Proiect didactic

Data:
Clasa: a VI-a
Disciplina:
Profesor: Leonteac Anastasia
Subiectul lecției: Prevenirea abuzurilor și violențelor asupra copiilor 
Tipul lecțieide aplicare a cunoștințelor
Durata:45 min
Obiective operaționale:
O1 – să definească termeni specifici limbajului privind prevenirea şi combaterea violenţei în mediul
şcolar;
O2- să recunoască cel puţin un comportament, faptă sau atitudine care demonstrează abuz sau
violenţă într-un material suport dat, argumentând răspunsurile;
O3- să interpreteze roluri identificând situaţiile conflictuale şi modalităţile non-agresive de rezolvare
a acestora;
O4 – să-şi imagineze situaţii de viaţă şi modul cum ar reacţiona în acele situaţii;
O5- să realizeze că prin comportamentul agresiv, copilul solicită ajutor;
O6- să coopereze în munca pe grupe, participând activ şi coştient la exerciţiile propuse.
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, asaltul de idei, munca
independentă.
Forme de activitate: individual și frontal.
Mijloace de învăţământ şi materiale didactice:materiale video imagini, fișe ce ar conține diferite
situații de violență, broșuri.
Bibliografie:
 https://www.youtube.com/watch?v=G4iF8MHRzAI&t=2s;
 https://mecc.gov.md/sites/default/files/educatie_sanatate_suport_didactic_web_plasat_pe_site_
mecc.pdf.

Evocare:
1.Salutul
2.Pentru captarea atenției profesorul va prezenta un material video unde elevii vor identifica
subiectul lecției și va întreba ce cunosc despre acest subiect.
Elevii vor defini noțiunea de violență și abuz și vor comenta motto-ul: ,,Violenţa face victime.
Bunătatea – prieteni.” ”Indiferenţa generează violenţă.” (Autor anonim)

Df.
Violența
1. Însușirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tărie. 2. Lipsă de stăpânire 
în vorbe sau în fapte; vehemență, furie. 3. Faptul de a întrebuința forța brutală; constrângere, violen
tare; siluire; încălcare a ordinii legale. ** Faptă violentă, impulsivă. [Pr.: -vi-
o-] - Din fr. violence, lat. violentia, it. violenza.
Abuz
1. întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces. 2. încălcare a legalității; faptă ilegală.
* ~ de putere = infracțiune manifestată prin depășirea atribuțiilor; ~ de încredere = in
fracțiune constând din înșelarea încrederii cuiva. (< fr. abus, lat. abusus)
Realizarea sensului
Violenţa împotriva copilului – forme de rele tratamente aplicate de către părinţi/reprezentanţii
legali/ persoana în grija căreia se află copilul sau de către orice altă persoană, care produc vătămare
actuală sau potenţială asupra sănătăţii acestuia şi îi pun în pericol viaţa, dezvoltarea, demnitatea sau
moralitatea.
Formele violenţei (OMS, 2002):
• fizică;
• sexuală;
• psihologică;
• privaţiuni;
• neglijenţă.
Locurile unde poate apărea violenţa împotriva copiilor (UNICEF, 2006):
• acasă şi în familie;
• la şcoală;
• în instituţii de îngrijire;
• în instituţii din sectorul justiţiei;
• în comunitate;
• la locul de muncă.
Care sunt tipurile de violenţă?
Violenţă fizică – vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţii, prin lovire,
îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare – în orice formă şi
de orice intensitate; prin otrăvire şi intoxicare, prin alte acţiuni cu efect similar.
Violenţă sexuală – orice violenţă cu caracter sexual sau orice conduită sexuală ilegală, hărţuire
sexuală; orice conduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicării prostituţiei; orice
comportament sexual ilegal în raport cu copilul, inclusiv prin mângâieri şi sărutări, prin alte atingeri
nedorite cu tentă sexuală sau acţiuni cu efect similar.
Violenţă psihologică – impunere a voinţei sau a controlului personal, provocare a unor stări de
tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în derâdere, înjurare, insultare, poreclire, şantajare,
distrugere demonstrativă a obiectelor; prin ameninţări verbale şi afişare ostentativă a armelor; prin
lovire a animalelor domestice; impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială;
izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a
frecventării instituţiei de învăţământ; deposedare de acte de identitate; privare intenţionată de acces
la informaţie; alte acţiuni cu efect similar.
Violenţă spirituală – subestimare sau diminuare a importanţei satisfacerii necesităţilor moral-
spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor familiei; prin
interzicere, limitare, luare în derâdere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice,
lingvistice sau religioase; impunere a unui sistem de valori personal inacceptabile, alte acţiuni cu
efect similar sau cu repercusiuni similare.
Violenţă economică – privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă
primară, cum ar fi: hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate; abuz de variate situaţii de
superioritate pentru a sustrage bunurile copilului; interzicere a dreptului de a poseda, folosi şi
dispune de bunurile comune; refuz de a susţine material copilul; impunere la munci grele şi nocive
în detrimentul sănătăţii, alte acţiuni cu efect similar.
Concluzie: Dat fiind faptul că neglijarea poate duce la suferinţe fizice şi psihoemoţionale, aceasta
poate fi considerată o formă de violenţă.
Informaţii utile
• Declaraţia universală a drepturilor omului: Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate
şi în drepturi.
• În 1989, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia cu privire la drepturile copilului, care
interzice aplicarea oricărei forme de violenţă împotriva copilului. Conform acestei Convenţii, copil
este orice persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani.
• Fiecare copil are dreptul să trăiască într-o lume fără violenţă (art. 19 al Convenţiei cu privire la
drepturile copilului).
• În Republica Moldova există legi care protejează copiii de violenţă: Legea privind drepturile
copilului şi Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
• Legea nr. 140 din 14.06.2013 privind protecţia socială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a
părinţilor separaţi de copii.
• Hotărârea de Guvern nr. 270 din 08.04.2014 Cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind
mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi
monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.
• Ordinul MECC nr. 77 din 22.02.2013 Cu privire la procedura de organizare instituţională şi de
intervenţie a lucrătorilor instituţiilor de învăţământ în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al
copilului.
Completaţi tabelul în mod individual, apoi discutaţi în grup.
SITUAŢII TIP DE VIOLENŢĂ
 Te pălmuieşte
 Te ameninţă cu cuţitul
 Te numeşte idiot, prost
 Te încuie în odaie să nu pleci undeva
 Îţi interzice să faci sport/să frecventezi cercul care-ţi place
 Te pişcă de fund
 Îţi critică exteriorul
 Te impune să faci curăţenie sau alt lucru în locul lui
 Te impune să pozezi dezbrăcat/ă Nu-ţi dă bani de buzunar pentru cele necesare
 Te înjură Îţi aruncă lucrurile jos
 Te impune să întreţii relaţii sexuale
 Te impune să lucrezi fizic din greu
 Te loveşte cu piciorul
 Nu te hrăneşte (conform necesităţilor)
 Te loveşte
 Te trage de păr
 Îţi interzice comunicarea la telefon
 Îţi limitează timpul petrecut la computer

Bullying vine din englezescul „bully” (bătăuş, huligan, certăreţ) şi reprezintă o formă de abuz
emoţional şi fizic, care are trei caracteristici:  intenţionat – agresorul îşi doreşte să rănească pe
cineva;  repetat – o persoană este rănită mereu;  dezechilibrul de forţe – agresorul îşi alege
victima, percepută ca fiind vulnerabilă, slabă şi incapabilă de a se apăra singură.

Cazurile de bullying implică cel puţin un agresor şi o victimă, iar, uneori, şi martori. Acestea sunt
de câteva tipuri: fizic, verbal, sexual sau psihic. Odată cu creşterea accesului la Internet, hărţuirea
are loc şi în spaţiul virtual (cyberbullying). În instituţiile de învăţământ, bullying-ul este practicat
adesea de elevii mai mari în relaţie cu cei mai mici. De cele mai multe ori, este un act de violenţă
fizică şi/sau psihologică planificat, care are loc pe parcursul unei perioade, întreruperea acestuia
necesitând implicarea unor terţe persoane: director, profesori, alţi angajaţi ai instituţiei, elevi, părinţi,
reprezentanţi ai organelor de drept.
Recomandări şi soluţii de combatere
− Acţiuni de protecţie în cazul când elevii sunt supuşi bullying-ului: să aplici gluma, să ignori, să te
retragi din mediul agresiv.
− Comportamentele colegilor atunci când cineva este maltratat: fii alături de el, implică-l în
activităţi extraşcolare, aşază-te într-o bancă cu el, petreceţi-vă recreaţiile împreună, mergeţi spre
şcoală şi spre casă împreună ş.a.
Reflecție:
Profesorul va aduce la cunoștința elevilor tipurile de violență.
Profesorul va împărți feicărui elev câte o fișă cu exemple diferite de violență, în care ei vor trebui să
identifice tipul acesteia. (Anexa 1).
Formularea întrebărilor pentru a ajuta copii să reflecteze asupra sarcinii propuse mai sus.
- Putem lupta cu această violență?
- Cui poți cere ajutor în caz de abuz sau violență?

Exploatarea sexuală este un abuz sexual, avînd ca victime atît femeile, cît și bărbaţii. Acest abuz
include
în sine două aspecte: exploatarea sexuală comercială – activitate aducătoare de profi turi – și
exploatarea sexuală necomercială – activitate prin care nu se urmărește obţinerea unui profi t
material, victima fiind folosită pentru un alt scop, de exemplu, în calitate de concubin. Printre
cauzele abuzului sexual și ale trafi cului de minori se numără nepăsarea familiei, familiile
dezorganizate, infl uenţa nefastă a mediului, grupurile sociale din care aceștia fac parte, sărăcia etc.
Diverse probleme de sănătate, în special ale organelor de reproducere, infectarea cu HIV/SIDA,
BTS, infertilitatea, sarcinile nedorite, traumele psihologice – toate sînt consecinţe ale abuzului
sexual. În 1996, la Stockholm, s-a desfășurat Primul Congres Mondial Împotriva Exploatării Sexuale
a Copiilor în Scop Comercial, reprezentînd guvernele a 122 de țări, care s-au angajat într-un
parteneriat global împotriva acestui fenomen.

Alcătuiți o listă de acţiuni care ar permite protejarea de abuzul sexual.

Timp de 20 min. Elevii vor scrie un mini eseu cu tema: ,,Prezent și viitor fără violență”

Conflictul în viziunea lui Daniel Sapiro

Solul – mediul social în care izbucnește conflictul (familia, colectivul, societa
tea).
Rădăcina – cauzele multiple ale confl ictului.
Tulpina – părţile implicate în confl ict.
Scorbura – problema clar definită a conflictului.
Florile – emoţiile pozitive și negative ale celor implicaţi în conflict.
Frunzele – acţiunile concrete ale persoanelor implicate.
Fructul – soluţia conflictului.
Comentează opinia lui Sapiro.
 Proiect didactic
Data:
Clasa: a VI-a
Disciplina:
Profesor: Leonteac Anastasia
Subiectul lecției: Echitate de gen,rase,religie
Tipul lecțieide aplicare a cunoștințelor
Durata:45 min
Obiective operaționale:
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, asaltul de idei, munca
independentă.
Forme de activitate: individual și frontal.
Mijloace de învăţământ şi materiale didactice:materiale video imagini, fișe ce ar conține diferite
situații de violență, broșuri.
Bibliografie:
1. http://prodidactica.md/wpcontent/uploads/2017/07/Educație_pentru_Echitate_de_Gen_și_Șanse
_Egale.pdf;

Evocare:
1. Salutul
2. Comentarea motto-ului
Motto: „A fi împreună este un început, a rămâne împreună este un progres, a lucra împreună este un succes.”
Henry Ford
Realizarea sensului:
Fiecare elev va avea rolul unui reprezentant al diferitor categorii sociale, etnice, religioase etc.
Organizează o conferință de presă în cadrul școlii sau al clasei și prezintă familia în viziunea
acestora.

Proiect didactic
Data:
Clasa: a VI-a
Disciplina:
Profesor: Leonteac Anastasia
Subiectul lecției: Drepturile copilului
Tipul lecțieide aplicare a cunoștințelor
Durata:45 min
Obiective operaționale:
O1 - să comenteze poezia propusă;
O2 - să găsească similitudini între imaginile propuse și subiectul lecției;
O3- să elaboreze o schemă în care să reprezinte interacțiunea dintre drepturi și responsabilități.
O4 - să elaboreaze un cinquain pentru cuvântul „sănătate”.
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, asaltul de idei, munca
independentă.
Forme de activitate: individual și frontal.
Mijloace de învăţământ şi materiale didactice:foi A4, tabla.
Bibliografie:
1. http://poetii-nostri.ro/adrian-paunescu-dreptul-la-intrebare-poezie-id-1294

Evocare
Salutul
Pentru captarea atenției, profesorul va da citire poeziei ,,Dreptul la întrebare ” scrisă de Adrian Păunescu
, apoi elevii vor identifica subiectul lecției.

Din toate drepturile lumii

Pe unul singur nu-l cedez,
E strategia mea intimă
Și este singurul meu crez.
Nu-l dau chiar dacă vin la mine
Toate statuile călări,
E dreptul meu la îndoială
Și de a pune întrebări.
Nu l-a epuizat nici Hamlet,
Deși l-a folosit de-ajuns,
Cred în puterea întrebării
Chiar dacă nu-i găsesc răspuns.
Ea mi-e religie în viaţă,
Cu ea termin, cu ea încep,
Eu, simplu cetăţean al lumii,
Măcar atît mai am: întreb.
Cu pumnii strînși în faţa morţii
La fel copiii mi-i cultiv,
Ca neamul omenesc de-a pururi
Să fi e interogativ.
Adrian Păunescu, Dreptul la întrebare
Comentează poezia.

Realizarea sensului:
Profesorul va explica elevilor:
Drepturile omului sunt drepturi naturale, dobândite de fi ecare la naștere, prin calitatea de a fi fi inţă
umană, indiferent de apartenenţă rasială sau etnică, gen, religie, limbă, opinie politică sau orice alte
condiţii. La baza drepturilor omului stau valori fundamentale ca viaţa și demnitatea umană,
integritatea, egalitatea, libertatea, respectul pentru celălalt, nediscriminarea, toleranţa etc.

Găsește similitudini între imaginile de mai jos și subiectul lecției.

 Fiecare are dreptul la accesul nelimitat la un medic.

Drepturile și obligaţiile pacientului în Republica Moldova sînt garantate de Constituţie prin articolul
23, în care se stipulează dreptul fi ecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. Legea
ocrotirii să- nătăţii prevede atât drepturile și obligaţiile populaţiei la asigurarea sănătăţii, la
repararea prejudiciului adus sănătăţii, cât și drepturile unor categorii ale populaţiei la asigurarea
medico-socială, ocrotirea familiei, mamei și a copilului. O descriere detaliată a drepturilor și
responsabilităţilor pacientului, garantarea și protecţia acestora sînt prevăzute în Legea cu privire la
drepturile și responsabilităţile pacientului. Această lege stabilește în calitate de prestatori ai
serviciilor de sănătate atît instituţiile medico-sanitare și farmaceutice, cât și lucrătorii medicali
(medici și alţi specialiști în domeniu). Potrivit legii respective, drepturile pacientului sînt obligaţii
corelative atât pentru instituţie, cât și pentru lucrătorul medical ce activează în instituţia dată.

Comentează afirmaţia.
„Un organism sănătos este camera de oaspeţi a sufletului, un organism bolnav este o închisoare.”
Francis Bacon, filosof englez:

Reflecție:
1.Elaborează o schemă în care să reprezinţi interacțiunea dintre drepturi și responsabilități.
 Elaborează un cinquain pentru cuvântul „sănătate”.

 Elaborează o comunicare despre vizitele tale la medic, fi e au fost din cauza unei maladii,
fie doar pentru diagnosticare sau profi laxie. Descrie mediul și atitudinea personalului.
Propune recomandări.