o
costi§t de lut. Copereminte mai mult de stuf,
ochi marunti de fereastrá, do'i de-o parte,
doI de alta a u0i, cerdac pe stilpi, stre-
Oni, garduri de nuiele, mai rare ort de pie-
tre clädite ca un zid. Carutele cu un cal
un cal bun in partite acestea, cu jugul
innalt de-asupra capuldi, ca prin Boto§an'i,
alearga in toate partile, in aceasea zi de Du-
minecá. Cei din caruta sint oamerq a cáror
fata singura ii destainue§te ca Moldoveni,
acea fatä bunk cu ochil 1umino§1. B a.triniT a il
chipuri de boier1, de Voevozi din vremurile
care s'ail ingropat aid in fundul pamintuldt
de unde nu mai pot sa iasa. Cutare e in-
su§1 Gheorghe Stefan-Voda, care pe la 1650
a fost 0 Domnul acestor Tinuturi.
Ace§t1 oamenI sint mai mult decit teranil

www.dacoromanica.ro
 mouos gninmil
La cruce.
ER

www.dacoromanica.ro
66 DE LA FLOREST1 LA SOROCA

obi§nuitl. Din cele mal depArtate vremurl el

aü avut acest mal de Nistru. Coboritorl de
adevarati boierI, mazili cu singe bun in vi-
nele lor, el se simt acasä, cu neputintd de
clintit, plugari i domni aT tarinelor, stápinI
al cirezilor i turmelor. in trecut el erail gra-
niceril viteji ai margenil de apd, siguri pa-
zitorl a vadurilor, pe unde putea pdtrunde
duvmanul, Tatarul saU Cazacul. intelev1 cu
pircAlabil din Hotin, din Soroca vi Orheiti,
din Bender, el pindiati neprecurmat vi erati
gata orIcind sd fringä cu pieptul lor voinic
valul de cotropire. Pe aceste costive ati ve-
nit ava de dese on pilcurile paginilor gal-
beta cu capul ras §i ochil mid, gonindull
cail mdruntl, sati mustacio§i'l rdzboinid de la
Nistru, cu sabia lungd §i flinta pe umerl. De
atitea orl s'a strigat de pe aceste culmY ves-
tea de Domnie noud pentru vre-un tindr fiti
de Vodà care vina Scaunul pdrintesc al Mol-
dovel. i, tot de athea on, Sorocenil, Orhe-
ienil, maT jos Ldpulnenii de cdtre Prut, aU
apdrat vale de vale, trecatoare dupd trecd-
toare, dind ragaz o§tilor domne§ti sd se a-
dune in dosul Prutulul.
Credinta lor fatd de card era insd mal
mare decit aceia fatal de Voevodul el. Ca
ostavl, eT tiall sà pretuiasca ostavul. Cine
venia cu vitejie §i dreptate, putea sa capete

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEt 67

sprijinul lor, i navalitorul venia atund cu

graniceriT dupa dinsul. De bicisnid li era
scirba, iar pe apasatorl nu-I suferiaii. Aid
s'a ridicat steagul de rascoala al lul Durac
Hincul asupra lul Duca-Voda in 1671 0
biruinta a fost o bucata de vreme a raz-
vratitilor. eVoda vrea, el Hincul bat, spunea
-tara stringatorilor de birurT, i vorba aceasta,
veche de peste doua sute de ani, rasuna
pina astazi intre Moldovent De aid in
stir0t, s'a ridicat, trecind prin Cimpulungul
bucovinean, acel neam de oamenT bunT §i
de cinste, CalmásiT, Calimahil, can aü dat
patru Domni MoldoveT: loan, Grigore, Ale-
xandru , Scarlat dreptI OrheienI dupa
stramo*T.
Portul nu mal este aid cel de pe la Hotin,
portul teranesc, nici cel imprumutat de la
Ru§1, ci portul tirgovetilor i neamurilor,
de odinioara, portul mazilesc de batina.
Caciula innalta, dreapta, fará tuguiti, ca-
ciula de boier ! , surtuc strimt i pantalonT
largY, din acel postav suptire, cenujü, ca-
feniti, in care li place a se imbraca 0 ma-
zililor din Moldova. Cizme marl pina peste
genunchiii. N'att plete, IT lasa mustatile
groase, dirze, sfädalnic asupra guriT, care
tie raspunde §i cirti, j adesea off poarta
barba scurta, rotunda. Femeile ail port de

www.dacoromanica.ro
68 DE LA. FLORESTI LA SOROCA

tirg, cu barez, polcuta. 0 fustd, de lina saii

de cit ; colorile ce aleg sint cele intunecate,
pe cind Ru§tele cauta de obiceiti ceia ce
este mg arcat si mal inflorit de podoabe.
Volova in deosebi lasa intiparirea uneI
Aral de fericire, de patriarhala bogAtie in
roadele pamintulut Aid vremea a stat in
loc. Schimbarea de stapinire se simte doar
in stilul bisericil, in vre-o firma ruseasca,
cloud, in acel biet tinar cu piciorul de lemn
si apca, in care vad un ranit ce s'a intors
acasa cu cit i-a mai ramas din trupul ciuntit.
N4te femel stall la umbra. Le intreb cit
maT este pind la Soroca. itnY raspund frumos
moldoveneste :
EY, a mal ci pdn'acolo.
N'a plouat pe-aid de mult? zic altora.
De mult, de mult, inca din postul
mare.
i pare ca se mira §i ele, vorbind, de ace§t1
g domni, cari n'aii §apcá de cinovnicl si in-
treabá in graiii romanesc. Dar, vor fi zicind
ele in gindul lor, vremile astea de azI sint
asa de ciudate...
Un baietas, cu §apcd acesta, §i. in straie de
acelea fara coloare lamurita, straie de praf
§i de muncd, mina o turma. de di. Ce-o fi
muscälasul acela?
A'ctif stilt oile, bdietele?

www.dacoromanica.ro
 ppouos 1funNI1
+-3

IvIämlistire basarabeana. (HIrjauca, din tinutul OrheiuluT).

co

www.dacoromanica.ro
70 DE LA FLORESTI LA SOROCA

A' cusi sà cie? A' mele ! ?

...Mai incape vorbd? Dar ale cuI sd fie
oile pe care le mind feciorul de mazil, ur-
mapl boierilor celor marI al Moldovel fa-
sdritene ? Fire§te ea' ale lul! Sà i le tie Dum-
nezeil !

§i este acum la capatul satuluI o padurice

destul de mare, care va fi a locuitorilor
pe cind celelalte mal vechi, din urmd, aiz
trecut de la manastirl la Stat, care a secu-
larisat §i aice, i sint ccazonl,. Trecem
printre innaltiT copaci suptirl, §i la capatul
lor se maI ridicd un deal, tras drept in-,
naintea drumulul, ca un zid. Departe se rid-
zdresc case in lumina de amiazd, §i se intelege
bine cá pe acolo e o mare surpdtura a pd.-
mintuldi pietros.
Birjarul rus intinde spre Rásarit varga de
care e legat biciul, i zice iSorocaD, apoT
o pleacä in jos 0 spune eNistrul
Soroca, cuibul vultanilor neamuldi mieti,
Nistru, apd sfintitd cu atita singe care e
intocmaY ca acel ce ma insuflete§te acuma,
Soroca. §i Nistru, am trait sd Va. vad...
Parnintul e aid in dousa, cu piatra : pare
ca ar fi el insu0 un zid, o cetate. in fat&
se scot lespezi albe, i stinca taiatd stralu-
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEI 71.

ce§te la razele soareldi, in fete mail lumi-

noase, prin care se sapa gropI, cite o in-
fundatura ca de u0 i feretl. De-asupra,
insa, la dreapta, la stinga, pe alte costir
culmi, e verdeata triumfatoare a luI Mail.
Pilcurl-pilcurY merg pádurile spre virfurt
Iar, de unde sintem nol pina la Soroca,
vi0d1, cirel, zarzarl, sint numal un om5t
de floare. i cu atita albastru de-asupra, cu
atita paji§te din toate partile, pare ca e§t1
in gradina, in gradina frumoas i plinä de
primejdie, unde cresc merele de aur pentru
nt-Frumosul care va ti sa le fure.
Se va na§te cindva in neamul nostru acel
Fät-Frumos? Se vor inlatura vre-odata acele
t§epte hotare, care ni spircuie carnea singe-
ratA ? Vom fi vre-odata la olalta, totl noI
acqtia, noI proti i bunii i blInzil i su-
pu§il, de la Hustul Maramure§uldi pinA la
aceasta Soroca a Nistrulul? Doamne,Doamne!

2. Soroca.
Soroca se infatiraza Intäiü cu mult maI
bine decit tot ce am vazut pana acum din
Basarabia. Cind aT ajuns supt dealul care o
sprijina, cind ti-aY saturat ochil de prive-
li§tea valulta de argint care se mi§ca i tre-
mura de bucuria soareldi, cind aT razbatut
www.dacoromanica.ro
72 SOROCA

cu vederea [Ana la dealurile, tot a§a de verzl,

ale Podoliel din fata, qtl pe o cale bine
pietruita, intre case destul de marT 0 foarte
placute. Ajua de sigur dealul din fata,
unde se gasesc atitea case de tail, facind
un sat intins pada depart; 0 apa mareata,
care luneca. jos. Dar 0 fail aceasta e alb
0 curat.
Dar iata cä sintem acuma inteo piata
unde e o mare incurcatura de cArute, de
oamenl in portul razarsc, de Evref saraci
0 galagio§l, de vite ce se framinta printre
frinturile de pAnu§T. E zi de tirg, 0 oameniT
din imprejurimT aU venit in Soroca Musca-
lilor de la 1905 intocmal ca in Soroca Mol-
dovenilor de la 1405. Toata lumea vorbe§te
emoldovene§te*, hotarit moldovenete, cu
e cies in loc de t fie * , dar 1AI-A mole0tura rás-
pingatoare care se observa in graiul celor
de la orar din Moldova de astazt
Ne-am coborit la alt otel Londra (aici
maT este unul Paris, ceia ce eU talmacesc :
t purit,...). 11 tine Wierzbowski, EvreU polon,
cu §apca 0 barbd, care vorbe§te foarte bine
moldovene§te, are mai degraba infati§area
§i omenia , bunatatea indatoritoare a mazi-
lilor no§tri. E nu numaI hangiii, ci 0 ne-
gustor de grine, §i unul din frunta01 tirgulul,
caruia vin creOniT 021 intind mina; are o

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEI 73

avere destul de mare pentru a se gindi la

cumparaturI in pret de tocL000 de le, dar
trale§te, dupa datina stringatoare a Evreuhil,
in subsolul easel care gazduie§te pe oaspetl.
De otel se ingrijesc un imen al treilea,
brun, iar nu rwat ca ceIlalti doT, decit
caH e mult maI prost, 0 un baietandru, care
se declara cu mindrie iJidan, (agaii zic totI),
dar vorbeqte mal bucuros ruseqte, iar ro-
mAne§te abia daca poate sä indruge cite
ceva. imen al treilea se chiama Strul, §i
botezam Strul cel mic pe ajutorul WI, bale-
tanul cel gras cu mutra de Rus.
Iara§1 odaie bunirara, impodobia cu un
cromo rusesc, care da chipul uneI copile cu
capul cit jumatate din trup. 0 akà podoaba
apare intaiii pe haina mea gi apoI pe perina
uncle doarme d. Flondor: e specia lunga-
reata a plolnitelor, o specie rara.
Un isvocic cu perciuni §i calul räpanos
pleacä cu nol spre cetate. Intaiii strabatem
§i. aid Jidovimea, nu se poate maI tica.-
loasa. Un vuiet, un Onset, un strigat, o
putoare iesind din därimaturI ca nite peqterI
de fiare. Cum se pot hrani top acqd ne-
norocitI din negotul de lemne ce trece pe
Nistru, din ci§tigul sarac de la mazilil ce
vin la tirg Dumineca §i in sarbAtorl? Vad o
www.dacoromanica.ro
74 SOROCA

cladire mare, in care supt pajure se spune

ceva ruse§te despre EvreT, dar §coala pentru
eT sail pentru altiT n'am vazut, de §i trebuie
sa fie undeva vre-o §ura de acelea, umeda
§i infundata in pamint, in care se dá aid,
in Basarabia, lumina sufletului. Si oameniT
sint ded a§a de innapoiatT, a§a de incilciff
la minte, incit te sperie une oil.
Pe ulicioarele in care innotT in praf
noroc ca este Nistrul care-I mal inghite, dar
de sigur n'a fost lasat sa curga pentru
aceasta 1 zac linga copil in zdrente, capre,
dobitocul preferir al Evreilor, lAptos §i ieften,
vaci slabe, cite un porc ce grohaie§te plic-
tisit de lipsa laturilor trebuitoare. Maidane
marT se intind fara capat. MarT biserid bine
tinute, cloud la numar, se incunjura de un
zid jos. Vechi sail noua, ele nu mal cu-
prind astazT nimic deosebitor §i nimic care
sail trezeasca amintirl: cirpeala, adaugeala,
spoiala §i vopseala muscaleasca au trecut
asupra lor. Evlavia gospodareasca a sta-
pinilor celor noT n'a crutat astfel nimic din
aceste monumente de arta ale Moldovenilor.
Si in aceasta privinta totul a trebuit sa in-
ceapA. de la 1812.
Poate ar fi dat jos §i cetatile romane§a
cind ele nu mai puteati sluji in räzboaiele
www.dacoromanica.ro
 TINUTIJL SOROCEI 75

cele nota, dar ele apdsail prea greii asupra

pamintulul ca A, fie spulberate ca urmele
celelalte din trecutul nostru. Cetatea So-
rocel se vede de-odatd in rätacirile acestea
colboase ale birjaruluT evreii. Uimitor de
limpede, rAsar ca din pátnint, drept pe malul
apel, zidurile negre, rotunde, strdjuite la
colwel de patru turnurl.
Soroca e mult mai nota decit Hotinul §i
nicl pe departe nu se poate asamui cu acesta,
nici in cuprins, nicl in mqte§ugul zidiril.
Ea a fost numal o strajd in calea Tatarilor,
fautã pe vremea luT Stefan-cel-Mare, pu-
ternic, dar in pripa, din bolovanl greol,
cule§l prin aceste ripi innalte. Lucratoril
s'ail luat dupa. Hotin, dar el nu eraii chematl
sa fad, altceva decit un adapost de pindarl,
pentru citiva arca0 i pentru pircdlabil cari
mai tarziii, dupa 1500, supt Rare§, aii stat
in fruntea lor. Se \Tad Inca sus, unde n'a
cazut creasta turnurilor, fere§tile inguste,
dese, din care se privia pana departe, pe
coasta din sus i pe cea din jos, pina adinc
in vane podolene, pe unde obi§nuiati sä vie
calaretii stepelor pustil. Inca de pe la 1550
insa, rostul Sorocel s'a incheiat. Turcil n'ail
luat-o, fiindca n'avea insemnatate militard, dar
Tataril qi-ati cerut-o odata pentru locuinta,
dupa. 1713, cind s'a cotropit Hotinul.

www.dacoromanica.ro
76 SOROCA

Ruqii ail luat-o totdeauna fara lupta. De

aceia, crutate de bataile tunurilor, ail ramas
intregi toate fetele cetatil §i ar fi rämas §i.
podoabele eT, dacA ar fi fost podoabe. AstAzT,
dincolo de o nespusA murdarie de latrina
publica pentru JidanY, o poarta. de lemn la-
catuitá sta in locul vechilor porti de stejar
ferecate. Printre scindurY se vád incaperY de
aparare, darapanate, §i tap§ane de iarba sal-
batecá de-asupra maldärulta innalt al pietrelor
cazute. Cheia nu se tie la cine este, de 0
birjarul mieil e gata s'o caute, cu acea graba
de a intreba, de a cerceta, pe care o arata
Evreul, cind e vorba chiar de lucrul cel
mal cu neputinta.
Plecam de linga zidurT urmariti de spur-
cata duhoare 0 de nouril de praf murdar
cari alearga pe toate carärile. La un podet,
care e fäcut de. asufira drumuluT, ca sa mergi
prin ripa dedesupt, un mazil trece §i-1 in-
trebärn innadins ca sa-1 auzim graiul. Simtim
pareca nevoia de a ni auzi limba in veci-
natatea acestiff loc de lupte ale innaintmilor
ncNtri.
Sint vechi bisericile, mo§ule ?
Omul nu se mira, ci, cu acea cuviinta si-
gura care deosebeqte orsiunde pe aT no§tri,
cu acea intelepciune apasatä, care e la dinOT
datina, el spune ap:

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEi
Cetatea Sorocer.

77
www.dacoromanica.ro
78 SOROCA

E veche cea de colo. A fácut-o un

ghinarar rus.
Va sä zia nu e de tot veche, de
cind . . . de cind eraii Voevozii Moldovenilor
pe aid?
Nu, nu, tot ruseasca, de cind s'a a§e-
zat Basarabia.
A§a zice invatatura StatuluI: Basarabia,
ca 0 Moldova cealaltä, eraii tulburate, ne-
orinduite, supuse la tot felul de jafuri 0 na-
pastuirl, pina ce a venit sapinirea tcrq-
tina., §i toate s'aii carzat,, ca A. nu se maT
clinteasca. 0 tulbure in ved !
0 veste bunA pentru noT : Nistrul pe care
gindiam sa ne coborim in lotcd Inca de la
Hotin, e navigabil. Ru§if ail indeplinit un
vechiti plan al Domnilor no§tri 0 i-aii in-
dreptat cursul larg pina in jos, la limanul
MáriI, la Maiac 0 la alte ziduri negre, mai
tart decit chiar ale Hotinulul, ziduei italiene,
genovese de pe la 1300, zidurI moldovene§tI
de la Alexandru-cel-Bun 0 Stefan-cel-Mare,
zidurT turce§t1 de dup'a. anul de cucerire
1484, zidurile CetatiI-Albe, care asigura 0
imbogatia Moldova cea mai veche. Vapoare
merg pina la Bender ; unul trece la 1 1 de
noapte, altul a doua zi la 8. Plo§nitele, gin-

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEI 79
erT17111enerta, n

I aDOUOS ginfINI i
,16

ET).-

-
. s
......--;,--?.... ....
. ....- ...... - ".0'
'.' t.7-.1' '''..t. rl''''';
II _
er..-,'
." , ,
,
..- k :. ..LF4 7,

,.....,.... -
c. a
I...s,

Ceti I Albe
1r.2
'
1&_1_

Zidurile CetatiT Albe.

co

www.dacoromanica.ro
80 SOROCA

dul de a vedea cit mai mult ne hotaresc sä

alegem pe cel d1intàiü pentru frumoasa ca-
latorie.
Pina atunci mergem la clibräria, Sorocel.
E o dughenita tinuta de un cre§tin pletos
slabanog, Rus care vorbe§te i ceva ro-
mäne§te. Are in rafturile lul cal-0 ruse§a de
§coala., nouâ i vechT, i cart1 ilustrate, de
cele maT porcoase. intre trupurile dezgolite
pe care le cumpära tineriT cinovnia cind
all de scris cite ceva la iubitele lor dolo-
fane, culegem citeva vederT de pe Nistru
chipurT de scriitorT ru§Y: Dostoievschi, Ce-
hov, pe care le trimetem pe acasä impodo-
bite cu frumoasa marcuta ro0e, de 4 copeict
Prinz bun cu bor§ neacru, in care buru-
iene de tot felul an fiert in smintina, cu
costite de pore §i bere buna, ruseasca. Plo§-
nitele, sfioase in cursul zileT, ni ingaduie
citeva ceasurT de odihna, pe care le dor-
mim in vederea priveli§tilor ce ni pastreaza
noaptea.
E noapte,frumoasa, destul de calda. (Pa-
rohodul, a§a i se zice vaporulul n'a
sosit la ceasul obi§nuit. A§teptaim in strada,
cad Agentie i statie nu se pomene§te ni-
aid in calatoria pe Nistru. Lumineaza nu-
mal stelele, cacT abia icT i colo se vede
cite un felinar chior, in care zace o urma de

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEI 81

gaz. 0 cofethrie, o barbierie sint deschise.

Trec din cind in and primblindu-se pe tbu-
levard, lucratori cii sapci, ducindu-si iubitele
sail nevestele, cocoane fosnind din matasuri,
in aceasta provincie ruseasca cu mult ma
nebuneste i prosteste luxoasa i petreca-
toare decit provincia noastra. Vorba e tot
in ruseste. Evreii ail de lucru totdeauna ;
ei nu se primbla decit Simbata; harhatul
jargonului lor nemtesc, amestecat cu cuvinte
rusesti, tace. Moldoveneste, vorbeste nu-
mai Wierzbowski i un marinar betiv care-mi
povesteste cum a fost la Galati, care e oras
mare, nu ca aid cahcie,, cum Ii asteapta
rindul s plece cu e dobrovolni flota, (flota
voluntara) si cum . . . n'are parale, pe cind
ell se chiama ct am, si de aceia Rusul flU
ma mai slabeste cu o dragoste miloaga, de
care ma furisez si fug.
Pe la ro se aude mugetul iparohodului,
care a sosit. Printr'o ulicioará ajungem la
mal. in apa neagth sint implintate doua co-
rabii, un vaporas ecazoni,, care scinteie din
toate ferestruiele lul, i eparohodul nostru,
mai mare, care fumega.
Coborirea i intrarea se face printr'o scin-
duth zvIrlitá pe mal in intunerec ; singura
piedeca ce se pune caderii e o funie intinsa
1031 6

www.dacoromanica.ro
82 SOROCA

alaturl. in ace1a§1 timp, unul vine in sus §i

altul in jos, amindol cu bagaje. Femeile
calca' fricoase, ba cite una tine §i. copilul in
brace. E o mirare cum nu cade nimeni in
apa.
Vaporul vine de la Mohilail §i e plin pen-
tru oricine decit pentru stapinil sal, cari vor
indesa necontenit IA tpasagerTs de ttreti
clas, (clasa a treia), cari se chiama ca n'ail
voie sa se suie nici pe coperta, cill duh-
lesc mull altuia pe bancile de lemn soios
pe care se intind cu hainele lor pline de
slit.), cu cizmele Ion incleiate de glod, noua
zeciml de Jidanl, citTva muncitorl §i soldatl
in ferfenite. in clasa a doua, abia daca este
cineva, iar in cea d'intaiii d. Flondor, 01 §i
un Muscal pa§nic, care doarme ca acasa la
dinsnl.
Sint patru-cinci oamenl de echipaj, supt
comanda unul capitan saracacios, cu barbi-
§on lung, blond §i apca veche foarte au-
rita. Este insa cineva qi mal mare decit din-
sul, cineva care are dreptul sa-1 strige simplu
pe nume : e t domnul Urr,, un tinar palid,
cu fata prelunga, ochil marl, pAlaria moale,
caftan lung §i cizme. Adeca tdomnul Uri-)
personagiu curr, e frate cu antrepreno-
rul tparohoduluT), aqa incit acesta nu e pro-
prietatea nici-unel companil, ci a unul iji-

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEI 83

clan,. Wierzbowski ar fi dat bucuros 30 000

de carboave ca sà cumpere aceasta mare
vechitura rapanoasa, care e minata innainte
de o masina veche de treized si cinci de
ani si in care pina i roatele sint cirpite cu
lemn de frasin. Wierzbowski, care e si mare
negustor de grine, are intr'adevar §i slepuel
pe Nistru. Dar fratele 1u User i-a luat in-
nainte. Deci el ne recomanda acestuia si
prin invoiala cu dinsul platim cite 5-6 ruble
pentru drumul pina la capat, la eVadul-luI-
Voda, ce veche isprava domneascá se po-
meneste in acest nume, din care Ru§iT aü
facut in harta. eVadu-Livadi* ? si pentru
traiectul cu birja la Chisinati.
As fi vrut sá vad i Orheiul, c äruia
i se spune de Rus1 si de Evrel eOrgheiev,
macar pentru biserica de la Vasile Lupu,
cine stie ce tarcata §i ea astazT. Dar nu e-
de chip cu citT bani am, cu cit timp imi fa-
mine i cu putinele inlesnirT ce sint. Ar tre-
bui sa ma cobor pe la Vadul-luT-Jora, in lo-
cul caruia edomnul User, ingina nu §tiii ce
nume rusesc i atunci in mijlocul noptil sá
caut prin sat strain i ca strain insuml o
träsura spre oras. De acolo, ce e dreptul,
m'as putea cobori, pe o sosea bunä, in vre-o
patru-cinci ceasurT la Chisinail; dar incepu-

www.dacoromanica.ro
84 SOROCA

tul e de sigur prea greil si nesigur. Asupra

Orheiuldi deci n'am, pe lingá cunostintele
mele despre pircalabil din vremea ha Ste-
fan-tel-Mare §i despre praclAciunile tatarestl
de pe la i 600, decit marturisirea luY Wierz-
bowski cà e un tirg prost, mal urit decit
Soroca si unde nu mal e nid-o urmA de ce-
tate moldoveneasca. Masinistul care se caz-
neste jos pe linga, roata cirpita, e, de al-
minterea, un Orheian, urrnas al celora cari
slujiati altuia decit until User si cu alte u-
nelte. El spune cu mindrie ca la Orhei sint
numal si numal Moldoveni.
Vaporul s'a incarcat in sfirsit. Totusl pe
mal ramine o mare harmalaie de Evrei, nu-
maI de Evrei. Sint foarte bucurosi ca din
tirgul thr, de linga cetatea undell fac mur-
dariile thr plea& cparohodub thr, ducind
mai ales de-al br. Se fac glume, se cinta,
femeile, curtenite prea de aproape, tipa. in
sflqit, dupa un räcnet noii al batrinel ma-
sine, plecam prin invirtiturY stingace ale ma-
relta vapor clarapanat si incarcat peste ma-
sura. Tremura tot, ca pe valurile marii.

www.dacoromanica.ro
 laDOtIOS 111,LI1MII
111
''74
`P
.
r
".ttiliM6064' .4114;: '40

Hiserica Sf. Dumitru din OrheT.

co
co

www.dacoromanica.ro
86 DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

3. De la Soroca la Vadul-lui-Vodä.
Mergem acum. Apa e tot in cotiturT, §i
intunerecul unel incovoierl taie necontenit
luciul alb ca al unlit lac. Soroca piere o-
data'n urma cu luminile el multe §i rare pre-
sarate pe sus. in dreapta §i in stinga sint
tot innáltimT, doT pareti de intunerec cati-
felat. E, sus, un stralucit zbor de stele care
clipocesc, tremura, se clintesc ca scinteT ce
trec sati fulgera ca un §iroiti de lumina, ca-
zind. Apa clatina icoana lor, intr'un linciurit
de aur. Sate nu sint ; numal foarte rar cite
un punct ro§u, foarte departe, care da cine
§tie ce veste de veghe §i durere nopt/ pirie-
tene. Din pomil in floare vintul trimete a-
dierT care te innebunesc, de dulci. i din
paduricea din dreapta, din paduricea din
stinga, din livezile maluluT, din toata acea
deasá umbra, izvor de miresme, vine cinte-
cul de slava al pasarilor ce nu dorm, de iu-
hire. Sint quiere de mierle, prelungite, in-
cheiate, incepute din noil, cu un avint de
moarte, §uiere care par ca incunjura §i in-
valuiesc toate de la o zare pina la cealaltà,
ca §i cum o singura pasare, aceia§1 in toate
locurile, tot innainte, de-alungul intregeT ape,
ar cinta. i, incercarT, intrebärl sfioase, tri-
lurT de dor §i bucurie ale privighetoarelor,
www.dacoromanica.ro
 T1NUTUL SOROCEI 87

se desfac, se zbat in vazduhul dulce, lumi-

nos, rece.
Daca a§ fi singur cu cirmaciul, m'as in-
tinde aid pe prora 01 a§1 adormi; daca a§
fi singur pe lume, a§ vrea sa mor acum
aid, §i apele sa ma duca tot innainte printre
arboril in floare, in acest prohod de cintece,
in jos spre liman, spre Marea cu apele multe,
in care se poate pierde urma mortilor.

&Inca Sorocei.

La 4 ceasurY sint iara§1 pe bord. Lumina

vine din stinga, de la soarele ascuns inca
dupa dealurile Podolie; ea love§te sus cul-

www.dacoromanica.ro
88 DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

mile basarabene care se inrosesc ca de ja-

ratec. 0 mare liniste pluteste inca in aier ;
vaporul in care dorm totl afara de cel de
la cirma, inainteaza tacut. Iar in copacil cari
acopar InnJimile, cintarile noptiT n'ati incetat,
ci urmeaza proslavind rasaritul.
Pe alocurea dealurile sint despoiate de po-
doaba lor i apar galbul, golar, triste. In
curind vom ajunge la sate si tirgurl marl,
la vestite vadurl.
Iata Rascovul, raspindit pe malul Podoliel.
Si aid ca i in tot drumul, acest mal ceva
mg jos si ma sarac decit acela pe care
sa-ml fie ingaduit sa-1 numesc: al nostru, e
locuit dupa obiceiurile noastre i arat sa fi
avut din capul loculuT satenl romint Aceleasl
case buhoase, cu ochl mid de ferestl, aceiasl
serpuire a cararilor galbene, aceiasl alegere
a costirlor drepte, aceiasT iubire pentru
pometurl, pentru imprejmuirile de crengi. Nu
potl numi nicairl aceasta parte o parte straina.
Strain e i aid numal portul, cu sapca si
haine de oras, dar vezi une orl i caciula,
catnap alba, briul rosu al teranulul din par-
tite hotinene. Straine sint bisericile cladite
totdeauna ca un semn de stapinire, ca un
trofeii, marl, greoaie, fara nicl-o forma la-
murita.
Rascovul e legat de nol insa i prin amin-

www.dacoromanica.ro
DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA 89

r..0

-\ - .

......

' ....-.
. k :...v:-
ja- °
- '
4 .=.4..''...."--'
.... ' .., _-:......4..4.I.. --- .. ''''
k -. '
-

OFeark...4-4.i.
.
Drumete

www.dacoromanica.ro
90 DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

tiri. Prin veacul al XVII-lea, el a ajuns un

tirg de Cazacy, §i de aid a pornit uritul i
grosolanul fiii de Hatman Timu§, cu fata stri-
cata de varsat, pentru a se cununa in Ias1 cu
fata ca o fioare a luT Vasile-Voda Moldo-
veanul. Dupa ce Timit i-a fost adus in racla
de la Suceava, pe care o aparase vitejeste
pentru socrul sail, Doamna Ruxanda, vaduva
lul, a stat aid, intre MoldovenT, avind in-
naintea el, din cutare casa veche boiereasca,
darimat a. acum de mult, privelivea Moldovel
sale. il placea a§a de bine in acest loc in-
nalt, intre padurl, de-asupra apel minunate,
curgind necontenit zi 0 noapte, cu cintecele,
miresmele si pove0i1e eT, incit ea n'a vrut
sä maT vie in tara, nici cind a poftit-o cu
staruinta fratele el vitreg §tefanita., ajuns
acum si el la Domnie. Atund 0 pentru a-
ceasta, Moldovenil ail prädat Ragcovul. Dar
Doamna fugise. Numal la batrinete, dupa
ce asupra Cazacilor nu mal domnia neamul
barbatuluT el, s'a dus Ruxanda iara0 prin
locurile undelI petrecuse anil tinerecil. Ca-
zacil leqe0, navalind in tara cu regele So-
bieski, o gasira la manastioara din Cetatea
Neamtulul, unde se adapostise, 04 taiara
capul pe pragul u0I.
In mintea mea se de§teapta aceasta po-
veste de frumusetà, de nunta fara iubire,

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEI 91.

de vdduvie paricd, de strapic sfir§it. E ciu-

dat cum toate lucrurile acestea sail dus
pentru totdeauna, ca §i cum nu ar fi fost
nict-odatä, sad dus a§a cu totul, cum cu
totul pdnd la praful oaselor noastre, pdnd la
ultimul fir de cenu§d, de unde a fost gindul
nostru, ne vom duce i not ; e ciudat cum
de nu pot vedea nicdiri pe Cazacit hit Ti-
mu§ addpind in Nistru caii obositi de raite
prAdalnice, cum nu pot sd §titi unde intre
aceste case invälmd§ite supt copereminte gal-
bene §i negre, unde ade acum Doamna Ru-
xanda, a lui Vasile-Vodd, Domnul i oblddui-
torul nostru, privind din cerdacul ei pe stilpt
cum rdsare soarele de-asupra ape, ca sd-T
mat priveascd odata frumuseta.
Un sat mare de partea basarabeand. Se
incarcd lemne supt comanda lul Urr. E o
lungd oprire, i mulct catatort se dati jos de
privesc la incdrcare. Aceasta se mat face si
in alte datt, §i muncitorit ce se intrebuinteazd
sint §i Moldovent, cari glumesc, aruncd vorbe
la cite o nevastä odath aud : (Ilea* iu-
bita mea, §i fac §i et haz de nácaz i sd-
rdcie. Alte orY femet strigd de pe malurt, se
fac a chema pe drumeti din malul unde-§1
spala rufele cu picioarele albe muiate in apa
inghetatd. Copit, cite trel-patru i maT multI,
www.dacoromanica.ro
92 DE LA SOROCA LA VADULLUIVODI

pescuiesc cu unclip din crengute tinere, §i

fratil mai mkuntel, surorile stall de se uita
la isprava bor. Cite odata e o gramada de
satenl venitY sa. priveasca e parohodul, rusesc
al Jidanilor. Unele fete, imbeacate in stofe de
tirg, vorbesc pe rind romAne§te 0 ruse§te.

I'm

"g. ';
4444

13

Pe Nistru.

Mal pretutindeni insa, e o ingramadire de

Eyre. El stail pe term, strigind 0 fAcind semne,
se suie 0 se coboara, duc márfurl, alearga
incoace §i incolo, cu carutele 0 luntrile.
El sint viata ce se vede 0 se aude maY mult
in ace ste parti ; prin el se face orlOce. in
www.dacoromanica.ro
 T1NUTUL SOROCEI 93

aceasta tail de ura. pentru lege, de prigo-

nire §i uciderl, el sint totu§l stapinil, de 0
ascund aceasta supt cainall 0 umilinta.
Cel din vapor yin unul cite unul pe
coperta unde s'a facut cald. Nu-1 intereseaza
de loc drumul cu minunile lul schimbatoare,
cu petele de soare ce tremura in ape. El vreati
sal se inteleaga, sail dezbata afacerile, sa
doartria la soare somnul lor de Orien tall, le-
ne§l in fond, cu tot neastimparullor zgomotos.
Sint multe tipurl: negricio§l cu barbl lungi,
cari par ca yin de-a dreptul din Asia in-
focata, ro§catl cu pistruie, unil fini ca niste
Arabi, altil gramaditl la fata, mid, strimbi,
galbeni, cu parul negru foarte tare §i rar,
cari par Mongoll 0 arata o inriurire caza-
rica in alcatuirea lor. Si haina-1 deosebqte :
de la caftanul lung, negru, ochil 4'1 merg
la surtucul de mice stofá, patat de unsoare,
rupt id §i colo §i cu gulerul totdeauna ri-
dicat peste gitul gol. Femeile sint legate la
cap cu barizurl, aU rochil batatoare la ochl,
cam trecute 0 ghete scilceiate. Dar intr'un
colt s'aii arzat 0 fac flirt o Jidancuta
foarte vioaie, eleganta, cu parul in filet i

ochil provocatorl, 0 dol baietl de §coalà,

unul rop, altul negru 0 foarte fudull amin-
dol de uniformele lor negre cu lampasurl
albastre 0 podoabe argintil. Pe fetiá o chiama

www.dacoromanica.ro
94 DE LA SOROCA LA VADUL-LIA-VODI

apsa, e ruda cu d. User §i e vorba s'o ludin

cu nol, dar la Vadul-lul-Voda ea nu vrea sa
se desparta de tovara0 el, dintre cari cel
ro§cat, foarte obraznic la palsprezece-cins-
prezece ani, maI ca n'ar vrea sá se coboare
din trasura noastra. Astfel th.sar5m pe Sapsa
in tovarA0a administratorilor el_
Sint 0 soldatI evrel sail, cum se zice aid,
(Muscali) evrel, uniT in uniforma intreagA,
dar fail arme, altil numal cu §apcI, rnAntálI
§i cizme ecazone,, pe care le §i schimba in
cursul drumulut Unul rnaT ales, foarte mic
i urit, pierdut in haine largi §i lungi, cu
centironul strimb §i §apca pe-o ureche, e
foarte caraghios. Povestqte mult 0 l'audaros
cirmaciulul, firqte despre razboiii.
Dar d-ta aI fost acolo ? 11 intreaba d.
Flondor.
Cum nu! Am fost odatt i acuma ma
duc iara§1. Dar nu e hrana destulá. . .
Unde, la rAzboiti ?
Ba nu. . . La Chiqinaii.
incep a zugravi pe acest eroti care atipe§te
de somn. Trezindu-se in risete, el se cam su-
Ora, nu vrea sa se recunoasca. §i fuge de pe
coperta. Cind ieali din nob' creionul in mina,
2.§a. fac 0 ceIlaltI.

Rezina are un doc in care acum se repara

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOROCEI 95

doua vaporar : e Tovari, 0 e Dniestret, . Un

pod de fier leaga amindoua malurile; de-a-
supra trece trenul ce vine de la Baltl, de de-
supt, e loc pentru trasurl 0 calatorl pe jos.
Malurile sint ma de innalte aid, incit c Ben-
deriul, nostru adeca al kg U§er, pe care
tovara§ul mieri il nume§te camiralul, trece
lard sa-§T plece catargurile.
Une orl veil pe innaltimI foarte frumoase
case de boierl al acestor locurl, odata chiar
un adevarat palat, cu foarte multe fere§ti in
cele doua rindurl ale sale. Proprietarul de
acolo e un Evreil, 0 cirmaciul cuprinde toatA
zarea aratind cu mina ca ale lul sint 0 Re-
zina 0 Rmcovul 0 tot ce este aid, pe ma-
lul drept al Nistrulul.
0 aparitie mal nemteptata e o manastire
in stinca, pe termul basarabean. intre copacl
de padure se descopere o fatada alba. Dar
nu e o cadire, ci numal inchipuirea prin
stilpl, sail ferestl §i u§1 a unor cladirl. Cele
doug rindurl sint sapate in stinca, §i tot ma
o casuta alaturY. in cuprinsul de piatra start
decl calugarY ru§1 sail romini ale caror
haine se vad filfiind in cerdace la bataia vintuluI
0 cari luneca bcoace 0 incolo ca ni§te umbre.

De la o vreme, malurile nu mal sint ma

www.dacoromanica.ro
 c.0
CY)

yCIOA-Iflq-lflavA VI 1100110s va aa
Marastirea_GrAdistea sau Pestera.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOFIOCEI 97

de prapastuite : vederea poate patrunde panA

la alte OrurT de innaltimI in fund. Se intind
ca ni§te scoarte lanurile de grill 0 de sa-
cara, araturile proaspete.
In nilte scorburT se varsa Rautul, la Du-
basart In fata, mal sus, e tirgul, arzat deci
in Podolia. Numele-T e insa romanesc 0 vine
de la g dubasarip, ce1 ce tineail la acest vad
podul pe tdubase 2 sail pe luntri. 5i, incepu-
tul tirgu§orulta e in leg4tuth cu deszaprarea
0 intinderea vechil Moldove. Pana la 1812
ail fost Romini acolo, 0 Inca F4i astazi ga-
sestT un numAr destul de insemnat de aT
no§tri. Altfel tirgul e foarte pacatos 0 ma-
lulil ascunde maT tot. Dar cá e mare, se
vede dupA multimea Evreilor ce se grama
desc A. se suie pe corabie.
De aid Nistrul se infundä in pAmintul
basarabean, facind o mulpme de coturY mart
care taie necontenit vederea. Cea d'intiiil
oprire, care e 0 cea din urmA a ealatorieT
eBenderiulu12, e la Vadul-lui-Voda. Citeva
carute in margenea riuluT 0 birje pacatoase,
asupra carora se aruncä toti aceT cari nu
a§teapa vaporul spre Bender, ci merg la
ChiOnal. NoT dol, dupsa. tocmeala ce am
avut cu d. Urr, lu6m singurT o trasura,
iar cellaltI se ingramAdesc jidove§te cite
rse-rpte, in biete bri§t1, carucioare i ha-
1031 7

www.dacoromanica.ro
 98
DE LA SOROCA LA VADUL LUI-VQDX
Afanastirea Saharneni.
www.dacoromanica.ro
 TINUTUL SOFIOCEI 99

rabale pe care trebuie sa le urce la deal

exemplarele cele mai nenorocite din speta
cailor.
Adio User, adio amiralule ! Poate in veci
nu voiii mai cgatori in a parohodul, tau de
treized §i. cind de ani I Adio Ivanusca cu
cgmasa rosie, care mi-ai adus asa de bun
bors si asa de bune pirjoale ! Adio, tu ostas
impäratesc, credincios §i viteaz, care te-aI
luptat cu dapantii, la Chisinaii! SA null
dea Dumnezeul parintilor tal sa-'1 vezi aiu-
rea ! Crestinul cel mai fail, goiul cel mai
hapsin, puratul cel mai aplecat spre cari-
caturi tot e mai bun decit micul drac galben...

www.dacoromanica.ro
 CAP. 1V.

TINUTUL CHpNAULUT

www.dacoromanica.ro
 x. Spre Chi§ináa.
Drumul spre Chi§inail tine vre-o doua
ceasurl. E un urcu§ necontenit, o ratacire
indelunga printr'o tara de lut scormonit.
Lucrul cimpuldi e mult mai rail aid decit
in partile fericite ale SoroceT. LocuitoriT
sunt maT rani; padurile lipsesc. Am trecut
printr'un singur sat, Bude§tii. Ii impodobe§te
o stralucita rerdinta a boierului,, care a
ispravito ruinindu-se i o tine pustie §i pina
astazI, o casa, de piatra, larga i impodo-
bita ca la ChiináiI. Acest om luxos se chiama
Costita. Poate sà fie un Romin. S'ar §i in-
telege mal mor un gust ca acesta.
Numele satulul mi-1 spune un baieo§,
Moldovean dupa graitI, fata §i imbracaminte
(poarta caciula). Dincolo de casa liii Costita,
pe un tap§an de iarba verde sta o nevasta.'
cu fata ei §i dol baiati toti frumo§i,
oache§i, cu privirile limpezi i bune.
E departe Chi§inaul?
Nu ma de departe, dupa dealul ceala.

www.dacoromanica.ro
104 SPRE CHISINAt

4;1!

1.-

Romin din satele BasarabieT.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CHISINAULUI 105

VIVI fi ducind pe jos acolo?

Cum nu! Da d-voastra de pe unde,
Moldoveni?
Da, Moldoveni din Bucovina §i din
Moldova.
A§a., inteleg. Da pe la d-voastra a
plouat ? Ca, vezY, aid n'a maI cazut ploaie
din postul mare.
*i aid sint Moldoveni, ap cum ati fost
din vechile timpurt Pat multamiti. Au
párnint. N l supara nimeni. Cirmuirea cere
putin ca sa nu faca nimic. Doar cite un
razboiii care secera fecioril.

Ostrovul.

Si ma gindesc la cellalt pamint moldo-

venesc smuls, la Bucovina, la satele el ro-
mane§d, in griul carora s'ail amestecat Nemt-iI,
s'a samanat neghina pierthtoare a ,Rute-

www.dacoromanica.ro
106 SPRE CH15INA1J

nilor. Aud plingerea pentru birurile teriT, pen tru

birurile comunelor, pentru vinzarT, pentru tre-
cerea drumurilor, pentru orisice. Vad norul
de lacuste evreiesd aruncate asupra oame-
nilor cu mintea nepregatita pentru ráfuelY
si socotelT prea multe. imT amintesc de
vornicul evreil, de consiliul comunal evreil,
de medicul, de moasa, de avocatul, de func-
tionarul, evreT ; pe cind aid un pristav ro-
min st6. in satul fail nici-un amestec evreiesc.
imi daU sarna ca. aid camata nu striveste
ca dincolo si ca., oricit de greil ar apiasa
proprietarul grec, armean, rus, polon, emol-
dovean,, el nu intrece pe marele mosier
evreil de dincolo.
De unde ar iesi ca. o administratie scan-
dalos de rea, o administratie nula poate fi
in unele imprejur Ar1 maT prielnirá decit o
administratie prea bunA. Aceasta ajuta. g ci-
vilisatia,, impune formele si aparentele, dar
nu e oare ceva mal innalt decit dinsele des-
voltarea fireascd a unuT popor, care nu se
poate pripi f Ara a-I ucide, cum nu se poate
deschide mugurul fard sa piara frunza si
nu se poate räsfira bobocul farä a ofili
floarea ?

Birjarul luT User nu poate fi decit Evrell,

si un Ovreias mic, slab, nervos, infAsurat

www.dacoromanica.ro
TINUTUL CIII5INAULUi 107

din deal.
C5,343,
www.dacoromanica.ro
108 SPRE CHISINAt

in haine ce par luate din gunoiti ; perciunl rani

II tremura supt §a pca soioasä. Abia poate sä
mine bietele doua drigle slabe, care, dacA
ar avea glas de plingere ca alte dobitoace,
ar geme supt loviturile de harapnic, care le
mi§ca din loc in loc.
Din gura lul iese insä, pe jidovqte, spuse
care te fac sa-1 tot intrebt
Se intoarce de-odath. spre noI §i. zice:
La Ungheni all omorit un purat, pu-
ratul care avea mo0a. Teranil aU voit s'o
imparta. El a ieqit cu slugile. 5i 1-ati ucis.
Fli§chT, fli§ch1 cu biciusca. Evreul i0 pleaca
apoT capul §i intoarce iara§1 spre nol fata
1u1 stoarsa, hamesitA, cu parul rar, atirnindu-1
in neregula.
Asta este sfir§itul lumit Atund se vor
omori oarnenil unul pe altul. Zice la noT,
la cartea Sefer, ca vor fi zile rele pentru
EvreI, II vor omori §i. va curge singe mult.
Atunci va fi sfirqitul lumil. Si tot ce zice
in cartea luI Sefer e adevarat. 01, oi!
Perciunil slabanogT tremurA in vintul rece
al serif. Iaras1 citeva bice cumplite cad pe
spinarile ascutite ale cailor. Träsura trece
huruind pe un podet, supt care broatele
cinta laudele Biculul, care e Dimbovita Chi-
§inaulu1. In fata, urcindu-se la deal se z6.-

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL C1115INAULUI
väzut din mahalale.
F:J.

7.
-;*
cca

109
www.dacoromanica.ro
110 CH1$1NAUL

re§te un amestec sur, cu turnurI albe, care

e capitala Basarabiet Am ajuns.
2. Chi§inául.
Deocamdata-mI daU samt ca. o strada
largd, lungä de nu-I vezi capatul, se des-
fo§ura drept innainte, printre cásute urite.
Strada nu e pavata cum trebuie §i brica
EvreuluI tremuth pe caldarirnul neregulat.
Felinarele de- gaz nu sint aprinse fiind&
sus CraiU-Noil straluce§te,intre multe altele
§i pentru a lumina Chi§inaul.
Cotim in dreapta a§a de bine, incit ne-
merim asupra unel carute care vine din sus.
Strada cea noua e cea d'intaiti intre stra-
dele ChiinàuluI, marea Alexandrovscaia in-
saV, strada impAratuluI Alexandru. E des-
partita in dou6. printr'o aleie i are o lar-
gime neobilnuitä.
Aceasta face rnultä vreme singura eT fru-
museta. Casele ce se \Id, de §i au in parte
doua rindurl §i sint destul de marl unele din
ele, naii nimic deosebit sati macar plácut
in ele. Dar de la casele risipite §i joase
ale until sat s'a ajuns la un tirg bunirr.
Aid felinarele lumineazn.. E cel d'intaiii pas
spre maI bine.
Deodatt lumina electricá scoate la iveala.

www.dacoromanica.ro
TINUTUL CI-ILSINAULU1 111

....1K4/=-.4- ,.-4,,,.. 1-01W1

r tbuturom t'afte
o
i

I r..
il ..-7-df".7.;'''' I'l

playmSmo lflIflNli
1.1
41110

'1 !fpUlfillIP.1....in a
. ',. i: &441abi awards
it-A,' k -z-44:4
4w
!-' , '..)

., ..e.....1.,,_.
r
4 ril"11 sil.M.1 ,
1.2

..- .

Pasagiul din Chisindn.

www.dacoromanica.ro
1.12 CH1SINAUL

cu limpeziciune un cartier de palate albe,

de mart cla"JirI ale negustorilor. Vitrine
scinteie de o parte si de alta. innainte e o
mare gradina, o biserica spatioath in fundul
el si un turn cu ceasornicul luminat. Aid e
centrul, un centru frumos.
IarasT felinare cu gaz, si cotim la dreapta,
intr'un bulevard intunecos. Bietul birjar evreil,
zapacit de stralucitele echipage ce ail ti ecut
strigind pe ling a. dinsul, se opreste la otelul
ce ni fusese recomandat : Otelul de Svitera,
sau e sviterscaia gostinita D .
innainte de a merge prin oras intram in
restaurant. E ma de bine tinut in acest mare
otel, incit ne rus'inam de biata noastra im-
bracaminte de pe drum. La o math ieati
prinzul un domn blond si douá domnirare,
care par Armence. Si numele proprietarulul,
Muracov, suna. armeneste. Armenil moldoveni
si altil, veniti pe urma, ail jucat si joaca un
mare rol in viata economica basarabeana.
Mosii marl sint ale lor, si ei ail milioane in
mina.
Cer (ham and eggs', pronuntind cum
se scrie, ca S. fiii inteles masi bine. Aceasta
pune pe gindurl pe chelneff.
Haman, hamin, aceasta e evreieste.
E ca vechia vorba esibolet), care se cerea
de catre EvreI Cananeilor, ca sa se vada

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CH151NiULUI 1.13

dacá sint strainl §i trebuie uciO. Banuiala ca

am fi Eyre a trecut o clipa pe lingl nol.
Mai ti'l? poate ca ar fi de ajuns ca sa ni
se arate up. Asemenea lucrurT se pot critica.,
dar se pot 0 intelege. Liberalil Americani, oa-
menT /Ara prejudecatI nu-1 a§a ? nu pri-
mesc pe negri in unele restaurante maT suptiri.
Ca sa ne dovedim cre§tinT bunl, cerem 0
cotlete de porc.
Dam o raita chiar atunci seara prin cen-
tru, unde pravaliile cele marT nu s'ati inchis
inca. Argintariile sint foarte bogate : un E-
yre"' din Otac, pe Nistru, care poarta numele,
rusesc, de Atatchi, vinde frumoase colane de
placi de argint, lucrate mai mult saU maT
putin in Caucas, dar care poarta hangere 0
litere care amintesc aceasta tara. Caucasiane
mal vreati sa fie minere de umbrela, con-
deie 0 cite altele. Daca arata cineva indo-
jell asupra adevarulul 0 a pretulul, Atatchi
se jura in tot felul §i se arata gata sa pla-
teasca sute 0 miT de ruble daca a mintit.
Vinde §i in Romania, la Ia§l, altor Evrel,
schimba bani austriaci foarte bucuros 0 se
pricepe a-§'1 scoate la sfir0t tot pretul luT.
V orbe§te biniwr romane§te, qi e un tip inte-
resant.
Intram apoT intr'o papetarie ca sa cum-
param frumoasele vederT din Basarabia pe
1031 8

www.dacoromanica.ro
114 CHI.51Nikut.

Suborn].

Si

Gimnasiul de bdieti din ChiOndu.

www.dacoromanica.ro
 T1NUTUL CHI$1NAULUI 115

care le-a editat firma Wolkenberg, un alt

papetier evrell, asezat chiar linga otelul nos-
tru. Vinzatorul e un Ovreias strins in umerl.
Si el rupe moldoveneste si, aflind de unde
sintem, pune o suma de intrebarI ca acestea :
La vol sint Jidanl?
Nu la vol, ci la dumneavoastra.
La vol, la dumneavoastra sZnt Jidanl?
Dar unde nu sint? Crezl cã in rait-"'
nu sint !
Si ce fac el acolo ? Ce drepturl ail?
Multe.
Macar dreptul de a trai, pe care nu-1
avetl aid, intregeste d. Flondor.
Asa? Ell vreati sa merg undeva, ori-
unde, in America. Aid nu-1 cistig.
Apol, mal gindindu-se...
Si vol din Moldova ce ziceti de ce este
pe aid?
Nu vol, dumneavoastra.
Dumneavoastra, etc.
Nol nu zicem nimica.
Se poate? Ell am auzit ca vine Mol-
dova aid cu oaste moldoveneasca.
D-ta-1 fi auzit; nol nu.
E neasteptat sail auzl cele mal nebune
si nesocotite visurl spuse, de frica maceluri-
lor ca acel de daunazi, prin gura acestul
biet baietan cu mintea slabä si neluminata!

www.dacoromanica.ro
116 CHISINAUL

Pe strada se mi§ca multa lume, cuprinzind

tot trotuarul din dreapta, innaintea dugheni-
nilor scinteietoare. Multi sint Evrei §i Evreice,.
foarte &q.t. Citiva functional-I cu familiile.
Studenti in uniforme. Tined intelectuali cu
plete lungi, gulere ridicate, cautaturi intu-
necate. Ofiteri stall razimati de parete, foarte
cocheti in uniformele lor perfect tinute.
Se aud adesea, cu toata frica de prigonirt
si ura de care sint incuraja0 Evreii, accen-
tele cintatoare, jalnice ale jargonulul evreo-
german : evuass, g ni§tu, (was, nicht) 41 suna
din cind in cind la ureche. Cei mai multi insk
toff cre§tinii i unii Evrei carturari, eman-
cipati, trecuti prin Universitatile Rusiei, vor-
besc ruselte. Nici-un cuvint romanesc, pre-
cum mai nici-odata n'auzi, chiar din partea
Rominilor, un cuvint romanesc pe stradele
Cern autului.

Lipsa de cultura a pastrat a§a de roma-

ne§ti satele. Cei ce fac §coala rusqte incep
insa a vorbi ca baiatul de la Dinauti, un fel
de graiil ruso-romanesc, precum graiul Evrei-
lor de aid e germano-rusesc. Cine trece la
egimnasiul intiiil sail la egimnasiul al doilea,
din ChiOnail, la seminariul din acela0 ora§,
la institute 0 orfelinate, acela pierde pe in-
cetul tot simtul pentru limba. La Universi-

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CI1l1NAULUI 117

tate, care nici nu se afla in Basarabia, ci la

Odesa, chiar la Moscova, la Petersburg, in-
strainarea merge mal departe. antelighen-
tul, e Rus ca limba, cu toate ca de un timp
incepe a se recunoa§te nationalice§te ca Ro-
min. Cind alti studenti neru§I, Finlandesil de
pilda, II cer s'a spuie ceva despre limba,
datinile, trecutul poporulul sàIi, bietul Wiat
se simte foarte incurcat, cacl, de fapt, nu
§tie nimic din ce-a §tiut i nici ceva flOU cu
privire la aT saT, cel ce i-ati dat trupul in
care se salasluie§te acum sufletul strain.
MaT §til? poate Ca tinarul oache§ care ce-
tia in librarie cartI ruse§ti, cu caciula de as-
trahan pe cap (in April) 0 cu palton blanit
cu astrahan in spate, era un Romin de a-
ce§tia. Dar poate si un Armean, un Grec,
un Rus, un Polon, un Bulgar, un Evreii, toate
neamurl foarte bine represintate in aceasta
Basarabie cu orarle §i tirgurile de mosaic.
Aveam o cuno§tinta aid, pe avocatul G...,
care a fost §i prin Bucure§t1 pentru all gasi
spita neamulul. De la el a§teptam indrep-
tarl si sfaturl. Se intimpla insä c. e ple-
cat fAra soroc. MA gindisem iara§1 la archi-
varul Halipa, care a tipArit douft volume
groase de acte, uncle romAne§tI, cu pri-
vire la trecutul Basarabiel, dar nimeni nu-I

www.dacoromanica.ro
1.18 CHISINA UL

poate da de capat. Orice gind de a pa-

trunde in Archiva Senatorilor, unde se pas-
treaza toate hirtiile administratiel rusestl la
nol, in anil 1806-12, trebuie parasir. De
alminterea nicl nu maI am vreme, si tovarasul
miei.i, din parte-i, se gateste de plecare pen-
tru mine, Lunl. Ne vom multami deci sa cu-
treier5m ora0i1 cu un isvocic.
in otel sint si Rominl ; una din scrisorile
ce ateapta. in cutie e din Romania si are
adresa until Dragornir, din familia actorulul
de la Iasl, poate. A doua zi am auzit vor-
bindu-se romaneste, asa si asa, de dol domni
in vrista, pe terasa otelulul. Incolo insa, par
a fi nurnal straini. TotI umbla foarte maret,
chiar i un mo§neag plesuv, care are un cu-
cuiil mare, ca un nasture, drept in virful go-
liciunil capulul sail. Femeile, toate pudrate,
fosnesc din rochil de matasa. Ma gindesc la
echipajele de o innalta §i scumpa eleganta,
trase de cal foco§1, care aii fulgerat pe Iinga
birja nenorocituluI ce ne-a adus aid. Am
vazut si rochil de dantele tirite prin praful
stradelor. Aicl ne-ail intrecut.
E interesant si personalul otelulul svite-
rian, stdpinit de un Armean. Portarul cu fa-
vorite lungl negre e un Polon din Came-
nita Podoliel, si e foarte bucuros Ca' d. Flon-

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CHISINAULUI 119

dor II poate vorbi in limba lul. Femeia de

la ocla1 e Moldoveancd, nu din Chisinaii, ci
t de afara I , de la un sat. Cutare chelner oie
bine moldoveneste, altul maT putin ; mulct,
de loc. DumnezeU i ae ce-or fi fiind aces-
tia : par RuO, dar de aiurea decit din Ba-
sarabia.
Despre otel trebuie sa spun a doresc la-
0114 cu spurcatele-1 tainite jidovqt1, unul
asa de bun, de bine orinduit i servit, de
ieften i de elegant ca acesta. i nu e sin-
gurul otel de tintliul rang, in Chisinaii. Cu
mal putin de cinci leT pe zi are cineva o
odaie care nu lasa nimic de dorit.
De mult n'am avut o noapte aa de li-
nioitä ca aceasta...
Ma trezesc in cintecele salbatece, de raz-
boiii, durere i moarte, ale soldatilor, Mus-
calilor, ce trec pe bulevard. Corul lor ra-
suna, prevest tor de tulburaei i varsar1 de
singe, pare ca, in acest ora§ unde 80.000
de Jidani stau in calea a 40.000 de crqtini
cari nu se vor putea impka nicTodatd cu fiinta
0 ci§tigul acestor enecredincios1,.
hvocicul din ChisinaU are palarie nalta
cenusie, mantà de aceias1 coloare cu cloud
rindurI de nasturl arginth la spate 0 o cin-
www.dacoromanica.ro
120 CHI$1NAUL

gAtoare de piele cu alamurT. Trasura luT e

joasa, foarte usoara, dar destul de larga ca
sa poata cuprinde comod doT oamenT. De
cele maT multe orl e un singur cal. La EvreY,
el e destul de pa:caws, pe cind caiT cresti-
nilor, RusT sa MolclovenT, marl, grasT, plinT
de foc si de avint, sint neintrecup ca fru-
rnuseç i iuteala. tIsvocicul,, de alminterea,
nu-1 lasd nici-odath sa mearga in voia lor
nici nu-T croieste jidoveste cu biciul. Abia
daca-T atinge cu stircul ; incolo, el IT indeamna
printr'o hdtuire dibace la fiece clipd. NicT-
unul nu vrea sa se lase intrecut de altul,
un drum la gara e o adevárata intrecere, in
care si caiT par a simti ca e o datorie de
cinste sa nu ramiie in urma, cit se mai poate.
Drumul acesta la gara e foarte putin pla-
tit cu o jumatate de rubla (vre un leü i 25
de banT). Oara in oras e numaT 6o de co-
peici. Tarifele se \rad pe toate trdsurile, i pe
spatele birjaruluT atirnd un patrat de metal
cu numarul luT. Ceia ce nu impiedeca pe
isvocie de a-sT cerca norocul in sama mus-
teriuluT. Mai ales daca acesta i-a dat Inca
de la inceput prea mult.
intr'o astfel de birjd vedem dimineata car-
tierele functionaresti i militare, care alcd-
tuiesc ded un al patrulea oras, cel

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CHISINAULUI 121

maY frumos din toate. Unele case sint mici,

acoperite cu olane ro§il, umflate, dupa moda
anilor 1830-40, cind ail fost zidite, pe vre-
mea cind poetul Pu§chin, care §i-a aflat sfir-
situl
, intr'un duel aice, facea farmecul caselor
primitoare din Chi§indil 0 Costachi Negruzzi
al nostru se intilnia poate cu dinsul. Felul
de cladire nu samana cu acela obi§nuit la
not Fatada caseY prive§te totdeauna strada
§i de-asupra url de intrare se bolte§te adesea
un pridvor pe stilpI. Coloarea nu e nicl-
odata alta decit cea alba. Aproape nu maY
intilne§tY locuinte care sall aminteasca vechiul
tip de casa boiereasca, ce a trebuit sa existe
totu§l, pina pe la jumatatea veaculul trecut
0 aid ca in toata aceasta tara.
Stradele sint desavirsit drepte, taiate geo-
metric. Basarabeanul s'a deprins a§a de mult
cu aceste orar facute, iar nu nascute, incit
orIce insu0re a Bucure§tilor dispare pentru
ei innaintea cusurulul hotaritor al ulitelor
inguste 0 strimbe. La capat, se vad copacl
aliniati §i un petec de albastru pe care-I
pa teaza insa colbul navalnic cu care necon-
tenit se joaca vIntul, ridicindu-1 de pe acele
strade unde e gros de un deget. inteo mica'
parte din ora§ sint trotoare pe margine 0
lespezi la mijloc. De cele maI multe oil, al
§osea, care e stralnica, sail macadam buni§or.

www.dacoromanica.ro
122 CHISINAUL

Strada. CeMrala.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CIIISINAULUI 123

Pentru un ora§ a§a de mare, capitala unel

gubernil de 2 .000.000 de locuitorl, mal cit
o treime din Romania, se poate crede ca e
prea putin.
Unele maidane neingradite ati plantatiI
rail tinute. Multe gradinl inssa pot sluji drept
model, 0 in toate partile dal numai de grá-
dint Ba am väzut un petec din strada in-
gradit pentru ca sá se samene in el iarba
0 sá se sadeasca pomi. Pretutindene se in-
cearca. bulevarde.

Chi§inäul e un ora§ bisericos. Prin toate

partile, pe jos 0 in trAsurl, vezl preotil che-
matt pentru deosebite pricini la Mitropolitul-
exarh al taril, care e astäzi un Rus. El se
infAti§eaza neobi§nuit pentru nol : palarie
neagra, tare sail moale, fara margenl marl,
un lung anteriii de coloare cenu§ie, panta-
lonl cari se vad dedesupt. Poara párul im-
pletit in coada sati rásfirat in vice neunse,
care fine sälbatec. Pe piept ii atirna o cruce
argintie prinsa cu un lant de grumaz. Merg
fail, rapede §i nu fac nicl-o impresie de
demnitate cucernica, in alergaturile acestea
ale lor.
Bisericile sint multe, din toate stilurile.
Una pare a-§l aduce aminte de cladirile mol-
dovene01, dar, cind te uitl bine, vezi ca. are,

www.dacoromanica.ro
124 CHISINAUL

in litere de aur, o inscriptie polona. Altele

au tot felul de umflaturl, turnulete, copere-
minte verzI. Am vazut chiar un paraclis, la
coala de fete, care era sapat in piatra, cu

Biserica Soborului din Chiiria.ii (dupe: Romstorfer).

o deosebita ingrijire. Cul ii place stilul mus-

calesc poate sa 16 admire : oricum, sint mall,
curate si. bine incunjurate.
Multe cladief publice mArete. Tribunal, pa-
lat .al guvernulul, doua gimnasil de baietI,
gimnasiu de fete, §coala eparchiala de fete,
urcata sus, cu o cupola de biserica, in dru-
mul spre gara, orfelinat al nobililor, club al
nobilimii,fundatia batrinuldi Bal§, mort
acum vre-o cincisprezece ani, museii, care se
clade§te in stil maur cu briul de smalt. Se
vede ca. imparatia aceasta nemargenita a vrut
sail vadeasca, prin aceste enorme mase de

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CHIINAULUi 125

piatra puterea si trainicia ei, pe care nimic

nu le poate zgudui, i prin gospodaria cu
care sint tinute, disciplina ei ostaseasca, in-
trodusä in toate. are cá rasufli greil cind

A
oSf.J- - L..
l'
;
.41:1110,16.1111641.11laili
I =1

---- ?1.IFSEsaW.AG,...vaiita.--
Biserica Zufliscaia din Chisinaal.

vezi aceste uriase façade de piatra alba' care

apasa i pamintul i sufletele Gicesti o tern-
nita dupa acele imprejmuiri totdeauna inchise,
dupa acele ul lacatuite, dupa acele feresti
moarte. Pare ca acea pajure de sus sta sat
infiga ghiarele 1 in inima ta. Ceia ce s'ar
potrivi aiurea, in orw marl, de o potrivá de
monumentale i de curate, uimeste i inspai-
rninta aici, mai mult decit cistiga.

www.dacoromanica.ro
126 CHIsiNiur,

Nici vorba de o potrivire cu obiceiurile sari

gusturile noastre. Totul e ca la Petersburg
0 Moscova. Cine nu 0-a deprins ochil tre-
buie sa simta o mirare desplacuta vazind
unele turnurl de path, unele biserici a§a de
urit impleticite i inzorzonate.
0 strälucire, o bogatie salbateca se des-
face din ele.
Nu prea \Tad case mail ale particularilor,
de 0 boierimea sea destula vrerne in Chi-
Oriati, iarna, pentru petrecerl mal ales. Nu-
maY intr'o mare cash. cu doua rindurT, de-
asupra careia fluturh. steagul alb-ro§-albas-
tru, mi se spune ch. ar locui un mare
bogata§. UniT proprietarY stall pe la mo§i'l,
cantindu-le singutl, sari ph.strindull macar
casa, gradina, via. Altil bkiuiesc prin Pe-
tersburg. Sint §i putinl, cad Armenil 0
Evreil imbogatitY, ba chiar cutare Rus saii
Polon, om modern de afacerY, nu pot intra
in socoteala.
5i e grozav acest lucru ca aid nu poate
fi vorba in nici-un alt strat decit terani4 de
o viata romaneasca, orlcit de slaba. Negus-
tot-if, citl sint, a intelighentia 1 , destul de multh.
la numar, boierirnea aproape toata, sint rusi-
ficatl. Aid sh. te fere§tI de a cerceta pe
.

cineva acasä, nu numaT pentru ca prin aceasta

potI sa-1 puT rail cu politia ruseasca, dar 0

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CHISINAULIJI 127

pentru ca n'al ce vorbi cu el. Graiul lul va fi

irnpestritat salbatec CU vorbe ruse§tY, frantu-
zetl, nerntqtT. El nu te va intelege i tu nu-1
vel intelege. Idealele tale nu sint ale lul ; pre-
cum nu e nicl-o carte romaneasca la Biblioteca
publica, nici in libraril, ap nu o ve'l afta nici la
purtatorii celor mal bune nume romanqt1. El
se simt bine; in §coala ati invatat cà sint
Slavi, Ca limba cmoldoveneascä s e o limba
slava, ea' Moldova a fost o umila provincie
turceasca, foarte barbara, ca Romania de astazY
e o nimica toata i ca in ea nici nu se vor-
be§te e moldovene§tes , ci o limba ameste-
cata cu frantuzisrne, pe care Basarabeanul
n'o poate intelege. Maretia rolulul che-
§_i_

maril Rusiel le strive§te sufletele. ApoI fie-

care se craseste bine. Preotul e foarte bine
privit §i are veniturI frumoase ; de ce n'ar
cinta i ceti numal slovene§te in biserica ?
Functionarul poate ajunge i ministru ple-
nipotentiar, ca Onu de la Atena ; unde-1 pot
da Rominii a§a ceva ? Boierul are privilegii
de clasa, §i in Romania ele ati fost de mult
inlaturate. cTinarul generos din Universi-
tatI se ginde§te mai mult la chestia sociala
in toata lumea, la nedreptatea ce sufar ceI
&Arad, ce mid fara deosebire de neam.
Altil, ca bietul Sittil, ea Buzeseul, autorul nue
carp frumoase despre anticitatea greaca, in-

www.dacoromanica.ro
128 CHISINAUL

teleg bine ca o situatie la Petersburg e lu-

cru frumos, 0 ei scriu ruse§te, numal ruse§te,
ba poate nici n'ar putea scrie romane§te.
Nu vorbi nimic acestor oamenl ; el ail ajuns
prea strainl de tine.
Totu§I sint legaturI de familie 0 leg-Mut-I
de interese cu Moldova, chiar cu Bucurqtil.
Se fac cath.toril, dar nu se vede de la noI
decit raul. Fire§te Ca Bucure0i1 nu se pot
compara cu stralucita Odesa, dar cit de mutt
te doare cind ti-o spune un Romin, care
nu mal are nici fata, nici de multe orl graiul
RominuluI ! Si in ace1ea0 cercurl cu el se
invirte i Germanul din colonil, al cal-0 tata
chiar a stat in Rusia de prin 1812, dar care
e nascut din mama germana, si-a luat o Ger-
mana de sotie, vorbqte perfect nemte§te,
fiindca, zice el, ca functionar rus, e climba
sa, 0 are de sigur acast la locul de cinste
clasiciI GermanieT, din cari se soarbe fru-
museta §i intelepciune.
De fapt, Basarabeni nationali§tI sint numal
aceia cari ail trecut la noT din deosebite
pricini. Astfel, d. B. P. Hasdeil, nascut in
partite HotinuluI, dintr'o veche 0 vestita fa-
milie romaneasca, in care s'a amestecat insä
prin casatoril un covir0tor singe strain, e
un mare du§man al Rusiel i lumea vede
in d-sa de mult timp un represintant al

www.dacoromanica.ro
 T1NUTUL C111.51NAULUI 129

irominismulul,. Daca ace§tl RominI din Ba-

sarabia ar face, cu toata prudenta care
poate sa impiedece o nenorocire, acasa la
el a suta parte din ce zic la nol, lucrurile
ar avea pentru neam o alfa fata dincolo de
Prut.
Aceasta Mx% &á am de gind a supara
anumite persoane, ci numal ca o marturi-
sire de adevar.
Dar Evreil va zice cineva ? Aceia pe cari
i ati ucis acum citeva lunT, aceia pe cari-I
ameninta un noui mAcel?
Putinl vor crede ca in ChiOnati Evreil se
simt maY putin decit aiurea. Va fi fiind
undeva §i aid o mahala evreiasca, cu cri0ne
eftene (vino i pivo,, insä nu rachiU !),
cu pravalil de nimica toata, cu sarAcie, mur-
darie §i salbâtacie. Dar aceste partY nu se
vad. 5i nu se prea vad nicl locuitoril lor
pe stradele maT mult umblate. Doar dacA vor
fi fiind multi in plata murdara, cu lAratcl
de lemn urite.
El nu se ascund, dar se pare a aid pri-
vigherea adruinistratiel i asprul regim mili-
täresc al Capitalel i-au mal cioplit. Pe A1exan3
drovscaia, in care e strins tot negotul se
poate zice cu adevArat : tot, daca veT ur-
mari firmele de c magazine de stofe §i haine,
1031 9

www.dacoromanica.ro
1.30 CH1$INAUL

(sucnoiu), de papetarie, librarie, argintäde,

de bacanie, de pitárie, q. a., vei gasi al de
t Grolsman a (Grossman, pronuntat evreie§te),
tVeIsman, (Weissmann, mijderea), Grob-
drucii, (Grobdruck) 0 cite multe de acest
fel. insa ace0ia sint Evrel cari, de 0 intre el
vorbesc dialectul, aU luat haina vremilor
noastre, tii-1 ruse§te bine, ba chiar fran-
tuze0e ca la Wolkendorf, unde §i mu-
§tedil aristocratici intrebuinteaza aceasta limbt
e aleasa. 0 nu chiama asupra lor despre-
tul 0 ura prin infati§area lor chiar.
Dar, bogatl §i saracT, la un loc, el fac, mi se
spune, vre-o 80.000 din 1 20.000 de locuitorT
al Chi0nAu1uI. Cam proportia de la IV, unde
Jidovimea se vede insa cu mult mai mult
i unde pe departe nu este viata vioaie de
aid, strinsa in citeva strade largi, pe cind
dincolo ea se risipqte prin multele stradite
singuratece ale partilor cre§tine. 80.000 de
EvreI, dintre cari doar 3.000 sà faca vre-un
mqtequg saU vre-un negot cu rostul lul, pe
cind cellala umbra. cu qoalcia pentru a stoarce
1

copeica prin care, fall munca, sa-§1 poata

tid zilele orkit de pacatos. Aqa zice Cru-
rvan.
Cine e Crurvan, §tie sail spuie mice
om din Basarabia. tE cunoscut §i ... in An-
glia*, mi-a spus proprietarul din trenul spre

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CHISINAULUI 131

Ba Iti; «cum de nu-1 §til d-ta?, «Domnul Cru-

§evan , cum i se spune, merita sa fie cunoscut,
cad el e redactorul vestitesi fol sBesarabet,,
care a .intetit pentru varsarile de singe din
ChiOnati. Tot poporul cetia sBesarabetul,,

Muscall la camp.

adeca poporul de lucratod din tirguri, care

§tie ruse§te fiindca a trecut prin co11; I-am
vazut i in mina until marinar din vaporul
rusesc pe Dui-are, care n'a vrut cu nici-un
pre sa-M1 vinda foaia. Crurvan e sMol-
dovean,, 0 el a 0 scris un articol «Doina,
in care plinge asupra mortiI poporulul nostru.
Dar, altfel, el e Rus, gazetar rus. Menirea_
lul e sa predice lupte impotriva Evreimii,
www.dacoromanica.ro
1.32 CIITINAUL

aceasta insa in a§a fel, incit sa fie impacata

§i censura. iDaca-1 intrebi#, mi se spune,
tel thspunde ca n'are nimic cu Evreil, 01
el iubqte pe Evrei#. Si acela0 adauga :
tEl e cam nebun ; §titi.
Cum am ajuns la Chi§inati, m'am gind.t
sa ieaUt Besarabetul # . Tocmal se vind pe Ale-
xandrovscaia gazetele, de ni§te hamali greoi
cu §apdi, Ru§1 cari §tiU §i ceva moldove-
neste. AU ziare din Chiev, din Odesa, din
aceasta tIujno-Rossiia#, din aceasta Rusie
de-jos, in care intra §i gubernia Basara-
biel. «Besarabetul# pare ca-1 fad la unul,
dar, dnd il cer, mi se ofera alta foaie,
cDrugii# . N'o primesc, intre altele §i pentru
ca mi s'a spus ca a cere alt ceva decit
eBesarabetul# , §i mal ales a refusa a Besara-
betulv face pe cineva banuit ca ar fi Evreil.
cal, cum vezi, am tip evreiesc#, imi spunea
un domn, de neam polon, §i odata, trecind prin
ChiOnati, un vinzator imi intinde a Besara-
betul# , pe care n'am vrut sa-1 cumpar. El
bine, o doamna la spatele mele a strigat
vinzatoruldi: Cum 41 vine sa vinzl a Besa-
rabetul# la Jidani; e doar o foaie pentru cre--
tinI). DecT, pentru aceste motive, eil nu
vreaU altä gazeta decit e Besarabetuh. Dar
vinthtorul se tine dupa mine §i imi spune
staruitor ca (Besarabetul# nu maI este acum

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CIIISINAULUI 133

al luI Crurvan, ci a ramas in minile altuia,

ca. «Drugii, e acum efoaia cea buna,. Ma
incredintez deci, i o cumpar.
E o gazetä mare, tiparita pe o hirtie lu-
cioasa §i. moale. Incepe cu anunciurI §i are
foaia din urma plinä de anunciurl. Foarte
multe telegrame, poate de inprumut. Stirl
despre chotare,, despre razboiii. Pe pagina
a doua, un lung articol tiparit cu slove marl:
acela va fi cuprinzind propaganda antisemita.
Pe pagina a treia, .tirl marunte, serbarea
aniversarisi Imparátesel la ChiOna5 §i altele.
Noutati basarabene, dupa scrisorT : la Ho-
tin, de pilda, un teatru de amatorl a dat
doua piese ruseVi, pentru functionarl i ofi-
terI, cu succesul cel mal mare.
Cruievan a lost silit, se pare, ail schimba
titlul gazetel dupa tulburarile pe care ea
le-a stirnit. I s'a ingaduit sa scoata alta
foaie cu ace1a0 scop. Ura impotriva Evreilor
e a§a de raspindità, in adevar, incit uci-
ga0I sail schingiuitoril chiar a5 scapat la
judecata cu maT nimic. Multi era5 Moldo-
venI, de acel cari abia §ti5 ruse§te. Unul
din aparatoril lor ex officio, imi spunea ca'
prerdintele li-a cerut sa vorbeasca rusete.
Dar nu stim.
OrTcum stiti
, ,
!
Si el ail vorbit in a§a chip ruse§te, incit
www.dacoromanica.ro
134 CHISINAUL

presedintele si-a astupat urechile si i-a ru-

gat calduros sa urmeze innainte tot moldo-
veneste.
in propaganda aceasta antisemita este
insa si ceva positiv. Id si colo vel vedea,
in Chisinaii si in tirgurile basarabene, pa-
valioare pe care se ceteste numele (Besa-
rabetuldb. Sint magazine de consum ale
saracilor, cari el insiT aduc si vind ce li
trebuie. Ce se va izbuti pe aceasta cale,
nu se poate sti. Mi s'a spus ea' Evreil
sint gata sá distruga asemenea dughene,
läsind marfurile lor pe preturi neauzite de
ieftine.

Chisinaul e un mare centru militar. Tra-

sura se intoarce iute innapol dintr'o strada
unde intrase : in fund se \Tad soldatil ve-
nind. Merg in front desfasurat larg, cintind;
pustile marI fac cu adevarat un egard innalt
de sulitl)., Toata zarea e prinsa de multi-
2

mea miscatoare, strabatutá de fiorul baione-

telor. Si aceasta oaste, acestsi gMuscall,,
cum li se zice, si de Rus1, prin innaintarea
lor puternica. si greoaie apasa sufletul in
acelasl fel ca si marile clAdirl de piatrâ pe-
cetluite cu vulturul raschirat si, ca si la din-
sele, se amesteca o intiparire de salbatacie
ciudata, venita din locurl foarte depArtate.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CHISINAULUI 135

Barbarl navälitorl, multl, foarte multl, avind

Inca mal multi, mil de mil, miriade in urma,
par ca trec printre zidurl ciclopice §i mo-
numente de Faraonl, facute cu munca ro-
bilor 0 legate cu singele lor.
CasarmT in toate partile, musici care in-
cearca imnurl razboinice, ofited in grupe
stralucitoare, saU singuratecl, pe jos, in tra-
sud, pe velocipede. Aceasta Basarabie rail
ci§tigata e o tara bine pazita.
De la BaltI am telegrafiat la Bucure§tY
cerind sa mi se improspäteze banil, pe cari-I
platitl d-voastra, cel cari cetitl aceasta carte.
Sint trel zile de atunci 0 ma duc sa intreb
la poste-restante. Po§ta e o cladire neinca-
patoare 0 proasta. in zadar al cauta o im-
partire potrivita §i toate acele forme care
se obiruiesc in alte pártl. Functionarif in
uniforme §i jumatatl de uniforme stall, ca
la el acasa, linga ma§inile de socotit, care
se intrebuinteaza 0 nu fara motiv
foarte mult aid. In fata lor e numal o
masa lunga , goala. Trebuie st aiba o
mare dibacie ca sa indeplineasca bine, cu
asemenea datinl patriarhale, sarcina cores-
pondentil intinse a unul ora§ mare. Ba-
trinul de la fioste-restanle nu prea poate
ceti cu litere latine, §i-1 ajutam sa transcri't
www.dacoromanica.ro
136 C111.51NAUL

cu cirilice adresa uneT cartT postale venite

din IasT. Altfel, totl sint oamenT de omenie
si nu se supara daca li vorbestT cmoldo-
veneste
,
,.
Tovarasul mieui pleaca. spre casa, luind li-
nia care duce spre Apus, in doua ceasurT
si jumatate, la bariera tricolora de de-asupra
PrutuluT, la Unghent El duce cu sine o con-
vorbire variata si plina de interes, o mare
bucurie de a indatori si cunostintile de ru-
seste si de jidoveste care ni-ati slujit asa
de mult. in Nicu Flondor am cunoscut un
adevarat boier romin de rasa, care a luat
de la cultura austriaca numal elementele
care pot folosi neamuldi nostru.
E rindul mieti sa plec. Platesc odaia,
care e foarte ieftenä, si un comisionar rus,
care nu maT poate de mit-are ca nu pot vorbi
ruseste. in tren aflu cu desperare ca ... am
luat cheia odaiT mele cu mine. Conductorul,
care are aid §i atributil politienestl, e gata
insa sa o duca innapoT, si pecetluiesc cu
jumatate de carboava lagaduiala la
Am sosit la gara intr'o alergare nebuna.
Trasura mea a fost intrecuta de un cal alb,
mare, dar toate silintile altuT isvocic de a
intrece ail ramas zadarnice. Zburam ca yin-
tul. Am ajuns innainte cu un cap de cal.
www.dacoromanica.ro
trownpreer.. --marrryerprannemr."--1F.7pectr-xz-,7---
0

grinymIgnio 111IfINII.
,
.0.' _

atilhad-- 62;11041SY 111.

,
;°0 °, .

-="7,) "1-'4)

Podul de peste Prut la Unghenr.

Las
CO
4
www.dacoromanica.ro
138 CHI5INAUL

E o mare invalma0re in statie, unde poate

sa intre oricine, fail sail pl6teasca biletul
de peron. EvreY furnica in toate parOle, atinin-
du-se dupa gherfturT. Elevl in uniforma. In
fiecare colt a'l cite ceva de vazut. 0 familie
armeneasca se desparte de o ruda care ve-
nise din Armenia insa§1, judecind dupa ca-
ciula innaltä de astrahan 0 caftanul cel lung,
negru ce poarta ; saruta lung ni0e copil,
cari par sa fie aT lui, lasatT la ChiOnati, ca
sa umble la §coala. Un einovnic cu drept
de clasa intiia la tren iea cu dinsul un co-
pila§ blond, pe care nu-1 poate scoate destul
de rapede pe fereastra cind suna de plecare ;
0 mama care nu tie ce sa faca de frica ...
Ace0ia sint Ru0 adevaratt Rusoaica e 0
fata aceia batrina cu fata galbena 0 parul
gros, samanat cu fire tarl, albe, taiat scurt,
0 pe care o intoNlra§esc, ca domn*pare de
companie, doua tipurI albe, grase, blonde.
SoldatT incarca bagaje, plecind la lupta.
Sint bine gatitY ; unit aii §apcT ro§1, altiI
albe, pantalonT negri in cizme, sabia li atirna
de cingatoarea prinsa de git, peste tunica
de kaki verziii, lucios. Nu par sa aiba nici-
o teama 0 nicT-o durere ; merg mindru,
zvirlind din cale pe orkine 0 sfiindu-se
foarte putin de ofiteril lor chiar. Unit dintre
ace0ia aii legaturI negre la mineca ; de

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL CHISINAULU1 139

bratul unuia se tine o doamna batrina, in

rochie cernita. Mine va pleca poate §i fiul
cel mic spre locul unde se ucide.
Trenul pleacä in urale. i de aicT la fie-
care statie 'Ana' la Bender, vagoanele de
a treia clasa, intesate de soldatl, rasuna
de cintece, cintate altfel de fiecare, cintece
racnite maT mult, imnurl salbatece catre
moarte. Le auzim cu totil 0 facem, pe gindurl.

Din vagonul de clasa intiiii se coboarä un

domn 0 o doamna cari vorbesc romanqte.
N'am vreme sa fac cunoTtinta lor, care mi-
ar fi folositoare. El poara caciula de catifea
innalta 0 un lung pardesiii negru, care par
sa infati§eze aid eleganta ; e slab, vioill,
mindru. In vagon gäsesc o garafa goala.
Vagonul nu cuprinde acum decit un func-
tionar 0 un ofiter. Acesta pare sa mearga.
acolo unde se due soldatil cari se inchina
mortil. Un om urit, falcos, negru, cu oche-
laril pe nasul gros, strivit. innaintea luT merge
prin coridoare, fredonind cintece parisiene,
o domni§oara cu apucaturl desträbalate. E
dintre acelea care pregatesc, pentru mulct
dintre ofiteril bogatl 0 nobill, cari sint the-
map la rázboiti, drumul jertfel celel marl.

www.dacoromanica.ro
 CAP. V.

TINUTUL BENDERULUT SACJ TIGHINET.

www.dacoromanica.ro
 1. Spre Bender.
Drum printre casute gospodare§t1. Apo'l
foarte frumoase dealurI verzl. Bicul se ive§te
in fa§i'l late de argint, in mla§tin'i zdrentuite
§i prinse pe alocurea de buruienile noua.
MaT tirziii numal, ele se aduna intr'un singur
curs, frumos, lini§tit, care innainteaza catre
Nistru. Aici i se zice Gura Biculul.

.1 . - '. .. '.:1

.b.,1 /4(.1
I

rt
'-.

- - .C5P
eE :" ., .1

.. .. . . ''..
.

'.. R - I, .,... rl.''._. -- :. ,.. , ... L'. q_1,14....43. .d ' 0.

Cu carele.

Statil sint numal doua, Mirenil, sat de

raza.§1instarip, §i Bulboaca. in amindoua,
stall MoldovenT curati.

www.dacoromanica.ro
144 SPRE BENDER

Proprietarul din Bulboaca se suie in tren.

5i el merge la Bender. D. M. . . e ruda cu
un magistrat i un avocat din Rominia. A
facut studil de drept, cultiva via §i vinde
vinursi pe o scara larga, incercind s concu-
reze pe cele, foarte thspindite in Basarabia,
ale principelul Trubetcot E preledinte al
zems/ver, al tcomiteiului permanent), am zice,
din Bender, §i se duce acolo pentru a cloua
oara in aceasta zi. Fata blonda, cu barba
lunga : samara foarte bine a Rus, de §i
familia e neaparat greceascá.
Gura Biculdi pare ca se pierde intr'o
adincitura.. Acolo curge, dar nu se vede
printre malurile verzl, Nistrul. Ce se innaltA
in fata, e Podolia. Dar id 0 acolo se ames-
teca iara§1 Basarabia, cad cursul mareldi
rIü e i aid foarte bogat in erpuirile acelea
largl care-I deosebesc in maI toata lungimea
sa. Departe, unde se vAd doua turnurI de
biserica, e manastirea Chitcanilor, despre
care se zice ca ar fi veche.
Un Or de case face un sat colburiii, fa,r6.
copaci, pe marginea apeT chiar.
Asta e Varnita.
Varnita ? Mu0roiul acesta de stuh i lut
sta ded pe locul unde s'a petrecut acum
doua sute de aril una din cele mal marl

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BENDERULUI SAt TIGHINEI 145

nenorocirl pe care le pomeneste istoria, una

din coboririle cele maT prapastioase. Venind
de pe un cimp de bataie unde cununa luT
de laud zacea tavalita in singele osta0lor
mortl, Carol al XII-lea, tinárul rege al Sue-
diet, sosise fugar la vadul NistruluT. Pa§a
din Bender se inchinâ innaintea unuT astfel
de invins. Cu invoirea imparatulul sail, care
§tia sä pretuiasca 0 vitejia farà noroc, el
il adaposti in umbra vechilor zidurT negre
pecetluite cu semiluna. I se fácu loc pe acest
pamint al Varnitel.
Din casuta de mod6. moldoveneasca ce i
se cladi aid, indaratnicul craiii neinfrint va
fi privit dese orT in amurgurile ro0T, cind
din minaretele BenderuluT se destacea in pi-
curl dare rugAciunea muezzinuluT, la intin-
derile podoliene, dincolo de care, departe, se
ascundea Pultava, innaltata sus printre alte
locurT prin surparea puteril lul.
De aicT unelti el un razboill intre Ru§T 0
Turd, care se mintui prin incunjurarea celor
d'intiiii de ceT din urma in tabara de seceta
§i foamete de la Stanilqa. Vizirul se in-
voi insa la o pace prielnicä pentru impa.-
ratul primejduit in fiinta sa insa§1. Carol
simti 0 durerea de a vedea pe du§manul
sari iqind din rnreaja indelung tesuta in jurul
lut Atunci rupse el cu pintenul rochia de
1031 10

www.dacoromanica.ro
146 SPRE BENDER

matasa a Vizirului celdi Mare i pleca din

cortul lul fará sa-§I iea ramas bun. Se in-
toarse iara.0 la Varnita, aVeptind alt razboiii,
alt mijloc de razbunare. Acesta nu se intimplA,
§i intr'o zi el fu poftit sa plece, sa se duca.
de aid, cu suita sa, cu ostail sal, cu chel-
tuielile sale, spre Suedia. Nu primi, §i se ajunse
a§a de departe, intre indäratnicia unuia i in-
daratnicia, tot ma de mare, a celorlantl, in-
cit Ienicerimea din Bender navali cu foc
§i sabie asupra casel oaspetelul, mosafirulzd
stapinulul lor. tSvedul, , de care el se apro-
piara numal cu sfiala, ca de un mal mare
intre totl vitejil, trecu cu sabia in mina
dintr'o casa aprinsa in alta. impleticindu-se
in lupta, el cAzu, §i mini se intinsera din toate
partile, nu pentru a-1 lovi, ci pentru a-1 prinde,
a-1 cuprinde, ca pe un copil iubit care se zbu-
ciuma in neastimpar. A§a-1 dusera in lagAr, i a
doua zi pleca, in mijlocul until mare §i. zgo-
motos alaiii, caräta in care statea, infa§urat
in cirpe ca un mort, acela care strabätuse
tinuturile Tarulul ca un biruitor. in stepa
arsa de soare se infundara calaretil, iar in
urma lor Varnita ramase cu darimaturile el
pirlite de foc, cu acoperemintele darimate
ale locuintil craiqtl. Unul si altul a luat
din ele ceia ce-I trebuia pentru bordeimul
IA .i peste citiva anT nu s'a mal §tiut nici

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 147

locul unde a cugetat indraznet acel mare

om foarte strain, unde s'aii cetit scrisorI ale
imparatilor si regilor lumiT, unde s'a zba-
tut in ultimele eI spazme o mnrire cazuta,
o viata stricata.
Astaz1 Varnita e un biet locusor de tarn',
unde fumega in cerul de sara ogeagurile
cnsutelor, pe cind Nistrul is1 mina in jos va-
lurile multe.
Acum vine Benderul, gstatia I, , maI mica
si veche. Apo'l gstatia III, cea noun., foarte
mare si frumoasa, pe care si Wolkendorf
o pomeneste in cartile luY ilustrate basa-
rabene.
De aid trenul merge peste Nistru, spre
Odesa, stralucitul port al Rusie1 Sudice si
poate cel maY impunator oras din toate aceste
parti rasaritene.
Din partea lul, Nistrul 41 urmeaza, depar-
tindu-se tot maI mult spre Rasnrit, mersul
snii sirguitor entre Mare. De la un timp, el
se pierde in limanul pe care acesta i-I tri-
mete innainte, si pe malul sting sta Cetatea-
Alba.
Pinn acolo nu se coboarn gparohodurile,
evreiesti. Nici-un tren nu patrunde asa de
departe. Lipseste pina si o sosea mai buna..

www.dacoromanica.ro
148 SPRE BENDER

Calkoril ce vin de la Bender trebuie sa

mearga pina la Odesa, A. se intoarca de
acolo spre Nistru cu trenul, sa iea la Ovi-
diopol vapormul peste liman 0 sa intre in
sfir0t in vechea cetate pe care o incun-
joara astäzi un tirgurr ca Benderul, plin
de tot felul de oameni 0, firqte, mai mult
de Eyre, pe cind GermanY star' in satele
de prin prejur.
Deocamdata nu ma pot duce sa vAd
aceastalalta veriga din lantul apararii ra-
saritene a vechii Moldove. Poate alta data
voiii fi mai norocit. Acum voiii spune cite
ceva cetitorului din cele ce §titi din carti
asupra cetatif celei maY vechi din toata tara
Rominilor.
Du0 de dorinta cutezatoare a ci§tigului,
Genovesii ati nemerit aid, unde ruinele ce-
tacit grece§ti, romane, Tyras se spulbera-
sera' de mult 0 unde nu vor mai fi fost
multe urme nici din intaritura bizantina
care fusese ziditä pe urma. La mijlocul de
drum spre Crimeia, negustorii italieni ridi-
calrä aid frumoase ziduri, in care staturá
ostasi platiti de din0Y, mai mult dintre Ro-
mina de prin aceste pal-V.
Dup ii dárimáturile ce se mai pastraserA
id §i colo, Bizantinii ati fost numit locul

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 149

Cetatea-Neagra, Maurokastron, si de aici Ge-

novesii a171 facut Mauocastro, Maocastro si,
in stirsit, Moncastro, ceia ce se potrivia mai
bine cu limba italianä. In Moncastro deci,
ail stat ei pina dupa 1400.
Atunci Domnii Moldovei is1 ziceall t sta-
pini pada la Marea cea Mare', dar eY n'aveati
si cheia acesteia. De aceia Alexandru-cel-
Bun a stramutat de aid vechea episcopie
si oasele Sfintului Joan cel Noil, pentru paza
carora ea fusese intemeiata. Joan fusese
ucis in chinuri de Tatari, cari domnisera
o chpa in cuprinsul cetatii, si se maI arata
si astazi locul unde el a patimit.
Nu trecu insá multa vreme, si Cetatea-
Alba - cad asa-i ziceail Moldovenil trecu
in stapinirea Domnilor din Suceava asa de
departata. Pentru dinsii pazira acum straje-
rif romini cu ochii asupra limanulul. Ale-
xandru-cel-Bun, fiii lusf, tefan-cel-Mare, ail
adaus ziduri nouä, moldovenesti la cele din
alte vremuri. Turcil o cercara de citeva
ori in zadar.
Apol in anul 1484, Sultanul Baiazid cel
de al doilea cazu naprasnic asupra orasului,
si pircalabil, lasati Para ajutor, nu se putura
tinea mult. Aid stapinirà deci maI intaiii
paginii, cu cincizeci de ani innainte de a
face din Tighinea noastra Bend erul lor.
www.dacoromanica.ro
 150
SPRE BENDER
CetatiT-Albe.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 151

De acum IeniceriI I1 avura paza in Ce-

tatea-Alba. Ru0I II gonith de citeva orl,
párth. ce in 18o6 el h scoasera pentru totdea-
una. Noff sthpinl nu mal avura insa nevoie de
cetate, care se darima in parte §i se tot (la-
rima. 0 gravuth de prin 185o o intatiraza
Inca mindth i intreagâ. Asthil aü ramas
dintr'insa, cum vad din fotografiI, numaI
muchi, colturi, turnurl sparte i revars'arI ne-
gre de pietre rostogolite asupra malulut
Ele vestesc insa de departe ce a fost aid.
2. Benderul.
Dorinta de a indatori a tovara§ulth mieU
de drum mt face sa asist la o §edinta a
comitetului permanent din Tinutul Benderu-
lut E o casa joasà, intinsa, cum sint mal
toate casele zidite in Basarabia indath dupa
arzare. ineaperI mary, spoite cu var. Mese
lungi, scaune, dar i canapele ; infatiarea
nu e de loc a une'l tautoritati). FunctionarI
nu se vad : odaia de dezbaterI are insa o
ferestuica de lemn, prin care se cer §i se
capath thmuriel. Odata numaI intra unul, cu
botforI, nasturI argintil i epolete de fir.
Vin pe rind Evrel ce stau in picioare aü
maT mult un tip armenesc i altY oamenT

cu afacerl, cari sint poftit1 pe scaun.

www.dacoromanica.ro
152 BENDERUL

Turn al Cetatil-mbe.

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 153

Pe mese sint probe de porumb. Consi-

liul are in adevar intre chemarile sale.
e Ce chemarT n'avem nol b, se faspunde
la o intrebare a mea §i aceia de-a ajuta
cu porumb poporatia, care iese abia dintr'o
seceta ingrozitoare, ce i-a ucis o mare parte
din bogatia de capetenie a vitelor. Porum-
bul se aduce din Caucas saU iese din ma-
gaziile unor proprietarsi cari-1 tineaU de cite
doT ani. Pe o fereasta, o colectie de fluturl
§i gindacT. 0 biblioteca §i un repertoriii al-
fabetic. Citeva portrete. Tarul in cromoli-
tografie,. Alexandru al II-lea, odata deose-
bit, altà data impreuna cu ajutatoril saT in
marea opera de dezrobire a teranilor.
Aceasta e o institutie liberalä. Isprav-
nicul n'are a face cu not De el se tine ad-
ministratia. NoT nu vrem sa-1 §tim.
Consiliul permanent, de treT membri, unul
fiind prerdinte (dreptul de numire e al gu-
vernulul), e ales din consiliul judetean qi
acesta, la rindul luT, vine din voturile until
corp de alegAtorl impartici in trel colegil,
dupa venitul socotit in galbeni. E chiar qi
un al patrulea colegiu, din ceT maT säracT,
dar arzatT §i neatin0 de vre-o pedeapsa,
cari voteaza prin delegatt
Atributiile Consiliulul cuprind grija dru-
murilor cele maT rele din lume , a aju-
www.dacoromanica.ro
154 BENDERUL

toarelor ce se dali saracimil 0 cite altele.

Acum s'a adaus aceia de a se tinea fami-
liile osta§i1or ce pleaca in razboiii ; fiecare
cap de femeie sau de copil ramine sa fie
plait de tail, pentru razboiul imparatuldi,
cu 5 ruble pe luna.
Ceasuri de §edinta sint §i. noaptea; do-
potel, deschidere de qedinta, discursurl nu-s.
CeT treT membri fumeaza 0 beail ceaiurT, pe
care le gateqte un aprod in uniforma, gros,
rop, betiv §i lingaii, care maT ca. s'ar tiri
pe burta. Hotaririle se scriii pe cite o fituica
0 se trec pe fereastra de lemn. Dezbate-
rile care nu sint de loc dezbaterT tin
pana la noua. ceasurT, cind sint lasat in
&Ana aproduldi ca sa-mT caute un otel.
Dacä nu mi-am priceput rostul in Sena-
tul benderliii, am cules cel putin aid inca
un tabloil din viata basarabeana.
Afara de d. M..., ail lucrat acolo un
proprietar romin, C..., om brun, gros, de
o cultura maT mica, avind firea buna §i cam
greoaie a boieruldi moldovean. Poate se
coboara din rutare alcatuitor de condicâ de
legi, care prin 1770 purta acest nume. ApoT
un German, nascut dintr'un Svab, soldat
napoleonian, rAmas in Rusia la 1812, i
dintr'o Bavaresa, cdsätorit el insu§1 cu o Ger-

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 1.55

mana 0 bucuros sa vorbeasca nemteste. Aces-

tialaltI dol consilierl stati in Odesa §i yin la
Bender pentru afacerl, precum vine prer-
dintele de la mo0a lul arendata, de la via
lul, pe care o cauta. singur.
Un isvocic romin ma suie prin strade largl,
intunecoase, cu case mid, moarte. Se opreste
la egostinita Sanct-Petersburg, (mal este
una : Paris, de care ma. fereste DumnezeU).
Ma prime§te un proprietar, Evreti, imbra-
cat ruseste, un chelner mare, care vorbeste
si nemteste fiindca a fost peste Nistru, la
Tiraspole, si altul mic, care miriie numal
in jargon. Odaia e mare, buna, inchisa cu
obloane, sapetata. din noU cu hirtie. Dorm
linistit intr'o mare tacere. Linga odaia mea
sforaie o familie de a ctorl. Cad Benderul,
oras de garnisonA mare, isl ingaduie luxul
musicilor militare ce cinta vara in piata 0
al teatrelor de 6 gostinita D.

Am facut invoiala sa merg a doua zi la

Cau§anl cu cal de posta. Vasile, aprodul, a
adus iMariel Sale, calatorulul care se cu-
noaste cu prerdintele , pe antreprenorul
postel, si ne invoim rapede cu 3 ruble pana
la resedinta de odinioara a Hanilor Crimulul
in tara Bugeaculul.
www.dacoromanica.ro
156 BENDERUL

Cad dincolo de Bk e vechiul Bugeac.

Dupa luarea de catre Turd, in 1484, a
Chiliel si Cetatil-Albe, s'a facut raià o mare
parte din pamintul de linga dinsele. Tatarl
nu erail Inca decit peste Nistru, unde se re-
varsaii in cimpil, in vestitele cimpil goale,
nelucrate ale Cetatii-Albe, venind din Crim.
Dar Mihal Viteazul si vecinil sal din Mol-
dova, Aron, Razvan, se ridicarâ impotriva im-
pAratiel turcestl. Atund, pe la 1600, No-
gail sint adusl aid pentru a pazi granita si
a privighia in fiecare clipa pe Domnil Mol-
dovel §i Teril-RomanestI. El yin tot mal
multT, fac sate in care stapinirea o are boie-
rul tatar, mirzacul, munca, robil crestint,
iar grija razboiulul, a prazil Nogaiul insust
Din ciamur, lut amestecat cu paie, se ridica
multe case risipite pe malurile lutoase. Din
moscheie pacatoase, Allah isT primeste ru-
gaciunile. Tatárimea se urca pe incetul, cu
plugurile el de lemn, cu oile sale pana la
Bic, calcind in picioare toate hotarele. Dom-
nulul, el ar trebui sa-1 dea doua dajdil,
alimul §i. u,rurul, dar cine-1 poate sili? A4a
statura lucrurile Ora ce rázboaiele cu Rusii
il turburara, iar acela din 1768-74 il scoase
chiar din asezarile bor. Abia ici si colo mal
ramase cite un satucean sarac. incolo, oa-
menil se intoarsera in Crim saii trecura in
www.dacoromanica.ro
TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 157
www.dacoromanica.ro
158 BENDERUL

Dobrogea, unde se vad i pana astazl fetele

galbene, cu ochi cIrpit, mustatile plecate
in jos §i barbi§onul de capra. Iar in locul
caselor tätarqtY creqtinif I facura dar
tot din ciamur, tot cu ingrAdituei din acest
lut sail din pietre, ca la Turd, satele cele
noua, moldoveneqtl.
La 7 ceasurl trasura ma alteapta. Birta-
§ul iml face o socoteala de 2 ruble qi baie-
tandrul care mi-o aduce are Inca neruOnarea
de a cere un baqi. Pe capra sta, in ca-
ma5a. infoiata, de cit cu florT, in pantaloni
largi de floarea colbulul, cu qapca §i cizme
un Moldovean spin §i oachel, care slujeqte la
po§ta pentru zece ruble pe luna, fara min-
care. E deci foarte sarac, i ca dinsul sint
mulct prin aceste partI unde rdzasil sint rani
§i putinl chiar teranil fara spita de neam
cari ad pang la 10 deseatine. Anul trecut,
a fost a§a o lipsa, incit femeile au vindut
pana i cusaturile lor de zestre, altitele
cusute pe umar, scoartele frumoase, cla
Jidani, pe nimicas (in adevar, §i la otel erairi
scoarte foarte bune, pe linga covoarele noua.).
Desertoril din Romania, cari navalesc aicl
cu sutele, necinstind uniforma pe care o
arunca intre strainl, i§l mu§ca minile de na-
caz pentru ce aü facut. El se pling la ince-
put ca oastea e grea acurna i ea-I bates ,

www.dacoromanica.ro
 T1NUTUL BENDERULUI EAU TIGHINEI 159

dar pe urma \Tad ce all gásit, in schimb

pentru scutirea de oaste a lor §i a copiilor lor.
AT sa vezT la Cau§anT pe badea Ne-
culaT, spunea birjarul ; el a venit de acolo
cind era mic, de 13 aril, i sint peste 20
de aril de atuncea. Dar tot ii pare rail.
Fara pamint, fara banT, farä sprijin, fara
§tiinta limbiT straine, in care vorbe§te i popa
0 cel din urma functionar, desertoril se toc-
mesc slugi pe la hanurT. (Li da cite 3
ruble pe luna i mincare ; val de capul lor!,
De capul lor cel nebun ! i ar trebui sa fie
vai de totT aceia cari prin purtarT proaste,
de ciocoT salbatecT, gonesc pe pa.minturile
TaruluT flAcaiT impodobiti cu uniforma teriT
0 atm RegeluT ! Nu e nict o pedeapsa prea
aspra. pentru asemenea nemernicT, cari inta-
tiraza ofiterul romin ca pe un Wail.
A§ vrea s merg la cetatea Benderulut
Am va.zut-o din tren, dar ea serve§te astail,
daca nu aparariT basarabene, cel putin pazeT
vaduluT de capetenie al NistruluT atunci cind
s'ar indeplini gindul Jiddna§uluT de la Chi§inAil
§1 MoldoveniT ar fi in arme dincoace de
Prut. Nu se vád de acolo decit movilele
acoperite cu iarba care deosebesc inthriturile
de astazT, i o biserica., din cele treT ale tir-
gulul. 5i aid ca §i la Hotin i Soroca, nu

www.dacoromanica.ro
160 BENDERUL

se descopere de pe uscat, de pe malul in-

nalt cetatea, care izbucne§te drept de pe
margenea apel §i infrunta astfel pe du§manul
ce venia de peste Nistru. Astazi acest du§-
man a cucerit Benderul, s'a arzat in el cu
multe o§ti, cu tunurl, cu ofiterl marl, cu
biserica §i pravaliile lul, §i. marea cetate ro-
tunda', cu turnurl la capete, facutâ din piatra
neagrä, impodobitä pe alocurea, nu mai
sluje§te la nimic, pe cind impotriva altul
navalitor, de spre Apus, unde a§teapta ve-
chiul stapin al terii, se indreapta lucrarile
de tainuità inginerie ale militariel moderne.
Spre Bender alearga din dou'd partl, §i din
sus de la Chi§inaid si din jos de la Renl,
trenurile ; oricind, pot &à vie in patru-cinci
ceasuri trupele din Odesa.
Din vechi timpuri, era aid Tighinea noas-
trA, pe care insg si noI o primiserAm de la
altil. Prin vama el se mergea peste Nistru,
pe drumul tataresc, spre Crimeia, cu stralu-
cita el cetate Caffa. Negustoril armeni si
nemti din Galicia aU luat dese orl aceasta
cale, panà ce in 1538, Soliman cel Mare,
rapuind pe Petru Rare§, ajunse la Tighinea,
in care vazu rapede insemnatatea unel treca.-
tori ca aceasta i facu deci din ea o cetate
noua, turcdasca. il puse numele Bender, adeca

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL 13ENDERULUI SAU TIGHINEI 161

t poartas . Al nostri all uitat r5pede numele

cel vechill i all zis §i el tot pe turceste
int5riturilor impgratulul turcesc. insa. din
Benderul curat el a5 fácut Binderia, cad
acesta, si nu altul e numele ce se dà astAzl
oraplia.
Cetatea n'am putut-o vedea sara. D. M. . .
a fost a§a de indatoritor pentru mine, cea-
iurile curgeati asa de rapede unul dupa.
altul, §edinta comitetuldi permanent din Ben-
der, lungile dezbaterl rusesti in care as fi
inteles tot asa de putin daca ar fi fost vorba
sa mi sa taie capul, toate m'ail impiedecat
de a vedea §i aceasta veche straja a nea-
mulul mid, in care stall astazl de cel cu
sapca rotunda i sabia spinzuratA. de git.
Pared' e un fapt. NicI acum dimineata, in
drumul spre Causanl, nu pot sa dart ochil
cu dinsa. Birjarul zice de la dinsul saul
de la altii cà e prea departe, cu totul pe
aiurea. Mal tirziil insa, el adauga 651 e o ce-
tate prea frumoasà, bine tinuta, in care s'a
dres tot ce se stricase, i ca necontenit trec
pe acolo carele oamerylor ce merg la Var-
nita. Pacat ! Acuma e prea tIrziil ca sa. ma
mai intorc ind5rAt.
Am vazut insa Benderul. E mult maT bun
decit tot ce am intilnit in Basarabia, afarä
1031 11

www.dacoromanica.ro
162 BENDERUL

de capitala, firelte. Pravaliile sint mult mai

bune, §i este oarecare grip. de a tinea cu-
rat. Nu sint nid aid vremile noua, dar, in
trecut, e ceva mai innaintat, mal curat.
Rusia, vezi d-ta, mi-a zis in tren un ti-
nar foarte simpatic, bun §i inteligent, do-
cent de Universitate ruseascA, ce mergea
pentru studiI in strainatate, Rusia are un
popor din secolul al VIll-lea i un guvern
din secolul al XIV-lea.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VI.

BUGEACUL.

www.dacoromanica.ro
 1. Spre Cau§ani.
Cind ie§1 din Bender, trebuie sa sul dealul
pe o §osea, care incepe ca sa se mintuie in-
data §i este numal pentru acest urcu§, rani-
tate intre marile albiY de praf. incetul cu
incetul se desfarara in urrna ora§ul, §i toc-
mai in margine, acolo de unde pleaca Nis-
trul, care pateaza ici §i colo zarea in placsi
arginti1, acolo e rotunjirea uria§5. a cetatii,
pe care un smoc de raze o fulgeth, pole-
ind-o ca plato§a until viteaz. De pe culme
se vede Inca mai bine, impreund cu viile verzY
in care lucreath sätenii, rama§ita a datinil
turcqt1 de cultura a viel, pentru struguri,
§i nu pentru yin , impreuna cu lanurile de cati-
fea, cu araturile vioril in lumina diminetii §i mul-
tele drumulete galbene, ce fug in toate partile
ca uvitele unel ape revarsate. Departe de
tot, se simte o scufundare a pamintulul, §i
birjarul zice :
Nestrul 1
Nistrul, nu Nestrul.
www.dacoromanica.ro
166 SPRE CAUSANI

RuOT zic Nistru, Dnistru, noT §tim de

Nestru.
Ca ostroave de florl albe in verde, cad
sate in fund de vat Omul mieil le inseamna §i
pe dinsele unul cite unul, cu varga biciuluT.

Rusoalee la lucru.

Chi§careniT, turnurile de la mänastirea

Chitcanilor, Hagiuma, Sfirladanii, LipcaniT.
MoldovenT ?
www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 1.67

Da, Moldoveni si Ru§l. Dar mal mult

Moldovent
Si se amesteca in ca'satorie cu Rusi'l ?
Cum s5. nu!
Si copiil ce sint ?
Dac A. tata e Rus, Rusi. Daca tata e
Moldovean, e'l still si ruseste si romaneste.
Dar ce se tin ca sint, atuncea ?
Moldoveni !
Si aveti voi datinele voastre ?
Toate.
Cum jucatl ? Stiti bora ?
--- Noi jucam bora. 0 joaca si RusiI, cari
maI ail insa si jocurile lor.
Si ce cintact ?
antecele sint rusestT. Dar avem si
de-ale noastre. Rusesti sint maI mult ale Mus-
calilor.
tMuscaliI, sint ostasl ru§l. Si aud acurn
a lor, Moldovenilor, cind sint t MuscalI, , nu li
se ingaduie a vorbi ala limbä decit ruse§te ;
si, la inceput, cind bietil oament nu stiil,
li vine asa de greil sa se uite la rudele
lor, la prietenil si veciniI lor din oaste, cu
cari nu pot schimba o vorbA. Pe urrna, se
deprind.
Dar cind mintuie oastea ?
Atunci parca nici n'ati maT fost pe acolo ;
tot Moldoveni ramin.

www.dacoromanica.ro
1.68 SPRE CX.USAN1

Baiatul n'a fost la oaste, §i e cu desk-

virgire analfabet.
Acum e vorba de razboiti. Omul nu se
plinge §i. nici nu se arata ca s'ar plinge
altit I se pare firesc ca noaptea, ca frigul,
ca moartea.
Merg multi la razboiti?
Merg.
Si nu se tern?
Baiatul sea de se uita lung la mine, ca
la un om ciudat, care nu tie ce spune,
apoT, scurt:
Nici ca cum !
-- Si ce spun ceT ce se intorc acasä?
Ce sa spuie ? Dom- nu e mai mult de cit
ca stall unul catre akul. 5i vuieqte tare. Si
numal uite ca a picat jos.
RAT IapantiT (laponesil). . . Strapic1
oamenT !
Nu-s ral; tocmaT ca not Dar izefi !

in fata, se vede acum un deal pe care

sint tintuite casute. Ele nu par albe, cum
nici in alte parti basarabene. Coperiprile
numaT, de stuf vechiii, paretil de ciamur
pArnintiti, imprejurimile coperite tot cu lut
le fac sA se piarda cu totul in coloarea gal-
buie a incunjurimit E, daca. vreail sa vorbesc
pentru oarneniT invatati, o adaptare la mediu,

www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 169

aceia0 care face §opirla verde ca iarba,

care imbraca pe teran in haine brune-surii,
ca lanurile.
Iaca 0 Caurnit
E mare ?
Nu. Ce-are a face ? E a§a un sat numat
insa, ca farte multe sate basarabene, el
trece, nu ca selo sau miasto (loc), ci ca gorod,
tirg.
Cica a fost de de mult Tatarit
*i.-1 spun flacaulul cum statea Hanul sus pe
culme, in case de caramida cu stilpi 0 ca-
marl multe 0 sorbia caldura buna a soa-
reliff in acesre locurY frumoase din preajma
cetatiT puternice, 0 cite altele din aceasta
viata pagina de odinioara.
El n'a auzit nief-odata despre aceste lu-
crud, vechi numal de 150 de ani, qi zimbe§te
gindindu-se ca ail putut fi 0 astfel de oamerA
pe aid.
Trecem pe linga linia ferata, unde bir-
jarul vorbe§te ruse§te cu un acar, apoI pe linga
o mare movila rotunda, care trebuie sa cu-
prinda ceva in maruntaiele el, 0 intram in tirg.

0 strada larga de sat. 0 piata calica.

Oamenl cu caciull nalte 0 hainele in floa-
rea prafuldf. El vorbesc moldovene§te. 0
biserica infoiata 0 infumuratä.
www.dacoromanica.ro
170 SPRE CIUSANI

CaNE mowla

www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 171_

Bade cutare, unde e biserica cea ve-

che ? zice birjarul.
Uite colo chiar.
D. M... mi-a vorbit despre aceastd veche
cladire, cdreia poporul, in darnicia luT, i-ar
fi dind cloud mil de anT ; daundzI a fost
acolo §i. guvernatorul. intrebuintez aceste
cunoqtinti pentru ca sa ci§tig increderea oa-
menilor §i sä pot vedea. Ca sa-mT deschida
biserica, ail venit un teran batrin, care e
desealnicul din Cauqan1 (un fel de vdtdjel),
un altul, §i maY bdtrin, §i. doT baietT. intaiil,
eT incep vorba intr'o romaneasca stricata prin
amestecul cu ruse§te, apoT, vazind cum li vor-
besc eil, se dab' la brazda §i. zic ca i mine.
Deocamdata, biserica mi s'a parut sa fie
o veche moscheie prefäcuta, cAcT e incun-
juratd cu un zid jos de bolovani, e cufun-
data in pamint, are in pareti tot numaT bo-
lovani de aceia din imprejurimi, e foarte
joasà, cu acoperemintul lat §i acoperita, cred,
cu olane. Citeva zgirieturT pe poarta nu ma
ajuta mult. Ele nu sint in slavone§te, ci in
ruseqte, §i, cu toatd vechimea lor aparenta,
gasesc intr'un colt data de 1884.
De-asupra uqi1 de intrare sint trei ins-
criptit Din cea mare de la mijloc nu se
maY poate intelege nimic, cddi piatra alba,
www.dacoromanica.ro
172 SPRE C.A.I.T$ANT

foarte proasta, s'a cojit ; se vede insa ca

a fost scris ceva slavone§te, in rinduri lungi.
Cea din dreapta, greceasca, e 0 ea pier-
duta. Dar in stinga se cete§te Inca ters
c. biserica a fost ra.'cuta. de episcopul Da-
niil, al Brailei 0 al tuturor locurilor supuse
puterii turce0, aa incit el era pastorul cel
mare 0 la Cau§ani.
Pe laturi sint cite doua ferestuici inguste
proaste. Biserica e despartita in douà
prin stilpi de piatra cu arcade. Catapi-
teazma e 0 ea de piatra, cu citeva sapa-
turi ciudate.
Zugraveala, naiva, acopere 'Inca paretii,
de 0 sabia turceasca a orbit fata sfintilor.
Numele lor chiar sint scrise pe romängte,
foarte simplu: eCind aü botezat Ielisei pre
fiiul SamaritenceT, , (loan cel Noi, carele
s'ati sfintit in Cetatea-Alba,. Chipul lui Da-
niil se vede i el, cu o inscriptie greceasca
in care i se &á titlul de Mitropolit. Mai
multi boieri cu ghigilicuri §i anterie tin bi-
erica pe mini ; cei doi mai aproape de
dinsa aü barbi lungi albe. Cind ma" intorc
spre ie0re, unul din terani arata sus, de-asu-
pra u0T:
Domnule, §i aid e scris ceva.
tn adevar, zugravul a insemnat acolo, in
alta forma, tot ceia ce sapase mqterul de
www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 173

piatra pe din afara. Ochii mi se opresc lung,

induiosati, asupra scriselor romanesti, cele
d'intaiti pe care le Arad in aceasta Basa-
rabie unde totul a fost ras, dres, curatit
pe urma noastra, ca pe urma ciumii. Si, cind
prind a ceti, cu glas tare, ca sa ma auda
oamenii, mi se pare asa de ciudat ca ra-
suna in aceasta biserica slavonità, Inca odata
graiul nostru. Visez sail vad, aud aievea ?
Pare cá sfintii cu nume romanesti ma pri-
vesc cu ochii lor cari nu mai sint scosi de
ascutisul sabiilor, pare ca ma privesc si ma
inteleg, caci doar sint sfinti de ai nue, sfinti
buni si omeno0, de-ai neamului mieti, si,
daca e vre-unul din cei cari tin biserica pe
mini care sd fie ingropat aid, si el va fi stind
acum in mormintul saii, ascultind. Caci de
ce n'ar fi inviat el, mortul, daca invie in
aceasta biserica a odihnei limba mortilor ?
Cetitolule, pe multe ti se opresc ochii.
Iarta deci pe un om care ti-a mai fi furat
timpul cu lucruri nefolositoare, sa-ti spuie
si tie ce se ceteste pe o lespede cojitä intr'o
biserica din ticalosul sat Causani in stapi-
nirile moldovenesti ale Mariel, ale Imensi-
tätil Sale Tarului.
t Aceasta sfinta si dumnezeiasca. biserica
ce se praznuieste hramul Sfintil Adormiri
Precistii, fiind mai innainte de lemn, veche,

www.dacoromanica.ro
174 SPBE CIU$AN1

qi sfarimindu-se de tot, Inca fiind Mitropolit

Sfintia Sa chir Daniil, n'ail läsat acest lu-
cru dumnezeiesc ca sa ramiie jos, ci din
rivna dumnezeiasca 0 cu agiutorul Maicil
Sale §i facind milostivire la totY cre§tini1 in
[de obste, s'ail] milostivit §i Mariia Sa de ail
dat agiutor [de s'aii facut toate] celea pe
din lä[untru, intru anul al] . . .le [al] Dom[nieI
Sale, iar de la liristos 177 H. ,
Acti vor fi douà sute de ani de cind
s'a facut 0 acest laca§ de liturghie 0 slujba
romaneasca, zic, intorcindu-ma catre ceI citIva
terant
Si o sa mal tie, adauge unul, cad e tare.
E! tare . . . Ca. bine a zis Mitropolitul
Antonie, spune cel maY batrin, uite-a§a : Nu
vom trai noI cit va trai biserica aceasta.
A zis aceasta, nu e asta , , t aiasta , , dec.( o
vorba veche, literara, un cuvint din Scriptura.
De sigur ca apz a zis Mitropolitul.
Antonie, fac eil, era Moldovean ori
Rus ?
De, §thi eii, zice unul, ea" §tia 0 mol-
dovene§te 0 ruse§te.
E! nu, mintuie batrinul, era Moldo-
vean, ca prea frumos vorbia moldovenqte.
Plec cu aceasta, impartind bani austriaci,
singurele maruntele ce aveam la mine ce

www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 175

emotie trebuie sa fi stirnit pe urma ace§a

gologani necunoscut1 cari steclesc ca argintul
§i luneca in mina! Fac un mare haz in gind
cind vad un jandarm murdar care cased de
departe gura la trasura ce trece ca fulgerul
prin colbul de marid tatareVi al Cau§ani-
lor.

La han.

Birjarul ma lasä la gara, foarte bucuros

ca a fost cu cineva din Romania deserto-
rilor. Pqa palarie, a§a barba, a.a pardesiii
albastru, atita neruOnare in a vorbi moldo-
vene§te, atita necuno§tinta a luY cparuschi,
nu s'ail maT pomenit prin partea loculut To-
tu§1 la bilete unul, nepricepind frantuze§te,
incearca. romanqte, ceia ce un Ungur,

www.dacoromanica.ro
176 SPRE RENI

poate chiar un Austriac din Bucovina, n'ar

fi facut nia-odata.
2. Spre Reni.
De acum spre Reni aid se zice Reni
intreg, 0 parcA auzi Reni, pe linia ce taie
de la Bender spre Sud-Vest jumatatea odi-
nioara tatareasca a Basarabiei.
Nemeresc intr'un vagon de clasa a II-a,
plin. De-o parte e un popa rus, bArbos, cu
parul fluturind in cirliontI, cu un dolman lung
de pinza alba', cu cizme marl, de mult ne-
vacsuite, 0 cu palaria rotunda tare, un ade-
vArat chapeau melon adeca. Cu el e preo-
teasa : grasa, puhaba, foarte trecuta pe linga
tinereta parinteluT; cu haine oarecare 0 cu
parul lins, uns. Doi copiI uritY, balanT, dorm.
Un altul OA un ceas, dou5., tret La al
patrulea, dupa un program necunoscut, preo-
teasa-I da sa sug6.. Din partea luI, popa s'a
intins pe canapea, cu dolmanul in laturY, cu
picioarele ra§chirate 0 se uita. in tavan, pe
cind cirliontiI II spinzura pima pe mu§amaua
de jos.
Dincolo, un frumos ofiter, cu infati§area
barbkeasca in uniforma de drum. SamAna
a fi Romin, ca 0 sopa sa. Mal departe, o
doamna rusca. In fata, un batrin cu barba

www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 177

infoiata si un calator tink cu barbuta 0

ochelarY in care recunostl indata pe invatat.
Ne facem in citeva momente o buna to-
vára0e de drum pentru cele citeva ceasurl
ce sint pina la Vadul-lul-Troian si in cursul
carora nu vezi decit stepa verde cu valurl
moi, stepa pustie cad arzgrile maY bune,
Comrat, Tarutino, cu gospodkiile si fabrici-
le lor, sint lasate la o parte. eFiindca n'ail
§tiut sa dea ceva inginerulul care a facut
linia 2, zice cineva care cunoaste rostul lucru-
rilor de aid.
Ofiterul, care poartä trel stele pe banda
lata a epoleteY, e locotenent-colonel doctor.
El merge acasa pentru a se gati de Man-
ciuria, unde se va duce in Maiii. Asteptindu-se
la asa ceva inca din toamna, el si al sal
s'aii impacat cu acest gind.
E Basarabean. Aceasta nu inseamnä nu-
mal ea' e nascut in Basarabia si ca sta acolo,
ci maY mult. El e Basarabean, cum atitia
sint Bucovinent De si nu e tipul perfect al
Basarabeanulul, cad 0 tatal ski si mama
sa sint Bulgarl din Bolgrad, negustorl de
acolo, el, nascut din Bulgari, a fost intaiii
cetatean romin pina la anul pierderil celel
de-a doua, in 1878, a urmat la gimnasiul
din Bolgrad cind era romanesc, I-a mintuit
dupa programul nostru, limba de propunere
1031 12

www.dacoromanica.ro
178 SPRE RENI

singuth fiind schimbath dup6. creanexare). S'a

casAtorit cu o Bulgarca., ai cArei parinti aü
locuit in Romania. E, prin zestre, proprie-
tarul unui otel din Braila. Stie acum bine
românelte, calátore§te pe la noi, are aple-
care catre Moldoveni, dar nu-1 place in taxa,
imp6thtia-i impune foarte mult: a servit-o
ca prerdinte de zemstvo i acum e gata a-§i
da viata pentru dinsa.
Domnul batrin a avut in Rominia rude
in demnitati innalte, de 0 familia sa e de
origina greceasca. Sta la Odesa, dar privqte
tara noastra i ca tara lul. insa nu-i place
sI vorbesti thu de Rusia. in lucrurile poli-
tice se fere§te mult ; dar fiul a fost cre-
scut mai numai in Paris, dore§te sa se
arze intre nol i poate sa aiba mini situatii
tot ap de innalte ca i altii din familia lui.
in sfir0t, tinarul invatat e cel mai inda-
toritor i prietenos, cel mai modest §i mai
solid dintre cercetAtori. Face studii de an-
tropologie, 0 merge in Apus pentru ele. Pro-
feseath idei liberale 0 le marturise§te cu
cea mai mare placere. A strabatut, nu numal
Apusul, ci Rasaritul asiatic pana la Pamir,
Benares i Lahora. infatiraza pe Rus in ce
are mai simpatic. Va trece prin Romania, 0
e bucuros de ajutorul mieü. Vom thminea
prieteni din aceasta intilnire.

www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 179

Era vorba s ma opresc la Vadul-lul-Troian.

De acolo, unde se zice c. a§teapta. de obi-
ceiti i träsurl de la Ismail, marea cetate
turceasca de odinioark Smilul nostru duna-
rean a§ fi mers prin acest tirg la Chilia,
arzata pe malul dunärean, sora mal mica,
de lupte si nenorocirl, a Cetatil-Albe. Dar
trasurl pentru drumurile marl se intimpla st
nu gasesc. De .1a Reni poate sa aflu insa
vaporul rusesc spre acelall Ismail qi spre
Chilia.
Acum sint singur cu docentul rus, cole-
gul mieti, 0 in 1ini5tea vagonulul pustiii pu-
nem lumea la cale, lumea cu toate minunile,
tainele i durerile el. Privim in acelall timp
la stepa care se ingalbene§te din ce in ce,
intinzind pajistl rapanoase peste care cal&
in mers cumpanit, tremurind din cap 0 clan-
tanind din plisc, cocostircil albi.
incep acum lacurile. Dupa ce am trecut
riul Ialpuh, iata lacul cu ace141 nume,
care-1 primqte. Un unghiii de argint lin se
infige in malurile verzl, §i pe incetul intin-
deri largl sint cuprinse in depth-tare de ape.
Apol, i mal mare, lacul Cahululul, care vine
de la tirgul cu acest nume, ce a fost pana
la 1878 al nostru, capitala de judet roma-
nesc. 0 pinza nemargenita de apa, careia

www.dacoromanica.ro
180 HOTARUL NEDREPT

nori gro§I, dintre aceY cari nu dail ploaie,

II fac un luciil de plumb. Malurile sint rup-
turT lutoase, canioane, ca acelea din America-
de-Sud. Sate nu-s, nicI oament, nici luntri,
nurnal spre eaderea seril douà puncte de
lumina' se aprind, privind drept ca ni§te ocht
4. Hotarul nedrept.
Acuma §i. sintem la Rent Dupa cum se
veste§te de la Dunare, il socotiam un tirg
frumos §i destul de mare, vrednic de acea
gara, de acea cupola de biserica, de acele
zidirl acoperite cu tabla rosie. Ma mai gin-
diam la cele citeva amintiff istorice care
sint legate de Reni, caruia i se zicea §i
Tomarova i care a vazut trecind pe la
1560 corabia lui Despot-Voda, cel mal ciu-
dat dintre Domnii sträinf aY Moldovet
Si ce sAtoiil urit, Doamne ! Bun, de sigur,
pentru un sat, dar mai mult, nu. intre case
terane§tI, ici §i colo, pravalit Cite un crim-
peiu de drum pietruit, ramas din vremea
noastra.
Poposim intr'o tgostinita, curata, a until
Rus sail Bulgar, cu dosi chelneri, unul Bul-
gar, altul Rus, cari tii.1 fiecare §i cite pu-
tin t moldovene§teD. Totu§1 Renil ail foarte
putinY BulgarI, iar cam tot pe atitia Rominf

www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 181.

i Ru§Y. CeY d'intiiii sint oamenT puternici,

dar greoT, falco§1 §i negri. Cutare fata cu
flor1 in par venind rapede spre gara mi se
parea o Bulgarca. tA§, Bulgarca,, raspunse
rizind vizitiul, easta e Ilenuta. Etsf Moldo-
veanca, Ilenuto, nu ?, c Da.,
Sara se face o mica adunare de functio-
narT la otel. Un fonograf enorm prinde a
zbiera din cornet bucatT de opera, dringa-
niturY de piane, glasurY de barbati ragusite,
glasurY de femeI innasprite, i un cor pu-
ternic §i trist cum puternice §i. triste sint
innaltimile din Oceanul de oamenT care e
aceasta imensd Imparatie a Nedrepta0 ,
cintecul lui Maxim Gorki.
*
(Parohodul, nu pleaca astaz1 la Chilia. SA-1
a§tept la Reni, nu se maY poate. Voiti veni
alta data. Si astfel cu doua-treY zile innainte
ma gasesc indreptat catre hotarul Romaniei.
Un isvocic duce acolo in zilele cind nu se
poate intrebuinta vaporul. Adus pentru tir-
guiala, isvocicul din Reni se dovede§te, nici
Evreti,cad pe aid nu mai stilt cuiburile
de Evrei ca pina la Chilinail,nici Bulgar,
nici Rus, nici macar Romin din Basarabia,
ci Romin dela nol, §i. inca.... Bucure§tean.
Un Bucure§tean-tip, care ne-a tinut de
www.dacoromanica.ro
1.82 HOTARUL NEDREPT

vorbà tot drumul de a doua zi. Bun, vorba-

ret, laudaros, harnic, om de isprava §i de
indrazneala. Pe cine n'a dus el la Bucure§a?
Si. de fiecare intreaba ce e cu dinsul, a murit
sat mai traiqte. Stie dupa gazete toata isto-
ria contemporana a Romàniei de vre-o doua-
zed de anl incoace, §i la Galatl nu uita sa mear-
ga la cafenea ca sa vada ce zice tpresa,.
Dar cind ma intorc aid §i ma intreaba
ce e cu razboiul, eii tac, nu li raspund ni-
mic. Ca, vezl, aid lucrurile merg bine, dar
sa nu fad politica.
De cite oil a dus pe cineva cu trasura,
n'a uitat sa-1 intrebe de una §i de alta ; de
la Alexandru Beldiman zice ca a aflat cum
1-ail idetronat din tron, pe Cuza. E liberal,
bataios 0 chiar anti-dinastic.
La Reni a venit singur, despartit de ne-
vasta §i a introdus trasura 0 caii t ca la Bu-
curetI). Localnicif ail ramas uimitl, §i i-ati zis
t Bucure§teanul , .
Numai sa intrebi d'innainte, tBucure§-
teanub; toata lumea ma oie....
A cumparat tre'l case, a luat loc din par-
tile acestea ieftene cu falcea [o lei, iar nu
5o, §i face §i plugarie. Cine nu-1 cunoa§te
vorba hit , cine n'are o indatorire sa-1
ceara pe drum, cine poate sa nu-I faca o in
datorire ? E doar tBucure§teanul, !
www.dacoromanica.ro
 BUGEACUI. 183

Cu el am plecat ded pe la 9, pe un drum

pietruit de Romini, de Romania, 0 rail ti-
nut de Rill. Catarge printre pomi arata
cursul Dunarit Riul apare de odata, puter-
nic, adinc, dar poate nu maT lat decit Nis-
trul in unele partI. Mla§tini mari, trecatoare,
margenesc drumul, pe care atita umezeala il
acopere de verdeata frageda. De-a lungul
malului, Ru§il aii ie§it la iveala cu cladirl
bune, dintre care cea maT mare a fost pe
vremea noastra o inchisoare de min orl.

Casuta din stepa.

inteun loc, un post de graniceri. Calul

a§teapta la u0 cu §eaua pe dinsul. il schimba
din ese in lese ceasurl 0, la semnal, treT

www.dacoromanica.ro
184 HOTARUL NEDREPT

focuri de pqca, granicerul se rapede calare

pe urma contrabandistului sail a uneltitoru-
lui politic. Aici se varsa. Prutul in Dunare.
lata acum §i statia de vama I Gura Pru
tuluTD, d'innaintea careia se joaca cu un mare
cotoiti §iret o fetita vioaie, care vorbe§te ro-
mane§te, fiindca e din Romania. Revisiunea
pa§apoartelor se face faral nici-o greutate.
intre malul rusesc, nalt, gol, galben, §i
intre copacii no§tri primavaratea trece Pru-
tul incet spre Dunäre, sárutind un mal ca
§i. cellalt, cum gindul rnieil le saruta pe a-
mindoua, ca douà mini de mama, cea slo-
boda care mingiie §i cea prinsa cu lan-
curl, amortita. La stinga, Brate§ul incepe,
mestecat cu buruiene, lat peste masura acum,
cuprinzind in el oda' de ol parasite §i lanurl
intregi de rapita inflorità, de un galben dulce.
Prutul trece trist, tacut, ca un sol de ne-
norocire, pe cind lacul nemargenit e nurnai
un freamat de oracaituri, de tipete, de cintece,
de chernarl. In rid zace podul pe dubase,
pe luntri vech'i, pod negru ca ni§te nasalii,
care se mi§ca incet §i. scripind, ca de minie
opritä, cind ne duce dincolo. Iar lacul tra-
ie§te o mare viata de bucurie, cu milioane
de tintari cari stropesc tot aierul cald, cu
zborul stingaciti, greoiii al bitlanilor marl,

www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 185

cu inghititurile din fuga ale fiescarilor albi,

cu cetele de rate salbatece ce se zbat in

Corabie pe Dunare.

cringurI §i marile g4te de azurii, ce cAläto-

resc in lini§te sus.

www.dacoromanica.ro
186 HOTARUL NEDREPT

MIMME1131.102

www.dacoromanica.ro
 BUGEACUL 187

S'a mintuit trecerea. Functionar1 priete-

no§T ne incunjura. SoldatI voinici §i ye-
selT, cari-mY par frutno§1 §i. viteji ca zeil,
star' razimatl in pu§te linga nite casute cu-
rate. Drept innainte, intre mlaoinile duna-
rene §i. Brate§, fuge vechiul drum al trenu-
rilor de tMuscalI, din razboiul de la 1877,
§i, linga dinsul, §oseaua cam mincata de ape.
Cine are ochT bunT, poate vedea scinteind
casele Galati lor.
De un stilp innalt flutura tricolorul, ca un
zimbet.
t E curat aid §i e intim*, zice, privind,
calatorul rus de linga mine.
Si mie nicIodata Romania nu mi s'a pa-
rut maT frumoasa decit in ziva aceia din
April.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VII.

TREY CARTI DESPRE BASARABIA.

www.dacoromanica.ro
 1. D-rul Zucker.
Intre cartile de la Pacani, in jud. Ilfov,
ale bibliotecii lul Alexandru Dimitrie Ghica,
Domn §i. apoi, la 1856, Caimacam al Teril-
Romane§ti, se pastreaza §i o brovrica de
care pada la visita mea acolo n'aveam nici-o
cuno§tinta, precum nu pare s'o fi cunoscut
nimeni dintre istoricii no§tri sail dintre cei
ce s'ail ocupat de Basarabia. Ea se chiama
eBessarabien, Bemerkungen und Gedanken,
bei Gelegenheit eines mehrjährigen Aufent-
haltes in diesem Lande, (cBasarabia. Ob-
servatii si cugetari, cu prilejul unei ederi
de mai multi ani in aceasta tara,). Auto-
rul e dr. I. H. Zucker. Lucrarea,. de 86 de
pagini in 8,, s'a tiparit la Frankfurt-pe-Main,
in 1834, §i prefata autorului e din 1-iii
Maiil 1834. La aceasta data el se afla in
Bucure§ti, dar, dupa marturisirea lul chiar,
carticica a fost scrisa in Basarabia, in 1831.
Pe o foaie de legatura, autorul a scris o
dedicatie francesa care Ghica, atunci Domn
muntean.

www.dacoromanica.ro
1.92 D-rui ZUCKER

E o ciudata amestecatura de capitole,

dintre care unul expune pe scurt drumul
prin Bucovina, pe care I-a facut Zucker,
cu douäzed de anT in urmd, altul se
chiarna (postal., adecsa posta in Basarabia,
cu care de la inceput a trebuit sa facd cu-
nostinta. drumetul, al treilea poarta titlul
e Chi ir-isAil , (Kyschneff) si e destul de bogat;
dupà notice intitulate eimpartirea politica a
BasarabieT, si (deosebitele natil ce locuiesc
in Basarabia, abia citeva rindurY pentru
fiecare chestie, yin noua pagine despre
e Mo1doven1 , , despre bastinasiT teriT deci.
Deosebit, se vorbeste de elegaturile pro-
prietaruluT cu teranul, ; erazasiT, sint des-
cris1 pe urma. Vin la rind apol e agricul
tura, qi elimba moldoveneasca si valaha,.
Ciuma de la 1829 si holera de la 1830
ocupa apoI pe scriitor, si subiectele acestea
il stapinesc asa de mult ca medic, incit el
li da mal .mult de jumatate din carte, in-
cepind cu fapte, amintirI, constatarI, si min-
tuind cu o lunga discutie fantastica asu-
pra pricinilor acestor strasnice bolT, in care
se expune teoria luI Brown asupra astmel
si iritabilitatil, cu tabele de cifre si conside-
ratil asupra miscari1 planetelor.
Aceasta arata ca Zucker era doctor in
medicina, om maT in vristä, cu multa aple-

www.dacoromanica.ro
 'MEI CARTI DESPRE 13ASARABIA 193

care spre metafisica §i teoriile naprasnice,

un batrin original. Cind il mai vezi ca zice
sistematic Iasilor : iChassy, §i transcrie
vorbele romanestT ca m a§a: i aeo , (aer), . win t . ,
twin), tdomne,, efemaya,, eniegro,,
i verdié , , e bowe , (b oil), . kynyc , (cine),
iti inchipuT ca ve1 gasi asupra BasarabieT
dintre 1812 §i 1834 lucrurT u§uratece §i
fara socoteala, care nu pot avea interes,
nici aduce folos.
Dar nu e asa. Zucker era un bun obser-
vator, cu spiritul cumpanit §i. drept, un strain
nepartenitor §i fara trufie fata de noT, un
medic milos, o inteligenta in stare sal ga-
seasca totdeauna legaturile §i sa traga con-
clusiile. Fusese in masura sa cunoasca
i
bine pe Rominii din Basarabia, §i chiar pe
ceT din alte parti, 'Ana §i pe Ardeleni (el
pare sa fi fost Austriac). Statuse un timp
intr'un tirgu§or . departe 5 mile de Chi§i-
nail 2) , §i se afla acolo pe vremea holereT
din 1830 ; cu un an innainte, lucrase la ca-
rantina de la SculenT, impotriva ciumil. Fu-
sese prin Bucure§tI §i maT innainte, si intr'un
loc vorbe§te de doctorul Bogos Sebastiani,
un Armean din Capitala munteana, care i-a
spus cum al treilea doctor, Rafaelli din Con-
stantinopol, a vazut cu microscopul sume.
denie de lighioane care foiail pe tulpanul
1031 13

www.dacoromanica.ro
194 b'rui 2UCKgR

unel tigance moarte de ciuma .'i in care

lighioane ar fi recunoscut ceia ce am numi
noi astazi baccilil acestel boll.
Iata, cu oarecare rinduiala, ce e mai fo-
lositor in spusele lui Zucker.
In Bucovina, el crede cà innainte de ane-
xare (1775), fusese numal e o pustietate,
care era in cea mai mare parte stapinita
de mai multe mana.stirl,. Austria insa a fa-
cut minuni. e Acum vezi cimpil inflorite cu
sate prietenoase, avind case de lemn mai
mult noua, cladite din grinzi, §i, care bucura
ochiul drumetulul. In partile muntoase, el
pomene§te cEle d'intaiii exploatatil miniere:
(amine de fier §i de arama, (!)). Cernautil,
pe cari Neale, calator engles §i el doc-
tor in medicina 1 il gasise in 1805 cu
vre-o 600 de case numai, trel bisericl §i
abia 3.000, adeca trei mil, de locuitorl, dar
cu strade largl, curate 0 bine pietruite
ca intr'o tard de administratie ingrijità ,
cu case de piatra, mai rail la noT pe
atuncea , §i cu un han chiar, pe care En-
glesul il afla. buni§or, Cernautil, cari nu spe-
riara, prin acestl ani 1830 tocmai, pe stu-

I (Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en

Turquiea, trad. Def., 11, Paris, 1818, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 'MEI cAap DESPRE BASARABIA 195

dentil romini ce mergeati in Apus, Mihail

Kogalniceanu §i Nicolae Cretulescu, e des-
cris de Zucker ca eun ora§ plkut, cladit
din nal, regulat §i care inflore§te mai mult
prin negotul sail cu Moldova §i Basarabia , .
Nu se mai vorbe§te. de nimic pada la gra-
nita ruseasca : de spre partea Austriel, nu
era atunci decit casa de vama, §i Noua.-Su-
lità a Ru§ilor nu statea deci linga o alta
Noua-Sulita, cu Evrei mai suptiri, a Austria-
cilor. Noaptea, calatorul aude rasunind cin-
tecele Cazacilor de strajä, dincolo de §an-
tul granitei, §i se infioara gindind pana la
ce departari rasunA linga §anturi ca acesta
alte cintece de Cazaci supt arme.
La Noua-Sulitä ruseasca el are sentimen-
tul ce se treze§te in sutietul oricui cind
trece : anume, cà se coboara cu multi ani
in urma, ea inträ intr'o lume noua, salba-
teca. t Saracacioase case de Moldoveni, il
lovesc §i pe dinsul.
Fiindca merge cu po§ta prin Otac §i tir-
gul astazi numai de Evrei al Orheiu-
lui spre Chi§inali, el vorbe§te de bine po§ta
ruseasca, ceia ce dovede§te ca. pe atunci
nici Bucovina n'avea §osele, cum nu le are
nici pánä astazi Basarabia. Si atunci parti-
cularii cari capdtail un bilet de voie de la

www.dacoromanica.ro
196 D'" ZUCKER

guvern, o podorojnd, puteaU s intrebuin-

teze cail de posta, dar el trebuiati, ca §i as-
tae aproape, sà1l aiba trasura lor saü sa-§I
&eased una in alta parte. Cu 7-9 co-
peici de versta se putea face o po§ta de
zo de verste in ceva maY mult decit un
ceas, ; al treilea sail al patrulea cal se da-
dea fara plata, daca prin unele locurI saü
in unele timpuri grele era nevoie de din§it
Venim acum la intatiprea §i conditiile
de viata ale terii. Zucker nu descrie mai
pe larg decit pe Moldovent incolo, el spune
maY intaiU ca tin Tinutul HotinuluI se Oa
§i RusnecI, (Ruteni). El se Arad i acuma,
intr'un numar de sate din aceste 0111, §i
ceia ce se spune in carticica nemteasca asu-
pra vechimil lor, se potrive§te §i cu ceia ce
se §tie de aiurea. In adevar, Neculce scrie
astfel despre urmarile pacil incheiate intre
Poloni §i Turd la 1678 , dupà luarea
din partea celor din urmá a puternicel ce-
tatI Camenita, de peste Nistru : i aU ie-
§it multime de Rql din launtru, din Tara
Lerasca, §i sail arzat in olatul Camenitel,
de s'au tacut sate §i raia ; §i, au pus Tur-
cil prin sate submi . . Atund fi in Mol-
.

dova s' au afezat slujitori pre la meziluri

(de poftei) fi pre la margini, fi a7 ineeput
www.dacoromanica.ro
 TREI CIR11 DESPRC BASARABIA 197

a se face fi slobozit fire la Cernaug fi pre

la Hain, (p. 2 I 4).
Alti locuitorl strainl ii arata scriitorul numaT
prin orme. Astfel, in Chi0nail, unde linga ca-
sutele vechi din strade t strimbe, nepietruite,
inguste,, incep a se ridica solidele cladiri
ruse01 de pe deal, acoperite cu tigle, el
deosebe§te pe tmurdarul Evreil polon ,, t ele-.
gantul rusesc,, tnegustorul armean, Grecul
0. Cazacul ,, t o ceata de teran't bulgad,
cari, mal sus, intemeiara satele Tarigrad,
Tirnova, Sofia, tsalar ratacitoare de Ti-
gan1,, t functionad polonT,, venitY de peste
Nistrul how-lean, din partile Camenitel ,
0 tru§l-micl, din Podolia), tme§tesugarul
neamt,, harnic, curat, ieften 0 betiv ,
tba.rbosul birjar rus,. Societatea innalta ru-
seascä se inmulte§te din an in an, 0, aju-
tata de noul regim politic, incepe a inyinge
in (port §i limba), in paguba vechil boieriml
moldoveneka. CO' mg insemnatY din pro-
prietarif de mosi1 din alte timpud, silitY sa
treaca in Basarabia cu totul, sail sa-§1 vinda
in optsprezece lunY pamintud despre a caror
intindere 0 valoare nicl nu-§1 puteaii da
sama, caa nu le vazusera poate nic1-odata,
de frica Tatarilor 0 de sila pustiului, le-ail
aruncat, pe preturi de nimic, la tot felul de
tboierina0, negustod, arenda0 sail vechilI aT

www.dacoromanica.ro
198 D-r u1 ZUCKER

lor de pina atunds. Noua clasa de mo0erI

cumpatrâ un caftan moldovenesc oarecare
0 se imbogati foarte rapede in marea mi--
care economica ce cuprinse Basarabia. tntre
eT fire§te ci. Grecii i Armenii luara locurile
cele d'intaiti. Linga proprietarii de ier1, se
arzara in Chi§inail negustorii de ierY: cel
maT mulT, o saracime, avind un capital de
vre-o 50 de taled de fiecare, i bucuroasa
sa c4tige ceva (marnaliga cu ceapap pentru
vre-o 2-3 copeice. (Cu mult cea maY mare
parte a multimii acesteia de negustori, sint
Evrei poloni, cari fac de sigur a treia parte
din poporatia intregultif oraq., Este 0 un
me§tevgar evreti: (timplar, croitor, cizmar,
stidar, argintar, tinichigiii), care, e pentru o
plata maY mica, da de obiceiii lucru de pos-
paiala (Pfuscheraróeit). Astfel, poate luptà
cu izbinda impotriva Neamtului, care lucreaza
in acelea0 ramuri, a Rusulul, (timplar si
zidar,, a Moldoveanului', ecojocar, §elar si
tábacar. (bresle ce se pastreaza mai mult
de catre aT nqtri). De concurenta luI scapa
numaI zarzavagiul bulgar i Tiganul, (fierar
0 Maar,.
Zucker recunoa§te, neaparat, ca. in cea
maT mare parte satenif Basarabie sint Ro-
mini. cCu el sint impoporate toate satele
care cuprind mijlocul i partea cea, cu mult
www.dacoromanica.ro
 'FREI CXR P DNPRE BASARABIA 199

mai mare a teril.) Afara de Rutenil Hoti-

nulul, mai sint nurnai in Sud, pe unde fusese
stepa tatareasca, colonist( plugari: Nemtl,
Bulgarl mii de famitil si Rusi din par-
tite mai adinci ale Imparatiel, mai ales serbi
fugarl. Iata cum descrie el pe Moldoveni:
(Multi calatori, cel putin cel mai vechl,
se gindeste la obraznicul Ungur frantuzit,
de Tott, care a vorbit despre Basarabia in
Memoride sale despre Tura fi Tafarr (OW
moires sur les Turcs et les Tartares )
c atribuie Moldoveanulul §i Valahului prostie,
rautate, lene, nepricepere, aplecare spre min
ciuna, hotie, indaratnicie si altele ca acestea.
DacA-mi aduc bine aminte, el pretind cA un
calAtor trebuie sä fie intovaräsit de vre-un
functionar si ca, la sosirea intr'un sat, acesta
trebuie sa puie in miscare pe vornic cu ci-
teva bice, pentru ca sA dea locuintk hrana
§i cal de postA. C. aceasta metoda a fost
intrebuintatk din nenorocire dese ori, de
dregatoril din timpurl ai Moldovel .i Mun-
teniel, e, de sigur, adevarat, si cA ea poate
folosi tot asa de bine in Germania ca si in
Moldova, aU dovedit razboaiele din urma ),
cind Francesii s'aii purtat asa cu sAtenil ger-
mani. cDar e cu totul neadevkat, ca in alt
fel nu s'ar putea capata nimic de la Mol

www.dacoromanica.ro
200 D rut ZUCKER

doveni. Dimpotriva, bucuria de oaspetI e o

deosebita insusire a Moldoveanulul de mice
stare, dar e firesc ca acel ce vine la el cu
biciul in mina sa nu-1 afle tocmal bucuros
sa-1 primeasca pe spinare si de aceia sa
creada cä a gasit la el atitea pacate cu care-I
acopere pe urea. De oare ce aceasta o spun
nu numal calator1 de acestia, cari strabat
tara fàrá cunostinta clatinelor si a limbil, ci
chiar multI strainf asezatf in Basarabia, s'ar
parea indraznet a combate o parere ce
s'a spus asa de des si a recunoaste carac-
terul Moldovenilor cel adevarat. ApoT e vadit
ca. in Basarabia ca si in Moldova si Tara-
Romaneasca, strainul, numal pentru ca e
strain, farà a-s1 putea sprijini pe ceva pre-
tentiile ca individ, se crede maT sus prin
inteligenta, socoate pe Moldovean, mai ales
pe skean, ca pe un om ce sta.' pe o treapta
maT de jos, se poarta cu el dupa aceasta
socotinta si crede ca descopere in el grer-
lile pe care i le-a dat prejudecata luT insust
e Tu, Moldovene,, a ajuns in gura Rusulul de
rind aproape un fel de batjocura. Neaparat
ca i Moldoveanul rasplateste strainuluI dupa
cuviinta. Säteanul nu vrea sà aiba nimic a
face cu dinsul i boierul, de si se poarta
politicos cu strainul si-1 primeste bucuros in
cassa, daca acel strain are numal ceva stiinta

www.dacoromanica.ro
 TREI CART! DESPRE BASARABIA 201

de carte, arata totu§1, pe urma experientii

sale intinse, macar la inceput, neincredere
fata de el §i crede ca multi dintre ace§ti
straini, nefiind in stare sa se faca folositorl
in tara lor chiar, cauta un traiii de aven-
turier pe spinarea Moldoveanulut,
ePrecum, de alminterea, se poate vorbi
numai cu greti despre caracterul popoarelor,
a§a e 0 cu Moldoveanul. Boierul e grecit,
frantuzit §i, in Basarabia, 0 rusificat, deci
el 0-a faurit o fire deosebità de a teranului
(adevarat, raposate d-le doctor Zucker,
0 pina in ziva de astäzi!). Are i teranul
pacatele stapinului sail? e Oare nu vi se pare
ciudat Ca invinuirea de lene nu se potrive§te
Rominilor de ori0unde 0 Ca acela care lo-
cuie§te in Ardeal supt cirmuirea austriaca,
se apropie de vecinul sail, harnicul Sas ar-
delean? Teranul din Basarabia, mai putm
muncitor decit cel din Ardeal, e totu§i mal
muncitor decit cel din Principate. Temeiul
acestei lipse de aplecare, netagaduita, pentru
munca §i ci§tig mi se pare ca sta, in parte,
in afara de caracterul national. Ea ar fi o
urmare a sistemulul de stoarcere ce domnia
in Moldova 0 Tara-Romaneasca de multa
vreme i care dadea oamenilor incredintarea
&A, oricit ar lucra, tot pentru altii o fac.
E foarte buna observatia Ca, intr'o gospo-

www.dacoromanica.ro
202 U-rul ZUCKER

darie fara bani, ca a terilor noastre, teranul

bogat n'are cum sa-§I ascunda agonisita, care
i se iea toatä, dupa multe prigoniri: cad,
la nol, ca 0 in Turcia, adaugim, e bine de
eel saran E ciudat insa ca lig Zucker i se
pare sal nu mal fi ramas nimic din sistemul
vechiii dupa cucerirea ruseasca (el nu vorbqte
nicairI de administratia proastä a Imperiului).
La frica de despoiare se adauge, pentru
a taia gustul de lucru, putinatatea nevoilor,
uvrinta cu care sateanul romin §i le impaca.
Casa facuta de el, din creng1, lut §i papura.
Femeia varuiqte §i lucreaza scoartele, care
sint mobila §i zestrea. Casa, plina de cladaria
lucrului de mina, pare, macar pe dinnauntru,
adeviirat pridenoasa fi e tinuld loldeauna
foarte curats (a§a zice §i Del Chiaro despre
casa munteana de pe la 1700, pe care Ita-
lianul nu tie cum s'o admire) Oa le, sipetul,
icoana, mintuie podoaba casei. Pinza o tese
femeile, oile 'Jail lina §i pielea imbracamintit
Carul qi-1 face teranul singur, numat din
lemn. Pentru hrana ajunge mamaliga cu
brinza. Pentru banil de bir §i de circiuma
e ci0igul de la vite, de la un petec sa-
manat cu grit'', de la vie 0 de la prisaca. Cu
aceasta, e bucuros. Nu e zgircit §i mil' pasa
de ziva de mine.
Tot a§a Zucker nu crede ea teranul nostru

www.dacoromanica.ro
 TREE CAR ri DESPRE BASARABIA 203

e indaratnic. La lucrul cimpulul, il inseala

proprietarul. 5i mal mult arendasul. Ci-
novnicii cel midi fac si el ce pot ca sa-1
dezbrace. tFiind astfel deprins a fi inselat de
cei mal multi cari sint maT sus decit dinsul,
e lucru firesc sa priveasca cu neincredere
orice vine de acolo si nu poate el intelege
de odata ; fireste ca. are oarecare neincre-
dere fatn. de orice porunca sati sfat ce-i vine
dintr'acolo si ca., deocamdata, cauta sa scape
de ele. Dar eil insumi am vazut ca, daca
numal teranul e tratat citva timp cu cirep-
tate, de mosier si e aparat impotriva supa-
rarilor ce-i vin din afara, el capata rapede
incredere in acel mosier si se bucura, cum
zice el, a tare un boier*, 0 atunci el ur-
meaza maT bucuros sfatul si poruncile decit
poate chiar teranul german.2.
Si mal putin dreapta e invinuirea de ho-
tie. Se fura multi cal, e drept, dar in step
nepazita s'ar putea fura de o mie de orl mai'
multi. Dar casele, nu se incuie nici, t,ri nieezin
nu e mai' sig-ur drumetul de furl decit in 6oi -
deiul feranulul. Furt cu spargere nu savirseste
decit rare orl Moldoveanul : maY mull obip-
nuiesc Evreii, Ru,sii )si, neaparal, Greed.),
In cetele de hoti sint maY ales t Arnauti,
Sirbi, Rusi, Greci si Bulgari,. invoielile i le
scrie Moldoveanulul altul; el (Tune degetulv
www.dacoromanica.ro
204 D "1 ZUCKER

numai. c Si n'am auzit nicl-odata ca un te

ran moldovean sa fi tagaduit acest fel de
iscMiturá. ,
Rominil n'ar fi viteji. De mult, ce e dreptul,
zice Zucker, lipsesc dovezile de vitejie. ,i
aid sistemul e de vita. eMoldoveanul a fost
deprins numai sa asculte orbe§te §i sa in-
dure. , Dar ofiterii austriacl i-ati spus ca,
daca Rominul se deprinde greii la oaste,
el epoate sta alaturi mai tirziii cu cel mai
burn' soldati, ., De altfel, purtarea acestor
regimente rornanqti e cunoscuta din istoria
razboaielor de pe urma. Neinfrico§are, chiar
un fel de nepasare fata de moarte, se ga-
seste
,
des intre Romini , si
-, felul cum vorbesc
ei despre dinsa bolnavilor lor, ni s'ar parea
nouá asprime. Ei li spun ceasul mortii fára
incunjur, vorbesc cu din§ii in privinta ingro-
paciunil §i. praznicului, §i de obiceiti bolnavul
raspunde cu resignare §i. linite la aceasta.
Cum treceam printr'un loc, un teran batrin
m'a rugat sa vad pe fratele sail, cu care
traia bine i pe care tocmal 11 lovise dam-
blaua. eDomnule , , mi-a spus el scurt, &ate-
mieil o sa moara : asta-i moartea lui,,
parc'ar fit vorbit de un guturaiii. (Eh), eras-
punse bolnavul zimbind, e ce §tie frate-mieti ?
Nu mor eil inca !, Odatá intrai in odaia
unel neveste tinere in clipa cind 'ii simtia
www.dacoromanica.ro
 TREI CARTY DESPRE BASARABIA 205

ceasul mortii. Ca §i cum s'ar fi gindit sa se

infatiseze cuviincios innaintea lui Dumnezeil,
ea se uita la minile ei §i ceru sa i se taie
unghiile, apoi mai ceru sa i se dea un tul-
pan not". 0 batrina, dintre rude, care tinea
la dinsa §i-1 avea grija, spuse : g Acuma nu,
maica, intaiii o sa mori ; pe urma te-om
spala §i ti-om pune pe cap i tulpanul cel
frumos,. Bolnava asculta linitit §i raspunse:
e Nu, mai bine acuma,. Dupa citeva clipe,
ea dori sa sarute minile celor de fata, li
ceru iertare §i zise : gal ma duc acuma, .

indata dupa aceasta, muri.,

Gospodaria Moldovenilor li-o impiedeca
nenorociri dese, ca lacustele, boale de vite,
seceta, ciuma, cu piedecile ce aduce dupa
dinsa, multele serba'tori i credinti de§arte,
lipsa de credit, vinzarea de'nnainte a pro-
duselor §i circiuma, cu adalma§urile ei §i
betia de Durnineca. «Evreul polon, care tine
circiuma, &à bucuros §i pe datorie, dar pe
urrna vine durerea cind se ajunge la ceasul
de plata §i la vinzarea lucrurilor din casa. ,
Teranul moldovean e cu totul lipsit de
invatatura, dar nu prost. eCei mai multi
dintre dinsii vorbesc cu o limpeziciune §i
hotarire, care se intimpina numai rare ori la
teranul german. Pe cind judecatorul german,
dupa multe intrebari catre pärtile ce se ju-
www.dacoromanica.ro
206 n-tui ZUCKM

deca, abia poate sá capete o oarecare pri-

cepere a afaceril, cu teranul moldovean tre-
buie sa bagi bine de sama, adesea, ca sa nu
fisi in§elat de dinsul printr'o in§irare limpede,
dar acoperità a lucruluI, a§a incit sa iasa el
cu dreptatea. Povestirea e bine legata, de
multe ori in adevar elocventa, §i cu atit maT
placuta, cu cit aid nu e nici-un jargon §i
teranul vorbe§te tot a§a de curat ca. §i boie-
rul, In lucruri care privesc o ob§te intreaga,
se sfatuiesc teranii intre el, ce sà se spuie,
§i aleg ca sa vorbeasca pe acela dintre ci
care e §tiut ca bun cuvintator.,
Femeia e maT harnica decit barbatul, care
doarme iarna, pe cit timp ea lucreaza din
furca; e iubeata, §i barbatul iarta. Se obi-
nuie§te a se fura fetele, care a§teapta pe
cuptor iertarea parintilor. Ea tine a§a de
curat casuta ei saraca, incit cele maT multe
terance germane s'ar ru§ina vazind-o.o
Mulct boierl basarabeni, raspin0 de la
functiile date strainilor, star.' la cite o mo§ie.
Celelalte se daU in arena, dar nu maT mult
decit pe trel anT, cad valoarea pamintultif
cre§te rapede. Dupa vechea datina moldo-
veneasca, teranul datore§te douasprezece
zile de lucru pe an, care insa se prefac, cu
socotell viclene, in vre-o optsprezece pana la

www.dacoromanica.ro
 'MEI CARTI DESPEE RASARABIA 207

douazecl, fara cAraturl si, neaparat, fara dijma

produselor. Une orl teranul face si zile cu
plata., cu hran6. si cu läutarT : pentru 12 zile
vine r 1/8 sail 2 galbenl. Se pastreaza mosierulul
si monopolul vinzaril de vin si rachiii Teranul
nu poate pleca de pe mosie si nu poate fi
gonit ill-a voie de la Cirmuire I se da atita
pArnint cite vite are, facindu-se trel clase :
cu 16, 12, 8 falcl sail si mal putin, in lo-
curl cu sate marl si dese. <, De obiceiti insa,
nu se face nicT-o masuratoare, ci proprie-
tarul pastreaza o parte din mosie pentru el,
iar pe cealalta o lasa teranilor, cari o im-
part', ca si legiuitoril muntenl de la 1850,
e dupà pretaluire si datina,. Zucker crede
ca in unele locurl, linga orar si unde sint
pásunl bogate, t proprietarul da in adevar te-
ranifor mai mult decit primeste el de la
dinsil, . De obiceiti, partea de ogor, de 'A-
rne si de finete a fiecaruia nu se schimba
din an in an, de si nu e imprejmuita. eCind
teranul a facut mal multI anl fin pe acelasl
loc, el se deprinde a-1 privi ca pe un fel de
mosie cistigata a lul ... Oricit s'ar putea
schimba astázl rinduiala ogoarelor nehotar-
niche, teranul se deprinde totusl cu gindul
cá el are un drept asupra bucatil de pa-
mint arata odata de dinsul, si, foarte cu drep-
tate, i se pare crud ca ea sa fie data de-pro-

www.dacoromanica.ro
208 u mil zucKta

prietar in sama altuia. Cind se vor inmulti

locuitoril, stiämutarea va fi cu neputinta
teranul va c5pata un drept de prescriptie
asupra bucatii de pamint boieresc ce lu-
creazd. Cu vremea, o va putea lasa mo§te-
fire Si chiar vinde.
Alta e starea razefilor, urma0lor celei
mai vechi, mai bune si mai viteze boierimi.
Astazi, el sint numal terani mai bogati pe
locul unde din casa stramo§ului s'a facut un
sat intreg. Partea fiecaruia, care nu e ho-
icirita, se vede din spita neamului, din ar-
borele genealogic ; ea atirna dupa numärul
de copil ce a fost intr'o ramura. Cine se
§tie mal bogat, iea mai mult ogor, mai
mult loc de pa§une i de finat ; buna
intelegere a satului e stricata une orl de
certe §i de bafal pentru pamint. Cine vrea
SA-0 aleag-ci partea, c-hiam'a inginerul §i ci-
novnicd, §i-I plateste el ; i se da totdeauna
o §uvita in lAtimea de stinjeni ce i se cu-
vine, iar in lungime, care e singura socotita
in actele cele din vechl 1, cit toata mo-
sia ea se desface totdeauna la margine.
;
De aceia sint putini cari sa rivneasca o ast-

1 Se taNsoari mosia la cele douK cipete si la mijloc, si se

iea media.

www.dacoromanica.ro
 TREE CARTI DESPRE BASARABIA 209

fel de stapinire ciudata i netrebnica. Vin-

zarea trebuie sa se faca totdeauna la un alt
rdzd, la un efrate de rnosie cind e unul
foarte bogat, el cautd sd cumpere partea
tuturor celorlalp. Cite un sat rdzärsc mal
sdrac arendeazd mo§ia, invoindu-se a sta pe
dinsa ca terani cu boierescul, clacasT, dind
dijmt, munca i cáratur1 cit tine arenda. Une
ori ea se prelungeste, se vesniceste chiar, si
dreptul deplin r5zAsesc ramine ca o amintire.
Acestea sintlämurite, numite cu numele
noastre,stirile, nu se poate mal sigure, pe
care le (la Zucker asupra razesilor basara-
benT, can i azT locuiesc partile orheiene
sorocene de spre Nistru.
Plugul are sese sail opt boT, grapa e de
lemn. Griti, mal ales e griü arnaut , se face
in Tinuturile de sus ; incolo, se samana nu-
maT porumb, care se exportä liana in Con-
stantinopol si in Mediterana. Se capata foarte
putin orz i ovas, iar, dintre legume : fasole,
varza, ceap i usturoiti. Celelalte sint me-
seria BulgaruluT. Prin ogoare se vad pepeni
verzT i galbenT. Putine livezT, cu pomi ce
nu se altoiesc. Griul se treiera cu cai i se
tine in gropl, care se usucà cu foc tare, &à-
pate in locurT maT innalte. Porumbul e pus
in cosare de vergi, in care bataia vintului ii
tine uscat. Finul famine in dal.
1031 10
www.dacoromanica.ro
210 D r"1 ZUCKER

Multe vite. cPutini terani sint carl sa

nu-0 aibá boil, 0 cite unul bogat are 20 -
3o de capete cornute 0 de cal ; unil dintre
el ati i sute., Grajdurl nu sint, ci numal
gardurl apara vitele si cail de crivatul iernil.
Se pa§te i prin zapada. Carnea e decl
proastä. Oile sint pirnaie i rigaie; s'ad adus
de curind i ol merinos, spaniole, §i o't cu
coada grasa, dar fire§te de bogatmil strainl,
intre cari mal ales contele Edling. Cail stati
in herghelil, din care se prind cu arcanul. El
sint in stare sa indure toate greutatile. Ne-
gustorl strainl cumpara. vitele la ie0rea din
iarna, le ingra§a toata vara i le vind apol
la salhana sail le exporta in Austria, pang
la Olmutz, cind nu le vind la bilciul cel
mare din BaltI, exportatorilor de meserie.
incheind aceasta expunere bogata a im-
prejurarilor economice din Basarabia, Zucker
propune a se infiinta, impotriva foametelor
dese, cofarele de rezerva, care ail functionat
0 la nol supt Regulamentul Organic 0 de
infiintarea din nal a carora a fost vorba dau-
nazi. Fiecare familie ar fi datoare a lucra
doua zile pe an ca sa stringa doua chile ; co-
§arul ar fi inchis cu lacatul proprietarulul,
al preotulul, al primarulul 0 al batrinilor
satulul. El s'ar deschide din porunca guver-
natorulul, dupa cererea proprietarulul 0 a
www.dacoromanica.ro
 TREI CARTI DESPRE BASARARIA 211.

satenilor, sail chiar numal a celor din urrna.

Si dupa implinirea celor doua chile s'ar lucra
o zi pe an, pentru reserva, vinzindu-se din
porumbul cel vechiti. S'ar putea face vil §i
multe altele, tot prin aceasth munca silith.
Pe scurt, Zucker da orinduirea BasarabieT
dui:4 anexare, ap cum urmeaza :
La inceput, eratiafara de coloniT §ese
districte (care raspundeati numaT in parte
vechilor Tinuturi mo1dovene§t1) : Ismail, Ak-
kerman, Bender, Orhel, Ia§T, Hotin ; din al
Benderulut se desfacu apoT districtul nal al
Leovel, la Apus, catre Prut. in fiecare dis-
trict era un ispravnic, cu comisarl i ocolaA
un tribunal cu un judecator, 2-4 asesorT §i
un procuror. La Chisinail statea guvernatorul,
procurorul provinciel, Camera guvernuluT 0
Camera de conturl.
In Capitala, se clddise un palat haotic pen-
tru Mitropolit i exarh al SinoduluT. cCla-
dirT care sa fie ale GuvernuluT saii sa fi fost
acute de Guvern, nu se afld. Judecatoriile, Ca-
merele de administratie sint pada acurn Inca
in case cu chirie, ca §i locuintile guverna-
torulul 0 celorlaltI functionart NicT casarme
nu sint Inca ; soldatil sint in cvartir pe la
tirgovetT., Abia se incepuse lucru1 uritel bi-.
sericl catedrale. eNu era nicI-o primblare pu-

www.dacoromanica.ro
212 I. G. KOHL

blica, cind veni vestea, acurn cincisprezece

ani, câ va sosi Imparatul Alexandru [I-iill.
Pentru ca el intreba de obiceiU despre ast-
fel de gradinl, se hotari facerea in clipa a
gradinii publice. Toate silintele hied intre-
buintate pentru a lucra iute. Se adusera mil
de copaci de padure, i, anotimpul fiind priel-
nic, cei mai multi se prinsera. ,
Atita fdcusera 'Yana' atunci Ru§il in Basa-
rabia ; de atunci aU mai lucrat ceva la Chi-
§inail, §i pentru din§ii.

2. I. G. Kohl
Al doilea &gator in Basarabia e un om
de tiinta, cunoscut autor de calatoril, care
era §i un scriitor vioiU §i. spiritual. German
a§ezat in Rusia, I. G. Kohl porni in 1838
sa theft' o cercetare a Tinuturilor Rusiei de Sud.
Vazu Crimeia, Odesa §i partea de curind ane-
xata, obiastul dintre Nistru §-i Prut, MoldovaTa-
rului. Descrierea sa de calatorie, Reisen in Sfid-
russland, gasi o buna primire, i in 1847, au-
torul trebuia sa dea o a doua editie, la Ar-
nold, din Dresda §i Lipsca.

Ajuns la Ovidipol, calatorul fu ispitit, fire§te,

sa treaca dincoace de liman, spre a vedea
Cetatea-Alba Bratul de mare, navalit de ier-
www.dacoromanica.ro
 TREY CARTI DESPRE BASARARIA 213

burl i inchis la gura printr'o banca locuita

de pescarf, pe linga care se strecoara doua
girle, are numaY o latime de zece verste.
Trecu pe o luntre de Malorus, din cele mai
pacatoase. De jur imprejur, Tinut salbatec.
Vechea cetate genovesa --Kohl zice ca
ar fi vazut pe ziduri armele Republicei,
vechiul port de negot §i aparare al Moldovei,
avea ccel putin 13.000 de locuitorl, (fata
de 2 8.000 de astazi). Oficial insa', se numà-
raIi numai 2.600. Aceasta, pentru c Akker-
manulRusii luasera nurnele turcesc, o tal-
macire a celui de Cetate-Alba, era un ada-
post al tuturor celor can i. nu puteail infatisa
pasaport, adeca, dupa imprejurarile rusesti, a
tuturor oamenilor fara capataig. Numai o
mica parte din locuitori era inscrisa anume.
Ceilalti nu existail pentru Stat pada la
moartea until locuitor oficial. Atunci vre unul
dintre oplositif mai nol II lua, cu voia cinovni-
cilor cumparatY, numele, vrista i rostul. tn
ciudatul amestec de oameni, cari se purtail
prin straditele sternbe, tole nu vezi zo de
pai innainte sail se ascundeail in casutele
de lemn i vergi acoperite cu papura lima-
nuluf i inzestrate cu ferqti de ba'sica., Kohl
crede ca poate deosebi: Evrei (neaparat),
Armeni (poate), printre can i hangiul sail,
Grusini, Greci din toate unghiurile Grecimii,
www.dacoromanica.ro
214 1. G. KOHL

Germani, din multele sate de coloni§tl, ce

incunjura. cetatea, Ruslmai ales, adaogim
noi, Malorqf .si Lipoveni pescari,Bulgari,
din colonii venite dupa 1812, Francesl (!) §i
Moldoveni de-ai no§tri. Dupa ocupatie, spu-
nem din partea noastra ca. se puteail im-
parti in pescari, putini negustori si multi
serbi fugari de pe rno§iile nobililor, gata
ace§tia din urea pentru orice munca, oricit
de grea i de rail rasplatita.
in mijloc, citeva raze de strade drepte,
largi, goale. Putine cladiri noua. Casarml si
o inchisoare in stil grecesc vechiii, etemp1e3
nepotrivite, ca arhitectura, pentru aceasta
biata arzare de oamenl saraci, cu multe ne-
norocirl §.1 pacate in trecutul lor.
Kohl pleaca sa. vada Boazul, golful de
Mare. prin care se incheie Nistrul. In cale
el gasqte un sat de Alsacieni, cu preot po-
lon,marl dqmani al luteranilor necurati, de
cari se intimpina cu aceiasi limba germana,
in alte colonii de acestea ale pustiului ta-
taresc.
Pe un caic, cu tot felul de lume, intre
care §i un cersitor moldovenesc... Malul sting,
podolic, e de piatra alba, tare, din care s'a
facut cetatea ; acestalalt, al Basarabiel, se
infatirazâ jos, hleios. Cocori albi rasar din
mlastine.
www.dacoromanica.ro
 TREI CARTI DESPRE BASARABIA 215

Noaptea se petrece intr'o coliba' de Grec,

vatav de pescarl ru5l, foarte grosolani, \re-
sell sj bunt Innauntru, lumina blinda a icoa-
nel pazitoare ; afara, pe boaz §i liman, pe
Marea apropiata,furtuna grozaVal.
Dupa o calatorie prin porturile §i muntit
Crimeil, vechiul nostru Crim, calatorul ger-
man e iaràY la Nistru, in fata Benderulul,
venind din noul ora§ Tiraspol (ecetatea Nis-
truluT.).
De la tnceput el vede cetatea Benderul, cu
estraric de innalte zidurl §i turnurl groase,
rotunde. (lucru curat moldovenesc). largo',
esirurY nesar§ite de case joase., ca la Ce-
tatea-Alba: satul moldovenesc de supt ce-
tatea stapinilor. Citeva bisericl marl, noua'.
In cetate sta un regiment de infanterie, cu
o baterie. In drg, se vad Moldovenl, Eyre,
Armenl, Bulgarl, Maloru§l: impartirea aceasta
pe neamurl e facufa bine. Turd nu mal
sint de loc, fire§te ; timpurile lor sint amin-
tite doar de un minaret singuratec ce se
ridic dintr'un maidan, linga zidurile Dom-
nilor no§tri.
Despre satul vecin, Varnita, calatorul §tie
sa spuie povetl cu privire la Carol al XII-lea.
Oamenil §i-ar fi adus aminte Inca de dinsul,
si s'ar fi vorbind printre el de comorile pe
1

www.dacoromanica.ro
216 1. G. KOHL

care, in beciurT adinci, le pazeste fata de

Craiil pribeag, ce-§1 asteapta inca mintuito-
rul. Kohl nu se putea intelege insa cu Mol-
doveniT, cari erati aid singurul neam de pe
vremea lui Carol al XII-lea, asa incit putem
sa-1 credem si sa nu-1 credem.
La cea d'intaill statie de posta, pe care
o numeste Cepradi, cal.-atom] gaseste un til-
maciil de moldoveneste intr'o batrinica de
loc dintre Sasil Ardealulut Ea va fi vorbit
rail, iar invatatul nostru intelege si mai rail.
Se bucura insa de orice cuvint ce are o
aroma antica ; el lamureste cuvintele acestea
prin impunerea de la sine a 1imbi1 latine
locuitorilor barbarT, ce i se par a fi fost
Scitl. Masi departe, observatiT, fara pret pen-
tru noT, asupra feluluT de imbracaminte si
locuinta a eranului romin.
Chisinaul e tinta cea d'intaiil a calatorieT.
Han armenesc (iara§T), cu obiceiurT ruse§11:
familia gazdeT se indeletniceste cu facerea
de fiovidld (magiun). Ora§ enorm ca intin-
dere, pentru numal 40.000 de ilZus1 marl,
Rusl mid, TatarT (vorba sa fie!), Moldoveni,
Turd (cu aceste doua neamuil trebuia sa
se inceapa catastihul), ArmenT (too de fa-
mail, hangif si b6rbierf), BulgarT (pucinl, de

www.dacoromanica.ro
 'FREI CARTI DESPRE HASARABIA 217

prin satele din jos ; Kohl nurnara 800 de

familii, negustori de vite, cu mii de capete
de cireada ki, neaparat, gradinari), Nemti (200
de luterani, cu biserica), Francesi (la kcolile
nobilimil, trel de toate), Grecl, Poloni, Sirbi,
(nici-unul), ki Inca citeva neamuri mai putin
numeroase (ce-ar putea sa fie oare?) D Kohl
gasekte cu cale sa spuie ca nu mai sint Turd,
dar noi ktim ca in a est vechiti sat ki dr-
gukor moldovenesc Turd n'ati fost nici-odata.
Pe Evrel II socotekte la 15.000 de oameni
(de atunci nurnarul lor s'a inrincit), mai multi
decit in Odesa. El fac toate afacerile cu pro-
duse. Au o sinagoga ki kepte fcolz. Mesterii
de cladirl slut Muscall, cirpacil, Rusneci, ne-
gustoril de ce este ki nu este, Evrei ; Tigani1
IV exercia mestekugurile indatinate. Cinovnici
rusi si boierl moldoveni sail egreco-franco-
moldoveni,, dupa limbile in care vorbesc :
un Balk, cel mai bogat proprietar basarabean,
un Sturdza, o Catinca Ghica, pe care Kohl
o socoate a fi sora Domnului muntean de
atunci, Alexandru-Voda. El primesc gazete
din Iaki, pe care le cetesc slobod, ca unele ce
n'aveati nicl o regula de politica in ele, ki des-
pretuiesc Chisinaul pentru Iakil stramokilor ki
pentru noua minune moderna a Odeset Multi
mahalagii de neamul nostru, in casute cu
cerdace de lemn ki ferekti impiestrite. in mij-

www.dacoromanica.ro
218 I. G. KOHL

loc, o strada mare, ruseasca, facuta. jure §i

cu de-a sila ; casele vechi s'aU darimat din
porunca politieneasca, cu termen statornicit
in scris pe zidurY, dar putind fi zabovit prin
bac§i§urY potrivite.
in imprejurimi, negot de lemne ; export
de 8-900.000 vedre de yin. Proces intre
soborul i exarhul basarabean §i Patriarchia
de Ierusalim, pentru mo§if ce aduc un venit
actual de 15.000 de galbenY, bine saU
raU inteles, procesul acesta. Alta, nimic.
Urmeaza o schita istorica asupra Romi-
nilor. impartirea pamintultif lor i se pare un
lucru foarte hazliii. El scrie spiritual: eCe
e rnal raU, este ca durerile bieteY terY cu
prilegiul uneY vivisectiY ca aceasta vor mal
tinea Inca mult timp, cacY operatia nu e
sfir§ita cu totul). El vede timpul cind Ba-
sarabia, care e deocamdata oblasi, Tinut de
margene, va ajunge o gubernie ca toate cele-
lalte, Moldova §i Tara-Romaneasca avind
acum rostul de oblast. Titlul Domnilor no§tri
ii suna caraghios ; afla cu bucurie ca. Sturdza --
pe atuncf domnia in Moldova Mihaf Sturdza
vine de la sturdz, nume de pasere.
MaT interesante §i maY adevarate sint lu
crurile pe care le spune Kohl cu privire 1 a

www.dacoromanica.ro
 TREI CARTI DESPRE BASARARIA 219

sentimentele Moldovenilor fata de stapinirea

cea noua ruseasca. El constata tde mirare
de multa simpatie pentru cirmuirea turceasca .
I s'ar fi spus cà atimd platia numaT cel
bogat, pe cind tsäraciT nu dadeati chiar ni-
mic. Acuma insa trebuie ca toff sa plateasca
mal mult, iar cu deosebire ceT saracT,. Cind
stim care era regimul darilor de odinioara,
cu atitea scutirl pentru boierT i clerid pi
cu apasarea obsteasca a biruluT, vom zice
insa cà scriitorul n'a nemerit-o bine. Mai
multa dreptate are tbAtrinul din Cetatea-
Alba, care i-ar fi spus: tE, domnule, boeri-
mea s'a facut maT mare,. Venisera, de fapt,
o rnultime de proprietarT nol de peste Nis-
tru, i acestia nu cunosteati altfel de legaturi
cu teranif decit acelea dintre stapini1 de su-
flete si erbiT Rusiet
Un alt motiv de nemultamire era pretuirea
in munca realii a celor douasprezece zile
de lucru pe an, pe care Domnil Moldovei
din veacul al XVIII-lea le hothisera pentru
teranul ce traia pe pamint boeresc. Ca si
la noi, dar in masurA i maT mare decit aid,
pretuirea in lucru gata a zilef de munca era
foarte impovaratoare pentru locuitorul sätean.
tintr'o zi de pilda, un teran, muncind cit
trebuie, poate s6. secere 50-60 de snopi.
Dar in multe parti i se socotesc pe zi 120
www.dacoromanica.ro
220 1. G. KOHL

pänä la 200. Plata pa§unilor era prea mare :

c 1 2 copeice pentru o capr i o oaie §i 6o
de copeice pentru un cal sail un boil, pe
an ). Apol caratul se cerea une on teranilor
pana. la Odesa, unde se imbarcail produ-
sele cimpilor basarabeni pentru terile Apu-
sulul.
In sfir0t, teranul moldovean nu putea sa
vada cu placere striniT, on c erail oarnenl
harnicl, stringatorl i cinstitl, orl c faceail
parte din tagma vagabonzilor, carora li se
deschisese intrarea in Basarabia, ispitindu-1
cu tot felul de privilegil. El se simtiail in-
cunjuratl, concuratl §i amenintatl.

Disertatie asupra porumbulul i mamaligel,

apol o schitá a Orheiulul. in felul cum sint
cladite din lemn praväliile, in felul cum se
face lucrul, in vinzarea de ciubuce, de tabac
rasaritean, in ciuddtenia cirnatilor, el vede
o inriurire corientala, turco-tatareasca,.- Ea
poate sà nu fie insa nici ma de puternica,
nici asa de caracteristica, precum crede dru-
metul nostru.
La Orheiti, zugravirea unel certe intre
dol Ru§l, la Copacenl aratarea imprejurari-
lor in care s'a dat bac0§ unul cinovnic. In
casa de potà din ultimul loc, el pretuie§te
www.dacoromanica.ro
 TREI CARTI DESPRE BASARABIA 221

covoarele moldovenqa, cfacute chiar cu mal

multa sirguinta decit cele malo-ruse,.
Dui:A ce se minuneaza, farä cuvint, de
intinsa intrebuintare a impletiturilor de nu-
iele la poporul nostru, Kohl se duce la sta-
tia Soratena , unde a petrecut foarte bine.
Capitanul de po§ta era un Rus chior ; ne-
vasta lu vedea cu amindol ochit 0 era Mol-
doveanca. alatorul arata, in descrierea eI,
ca era un etnograf foarte curtenitor. El 41
ruga gazda sa-T cinte i ceva cintece mol-
doveneltl, cu efrunza verde ltliac, §i efrunza
verde de matasa,, pe care le da, dupd tal-
macirea ruseascA a bunului sot cu jumatate
de vedere.
Baltile, unde calatorul e oprit ma1 mult
timp de o stricAciune de trasura, au hangiul
lor armean, cu patru-cinci casute purtind
prispe §i lavite i, pe lingâ ele, o odaie de
biliard, cu samovar 0 cafea neagra ; por-
trete 0 tablours1 patriotice ruse0, privitoare
la razboiul, mintuit in 1829, cu Turca. Vi-
sitä la coalO: daseal rus, in uniforma de
gala, cu frumos guler cusut cu fir, cu me-
dalil de serviciu i decoratii, cu sabia la
coapsa ca un cavaler, i palárie cu trese,.
Multe plecAciura §i ráspunsuri cu mina la
palarie. Batjocura pentru mici Moldoven1,

www.dacoromanica.ro
222 T. G. Kom.

cu cari se incepe de la inceput ruse§te §i

cari nu pot spune limpede unele sunete.
Vre-o cincizeci de copil in odal curate, cu
liartT §i. biblioteci §colare ; intrebari despre
Semiramida §i. cei dintr'un timp cu dinsa,
despre aritmetica §i geografie. Maf e Inca
o §coala ca aceasta, apoi una lancasteriana.
§i o coala. superioara.
Tirgul numara 9.000 de locuitorf, §i are
un vestit bilciti de vite. Se string 8-12.000,
ba chiar 20.000 de capete de vinzare. Multe
vite se cumpara de Austriacl, exportul ba-
sarabean in Austria fiind de 50.000 de ca-
pete. Un timp, iarmarocul fusese tulburat de
vestitul hot Tobultoc, un Moldovean, care
fusese prins, dupa multe ispravi, de un bo-
ier care intrebuinta viclenia. Dintre ceT 4.500
de locuitori din anul 1838, 4.000 erail Mol-
doveni i EvreI, cam tot atitia din fiecare
!learn. NegustoriT eraii de treapta a doua
§i a treia. in Balti traiag 26 de boierina§f
si
2
13 boierT, nobili deplini. Tirgul era infi-
intat pe mo§ia boierului Catargiu, caruia pro-
prietarii de case-i platiaii bezmen.
Alta visita la spiterul neamt, a§ezat de
opstprezece ani acolo. Pe atunci Basarabia
avea numaT doua spiterif, acum are doua-
sprezece.
Consideratif slabe asupra boierilor, raza-
www.dacoromanica.ro
 TREI CARTI DESPRE BASARABIA 223

silor si mazililor. Lauda a bogatiei c neau-

zite , a pamintului basarabean.

De la Baltl in sus, se simte apropierea

Bucovinel. Unele monede rusqti scad la pret.
Apar Rutenii venit1 din Austria. Cara cu
sare merg la eNemti,. E mai rnultà ingri-
jire si viata in toate.
La LipcanT, pe Prut, e asezata una din
carantine, celelalte fiind la Sculeni, Leova,
Reni si Ismail. Ostasi moldoveni in uniforme
rusesti pe malul drept, ce se tine de Mol-
dova. Circiume evreiesti caracteristice.
Un Ewell batrin, nascut in Hotin, unde
nu merge calatorul, zugraveste viata tur-
ceasca de odinioara, in cetate si linga dinsa.
Eraii 30.000 de locuitori, pe cind acum,
prin anil 1830, traieste in Hotin numaT a
sasea parte, cel mult. (El spunea cd Tur-
cii eraii oamen1 buni, cari stateati linistitT
in cetate, lasail pe fiecare in voia lui si nu
catail sa. schimbe lucrurile cu de-a sila. Pasa
si ceT mari beau multa apa, pe care-o adu-
ceati tot de la Prut (!), ca una ce era maT
buna decit cea din Nistru. Si lui ii placea
la Hotin cind era copil, pentru ca negusto-
ril aduceaii necontenit multime de fructe
frumoase si de dulceturi din Constantinopol,
i pe atunci puteaT cumpara de douà parale

www.dacoromanica.ro
224 1. G. KOIIL

mai multe zarzare i pere zaharite decit

acuma cu o rublaD.
Comparatia intre Prut i Nistru e foarte
dreapta i frumoasa, cl-Ir nu ne priveste aici,
precum nici descrierea vizitiilor de posta,
call chic pe malul Prutului, spre Bucovina,
pe drumet. Un Grec din Constantinopol,
batrin, limbut, umil, fost ciocoiii al Cantacu-
zinilor, se roaga a fi primit in coada tea-
surii, de unde spune povestl. De cite ori a pare
innainte un boier, Grecoteiul saruta dreapta
evghenistului, dupa ce si-a pus mina la frunte
si la piept, facind complimentul oriental,
oferta mintil
, i a inimil.
Cirezi, herghelil, treieratul grinelor in aril
teranestl, o bisericuta moldoveneasca veche
la Nigrineç1. Apol Noua-Sulita, cu gra-
nita a trei tmparatil. Pina si din Lemberg-
ar fi venind lume ca s vada acest locusor
insemnat pu in intilnirea unel luml asa de
deosebite, intre care mijloceste cu cea mal
mare usurinta, acasa si la dreapta i la stinga,
si in sus si in jos, Evreul neamt, care vor-
beste ruseste, leseste si moldoveneste.

www.dacoromanica.ro
 TREI CART! DESPRE BASARABIA 225

3. Un autor romin contemporan.

in ziarul bucure§tean e Cronica , din acest
an, a aparut asupra Basarabiel de astAzI o
serie de articole care n'aii fost mal de loc
tinute in sama, cu toate ca fara indoiala
ele nu sint lipsite de valoare. Autorul stu-
diulul, intitulat : 4 Basarabia §i trecmul el
(t 7 1 2 I 905) s , d. Dumitru C. Moruzi, daca
nu ma in§el, fost subprefect in Dobrogea,
e un Basarabean emigrat in Romania, care
cunomte imprejurArile din tara sa de obir0e
Inca de prin 1850-60. D. Moruzi scrie bine,
foarte colorat 0 energic, in icoane splendide
une orl, de 0 Mfg ingrijire ; dsa are cu-
no0intl de politica foarte intinse 0 dove-
dqte o iubire de neam pe care n'o intu-
neca nici anumite rindurl nealteptat de bat-
jocuritoare pe care le arunca amintiril acelul
cortegiu al luT tefan-cel-Mare, din Iulie 1904,
care a fost pus la cale cu gindurile cele mal
bune 0 a mi§cat adinc, lasindu-li urme trainice,
pe multl oamenl, dintre aceia tocmal,pentru
cari cortegiul istoric era mal ales pregatit.
Fire§te ca' nu pot avea de gind sa repro-
duc partl intregi din frumoasa carte, plina
de invataminte, a d-luY Moruzi. Vreail sa
notez numal unele informatil noua, care se
4031 15

www.dacoromanica.ro
226 UN AUTOR ROMIN CONTEMPORAN

vor infati§a ca 0 maT pretioase, fiind puse

alaturI cu acelea din cartile germane ce am
analisat i cu notele basarabene ce formeaza
temeiul acestel lucrart
D. Moruzi t1 arata parerea de rail ca
Rominil din alte partI cunosc prea putin
Basarabia, ca poetil acestuI popor n'ati cin-
tece i pentru dinsa, 0, in treacat, IT in-
dreapta pe totT spre cRautul poetic 0 aco-
perit cu galbenele florT ale nufarulul, cu al-
bele corole ale crinulul de apa, curgind in
taina printre stincile innalte i paduroase
ale OrheiuluI,, spre bisericuta tainica de
linga Tribujeni, sapata intr'o stinca innalta
de peste o suta, de metri de la nivelul apelor
visatoare ale RäutuluID, spre adinciT codriT
de vitejie aT Biculut Am reprodus descrie-
rile puternice ale autoruluI, fiindca nu mi-a
fost dat si mie sà \rad aceste locurt
Teranul se pare celuT maT no povestitor
despre Basarabia, neschimbat in moldovenia
lust mindra. Nimic nu-1 poate clinti, ap cum
sint inca imprejurarile in Rusia. Prin lo-
curile unde sint tirgurT nouà (Fole§tT, Un-
ghenT, Leova, SculenT), Evreil i vagabonzil
ce se hranesc din misitie i contrabanda,
administratia de cinovnicT, ce miroasa prada,
ramln de o parte, ca in alta arä. Boierul,

www.dacoromanica.ro
 TREI CARTI DESPRE BASARABIA 227

daca e rus sail rusificat, nu poate face alta

decit sA-§I trinteasca lul curtI albe, cu tini-
chea albastra i verde in cap, i s prefaca.
muscale§te, cu turnurI ca cepele, vechea bi-
seri& moldoveneasca. incolo, un hotar ne-
vazut trece intre el §i satent Preotul, daca
nu tie omanete, e un strain : II calca in
biserica numaI femeile i copiiI, cari §i eI
n'ati a face decit cu icoanele, §i nu cu slujba.
Si maI strain e dascálul de la §coala, care
se incredinteaza räpede cá Moldovenil sint
pro§tl, I§I iea leafa i lasá o munca zädar-
nica; firile maI nobile prind interes pentru
ace§tI cpro§tI, §i se trezesc intr'o dimineata
c. aduc gramatia romäne§tI de la Ia§1, ca
sa vada ce zace in limba §i sufletul cpro§-
tilori. Functiile nu-T atrag. Rare orT sä-
teanul se lasà a fi ales pentru zemstvo, con-
siliul judetean permanent, care hotare§te
despre drumurl, §colI, biserici §i ajutorarea
in tot felul a locuitorilor.
De viata politica n'aii nicI-o ideie. Se
tiü oament din satul, din Tinutul lor, de
linga apa ce trece supt ochil lor: Hotineni,
Orheienl, Soroceni, Codreni, Bugecenl, La-
pu§nenI, Pruteni, ca i acum citeva sute de
ant Cred in Dumnezeti si in eirnparatul,,
care e mare i puternic i sta. undeva. Fac
oaste de la 1877, pina §i in stralucitele re-

www.dacoromanica.ro
228 UN AUTOR ROAN CONTEMPORAN

gimente ale gardel, dar se intorc acasa ace-

ia0 buni Moldoveni caH plecasera. Cu sol-
datil de pe la granita a§a de strasnic pa-
zita, cu obiepticit, nu-0 märità fetele : mai
bine tle-ar da Prutulul,. Pe cel ce yin in
mijlocul lor, lucratorl, coloni§ti, nu-I tin in
sama deocamdata, ci-i a§teapta sa vie la
limba, la datina moldoveneasca, fara de care
nu se poate fratie §i. incuscrire.
Despre Romania, spune d. Moruzi ca. el
ar avea pareri stricate §i rele, ce li s'ar fi
pus innadins in cap. Rominil ar fi pentru
el un neam de Moldoveni amestecati cu
Unguri §i Bulgari, regele, Craiul lor, un
strain, un Neamt, de altà lege, fost (The-
neral imparatesc, la Plevna ; de aceia nu
s'ar fi uitind peste apa tinchisa D acum a
Prutului. Altfel, ar fi cei mai buni gazdui-
tori ai oricarui drumet ce vine cu graiii ro-
manesc pe buze.
Scurta mea experienta nu mi-a aratat
aceste rataciri la terani. Mi s'a parut ca
ei cred numal intr'un mare neam moldove-
nesc, ce se intinde in sus, in jos, in dreapta,
in stinga, peste Nistru i peste Prut, piná
unde incep liftele. Unil au stapinire mus-
caleasca, altii alt fel de stapinire, pe care
n'ai de unde sa.-1 stii bine. Mine, daca s'ar
deschide Prutul, aceasta stralucita rninune

www.dacoromanica.ro
 TREI CARTI DESPRE BASARABIA 229

ar fi pentru din0I un fapt obiruit, ca 0

cum lucrurile, dupg o mica zabava, §i-ar fi
luat iara§T infati§area fireasca, lasata de la
Dumnezeii.
Poate ca d. Moruzi da un prea mare rol
tirgovetilor de odinioark_din mijlocul carora
s'ar fi desfacut aceT mid cinovnicl, maT Mus-
call decit adevaratiT Muscali, plinf de despret
pentru e Maldavanii, din cari se coboara,
fara alt gind decit leafa 0 cistigul de pe
linga leafa, pe cari-I descrie cu atita haz.
Asemenea indivizi de specula, cu natia noua,
nouta, vrednicl de colegil lor ru§l pe cari-I
cunoa0em din rninunatele schite ale lift Ce-
hov,dobitoace vesele cind sint grase, triste
cind sint slabe,vor fi venind 0 din rindu-
rile mahalagiilor de odinioara, dar poate maT
mult din ale nobililor decazutT si ale puti-
nilor terani ambitio§I. Cad nu prea se vede
din ce clasä orarneasca ar fi putut sa vie,
intr'o tara unde nu eraii decit cetatT turce§tl
0 tirgurT fara nicl-o insemnatate §i Inca de
pe la 1812 cople0te de Eyre.
Boierimea e bine cunoscuta d-lul Moruzi,
care, din cea mal innaltá boierime el insusl,
a cunoscut Inca de prin anil 1850 maT toate
familiile nobililor rominf ai BasarabieT, pe un
Iorgu Ba4, care 0-a lasat pentru un orfelinat
www.dacoromanica.ro
230 UN AUTOR BONIN CONTEMPORAN

curtile din Chi§inaU, unde autorul a vazut

de mult gvastul salon cu sticle colorate,,
pe un Iordachi Catargiu, care a primit la
el, in 1877, pe imparatul care mergea la
razboiti, pe atitia altil cari, dinteo generatie
acum disparuta, cse faliaU de a fi boiert
moldoveni, vorbind intre el romane§te, traind
romane§te in casele lor, §i aparind numele
bun al neamulul chiar atunci cind se fkeail
a tägadui, pentru a se innalta, legatura lor
cu dinsul, ca Petrachi Che§cu, meal reginel
Natalia. Ace§t1 boierl, cari apucasera vremea
i turceasca, in Basarabia, samana bine cu
generatia contemporana cu el, foarte putin
austriacita, a boierilor romini din Bucovina.
Ni se arata apol cum fiil acestor boierI
ail trebuit sä urmeze Universitati ruse§tI, sa
imbrace uniforma de cadetl in regimentele
Tarulul, numai ca sa ramiie nobili §i. sà se
bucure de multele drepturI care au ramas
[Ana astazi in minile acestei clase. Acum se
facura §i unele casátoril cu familil de conti
sail de coloneli, de generall. Dar iubirea de
pamint n'a disparut odata cu iubirea de
neam : ofiteril ail lasat steagul §i au venit
sa plugareasca acel e negru §i manos pa-
mint basarabeani , in care li se coborisera pa.-
rintii ; tinerii functionael, invätati prin pen-
sioanele pentru nobilime saU trecutI prin
www.dacoromanica.ro
 TREI CARTI DESPRE BASARABIA 231

Universitati, ail cerut sa fie alipiti pe linga

guvernul basarabean, indatä ce au avut tit-
lul ieften de casesori de colegiu 3. Astfel s'a
format o a doua generatie de boieri romini
basarabeni, care traia pe linga strainii din
toata lumea; despre intolirea cArora cu mosii
luate ieftin si cu caftane cumpArate usor vor-
beste d. Moruzi intocmal ca §i dr. Zucker, acum
optzeci de ani. Nu se uità nicI acer e gene-
ro§i, nemulcamiti, a cAror viata risipita. far-A
nicI-o indreptare, se inneaca in filantropia dul-
ceaga sail in nihilismul salbatec. Cel din
urma gustarA cplacutele casemate ale for-
tarete'l Petropavlovsc sail manoasele cimpiI
ale Siberief, gasindu-se cu totii in seara vie-
Oh ca autorul epe pamintul Rom5nie1
libere, cu ceva ilusiuni perdute, dar cu acelas1
foc in inimi §i acela§1 dor de propA§ire pentru
neam D .
Reformele lui Alexandru al II-lea, care, dez-
robind pe teran, intemeie judecAtoriile de
pace (mirovol sudi, iar, pentru teranul nostru
luator in ris : emirautä sfredeiac 3) si dadu
administratia Tinuturilor in mina adunarilor
alese numite zemstvo 3, sill, daca nu ademeni
la politica pe o mare parte din boierime.
Insufletite de un spirit liberal, de un demo-
cratism sincer si de dorinta de a náckji au-
tocratia, aceste adunarT, cu dezbaterile si
www.dacoromanica.ro
232 UN AUTOR ROMIN CONTEMPORAN

protocoalele lor in rusete, ajutarà la des-

nationalisarea clasei de sus.
Astazl ea cete§te cind cete§te --numal
in limba ruseasca. Ruseasc54 e §i politica.
La mica R orn5nie §ubreda, care a fost supt
Turd §i. despre care parintii credeail c5 ar
putea ajunge supt Nemtii letini, nu se
gindesc. Unit ar fi §tiind ea' aceasta teri-
parà s'ar deosebi prin u§urgtatea femeilor
§i u§urinta despArteniilor (unde e0, d-le
Aurel Onciul, insult5torul damelor rornine,
pentru ca a ti se bucure inima de om ci-
vilisat ?). Cum s'ar zice, curatul Muscal pra-
voslavnic s,i curatul Austriac purtkor de . cul-
tufa, se unesc foarte bine in planul de a
umplea mintea bietilor Rornint din cartile
lor cu astfel de pr5p5stil §i de necuviintI.
in Basarabia, nobilil de modà nou5 s'ar ru-
§ina chiar de obirOa lor moldoveneased, ce-I
pune alaturea cu teranul ecap de boti,, s,i
ar schimba numele lor daca nu i-ar opri
ecartea de air), arhontologia provinciel in
care ele sint insemnate ; dar el ail mare bu-
curie daca pot adAugi cite un mare nume
rusesc, ce li vine dupá mame sail bunice.
Totu0 d. Moruzi aminte§te pAstrarea datinei
in mincare, in serbätorirea zilelor marl, p5s-
trarea iubiril pentru duioasa noastra doiná,

www.dacoromanica.ro
 TREY CARTI DESPRE BASARABIA 233

pe care t patriotil ru§1 cu ideY panslaviste

o ascultail cu ochiI plini de lacrimY,.
Aceasta e starea sufleteasca a acestel clase,
de care trebuie sa ne pese mult maY putin
decit de clasa cea mare, puternica si mun-
citoare a terAnimii, care a ramas insa nea-
tinsa. (La portile Chisinau1u1, in jurul ora-
§elor de provincie, ca §i in satuletele cele
maY departate, pretutindeni unde a fost sail
unde s'a infiintat din nal vre-un sat roma-
nesc, romanesc ramine pentru vecie, ca port,
1imb6. si obiceiuri. ,

Si strainiI ?
Despre dinsi1 se vorbeste numaI in trea-
cat, de la negustorul catap (casap, de fapt;
negustor de vite §i de 01), care veniindata. dupa
1812 de peste granità, pina la functionaril,
muscalI, desi, nemtl, armeni si haholl, (ru-
ten1). Tot asa de putin se spune despre ac-
tiunea guvernuluI, slaba si netrainica. We
la 1812 la 1877 nu s'ai1 facut in toata Ba-
sarabia de cit 715 sanjenl de sosea, pe o
mlastina de ling-A ChisinAti, si aceasta pen-
tru cä se innomolise in acea mlastinA tra-
sura imparatului Alexandru Liu., Ne adu-
cern aminte cum acelas1 Alexandru I-iii a
adus improvisarea gradinil publice de la
Chisinati. Strainil ail dat Basarabiel numat
www.dacoromanica.ro
'234 UN AUTOR ROMIN CONTEVPORAN

o spoiala de posomorire, ala de du§mana fi-

rii noastre, in strade, case §i obiceiuri.
E caracteristic 0 acest lucru, ca se poate
scrie, vorbind numg despre Romini, o car-
ticica, altfel a§a de complecta, despre aceasta
Basarabie, pe care trebuie s'o cunomtem
bine, in a§teptarea viitorulul.

www.dacoromanica.ro
 Pentru Basarabia se maI pot intrebuinta cele
doua lucrarT ale d-luI Zamfir Arbore : 4Basa-
rabia in secolul XIX, (1899 ; cu harta) 0 eDic-
tionarul geografic al Basarabiel$ (1904). Des-
pre ele se poate zice 0 poate numaI
aceasta ar fi drept a d. Arbore a facut
ce l-ail ingaduit mijloacele. Pentru trecut,
cuprinde aproape tot ce e mal insemnat scrie-
rea mea 4Studi1 istorice asupra Chiliel i Ce-
tatil-Albe $ (1900).
Ilustratiile sint luate dupa frumoasele cartf
po§tale ilustrate ale firmeI Wolkenberg din
ChiOnail, precum 0 din lucrarea ruseasca
asupra BasarabieY, partenitoare 0 foarte proas-
ta, a lu'l Batiu§cov. Una singura. e din cu-
noscuta calatorie in Rusia-de-sud a lu'l Anatol
Demidoff, care a scris in frantuze§te.

www.dacoromanica.ro
 TABLA LOCURILOR

A Comrat, 177.
Akkerman. V. Cetatea-Albit. Copiiceni, 220.

Willi, 9, 40 i urm., 135, Ditnutenl, 43.

210-1, 221 0 U. Dinkuti, 24 31 u.
Bender, 78, 97, 139 i u., Duhasari, 97.
211, 215 i U. Dubna, 64.
Bic (ro, to8, 143, 156. Dunkre (r.), 18 $ u.
Bo !grad, 177-8.
Brates (lac), 184-5.
Bugeacul, 156 0 U., 199, 227. FlorestI, 57, 63.
BillbOaca, 143-4. Folesti, 226.

Cahul (lac), 17 9-80. Grkcliste (mkniistire), 95-6.

Camenita, 28, 196-7. Gum Bicului, 143-4.
Causani, t6i i u. Gura Prutului, 284.
cCepradis, 216.
Cernauti. 194-7.
Cetatea-Alba, 78-9, 148 si Hagiuma, 166.
u , 172,179, 211 0'1,219. Hlrjauca (miiniistire), 69.
Chilia, 179. Hmilov, 30.
Chi5i019, 34, 63, 83, 94, Hotin, 7 0 urm., 53, 67, 75,
97, 99, 103 u , 16o, 18i,
91 159,196-7,199, 211, 223-4,
192-3, 195, 197-8, 211-2, 227.
216 0 U., 223-4.
Chitcani (manlstire), 44,166.
Cirstinet, 16. Ialpub (r. $i lac), 179-80.
Codrul Chigheciului, 227. lankuci, 44.

www.dacoromanica.ro
238

Ias1 (Tinut basasabean), 211. Rliduleni, 64.

Ismail, 157, 179, 223. Rascov, 88, 90-I, 95.
Raid (r.) 53, 58, 97, 226.
L Rani, z6o, I76,17g,i U. 223.
Llipusna, 227. Rezina, 46, 94-5.
Leova, 223, 226. Romanciuti, 44.
Lipcanil Benderului, 166.
Lipcanii Hotinuld, 44, 123. S
SaharnenY (ranlistire), 98.
M Sculenf, 193, 223, 226.
MAlinesti, 16. SerKutT, 16.
MAnzill;ga, 39. SfIrlildanf, 166.
Mirenl, 143. Sofia, 46, 197.
Mohigii, 46. eSoratenaa, 220.
Soroca, 57, 59 i u., 159, 227.
N
Necilibuliti, 16. T
Nistru (r.), 70, 8o si n. Tarigrad, 97.
165-6, 213-5. Tarutino, 177.
Noua-Sttliti, 4 si rt., 41, Tiraspole, 155, 2 I 5.
195-6, 224. Tlrnova, 46, 197.
o Tribujem, 226.
Ocnita, 46. 1LI
Orhel, 83-5, 195, 211, 220-1, Ungheni, io8, 136, 226.
226-7.
Oroftiana (T. Dorohoi11), 42. V
Otacul Nistruld, 123.
Ovidiopol, 148, 212. VIdeni, 64.
Vadul-lul-Jora, 83.
P Vadul-lui-Voda, 83, 86, 94.
PIrcani, 64. Vadul-lui-Troian, 177.
Pesten& (Man listire), 95-6. Varnita, 144-5, z6r, 215-6.
Prut (r.), 223-4, 227-9, Viiscluti, 44.
Volova, 64.
ft
Rgchitna (r.), 9. Z
Ridiuti (T. Dorohoiii), 42. Zarojenl, 16-7.

www.dacoromanica.ro
 TABLA COP R INSULUT

Pag.
Cap. Litt. Tinutul Hotinulut I
1. Spre Hotin . . 3
2. Hotinul 22
Cap. II. Tinutul RN lilor. 37
1. Spre BII 10 39
2. Bil ltile 50
2. Spre Soroca 59
Cap. III. Trnutul Sorocer . 61
1. De la FloreoI la Soroca 63
2. Soroca . 71
3. De la Soroca la Vadul-lul-Vodit 86
Cap. IV. Tinutul Chifindulur 101
1. Spre ClnOnah ........ . 103
2. ChiOngul 1 10
Cap. V. Ttnutul Benderulul eau' Tighiner 341
1. Spre Bender 143
2. Benderul 151
Cap. VI. Bugeacul 163
i. Spre awanT 165
2. Spre Kee 176
4. Hotarul nedrept i8o
Cap. VI I. Tret cdrir dariore Basarabia 189
T. D-rul Zucker 191
2. I. G. Kohl 212
3. Un autor romln contemporan 225

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro