Introducere

Opera literara Mara asa cum sugereaza titlu este un roman in care actiunea se centreaza
asupra vietii Marei si a copiilor sai,persida si trica .
În romanul Mara, de Ioan Slavici, Persida este fiica Marei, sora lui Trică, soţia lui Naţl şi nora
măcelarului Hubăr. Ea este una dintre cele mai reuşite, mai strălucitoare figuri feminine din
literatura română şi este ilustrată de Slavici în evoluţia sa de la copilărie la maturitate.Acest
personaj reprezinta tipul personajului reflector/gînditor,ea este nevoita sa se zbata intre iubire si
datoria fata de familie
Personajul este caracterizat direct: portretul este facut de narator si de alte personaje,indirect:
prin propriile ganduri, simtiri si actiuni.
Cuprins
Caracterizarea directa este realizata prin prezentarea trasaturilor fizice si morale ale
personajului.
Portretul fizic, realizat direct de catre narator, sugereaza trasaturile morale, avand efecte
surprinzatoare asupra celor din jur: "Inalta, lata-n umeri, plina, rotunda si cu toate acestea
subtirica s-o frangi din mijloc; iar fata ei ca luna plina, curata ca floarea de cires si alba, de o
albeata prin care numai din cand in cand strabate, abia vazut, un fel de rumeneala". Din
descrierea detaliata a naratorului reies, indirect, forta si gingasia, puritatea si vointa, care
constituie principalele sale trasaturi constitutive ale unui caracter puteniic. Dupa intalnirea
Persidei cu Nafl, naratorul omniscient remarca, in mod direct, impresia puternica pe care o
produce asupra flacaului: "era chiar mai tanara, mai frumoasa si mai plina de farmec decat cum
Natl era-n stare sa si-o inchipuiasca".
Alte insusiri reies din atitudinea si opiniile celorlalte personaje.Astfel, asupra lui Natl, infatisarea
plina de farmec a Persidei revarsa "o vapaie misruitoare", iar flacaul ramane "cu privirea
pierduta", cu barba tremuranda. Hubaroaia este incantata de fata "atat de frageda, atat de
frumoasa", dar o compatimeste ca are ca mama pe Mara, "precupeata si podarita", insa Trica
"era mandru de sora-sa".
Maica Acgidia o considera desteapta,ascultatoare,tacuta de cand s-adespartit de Trica, insa nu
puteai s-o mentii curata prea mult timp. Nu ezita sa-si aperefratele atunci cand acesta are nevoie
de ajutor,infrunta pe maici pentru a se razbunaObisnuindu-se cu viata de la manastire ,Persida a
luat obiceiurilw maicii Acgidia, adevenit o adevarata gospodina Mara o considera o adevarata
frumusete si ii face o descriere ccum doar unei printese is-ar face.,deasemenea la inceputul
romanului, mama sa o prezinta ca fiind ca si fratele ei zdenturoasa,murdara,nepieptanata
siintotdeauna in cautare de joaca .
Caracterizarea indirecta realizata plin faptele, prin prezentarea mediului de viata siprin
punerea ei in relatiile cu celelalte personaje, contureaza portretul moral al eroinei.
Persida trăieşte o iubire pasionantă, o emoţie puternică, naratorul sondând sufletul omenesc cu
o neobişnuită forţă de sugestie a cuvântului şi o deosebită măiestrie artistică.
Tatonarile si grija ei pentru tanarul neamt, de care o desparteau religia, pozitia sociala si etnia,
constituie argumentul eel mai convingator privind iubirea patimasa a Persidei, sentimentul fiind si
cauza incalcarii tuturor restrictiilor sociale si etice: casatoria secreta, fuga cu Natl la Viena si
casnicia nefericita. Pasiunea statomica pentru barbatul ei este insotita de sinceritate si delicatete
sufleteasca, ea fiind deznadajduita ca "l-am scos eu pe el din minti" si isi roaga mama sa nu-l
blesteme pe Natl, deoarece "eu sunt de vina!". Mara considers ca fata are dreptate, deoarece
"cum sa nu-l scoata din minti cand era atat de frumoasa, atat de desteapta si atat de cuminte?".
Căsnicia ei parcurge mari dificultăţi, Naţl „stătea cu prietenii şi toată osteneala, toată grija,
rămânea în sarcina ei”, dar Persida îşi salvează căsătoria prin luciditate şi inteligenţă, prin
puterea dragostei şi prin stăpânirea de sine, prin bunătate şi blândeţe, făcând ca soţul să-i ceară
iertare şi familia să iasă mai întărită din aceste încercări. Nu numai Naţl se simte umilit de forţa
morală a Persidei, dar şi socrul său se simte dator să-i ceară iertare: „Iartă, fata noastră, toate
supărările pe care ţi le-am făcut şi fii încredinţată despre iubirea noastră părintească.
Pe masura ce timpul trece, ea devine tot mai aspra ,isi pierde farmecul din tinerete sicapata
infatisarea Marei « Femeie greu muncita, se pierduse incetul cu incepul ,infatisarea ei gingasa ,
se facuse tot mai voinica, mai tapana, dar toto data si mainoduroasa acum «Ese economa, caci
luand in arenta Birtul de la Saraceni ea tine socotelile casei sievidenta banilor la fel ca Mara
Persida este unul dintre cele mai stralucitoare personaje feminine din literaturaromaneasca
reusind sa uimeasca prin calitatile sale.Fire sincera si voluntara, delicata si pura, Persida invinge
loviturile sortii cu multa cutezanta, dar si cu o calma resemnare
Incheiere
Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbani in viata numai prin vointa,luciditate,
stapanire de sine care sut principalele arme ale eroinei, ce are un destin zbuciumat.In conturarea
acestui personaj, Slavici demonstraza ca este un fin psiholog si rafinatobservator al sufletului
omului.
Ca si Mara, Persida este o personalitate puternica, avand un acut simt al realului, in care domina
principalele sale calitati: devotamentul, chibzuinta si vointa puternica, datorita carora izbuteste sa
invinga toate piedicile vietii. Nicolae Manolescu apreciaza ca Persida "nu este decat o Mara
juvenila, pe cale de a lua cu varsta, obiceiurile si infatisarea mamei sale".