Dorolti Teste

TEST NR.
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:
Când arde soarele de mai, La piept cu viforul turbat,

Când vântul iernii geme, La cap cu norul rece,
Măreţul brad pe naltul plai D-atâţia ani nestrămutat
Stă verde-n orice vreme. El tot aşa petrece.
O rădăcină de colos D-ar fi să-i daţi în văi adânci

Şi-a sfredelit în stâncă, Odihnă dezmierdată,
Şi de pe stâncă maiestos Răpindu-i viscole și stânci,
Mai sfredeleşte încă! L-aţi omorî pe dată!
De mult cu blocul de granit Când arde soarele de mai,

El s-a făcut totuna, Când vântul iernii geme,
Şi pe-amândoi necontenit Măreţul brad pe naltul plai
Îi zguduie furtuna. Stă verde-n orice vreme!
Şi lemn, şi piatră la un loc, (Bradul –B. P. Haşdeu)

Verdeaţa-i ne-ntreruptă,
Aspiră ger, îndură foc,
Cu trăsnetul se luptă!
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

de mai jos:
1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate: vreme. necontenit,

odihnă. 6 puncte
2. Explică folosirea cratimei în structura: …ne-ntreruptă… . 6 puncte
3. Rescrie, din text, două structuri în care se regăsesc o imagine vizuală,
respective una auditivă. 6 puncte
4. Numeşte un mod de expunere prezent în text. 6 puncte
5. Explică, în maximum cinci rânduri, semnificaţia titlului poeziei în raport
cu tema acesteia. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în

care să demonstrezi că textul citat aparţine speciei pastel.
În compunerea ta, trebuie:

-să prezinţi două din caracteristicile acestei specii;
-să argumentezi aceste caracteristici cu exemple potrivite din text;
-să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
-să te încadrezi în limita de spaţiu indicată. 12 puncte
Subiectul al II- lea (36 de puncte)

Printre speciile de conifere întâlnite la noi în ţară unele cresc în mod
natural, altele au fost introduse de către om, iar câteva specii exotice se
întâlnesc prin parcuri şi spaţii publice.
Bradul face parte din familia pinaceelor. Pot fi întâlnite două specii de
brad: bradul comun (Abies pectinata) şi bradul alb (Abies alba).
Este un conifer masiv, crescând până la 40-50m înălţime, cu diametrul
trunchiului de până la 1,5m.
Este verde tot timpul anului, iar frunzele aciculare au 2-3cm lungime.
La bradul alb frunzele sunt de un verde închis pe faţa superioară şi cu
două benzi albe pe dedesubt. Acele verzi sunt dispuse de o parte şi de
cealaltă a ramurii.
Conurile au 10-15cm lungime, cu 150-200 de solzi, fiecare solz având
2 seminţe înaripate.
În România bradul este al doilea conifer ca pondere, după molid,
ocupând 5 la suta din suprafaţa silvică a ţării.
Este bine reprezentat în Carpaţii Orientali (mai ales pe colina estică)
la altitudini de 400-1200m, prezentându-se în amestec cu fagul şi molidul,
ori în arborete pure.
Prezent în mitologia şi ritualurile româneşti (naştere, nuntă, moarte),
bradul reprezintă un autentic document al istoriei şi culturii poporului
nostru.
Totuşi, renunţarea la împodobirea bradului de Crăciun ar salva peste 2
milioane de exemplare anual.
Coniferele - http://www.carpati.org/articol/coniferele/883/
de mai jos:
1 . Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele

informaţii, folosind date extrase din textul de mai sus:
- sursa articolului ;
- numele celor două specii de brad;
- zona în care bradul este bine reprezentat în ţara noastră.
6 puncte
2. Transcrie un fragment în care se oferă informaţii în legătură cu dimensiu-
nile bradului. 6 puncte
3. Realizând expansiunea cuvântului subliniat din structura Printre speciile
de conifere întâlnite..., se obţine:
a ) o subiectivă;
b ) o atributivă;
c ) o circumstanţială de mod. 6
puncte
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor
subliniate: altele, masiv, verde. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi o

călătorie (reală sau imaginară) într-o pădure.
- să prezinţi pe scurt călătoria întreprinsă ;
- să-ţi exprimi opinia despre cele văzute pe parcursul acesteia;
- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te încadrezi în limita de spaţiu cerută. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea
compoziţiei – 1 punct; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare,
stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte;
punctuaţie – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2
puncte)
TEST NR. 2

Aceasta mare e acoperită de adolescenţi

care învaţă mersul pe valuri, în picioare,
mai rezemându-se cu braţul, de curenţi,
mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă, de soare.
Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect
şi îi contemplu ca la o debarcare.
O flota infinită de yole. Şi aştept
un pas greşit să văd, sau o alunecare
măcar pân' la genunchi în valul diafan
sunând sub lenta lor înaintare.
Dar ei sunt zvelţi şi calmi, şi simultan
au şi deprins să meargă pe valuri, în picioare.
Nichita Stănescu - Adolescenţi pe mare

de mai jos:
1.Transcrie din text trei cuvinte folosite cu sens figurat. 6 puncte

2. Explică folosirea apostrofului în structura: măcar pân' la genunchi …
6 puncte
3.Identifică, în text, o metaforă şi un epitet şi rescrie structurile 6 puncte
4.Precizează o posibilă ipostază a eului liric. 6 puncte
5.Explică, în maximum 50 de cuvinte (aproximativ cinci rânduri),
semnificaţia versurilor: Aceasta mare e acoperită de adolescenţi /care
învaţă mersul pe valuri, în picioare... 6 puncte
B. Scrie o compunere de 20-25 de rânduri în care să-ţi exprimi opinia
despre mesajul textului Adolescenţi pe mare de Nichita Stănescu .
- să-ţi formulezi clar/ logic opinia cu privire la mesajul poeziei;
- să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este susţinut acesta;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 12 puncte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

de mai jos:
Adolescenţa este o perioadă în dezvoltarea organismului uman,
care urmează pubertăţii şi precede starea de adult. Este cuprinsă, în
general, între 14 şi 18 ani, având multiple aspecte particulare de la individ
la individ.
Se caracterizează prin dezvoltarea fizică şi neuropsihică. E timpul
în care se conturează personalitatea. Dar este o definiţie rece, seacă, ce
contrastează puternic cu focul care arde în trupurile în plină transformare,
în sufletele care iau prima dată contact cu dragostea, cu puterea infinită pe
care ţi-o dă inconştienţa şi inocenţa acestei vârste.
Dar ... din punct de vedere psihopedagogic, vârsta adolescenţei
este considerată atât vârsta de aur, vârsta marilor elanuri, vârsta integrării
sociale, vârsta "laboratorului" personalităţii care duce la cunoaştere de
sine, autodescoperire şi autovalorizare, dar şi vârsta ingrată, vârsta
crizelor, a nesiguranţei, a insatisfacţiei, vârsta dramelor, vârsta viselor
"neîmplinite", a iubirilor "imposibile", a relaţiilor "dezastruoase".
Adolescenţii sunt într-un proces de a se înţelege pe ei înşişi şi de
aceea au un comportament în permanentă schimbare. Adolescenţii au
dorinţa de a se realiza şi de a fi unici şi adoptă trei tipuri de conduite: fie
de revoltă, fie de închidere în sine, fie de exaltare şi afirmare.
Adolescenţa – vârsta descoperirii propriei

identităţi - www.familiasiviata.ro

de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii,
folosind date extrase din textul de mai sus:
- titlul articolului ;
- prin ce se caracterizază, din punct de vedere biologic, vârsta
adolescenţei;
- vârsta la care se instaurează adolescenţa.
6 puncte
2. Transcrie un fragment în care se prezintă, pe scurt, comportamentul
adolescenţilor. 6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect. Propoziţia subliniată
în text este:
a) subiectivă;
b) atributivă,;
c) completivă directă. 6 puncte
încadrate din textul dat. 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care, pornind de la

informaţiile oferite de textul suport, să-ţi exprimi opinia în legătură cu
rolul pe care îl are educaţia în formarea unui adolescent.
- să formulezi opinia cu privire la situaţia prezentată;
- să aduci cel puţin două argumente în sprijinul părerii emise;

puncte)
TEST NR. 3
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

 Timpul efectiv de lucru este de două ore.
Citeşte cu atenţie textul dat:
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, Lasă, toamnă-n aer păsări,

Uite, ochii mei ţi-i dau. Paşii mei alungă-mi-i.
Ieri spre seară-n vântul galben Dimineaţa bolta scurse
Arborii-n genunchi plângeau. Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin. Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi

Fulgeră-mi pe frunte mie. Fructele şi lasă
Astă-noapte zarea-n iarbă Urşii neadormiţi, berzele neduse,
Încerca să se sfâşie. Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai Ana Blandiana – Lasă-mi,

Plânge-n soare fum. toamnă...
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au
format cuvintele subliniate: mei, oricum, luminoasă 6 puncte
2. Explică folosirea virgulelor în secvenţa Lasă-mi, toamnă, pomii... şi a
cratimei, în structura Plânge-n.... 6 puncte
3. Rescrie, din text, două figuri de stil diferite şi numeşte-le. 6 puncte
4. Identifică două structuri în care sunt prezente mărci lexico-gramaticale
ale eului liric. 6 puncte
5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versurilor Ieri spre seară-n
vântul galben/Arborii-n genunchi plângeau. 6 puncte
B.Redactează o compunere de 15 – 20 de rânduri în care să
argumentezi că textul citat aparţine unei opera lirice.
- să numeşti două dintre caracteristicile operei lirice;
- să prezinţi aceste caracteristici pe baza textului dat;
- să ai un stil adecvat tipului de cerinţă formulată;
- să te înscrii în limita minimă de spaţiu indicată. 12 puncte

Tinerii absolvenţi ai facultăţilor din România nu mai ţin cont de
domeniul pentru care s-au pregătit teoretic pe parcursul anilor de studiu, ci
îşi doresc doar să obţină un loc de muncă, indiferent de domeniu, potrivit
unui sondaj realizat de către reprezentanţii BestJobs.
Astfel, 72% dintre absolvenţii de studii superioare intervievaţi în
cadrul sondajului vor doar să se angajeze, fără a mai ţine seama de
domeniul în care vor lucra ulterior.
Alţi 28% dintre respondenţi susţin că nici măcar nu îşi caută un
loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit teoretic pe parcursul
anilor de studiu.
Femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, care provin din
oraşe mari ale ţării, sunt cele care au susţinut în cea mai mare măsură că
nu îşi caută un loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit pe
parcursul facultăţii, potrivit rezultatelor sondajului.
De asemenea, din cele 2.000 de persoane intervievate, doar 31%
declară că s-au axat exclusiv pe studii în timpul facultăţii, în timp ce 25%
dintre ele spun că au avut un loc de muncă part time în timpul anilor de
studiu şi 44% dintre ele declară că au lucrat cu normă întreagă.
Corina VÂRLAN - Cât de important este pentru tinerii din România

să lucreze în domeniul pe care l-au studiat în facultate,
articol apărut pe http://www.gandul.info
A. Scrie răspunsurile pentru fiecare din cerinţele:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care
privesc articolul citat:
- titlul articolului;
- procentul celor care au declarat că s-au axat doar pe studii în timpul
facultăţii;
- scopul absolvenţilor de facultăţi din România, potrivit sondajelor realizate
de către reprezentanţii BestJobs. 6 puncte
2. Transcrie un fragment din care să reiasă preocupările colaterale
(suplimentare) pe care unii tineri le au în timpul studiilor . 6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:
Fraza Alţi 28% dintre respondenţi susţin că nici măcar nu îşi caută un loc
de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit teoretic pe parcursul anilor
de studiu este alcătuită din:
a. două propoziţii;
b. trei propoziţii;
c. patru propoziţii. 6 puncte
4. Precizează valorile morfologice şi cazurile cuvintelor subliniate: ai
facultăţilor, îşi,superioare. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi

exprimi opinia despre posibilitatea tinerilor români de a face faţă unei
societăţi în continuă schimbare, valorificând informaţiile oferite de
textul suport.
- să-ţi exprimi opinia despre şansele de adaptare ale tinerilor;
- să valorifici secvenţele din text care să-ţi susţină opinia;
- să te înscrii în limitele minime de spaţiu indicate. 12 puncte

compoziţiei – 1 punct; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de
comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea – 2 puncte).
TEST NR. 4
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

· Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
1.Toamna îmi îneacă sufletul în

fum... 4.Mâine dimineaţă o să fim străini,
Toamna-mi poartă-n suflet roiuri Vei privi tăcută mâine dimineaţă
de frunzare. Cum prin descărnate tufe, în
Dansul trist al toamnei îl dansăm grădini,
acum, Se rotesc fuioare veştede de ceaţă...
Tragică beţie, moale legănare...
5.Şi-ai să stai tăcută cum am stat şi
2.Sângeră vioara neagră-ntre eu,
oglinzi. Când mi-am plâns iubirea
Gândurile-s moarte. Vrerile-s destrămată-n toamnă,
supuse. Şi-ai să-asculţi cum cornul vântului
Fără nicio şoaptă. Numai să-mi mereu
întinzi Nourii pe ceruri către zări
Braţele de aer ale clipei duse. îndeamnă.
3.Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs 6.Pe când eu voi trece sub castani
puri. roşcati,
Câtă deznădejde paşii noştri mână! Cu-mpietrite buze, palid, pe cărare,
Ca un vânt ce smulge frunza din Si-or să mi se stingă pasii cadenţaţi
păduri, -
Ca un vânt ce-nvârte uşa din În nisip, scrâşnita, laşa
ţâţână... remuşcare...
Nicolae Labiş – Dans

de mai jos:
1. Identifică în text trei cuvinte obţinute prin mijloace diferite de îmbogăţire
a vocabularului. 6
puncte
2. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura ce-nvârte.
6 puncte
3. Selectează, din text, o personificare şi un epitet. 6 puncte
4. Numeşte rima versurilor primei strofe şi precizează măsura primului vers.
6 puncte
5. Prezintă, în 3-5 rânduri, semnificaţia versului Ochii mei au cearcăn.
Ochii tăi îs puri. 6
puncte
B. Redactează o compunere de 10 – 15 de rânduri în care să prezinţi

semnificaţia titlului poeziei Dans de Nicolae Labiş.
- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului;
- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea
sugerată de titlu;
- să ai un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să respecţi limitele de spaţiu indicate; 12 puncte
Citeşte, cu atenţie, textul următor:

Valsul vienez constă în rotiri continue, întrerupte de paşii de
schimbare. Amploarea rotirilor trebuie dozată. La fel şi micile înclinări
(“sway”). Măsura muzicală este de 3/4, tempoul fiind de 58-60 bătăi/minut.
Este un dans a cărui formă este marcată de figuri puţine, care nu
au suferit prea multe transformări de-a lungul anilor. Este cel mai vechi
dintre dansurile sportive. […]
Originile sale sunt controversate, nu mai puţin de patru ţări
(Austria, Franţa, Germania sau Polonia) revendicând naşterea valsului
vienez. Primul dans înrudit cu valsul, “Dreher-ul”, apare în jurul anului
1520, în Germania. Austria şi Franta au lansat propriile versiuni de vals,
“Weller” (1580), respectiv “Nizzarda” (1590). […]
Prima melodie de vals, “O du lieber Augustin”, a fost compusă în
1670. În 1766 a fost pusă în scenă, la Viena, opera “Una cosa rara”, pe
muzică de vals. […]
Valsul vienez a fost criticat prin secolele XVII-XVIII, fiind
considerat un dans vulgar. Cu toate acestea, în 1816 a fost acceptat şi în
Marea Britanie.[…]
“Dansul interzis”, aşa a fost supranumit valsul, pentru că, atunci
când a ajuns în sălile de dans vieneze, partenerilor le era permis să se
atingă, lucru nemaiauzit până atunci. Tinerii au continuat însă să-l
danseze, iar în cele din urmă s-a facut trecerea către dansul de salon,
transformându-se într-un dans elegant, cu o muzică rafinată.
Vals vienez - http://www.bel-art.ro/Cursuri-de-Dans/vals-vienez.html

de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte referi-
toare la textul dat:
- numele primului dans înrudit cu valsul;
- anul în care valsul a fost acceptat în Marea Britanie;
- o caracteristică a valsului. 6
puncte
2. Precizează motivul pentru care valsul a fost supranumit dansul interzis.
6
puncte
Propoziţia subordonată din fraza ...partenerilor le era permis să se atingă...
este:
a. completivă directă;
b. subiectivă;
c. predicativă. 6 puncte
4. Precizează cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivelor subliniate în
text: rotirilor, un dans, transformări. 6
puncte
B. Alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri, în care, valorificând

textul citat, să-ţi exprimi opinia în legătură cu şansele valsului de a
deveni un dans apreciat în rândul tinerilor.
- să formulezi o opinie în legătură cu şansele valsului de a deveni un dans
apreciat;
- să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând
textul dat;
- să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să respecţi limita de spaţiu indicată. 12 puncte

compoziţiei – 1 p; coerenţa textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul şi
vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia – 2 p;
aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p)
TEST NR. 5


Frate-meu mă lăsă în curte. O sumedenie de copii ţipau, se zbeguiau,
săreau într-un picior la şodron, se jucau cu sâmburi de roşcovă* şi cu
nasturi[…].
– Să mergem în clasa a treia. Directorul mi-a dat bilet să te înscriu.
Când intrai în clasă văzui o vergea lungă, galbenă şi lucioasă,
rezemată de masa profesorului, a Domnului.
Domnul - un om nalt, slab, cu barba rară şi înspicată**. Domnul era
încruntat şi galben. Domnul striga pe băieţi c-un glas ascuţit. Băieţii stau
ca sfinţii în bănci. Vro trei, cu urechile roşii şi aprinse ca focul, în genuchi,
lângă o tablă neagră; lăcrâmile le picurau în cărţile deschise şi aduse la
vârful nasului.
Vergea, lăcrâmi, urechi roşii, Domn uscat şi nalt... Să dusese
curajul!... Dârdâiam. Şi frate-meu, după ce vorbi încet cu profesorul, îmi
şopti:
– O să te asculte, să spui tare şi desluşit.
Şi plecă. Îmi venea să mă iau după dânsul. Şi n-am plâns, nu de
ruşine, ci de frică.
Domnul se uită la mine cu nişte ochi osteniţi. Intrasem în pământ.
Când deschise gura, mi se păru că mă şi înghite.
– Ei... băiete... de câţi ani eşti?
– De opt... am împlinit la Sân-Petru... Glasul îmi tremura ca şi cum
mi-ar fi bătut toaca pe beregată.
– Ştii să citeşti?
– Ştiu...
– Scoate "Lectura".
Bag mâna în ghiozdanul făcut de mama […] şi scot Lupul şi mielul.
Aşa ziceam noi cărţii de citire, fiindcă începea cu: Lupul şi mielul... Ceru şi
el o carte ş-o deschise. Mie-mi juca cartea în mâni şi-mi jucă până căzu
jos. Băieţii râseră. Mă aplecai să iau cartea. Domnul strigă aşa de tare
"tăcere", că încremenii cum eram, adus de mijloc.
– Ia-ţi cartea! Deschide-o la foaia 50 şi citeşte!
Luai cartea. O deschisei. Eu o întorceam la foaia 50, ea se întorcea la
foaia 80, la Ciuma lui Caragea. La 50 era Tentaţia.
– Ci zi odată, motologule!
Eu, de frică, începui:
– Tentaţia!...
Cartea se deschise la foaia 80; şi eu, trage-i tare şi desluşit:
– Când-cu-ciuma-lui-Caragea-se-răspândeau-orăşenii-prin-sate-şi-
sătenii-prin pustii...
Şcolarii pufniră în râs.
(B.Şt. Delavrancea – Domnul Vucea)
*RÓŞCOVĂ, roşcove, s. f. Fruct dulce şi comestibil, având forma
unei păstăi de culoare cafeniu-închis, cu multe seminţe.
**ÎNSPICÁT, -Ă, înspicaţi, -te, adj. (Despre păr) Cu fire albe;
cărunt

de mai jos:
1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text: săreau,
dârdâiam, desluşit.
6 puncte
2. Explică rolul virgulei din structura… ţipau, se zbeguiau… şi a cratimei
din structura şi-mi jucă. 6
puncte
3. Identifică şi numeşte două moduri de expunere folosite în text. 6 puncte
4. Adu două argumente prin care să dovedeşti că fragmentul citat aparţine
genului epic. 6
puncte
5. Explică, în 4-6 rânduri, semnificaţia structurii Vergea, lăcrâmi, urechi
roşii, Domn uscat şi nalt... Să dusese curajul!..., raportându-te la textul citat.
6 puncte
B. Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri în care să prezinţi

trăsăturile învăţătorului (Domnul), aşa cum reies acestea din textul
citat.
În redactarea compunerii trebuie:
- să identifici două modalităţi/ mijloace diferite de caracterizare;
- să evidenţiezi cel puţin două trăsături ale personajului, ilustrându-le cu
exemple din text;
- să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

ART. 21
(1) Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În
învăţământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate şcolară la
alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este
posibilă în condiţiile stabilite prin metodologia elaborată de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular se
pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul
uni-
tăţii primitoare.
(3) Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza
pluralismului educaţional, în acord cu particularităţile de vârstă şi
individuale.
(4) Elevii cu performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani
de studii într-un an şcolar la decizia unităţii de învăţământ, pe baza unei
metodologii naţionale aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (Legea educaţiei naţionale)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare:

- numele legii din care este preluat articolul;
- numărul alineatelor pe care le conţine articolul 21;
- condiţiile în care se poate realiza transferul elevilor de la o filieră
la alta.
6 puncte
2. Transcrie un fragment în care se face referire la elevii cu performanţe
deosebite. 6 puncte
3. Realizează expansiunea cuvântului subliniat din structura: Elevii cu
performanţe şcolare excepţionale pot promova.
indicând felul subordonatei obţinute. 6 puncte
subliniate din textul dat. 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care să prezinţi o

întâmplare deosebită din viaţa de şcolar.
În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe:
- să precizezi contextul în care s-a desfăşurat această întâmplare;
- să utilizezi cel puţin două moduri de expunere;
- să te înscrii în limita spaţiului indicat. 12 puncte

puncte).
TEST NR. 6
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din

oficiu.
1.Sus pe culme bradul verde 2.Şi priveşte cu-ntristare

Sub zăpada albicioasă Cum se primblă prin răstoace
Printre negură se pierde Iarna pe un urs călare,
Ca o fantasmă geroasă, Iarna cu şapte cojoace.
3.El se scutură şi zice: Corbul negru şi prădalnic,
"În zadar tu, vrăjitoare, Şi din codrii cu jivine
Aduci viforul pe-aice, Faci să iasă urlet jalnic.
Aduci zile fără soare.
7.În zadar, urgie crudă,
4.În zadar îngheţi pământul, Lungeşti noaptea-ntunecoasă
Ucizi florile şi stupii Şi, râzând de-a lumii trudă,
Şi trimiţi moartea cu vântul Scurtezi ziua luminoasă.
Şi trimiţi foamea cu lupii.
8.În zadar îmi pui povară
5.În zadar a ta suflare De zăpadă şi de gheaţă.
Apa-n râuri o încheagă, Fie iarnă, fie vară,
Şterge urma pe cărare Eu păstrez a mea verdeaţă!"
Şi de mine m-i leagă. (Bradul –V.
Alecsandri)
6.În zadar aduci cu tine
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre

cerinţele de mai jos:
1. Scrie câte un enunţ prin care să demonstrezi omonimia a două cuvinte din
text. 6
puncte
2. Explică folosirea cratimei în structura: Apa-n râuri … 6 puncte
3. Rescrie, din text, o imagine vizuală, respectiv, o imagine auditivă. 6
puncte
4. Numeşte un mod de expunere prezent în text. 6
puncte
5. Explică, în maximum 50 de cuvinte (aproximativ cinci rânduri),
semnificaţia titlului poeziei, în raport cu tema acesteia.
6 puncte
care să demonstrezi că textul citat aparţine speciei pastel.
-să prezinţi două din caracteristicile acestei specii;
-să reliefezi aceste caracteristici cu exemple potrivite din text;
-să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
-să te încadrezi în limita de spaţiu indicată. 12
puncte

Pădurile de conifere (numite uneori păduri boreale) sunt zone de
vegetaţie în care predomină vegetaţia arboricolă (arbori şi arbuşti) şi
gimnospermică (brazi, pini). Ele sunt răspândite în zonele subarctice,
temperate şi subtropicale. Se întâlnesc în zonele reci, precum nordul Asiei,
din Scandinavia până în Rusia, în nordul Chinei, pe lanţul muntos
himalayan, în Georgia, pe munţii Alpi şi Pirinei.
Aici trăiesc foarte multe specii de plante. Vegetaţia poartă
denumirea şi de taiga. Arborii se clasifică după felul acelor lor. Există
două feluri de păduri de conifere: boreale şi montane (m-ţii Stancoşi şi
Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada,
jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit şi arborele
vieţii), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia şi sequoia roşie. În Europa şi
Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori înalţi, cu
triunchiul drept, fără ramificaţii, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu
ceară. Ele nu îşi pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se
doar laricele. Coniferele au fibre răşinoase ce permit clătinarea şi îndoirea
lor; astfel rezistă vânturilor puternice.
Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere.
Unele dintre ele au blănuri preţioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel
mai mare urs trăieşte în America de Nord şi se numeşte ursul Grizzly.
Cerbul este un alt reprezentant al pădurilor de conifere şi este, la fel, un
mamifer. El naşte pui vii şi îi hrăneşte cu lapte. Căprioara naşte numai un
pui. Alţi reprezentanţi sunt veveriţa, hermelina şi samurul; de asemenea, se
găsesc şi vulpi, jderi, arici, iepuri, râşi, lincşi, castori şi pume.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pădure_de_conifere

de mai jos:
- sursa articolului ;
- numele a trei arbori care fac parte din familia de conifere;
- numele animalului cu blană preţioasă.
6 puncte
2. Transcrie un fragment în care se oferă o informaţie despre pădurile de
conifere. 6
puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect. Propoziţia subliniată
în text este:
d ) subiectivă;
e ) atributivă,;
f ) principală.
6 puncte
încadrate din textul dat.
6 puncte
A. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi

opinia despre călătoriile de relaxare într-o pădure.

- să-ţi exprimi opinia despre călătoriile de relaxare;
- să prezinţi pe scurt o călătoria întreprinsă în pădure ;
- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te încadrezi în limita de spaţiu cerută. 12
puncte

puncte).
TEST NR. 7

oficiu.
Greierul în desfătare, Furnica l-a ascultat,

Trecând vara cu cântare, Dar aşa l-a întrebat:
Deodată se trezeşte - Vara, când eu adunam,
Că afară viscoleşte, Tu ce făceai?
Iar el de mâncat nu are. - Eu cântam
În petrecere cu toţi.
La vecina sa furnică - Ai cântat? Îmi pare bine.
Alergând, cu lacrimi pică Acum joacă, dacă poţi
Şi se roagă să-i ajute, Iar la vară fă ca mine.
Cu hrană să-l împrumute, Alecu Donici-
Ca de foame să nu moară, Greierul şi furnica
Numai pân' la primăvară.

de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor

subliniate: se trezeşte, se roagă, petrecere. 6
puncte
2. Explică rolul celor două puncte din structura Dar aşa l-a întrebat: 6
puncte
3. Rescrie o structură care prezintă o trăsătură a greierului. Numeşte această
trăsătură şi mijlocul de caracterizare folosit. 6
puncte
4. Identifică şi numeşte două moduri de expunere folosite în text. 6
puncte
5. Prezintă, în 4-5 rânduri, semnificaţia titlului fabulei date. 6
puncte
B. Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri în care să demonstrezi

că textul de mai sus aparţine speciei fabulă.
- să prezinţi cel puţin două trăsături ale fabulei ;
- să ilustrezi opinia ta cu exemple adecvate, selectate din textul dat;
- să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text si cerinţei formulate;
- să respecţi limita minimă de spaţiu indicată. 12
puncte
Furnicile trăiesc pe Pământ de peste 100 de milioane de ani, fiind

considerate specia care a evoluat şi s-a adaptat cel mai bine la condiţiile
apărute de-a lungul timpului în evoluţia Terrei. Sunt descoperite peste
20.000 de specii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele negre şi roşii,
precum şi furnicile albe sau termitele.
Sunt rude cu albinele şi viespile, dovadă fiind organul în formă de ac
cu venin, din vârful abdomenului. Fiinţe sociabile, furnicile trăiesc în
grupuri mari, numite colonii, în care organizarea muncii este foarte bine
pusă la punct.
Ca al oricărei insecte, corpul furnicii este format din trei părţi: cap,
torace şi abdomen. Cele şase picioare - care pornesc din torace - sunt
acoperite cu perişori fini, cu care furnica îşi “curaţă” cele două antene din
vârful capului. Antenele sunt organe foarte importante pentru pipăit,
mirosit sau auzit şi înlocuiesc funcţiile ochilor – mulţi şi adunaşi la un loc -
care sunt puţin dezvoltaţi. De asemenea, antenele le folosesc furnicilor
pentru a comunica prin atingere cu celelalte “surate” din colonie. În afară
de ochi şi antene, capul se termină cu un fel de “fălci”, ca nişte cleşti, arme
cu care furnica se apară de duşmani. Tot un fel de cleşti - mai dezvoltaţi şi
mai ascuţiţi - au la fiecare picior furnicile-soldaţi, cele care păzesc
muşuroiul.
Lumea copiilor - Furnicile

1.. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele informaţii,
- titlul articolului ;
- numele celor mai cunoscute specii de furnici;
- cele trei părţi ale corpului furnicii.
6 puncte
2. Transcrie un fragment în care se oferă o informaţie despre rolul antenelor.

6 puncte
Propoziţiile subliniate în text sunt, în ordine:
a) principală, atributivă, atributivă;
b) atributivă, atributivă, principală;
c) principală, atributivă, subiectivă; 6
puncte
6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care să prezinţi o

călătorie imaginară alături de o furnică, folosind informaţii din textul
de mai sus .
În redactarea compunerii, trebuie să respecţi următoarele cerinţe:

- să precizezi contextul în care s-a desfăşurat această întâmplare;
- să valorifici secvenţe din text care te pot ajuta în descrierea imaginilor şi
a impresiilor trăite;
- să te înscrii în limita spaţiului indicat. 12
puncte

puncte).
TEST NR. 8

oficiu.
Pitită în banca sa ca-ntr-o tranşee, ascunsă după meterezul din faţă

— cel mai spătos coleg — Eugeniţa dintr-a cincea trăieşte emoţiile
infanteristului în pragul atacului inamic.
„M-ascultă! M-ascultă!!! Şi nici titlul lecţiei nu-1 ştiu... Uf a-nchis
catalogul, n-ascultă astăzi", răsuflă ea uşurată şi se îndreaptă în bancă,
asudată, dar victorioasă. Slavă ţie, zeiţă a infanteriei fără muniţii, atacul
nu va avea loc. Deodată se strîmbă ca săgetată într-o măsea: profesorul
întreabă fără catalog, din bănci! Eugeniţa se pitulează din nou în spatele
meterezului, cu ochii închişi, aşteptând glonţul rătăcit al vreunei întrebări.
"„Numai de nu m-ar pocni!" Ascultă paşii grei ai profesorului
printre bănci şi se lipeşte şi mai tare de pupitru, ca un calcan de fundul
mării.
«Babi... cum? Babilonienii? Cine-or mai fi şi ăştia? Sunt un popor
care nu mai sunt?! încurcată mai e şi istoria asta!... Dar nu trebuie să se
vadă că nu ştiu", plănuieşte mica strategă, hotărâtă să folosească toate
resursele camuflajului. “O să ridic mîna la orice întrebare. Eu! Eu! Spun
eu, tovarăşe profesor. În ce epocă au trăit? Ştiu eu? Eu! Spun eu!" Şi,
lungită peste bancă, cu mâna în aer, pare o praştie întinsă, din care e gata
să-şi ia zborul... răspunsul.
„Am scăpat, am scăpat”, se bucură fetiţa…
Mircea Sîntimbreanu - Recreaţia
mare
cerinţele de mai jos:

format cuvintele subliniate în text. 6
puncte B
2. Explică folosirea virgulei în următoarea structură: .. Am scăpat, am
scăpat,.... 6
puncte
3.Numeşte două moduri de expunere prezente în text. 6
puncte
4. Caracterizează-o, în 5-7 rânduri, pe eroina întâmplării de mai sus,
prezentându-i două trăsături evidenţiate prin două mijloace diferite de
caracterizare (vei prezenta şi cele două mijloace de caracterizare).
6
puncte
5. Adu două argumente prin care să justifici faptul că textul aparţine genului
epic. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi

opinia în legătură cu elevii care merg nepregătiţi la ore şi care trăiesc
sentimente de spaimă, temându-se că vor fi ascultaţi .
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 12
puncte
Politica norvegiană din domeniul învăţământului se bazează pe

principiul drepturilor egale la educaţie pentru toţi membrii societăţii,
indiferent de originile lor sociale şi culturale şi de locul unde trăiesc în
Norvegia. Rolul şcolilor este să transmită atât cunoştinţe, cât şi cultură,
precum şi să promoveze mobilitatea socială şi să asigure baza pentru
crearea de bogăţii şi pentru bunăstarea tuturor.
Procesul de predare în şcolile norvegiene trebuie să se adapteze la
abilităţile şi aptitudinile fiecărui elev în parte. Educaţia specială este
disponibilă pentru persoanele cu dizabilităţi sau cu nevoi speciale, care
altfel nu ar putea participa la programele şcolare normale. Ca urmare a
creşterii numărului de imigranţi, numărul elevilor care aparţin unor
minorităţi lingvistice este şi el în creştere. Politica educaţională norvegiană
stipulează că trebuie să se ţină cont de nevoile speciale ale elevilor din
rândul minorităţilor lingvistice, pentru a le permite în mai mare măsură să
obţină o diplomă de studii secundare şi să urmeze studii universitare,
pentru a beneficia apoi de un loc de muncă mai bun.
Educaţia obligatorie din Norvegia are o durată de 10 ani şi constă din
învăţământul primar, gimnazial şi secundar. Sarcina asigurării unui
învăţământ accesibil şi adecvat pentru copii, tineri şi adulţi în toate
municipalităţile şi districtele le revine autorităţilor educaţionale din
administraţia districtului. Municipalităţile se ocupă de funcţionarea
şcolilor primare şi a gimnaziilor, în timp ce liceele şi şcolile profesionale
sunt administrate la nivelul districtului.
Educaţia publică este gratuită în Norvegia pentru nivelul primar,
gimnazial şi secundar. În mod normal, taxele de înscriere la învăţământul
universitar în instituţiile de stat sunt minime. Fondul Norvegian de
Împrumuturi Publice pentru Educaţie a fost înfiinţat în 1947 şi oferă
împrumuturi şi burse studenţilor pentru a le acoperi cheltuielile de
întreţinere. De asemenea, există finanţări disponibile şi pentru studenţii
care doresc urmeze o parte din studii străinătate.
Educaţia în Norvegia -www.norvegia.ro

2 . Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele
informaţii, folosind date extrase din textul de mai sus:
- pe ce se bazează politica norvegiană din domeniul
învăţământului ;
- durata învăţământului obligatoriu;
- anul în care a fost înfiiţat fondul Norvegian de Împrumuturi
Publice pentru Educaţie .
6 puncte
2. Numeşte numele site-ului de unde a fost preluat textul. 6
puncte
3. Realizează expansiunea cuvântului subliniat din structura: Educaţia
publică este gratuită , precizând felul propoziţiei obţinute.
6 puncte
subliniate în textul dat.
6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care să prezinţi

rolul pe care educaţia îl are asupra individului.
puncte
-
puncte).
TEST NR. 9

oficiu.
Când ies de dimineaţă din casă; o trăsură din trap mare intră pe
strada mea; în trăsură, madam
Caliopi Georgescu, o bună prietină. O salut respectos. Cum mă vede,
opreşte trăsura, înfigând cu
putere vârful umbreluţei în spinarea birjarului.
— Sărut mâna, madam Georgescu, zic eu, apropiându-mă.
— La dumneata veneam! răspunde cucoana emoţionată.
— La mine?
— Da... Te rog să nu mă laşi!
— Să nu mă laşi! Trebuie să-mi faci un mare serviciu amical... La
nevoie se arată amiciţia: să vedem cât ne eşti de prietin!
— Cu cea mai mare plăcere, madam Georgescu, dacă pot... —
Poţi!... să nu zici că nu poţi!... ştiu că poţi!... trebuie să poţi!
— În sfârşit, ce e? de ce e vorba?
— Dumneata cunoşti pe... Ştiu că-l cunoşti!
— Pe cine?
— Ţi-este prietin... ştiu că ţi-e prietin! să nu zici ca nu ţi-e prietin!...
— Cine?
— Popescu, profesorul de filosofie.
— Suntem cunoscuţi, ce e drept; dar chiar aşa buni prietini, nu pot să
zic.
— Las' că ştiu eu...
— Ei?
— Ei! trebuie numaidecât să te sui în birje cu mine, să mergem la el,
să-i vorbeşti pentru Ovidiu[...]. —Închipuieşte-ţi, zice
mama emoţionată. Să-l persecute pe băiat! să-i zdrobească băiatului
cariera!... Cum este el simţitor, e în stare să se prăpădească... Ştii ce mi-a
zis? „Mămiţo, dacă pierz un an, mă omor!..." E în stare, cum e el
ambiţios... închipuieşte-ţi, să-i dea nota 3, şi lui îi trebuie 6... Şi la ce?
tocmai la Morală... Acu, dumneata îl cunoşti pe Ovidiu de când era
mic...Ştii ce creştere i-am dat!...
I.L. Caragiale–Bacalaureat
de mai jos:
1. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului mare din structura: o

trăsură din trap mare…
6 puncte
2. Motivează folosirea virgulei în structura: — Popescu, profesorul de
filosofie. 6 puncte
3. Numeşte două moduri de expunere prezente în text. 6
puncte
4. În aproximativ 5 rânduri, exprimă-ţi opinia în legătură cu felul în care
procedează madam Georgescu. 6
puncte
5. Formulează ideea principală a fragmentului din chenar. 6
puncte
B. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri în care sǎ-ţi exprimi opinia

despre semnificaţiile sau mesajul textului citat.
- să-ţi formulezi clar/ logic opinia cu privire la mesajul textului;
- să foloseşti exemple din text;
puncte
Aproximativ 150 de elevi de clasa a VIII-a din judeţul Gorj susţin în

această perioadă examenele de corigenţă. Este vorba doar despre cei care
au încheiat semestrul al II-lea al anului şcolar 2011-2012 cu una sau două
corigenţe, dar şi cei care nu au încheiată situaţia la învăţătură.
Elevii care nu au promovat anul şcolar 2011-2012 au susţinut sau
vor susţine până la sfârşitul acestei luni examenele de corigenţă. Primii
care au dat corigenţele au fost elevii din clasele terminale de liceu, care au
susţinut aceste examene în zilele de 8 şi 9 august. Zilele acestea a fost
rândul elevilor de clasa a VIII-a să treacă prin emoţiile examenelor de
corigenţă, Ministerul Educaţiei stabilind ca aceste examene să se
desfăşoare în perioada 20 – 22 august, în timp ce clasele din învăţământul
primar, cele din învăţământul gimnazial şi liceal (altele decât cele
terminale) vor susţine corigenţele între 27 şi 31 august.
Elevii de clasa a VIII-a cu situaţia neîncheiată sau cu corigenţe care
nu susţin acum examenul, mai au o şansă. Aceştia pot participa la sesiunea
generală de corigente, stabilită în perioada 27 – 31 august. Cei care vor
promova examenele de corigenţă, se pot înscrie la admiterea în clasa a IX-
a, pe cele 548 de locuri rămase libere, în cadrul celei de-a treia repartizări
computerizate.
Aceasta se va desfăşura în perioada 6 -7 septembrie şi se adresează
absolvenţilor clasei a VIII-a care nu au participat sau nu au fost repartizaţi
în primele două etape, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de
metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară ulterior etapelor de
repartizare anterioare.
Roxana Lupu-
Au început corigenţele pentru elevii de clasa a VIII-a- în
Gorjeanul

-sursa articolului ;
- când se desfăşoară a treia repartiţie computerizată;
- numărul elevilor care susţin corigenţa .
6 puncte
2. Transcrie un fragment în care se vorbeşte despre vârsta elevilor care
susţin corigenţa. 6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Propoziţia subliniată
în text este:
a) predicativă;
b) completivă directă;
c) atributivă; 6
puncte
6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care să prezinţi rolul pe

care educaţia îl are asupra individului.
puncte
puncte).
TEST NR. 10

oficiu.

Galbene văpăi de soare Steag de aur pe cununa
Peste deal acum se Dealului, privind în
scurg, luncă
Şi-n noptateca răcoare Plopii doinitori ce-
Peste sat se nalţă fumul, aruncă
Codrii-alene cântă-n Umbre peste drum.
drumul
Vântului de-amurg. Coasa va dormi şi sapa
Va tăcea cântarea-n
În curând o să s-aline grâu.
Truda chinului de azi. Şi-o s-auzi ca-n vis cum
Vei privi prin zări apa
senine Pe sub iaz se mai
Stelele, sclipind frământă,
mărunte, Şi privighetori cum
Cum încet de peste cântă
munte, Dincolo de râu.
Ies de printre brazi.
(G. Coşbuc, Pace)
Ca şi ieri rotundă luna
O să ias-acum-acum,

de mai jos:
1. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele : chinului, amurg, o să s-
aline. .
6 puncte
2.Motivează folosirea cratimei în structura o să s-aline. 6
puncte
3. Selectează din text două figuri de stil diferite. 6
puncte
4. Precizează măsura primelor două versuri din a doua strofă a textului.
. 6 puncte
puncte
5. Prezintă două trăsături ale genului liric identificate în textul dat. 6
puncte
B.Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi

semnificaţia titlului textului dat.
−să ilustrezi,cu exemple adecvate,relaţia dintre titlu si conţinutul textului
liric
−să evidenţiezi două mijloace artistice utilizate de autor
−să ai un conţinut adecvat cerinţei
−să respecţi limitele de spaţiu indicate 12
puncte

George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistriţa-
Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud — d. 9 mai 1918, Bucureşti) a
fost un poet român din Transilvania.
S-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic
Sebastian Coşbuc şi ai Mariei, fiica unui preot greco-catolic. Copilăria şi-o
va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărăşia
basmelor povestite de mama sa. Primele noţiuni despre învăţătură le
primeşte de la ţăranul Ion Guriţă, dintr-un sat vecin, despre care Maria
Coşbuc auzise “că ştie poveşti”.
Despre începuturile sale literare, George Coşbuc mărturiseşte: "Cea
dintâi poezie am publicat-o la vârsta de 15 ani într-o foaie pedagogică din
Ardeal. N-o mai am şi nici nu ştiu ce era, însă îmi amintesc că a fost o
poezie de dragoste. Am publicat apoi fel de fel de încercări prin toate foile
ardeleneşti".
(Vlada Afteni, George Coşbuc, biografie (1866 -
1918),www.istoria.md)
1.Formulează câte un enunt în care să indici următoarele elemente care

privesc textul citat:
−data naşterii poetului George Coşbuc
−la ce vârstă a învăţat George Coşbuc să citească
−vârsta pe care o avea poetul atunci când a publicat prima poezie. 6
puncte
2. Scrie numele părinţilor poetului George Coşbuc şi numele persoanei de la
care a primit primele noţiuni de învăţătură. 6
puncte
3.Notează litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect:
Propoziţia subordonată din fraza îmi amintesc că a fost o poezie de dragoste
este:
a)subiectivă
b)completivă directă
c)completivă indirect 6
puncte
4.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele: Transilvania, satului, sa. 6
puncte
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii o

persoană pe care o consideri un model de viaţă.
- să prezinţi cel puţin două trăsături ale persoanei descrise;
- să prezinţi trăsăturile în aşa fel încât să-ţi motivezi alegerea făcută;
- să respecţi limita de spaţiu indicată. 12
puncte

puncte).
TEST NR. 11

oficiu.
Două muşte sprintenele S-au răspândit de ajuns ;

În ţări străine porneau Apoi răul ce ne face
Şi pe albină cu ele Paharul cu miere uns !...
Cam astfel o îmbiau : -Cale bună , musti , de-aice !
- Hai să mergem , surioară ! Le zise albina lor.
Papagalii toţi ne-au spus Eu rămân , căci sunt ferice
Că pe-acolo-i numai vară , Şi în ţară-mi vreau să mor ,
Soarele n-are apus . Pământenii, mic şi mare,
Libertatea preadomneşte Ai mei faguri toţi iubesc ;
În tot ce-i vieţuitori Şi pentru-a mea bunăstare ,
Şi dreptatea nu scuteşte Vara , iarna , îngrijesc.
Nici de monştri-ucigători . Iar voi , oriunde v-aţi duce,
Iar aice …oh! ce soartă ! Dacă şi-n acele ţări
Să trăieşti în ţara ta , Vreun bine nu-ţi aduce ,
Aci vie , aci moartă , Nu veţi afla desfătări.
Fără a te desfăta .
Paianjenii pe la ţară Acel ce pentru-a lui ţara
În mreajă ne potopesc ; În faptă face folos,
Iar prin târguri , pierde-vara , Orice rău îl împresoară ,
Ca pe duşmani ne gonesc. Nu o lasă bucuros ;
Apărători, rea hârtie , Iar acel ce nu lucrează
Toate s-au descoperit ; La edificiul comun
Vii să guşti din farfurie Singur se expatriază ,
Şi pe loc te-ai otrăvit . Căci nimic nu face bun.
La mezelicuri capace
Alexandru Donici,
Muştele şi albina

de mai jos:
1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text sprintenele,

îmbiau, numai . 6 puncte
2. Explică rolul virgulei din structura Hai să mergem , surioară ! 6 puncte
3. Rescrie, din text, o enumeraţie. 6 puncte
4. Numeşte tipul rimei şi stabileşte măsura primelor două versuri. 6 puncte
5. Prezintă, pe scurt, semnificaţia titlului fabulei. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care săţi exprimi

opinia privind mesajul pe care îl transmite morala acestei fabule.

- să prezinţi mesajul fabulei date;
- să ilustrezi opinia ta cu exemple adecvate, selectate din textul dat;
-să respecţi limita minimă de spaţiu indicată. 12 puncte
Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul

superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai conţine
viespile şi furnicile, care se hrănesc cu nectarul florilor (ca sursă de
energie graţie conţinutului de zaharuri), şi cu polen (ca sursă de proteine,
folosit mai mult la hrănirea larvelor), activitate ce se soldează cu
polenizarea florilor, şi, în unele cazuri, cu producerea mierii.
Astfel, polenul, pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor
de la o floare la alta, este important pentru plante, deoarece o parte din
polen cade pe pistilul (structura reproductivă) altor flori din aceeaşi
specie, ducând la polenizarea încrucişată.
Albinele sunt, de fapt, cele mai importante insecte polenizatoare şi
interdependenţa cu plantele fac din acestea un excelent exemplu al unui tip
de simbioză, cunoscută sub numele de „mutualism”, o asociere între
organisme diferite care este avantajoasă pentru ambele părţi.
Pe de altă parte, unele specii de albine produc miere din nectar.
Albinele de miere şi albinele fără ac adună mari cantităţi de miere,
caracteristică ce este exploatată de apicultori, care recoltează mierea
pentru consumul uman.
Albina - http://ro.wikipedia.org
A.Scrie, pe foaia de examen, răspunsuri pentru fiecare dintre cerinţele
de mai jos:
1. Formulează un enunţ în care să precizezi:
- tema fragmentului;
- ce tip de insecte fac parte din superfamilia Apoidea. 6 puncte
2. Transcrie un enunţ care cuprinde o informaţie despre rolul polenului.
6 puncte
3. Selectează, din ultimul alineat, o propoziţie subordonată atributivă şi
contrageo în partea de propoziţie corespunzătoare. 6 puncte
4. Numeşte tipul pronumelor subliniate şi precizează-le funcţia sintactică.
6 puncte
B. Redactează o scurtă compunere de 10-15 rânduri în care să îţi

exprimi opinia despre rolul albinelor în viaţa de zi cu zi, pornind de la
fragmentul citat.

- să-ţi prezinţi opinia despre rolul albinelor;
- să valorifici secvenţele care ilustrează beneficiile acestor insecte;

compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi
vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2
p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
TEST NR. 12


Atunci feciorul împăratului trimise pe credincioşii lui să umble din
casă în casă, şi să puie pe toate femeile să se încalţe cu acel condur, şi la
care s-o potrivi, aceea să fie soţia lui. Tată-său se învoi şi el la această
hotărâre. Se duseră deci, credincioşii lui, ocoliră toată împărăţia, cercară
toate femeile condurul, şi la niciuna nu se potrivi.
Auzind feciorul de împărat una ca aceasta, se îmbolnăvi şi mai rău.
Apoi porunci ca să încerce şi femeile din curtea împărătească. La nici una
nu se potrivi. Nu mai rămase decât găinăreasa, pe care o uitaseră; dară
împărăteasa, aducându-şi aminte de dânsa, îi porunci să se încalţe şi ea cu
condurul. Când îl trase la călcâi, pare că fu de acolo. Era turnat pe
piciorul ei. Ea începu a se văicăra şi a tăgădui că nu era condurul ei.
Feciorul de împărat cum auzi, porunci să i-o aducă, şi cum o văzu strigă:
- Asta este, mamă.
Ea, deşi tagăduia, dar înteţită de rugăciunile împăratului, ale împărătesei
şi ale fiului lor, în cele din urmă mărturisi că ea este stăpâna condurului.
După ce îi povesti că este zână măiastră, că îl îndrăgostise de când îl
văzuse la vânat, că el rănise o turturică, şi că acea turturică era ea, şi dacă
nu s-a arătat lui aşa cum este a fost că, de va lua de bărbat un om de pe
pământ, toată puterea ei piere. Mai spuse că, spre a-l putea vedea mai
adesea, intrase găinăreasă la dânşii şi că tot ce ea făcuse era numai pentru
dragostea lui.
După aceea ieşi la scară, bătu de trei ori în palme, şi iată o
cărucioară, fără să fie trasă de cai, veni; ea îşi luă zestrea numai de
scumpeturi dintr-însa, apoi, curgându-i şiroaie de lacrămi din ochi se
întoarse şi zise feciorului de împărat:
- Iată, pentru dragostea ta, mă lepăd de puterea mea cea
măiastră, numai şi tu să mă iubeşti, precum te iubesc şi eu.
Dete drumul cărucioarei şi rămase lângă fiul împăratului, carele în
scurt timp se făcu sănătos. Apoi făcu o nuntă d-ale împărăteştile şi după
moartea tatălui său, rămaseră ei în scaunul împărăţiei, şi domnesc şi astăzi
daca nu vor fi murit.
Iară eu încălecai p-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa.
Zâna munţilor

de mai jos:
1. Identifică în text câte un cuvânt format prin fiecare mijloc intern de

îmbogăţire a vocabularului. 6 puncte
2. Motivează folosirea virgulei în structura: - Asta este, mamă. 6 puncte
3. Identifică două dintre personajele care participă la acţiune. 6 puncte
4. Precizează care este originea fetei. 6 puncte
5. Explică semnificaţia structurii: Iată, pentru dragostea ta, mă lepăd de
puterea mea cea măiastră, numai şi tu să mă iubeşti, precum te iubesc şi
eu.
6 puncte
B. Alcătuieşte o compunere, de 10-15 rânduri, în care să argumentezi

că fragmentul citat este un basm.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- precizarea, însoţită de exemple, a două trăsături ale basmului existente în
textul dat;
- ilustrarea trăsăturilor, prin referire la întâmplări/ la situaţii semnificative
sau prin citate comentate;
- respectarea limitei de spaţiu indicată. 12 puncte

Zânele sunt semidivinităţi reprezentate ca făpturi mitice tinere sau
bătrâne, care de cele mai multe ori, sunt puse sub conducerea Zânei
Zânelor sau a Sânzienei.
Ele sunt închipuite de popor în mod obişnuit în două ipostaze: zâne
bune şi zâne rele. De altfel, Dicţionarul explicativ al limbii române ne
spune: „zână= personaj feminin fantastic din basme, închipuit ca o femeie
frumoasă şi de obicei foarte bună, cu puteri supranaturale şi cu darul
nemuririi”.
În tradiţiile despre zâne ale poporului român predomină zânele bune
văzute ca fecioare zvelte, frumoase, foarte tinere, năzdrăvane, prielnice
omului cinstit şi dispunând întotdeauna de soluţii pentru impasurile în care
se află eroul pornit pe drumul iniţiatic căci, despre un astfel de drum este
vorba în toate basmele legate de zâne. Acest fapt le atribuie un caracter de
preotese care prezidau cultul iniţiatic al unei divinităţi feminine.
Primul care face referire la etimologia cuvântului zână este Dimitrie
Cantemir care presupune ca origine a numelui acestor personaje
mitologice numele Dianei romane, remarcă realuată şi implementată de M.
Eliade, care consideră că sub numele Dianei se ascunde, sincretizată sau
nu, o zeiţă naţională dacă.
http://quadratus.wordpress.com –Preotese ale Maicii
Domnului
A.Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să indici următoarele elemente

referitoare la textul dat:
-definiţia zânelor, conform DEX;
- rolul zânelor. 6 puncte
2. Rescrie din text un fragment în care se face referire la etimologia
cuvântului zână. 6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect:
6 puncte
Subordonata din fraza Acest fapt le atribuie un caracter de
preotese care prezidau cultul iniţiatic al unei divinităţi feminine, este:
a. atributivă;
b. circumstanţială de cauză;
c. circumstanţială de timp.
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în text. 6 puncte
B. Alcătuieste o compunere (10 – 15 rânduri), în care să descrii

oraşul/satul în care locuieşti.
În compunerea ta trebuie:
− să prezinţi două caracteristici ale orasului/satului;
− să folosesti un limbaj expresiv în descrierea locurilor;
− să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
− să respecţi limita de spaţiu indicată. 12 puncte

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări ( unitatea
compoziţiei – 1 p; coerenţa textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul
şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia – 2
p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p).
TEST NR. 13

Tăcerea era deplină şi în zona aparatelor de gimnastică.

Spectatorii, mari şi mici, urmăreau cu sufletul la gură ceea ce se petrecea
deasupra capetelor lor. Vlăjganul se căţărase pe o frânghie fără noduri, şi
fără ajutorul picioarelor, cum înregistră foarte prompt Tic, sus, pe bârna
de care erau prinse aparatele, şi de acolo, printr-un salt uşor, o jumătate
de salt mortal, în văzduh se agăţase de un cablu gros de sârmă, care
traversa, inutil, la cinci metri înălţime, toată curtea şcolii. Apoi, foarte
liniştit şi zâmbind cuiva din văzduh, îşi găsi în câteva secunde o poziţie
ideală de odihnă.
―Îl vedeţi, mă! se răsti Tic la prichindeii înfioraţi din jur. Ăsta-i
Ursu, colegul soră-mii şi cel mai bun prieten al meu. Lucrăm amândoi la
bară. Dacă ne-aţi vedea cum facem amândoi gigantica şi salturile
mortale... Asta-i un fleac.
Constatin Chiriţă – Cireşarii, vol.1

cerinţele de mai jos.
1. Demonstrează în trei enunţuri polisemia cuvântului a găsi. 6 puncte
2. Explică folosirea virgulei în structura: - Îl vedeţi, mă! 6 puncte
3. Numeşte două moduri de expunere prezente în text. 6 puncte
4. Precizează tipul naratorului din text. 6 puncte
5. Explică semnificaţia structurii: Ăsta-i Ursu, colegul soră-mii şi cel mai
bun prieten al meu. Lucrăm amândoi la bară. Dacă ne-aţi vedea cum facem
amândoi gigantica şi salturile mortale... Asta-i un fleac.
6 puncte
B. Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să argumentezi

apartenenţa textului de mai sus la genul epic.
- să prezinţi cel puţin trei trăsături ale genului epic;
- să ilustrezi trăsăturile cu exemple din text;
să respecţi limita minimă de spaţiu indicată. 12 puncte
Enigmatica lor limbă, care nu era de origine indo-europeană, s-a

stins treptat, nerămânând niciun izvor scris care să ofere detalii despre
societatea etruscă.
Cea mai mare parte din ceea ce cunoaştem astăzi despre ei
provine din cimitirele lor: doar mormintele bogat decorate au lăsat în urmă
numeroase indicii care ne ajută să reconstruim istoria lor pe deplin.
Aşadar, structurile piramidale subterane din Orvieto ar putea
oferi o perspectivă inedită asupra acestei civilizaţii, mai ales că structurile
par să fie unice. Mai mult chiar, cavităţile subterane de aici, unde se fac
actualele cercetări, sunt într-adevăr unice, având o formă care nu coincide
cu forma altor construcţii din Etruria.
(Vlad Dobrescu, Şi etruscii aveau piramidele lor,

în Terra magazin, nr. 10, octombrie 2012)

cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente
-titlul articolului din care a fost selectat fragmentul;
-autorul articolului;
-locul unde se găsesc indicii despre societatea etruscă. 6 puncte
2. Rescrie fragmentul care menţionează detalii despre limba etruscă.
6 puncte
3. Realizează expansiunea cuvântului subliniat din structura ar putea oferi o
perspectivă inedită, menţionând două modificări apărute. 6 puncte
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele
subliniate în text: subterane, enigmatica şi care. 6 puncte
B. Redactează, în 10-15 rânduri, o compunere descriptivă în care

să-ţi prezinţi impresiile legate de un loc vizitat încărcat de istorie.

-să prezinţi locul;
-să utilizezi asocieri de tipul substantiv – adjectiv, specifice descrierii ;
-să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p)
TEST NR. 14

În ziua a patra de Crǎciun, pornii la munte cu Damian Puşcaşul şi cu

cânii. Adia aspru vânt al miezului-nopţii şi omǎtul îngheţat crâşca* ascuţit.[...]
Cǎsuţa lui moş Anania, pǎdurarul statului, era departe, sub Bâtca
Neagrǎ, dincolo de mǎnǎstirea Râşca. Aveam de mers pânǎ la ceasul al doilea
din noapte [...]
Puşcaşul [...] oftǎ şi dǎdu din cap:
- Ehei! Anania acesta e om vechi de pǎdure. Bun pǎdurar şi meşter vânǎtor, de
aceea cei mari nu l-au schimbat. Unde-a fost un urs, el l-a ştiut; unde-a trecut
un cerb, el i-a gǎsit urma. Veneau boierii şi-i spuneau aşa: Moş Anania, ia sǎ
te vedem! - Şi Anania se gândea, ca un gospodar bun: care cerb sǎ-l dǎm?
oare sǎ stricǎm noi o cǎprioarǎ de gustul boierilor? - Ş-apoi îşi fǎcea el
planurile... [...]
Mi s-a pǎrut cǎ ajung târziu la o cetate de piatrǎ. Luna era ascunsǎ
dupǎ munţi şi, în lumina zǎpezii, o cǎsuţǎ abia se desluşea. Un lǎtrat iute
începu sǎ sune dupǎ o uşǎ: parcǎ era cǎţeaua din poveste, cu dinţii de fier şi
cu mǎselele de oţel. Ochii cǎsuţei se aprinserǎ şi ieşi în prag portarul cetǎţii.
Lǎtratul cel învierşunat tǎcu şi cunoscui glasul prietenos al lui moş Anania.
- Aha! bine-aţi venit!... [...]
- Ei? Ce mai faci, prietine Anania?
- Bine, bine... rǎspunse pǎdurarul stând cu spatele la sobǎ. Ia şi noi ne
petrecem vremea noastrǎ şi scǎdem şi îmbǎtrânim, iar muntele creşte! îl suim
tot mai greu...
- ... Da’ pǎdurea ce mai face, prietine Anania?
- Bine, ce sǎ facǎ? Pǎdurea-i tot tânǎrǎ.
Moş Anania zâmbea rǎspunzând. [...] Priveam trupu-i nalt şi spǎtos şi
pletele-i albe ca omǎtul. Mustǎţile-i erau albe ca şi pletele. Obrazu-i era ras
din poaspǎt şi ochii aveau o lucire vie şi neagrǎ. Era moş Anania al nostru,
[...] care în toţi anii ne fǎcea un foc zdravǎn, ne întindea otavǎ şi lǎvicere*, şi-
şi scula baba ca sǎ ne ospǎteze. [...]
- Cucoane, sǎ ieşim oleacǎ* pe afarǎ... [...]
Deodatǎ îşi duse mâna la ureche, ascultând: [...]
- Putem sǎ intrǎm... grǎi el într-un târziu, zâmbind cu mâhnire; luna-i plinǎ şi
pǎdurea tace. Iaca aşa ies nopţile ş-ascult. Avem şi noi bucuriile noastre când
învie şi se încheie* codrul, da, iarna-i cu nelinişte, cu mare singurǎtate... Ies
nopţile, ş-ascult; mie mi-i milǎ de sǎlbǎticiunile cele blânde ca de nişte fraţi ...
Dar deodatǎ moş Anania pǎru a bǎga de samǎ cǎ nu-i singur, şi tǎcu.
Mǎ petrecu în casǎ şi-mi pofti somn uşor....
(Mihail Sadoveanu, Drum la moş Anania)
*a crâşca - (despre zǎpada îngheţatǎ) a scârţâi, a trosni
*oleacǎ – puţin
*lǎvicere, lǎicere - covoare ţǎrǎneşti de lânǎ
*a se încheia - (aici) a înverzi
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de

mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
subliniate: aspru, departe, bun. 6 puncte
2. Explică rolul semnului exclamării în secvenţa: bine-aţi venit!. 6 puncte
3. Formuleazǎ o idee principalǎ ce se desprinde din primul paragraf. 6 puncte
4. Transcrie câte o structurǎ care să conţină un indice de spaţiu, respectiv unul
de timp. 6 puncte
5. Explică, în maxim 5 rânduri, sensul structurii Pǎdurea-i tot tânǎrǎ. 6 puncte
B. Redactează, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul textului
dat.

− să prezinţi succesiunea întâmplărilor, pe baza ideilor principale din text;
− să respecţi convenţiile specifice rezumatului;
− să ai un conţinut adecvat cerinţei;
− să respecţi limitele de spaţiu indicate. 12 puncte

Mănăstirea dintr-un lemn este situată la aproximativ 25 de km sud de
municipiul Râmnicu-Vâlcea şi la 12 km nord de Băbeni, pe valea
Otăsaului, în comuna Frânceşti.
Potrivit unei vechi tradiţii locale, ar fi luat fiinţă în primele decenii
ale secolului al XVI-lea, prin edificarea în acest loc a materialului unui
singur stejar. Ea a fost ridicată în cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoană
ce se păstrează şi azi în biserica de piatră a mănăstirii. În baza acestei
tradiţii aşezarea monahală de aici poartă numele Dintr-un Lemn.
Cea mai veche mărturie despre mănăstire a fost consemnată în scris
de diaconul Paul de Alep, care l-a însoţit pe Patriarhul Macarie al
Antiohiei în călătoriile acestuia prin Ţările Româneşti între anii 1653 –
1658. El susţine că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în
scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi
îndemnat să zidească o mănăstire din trunchiul acelui copac.
Ghid on line de atracţii turistice

de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să indici următoarele elemente care
privesc textul citat:
- aşezarea Mănăstirii dintr-un lemn;
- cea mai veche mărturie despre mănăstire;
- când a luat fiinţă mănăstirea. 6 puncte
2. Rescrie fragmentul referitor la posibila naştere a mănăstirii. 6 puncte
3. Realizează contragerea subordonatei din secvenţa ... El susţine că un
călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar
secular … şi numeşte partea de propoziţie obţinută.
4. Precizează modul şi timpul verbelor subliniate.
B. Scrie o compunere descriptiv-narativă, de 10 – 15 rânduri, cu

următorul început:
Noaptea e limpede şi îngheţată
De la una din ferestrele acestei mănăstiri, îmi las privirea-n jos, pe
valea adormită sub farmecul lunii.
În compunere trebuie:
-să creezi o viziune originală asupra iernii;
-să foloseşti un limbaj expresiv, construind şi imagini inedite;
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limita de spaţiu indicată. 12 puncte

TEST NR. 15

Glasul acesta se înfipse ca un ac în urechea locotenentului

Bologa. Vru să răspundă şi nu-i veni nimic în minte. Se uită la el, şi inima i
se îmblânzi. Cervenko era om voinic, spătos, cu o barbă cafenie care-i
acoperea aproape tot pieptul şi cu nişte ochi în care plângea veşnic o
suferinţă tainică. Bologa îl cunoscuse într-un spital la Triest şi descoperise
în el o inima îngerească. Era rutean,* profesor la un liceu din Stanislau. În
faţa ofiţerilor trecea ca un fel de menonit,** fiindcă în doi ani de război
niciodată nu pusese mâna pe vreo armă, ci mergea în lupte numai cu un băţ
de trestie şi cântând cântece bisericeşti. Cervenko însuşi spunea sus şi tare
că mai bine şi-ar tăia mâinile decât să tragă asupra unor bieţi oameni ca şi
dânsul. Altfel, fiind extrem de conştiincios în serviciu şi dispreţuitor de
moarte, superiorii îl lăsau în pace, mulţumindu-se a zice că-i cam scrântit.
Liviu Rebreanu – Pădurea spânzuraţilor
*rutean - nume care se dădea ucrainenilor din Austro-Ungaria

**menonit - membru al unei secte

de mai jos:
1. Scrie sinonime contextuale ale cuvintelor/structurilor subliniate.
6 puncte
2. Explică rolul virgulei, respectiv, al cratimei, în următoarele structuri:
...niciodată nu pusese mâna pe vreo armă, ci mergea în lupte numai cu un
băţ de trestie...
... nu-i veni nimic în minte. 6 puncte
3. Selectează un cuvânt obţinut prin compunere şi un altul prin conversiune.
6 puncte
4. Rescrie, din text, două figuri de stil diferite şi numeşte-le. 6 puncte
5. Transcrie, din text, două structuri ce reflectă, direct, respectiv, indirect,
trăsături ale lui Cervenko. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care săţi exprimi

opinia în legătură cu atitudinea lui Cervenko faţă de război.

-să prezinţi atitudinea lui Cervenko faţă de război;
-să-ţi ilustrezi opinia cu exemple adecvate;
-să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

În 1866, un chimist şi un industriaş suedez în vârstă de 33 de ani,

ce se chema Alfred Nobel, inventa o substanţă explozivă, extrem de
puternică la acea dată, căreia i s-a spus, după numele grecesc al forţei,
dinamită.
Treizeci de ani mai târziu, în 1896, inventatorul dinamitei hotăra
prin testament că, începând cu anul 1901, veniturile imense! de pe urma
căutatului exploziv să se constituie într-un premiu anual ce urma să fie
acordat celor mai importante opere literare, celor mai revoluţionare
descoperiri ştiinţifice în fizică, chimie, psihologie şi medicină, precum şi
celor mai înalte contribuţii la salvgardarea* păcii între oameni.
Ce a fost în sufletul chimistului suedez vreme de trei decenii nu
ştim, putem însă bănui; la început, euforia descoperirii, apoi, bucuria că
lucrul descoperit poate veni în ajutorul omului, apoi tristeţea că acelaşi
lucru se poate întoarce contra omului şi, la urmă de tot, disperarea că el a
devenit, înainte de orice, o sursă de moarte, un element marţial**.
Laurenţiu Ulici – Postfaţă la lucrarea Laureaţii Premiului Nobel
pentru literatură
*salvgardare – protejare, ocrotire, promovare
**marţial – ostăşesc, militar, de război

- autorul articolului;
- originea termenului dinamită;
- numele lucrării din care a fost preluat fragmentul.
6 puncte
2. Transcrie un fragment în care sunt enumerate domeniile pentru care se
acordă Premiul Nobel. 6 puncte
Prin contragerea subordonatei din enunţul următor Ce a fost în sufletul
chimistului suedez vreme de trei decenii nu ştim se obţine un:
a) subiect;
b) complement direct;
c) complement indirect; 6 puncte
4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte
B. Scrie un text de 10-15 rânduri care să se constituie într-un mesaj pe

care i l-ai adresa inventatorului dinamitei, referitor la modul în care
oamenii utilizează, în mod distructiv, unele lucruri create pentru a le
uşura viaţa
În redactarea compunerii trebuie să respecţi următoarele cerinţe:
- să prezinţi eventualele motive pentru care oamenii folosesc în mod

distructiv unele invenţii ;
- să faci referire la alte invenţii cărora omul le-a deturnat sensul;
- să te înscrii în limita spaţiului indicat. 12 puncte

TEST NR. 16

Păruş – vechi amic, băiat simpatic şi săritor, cu o inimă de aur,

încrezător în oameni, puţin chel şi puţin gras, burlac* - îmi dă telefon, într-
o dimineaţă, aproape plângând:
- Dragul meu, te rog să-mi dai un sfat, eşti de meserie, te ştie tot
oraşul că gemi de atâta înţelepciune, mi s-a spus să apelez la tine cu
încredere.
- Despre ce-i vorba, spune cât mai repede, mă grăbesc.
- Dragă, tu ştii că eu, ca burlac, mănânc la o pensiune. Dimineaţa
şi seara mă mulţumesc cu un iaurt sau un ceai. Anul acesta mi-a venit ideea
să-mi fac conserve pentru iarnă. Mai precis, să-mi pun nişte gogoşari,
gogoşarii sunt slăbiciunea mea. M-am dus la piaţă şi mi-am cumpărat două
sacoşe pline cu aceste legume superbe şi două borcane goale. Am cumpărat
şi o carte de bucate. În cartea respectivă scria despre toate, în afară de
cum se pun gogoşarii la murat. Atunci am dat telefon prietenului meu Didi,
care este un bucătar desăvârşit. Mi-a zis să curăţ gogoşarii de seminţe şi să
bag în ei varză tocată, câteva boabe de piper, să mai pun în gogoşari
morcov ras, ţelină rasă, gutui rase, muştar şi sare după gust. Ca să verific
reţeta, am dat telefon unei alte colege, care mi-a zis că mai trebuie ceva:
ceapă tocată, usturoi pisat, bucăţele de praz şi măsline verzi. „Bine, am
întrebat-o eu, dar unde să încapă atâtea într-un biet gogoşar”. „Dacă
împingi bine, încape”. După care o altă colegă m-a sfătuit să pun gogoşarii
într-o oală mare şi să-i fierb până dau în clocot.
- Şi ce-a ieşit? întreb eu curios.
- O pastă scârboasă, pe care n-ar fi mâncat-o, cred, un naufragiat*
aflat singur pe o insulă un an de zile. Te întreb acum pe tine: e posibil ca
nişte colegi şi colege să-şi bată joc de mine în halul acesta?
(Ion Băieşu, Gogoşarii)
* burlac, s. m. – bărbat necăsătorit, celibatar, holtei

* naufragiat, s. m. şi adj. – persoană salvată dintr-un accident naval

de mai jos:
1. Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului subliniat
în fragmentul următor: M-am dus la piaţă. 6 puncte
2. Motivează folosirea cratimei în enunţul […] să-mi fac conserve pentru

iarnă. 6 puncte
3. Transcrie o enumeraţie. 6 puncte

4. Formulează o idee principală din fragmentul marcat cu chenar. 6 puncte
5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine

genului epic. 6 puncte

care să caracterizezi personajul Păruş din fragmentul citat.
− să prezinţi două trăsături ale personajului ales;
− să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate, selectate din
fragmentul citat;
− să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
− să respecţi limita minimă de spaţiu indicată. 12
puncte

Ca să scape de taxele tot mai mari, bogătaşii greci încearcă să

scape de insulele primite ca moştenire. În noile condiţii economice,
preţurile sunt mult mai mici decât cele vehiculate acum câţiva ani. Presa
elenă enumeră câteva asemenea afaceri, însă cifrele sunt deocamdată
nesemnificative: Grecia are o „colecţie” de 6.000 de insule, dintre care 227
sunt locuite.
Unele sunt scoase la vânzare pe internet. De exemplu, pe site-ul
www.privateislandsonline.com e prezentată insula Nafsika, localizată în
Marea Ionică: pentru aproximativ 500 de hectare, proprietarul vrea 6,9
milioane de euro. Ceva mai ieftină – deşi mult mai mică - este insula
Kardiotissa, aflată în Marea Egee. „Poate fi uşor transformată într-o nouă
atracţie. (…) Doar cerul este limita pentru această proprietate”, se arată în
prezentare.
La ofertă este şi insula St. Athanasios, situată în Golful Corintului,
la doi paşi de oraşul Itea, de staţiunea Parnassos şi de portul Galaxidi.
Descrierea îl îndepărtează pe cititor de atmosfera încărcată a Greciei de
azi: „mediul este natural şi liniştit, iar apa care udă ţărmul este limpede şi
bogată”.
Grecia, scoasă la vânzare „pe felii” pe internet; http://ro.stiri.yahoo.com
de mai jos:
− unde sunt scoase la vânzare unele insule;
− care este atmosfera Greciei de azi.
− câte insule greceşti sunt locuite. 6 puncte
2. Scrie titlul articolului şi site-ul unde a fost publicat. 6 puncte

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect
În fraza: bogătaşii greci încearcă să scape de insulele primite ca moştenire,
propoziţiia subordonată este:
a. atributivă;
b. completivă directă ;
c. subiectivă. 6 puncte
cuvintele subliniate din text. 6 puncte
B. Redactează o compunere narativă de 10-15 rânduri, în care să

povesteşti o întâmplare (relă sau imaginară) petrecută pe o insulă.

- să prezinţi împrejurările în care s-a petrecut întâmplarea;
- să narezi evenimentele, în succesiunea lor logică;
- să ai un stil şi un conţinut adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;
- să respecţi limita minimă de spaţiu. 12 puncte

TEST NR. 17

Au plecat slujitorii şi, cercetând cu sârg* prin sat şi oraşe, au

strâns toţi cioplitorii, toţi câţi puteau să umble în mână cu dalta şi
ciocanul.
- Să vă încercaţi puterea, le-a poruncit uriaşul. Şi acela dintre voi
care o să poată ciopli din piatra rece un trandafir, va primi ca răsplată un
colţişor de ţara şi un sac plin cu nestemate. Hei!... Cutezaţi?...
Unii au dat din umeri, alţii au spus pe faţă:
- Noi nu putem să facem lucrul acesta, uriaşule.
- Un trandafir e viaţă şi piatra este piatră... Cum o să poată face
un om din piatră viaţă?...
Alţii au vrut să încerce, dar nu au izbutit să facă decât o formă de
îngheţată de piatră, ce nu avea nici viaţă, nu avea nici mireasmă...
- Mai porniţi înca o dată! a dat răcnet uriaşul spre slujitori.
Cautaţi prin munţi, pustiuri, păduri, prin orice locuri cât de ascunse. Şi să
nu cutezaţi a va întoarce, de nu aflaţi nici de asta data pe omul ce ştie să
dăltuiască* din piatra un trandafir cu viaţă...
Târziu, târziu, nu pot să vă spun cam după câta vreme, iacătă
slujitorii se intorc. Şi aduc cu ei un tânăr frumos şi subţirel, doar cu o
daltiţă în mână.
- Cine eşti tu, băiete? tipă la el cu încruntare uriaşul.
- Sunt cioplitor în piatră, îi răspunde băiatul. Mă cheama Consul.
Şi am venit la poruncă, după trimişii tăi...
Al. Mitru, Consul Şi Tăiţa
* cu sârg, loc. adv. – în grabă, repede, imediat

* a dăltui, vb. – a ciopli cu dalta (unealta de oţel în formă de pană, cu sau
fără mâner, folosită la cioplire, tăiere, scobire, crestare etc.)

de mai jos:
format cuvintele: decât, slujitor, colţisor. 6 puncte
2. Motivează folosirea virgulei în enunţul Sunt cioplitor în piatră, îi
răspunde băiatul. 6 puncte
3. Transcrie un scurt fragment în care este sugerată o trăsătură morală a

pesonajului uriaşul. 6 puncte
4. Formulează o idee principală pentru primul paragraf al textului. 6 puncte
5. Explică semnificaţia structurii: Un trandafir e viaţă şi piatra este piatră...

6 puncte
B. Redactează, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul textului

dat.
− să prezinţi succesiunea întâmplărilor, pe baza ideilor principale din text;
− să respecţi convenţiile specifice rezumatului;
− să ai un conţinut adecvat cerinţei;
− să respecţi limitele de spaţiu indicate. 12 puncte

Grupul Atelier plus este format din artişti români de mare
valoare: Liviu Mocan, Iurie Cojocaru , Petru Leahu, Radu Pop, Valentin
Dodică, Cristina Marian, Vlad Căpuşan , Bogdan Vaida.
Ideea centrală a acestei lucrări este evidenţiată prin drumul
omului spre cer, centralizând ideea unui templu ceresc în contrast cu
partea inferioară a lucrării care reprezintă societatea contemporană şi
natura umană.
Pentru a admira această lucrare inedită de artă contemporană şi
pentru a afla întrega ei semnificaţie, vă aşteptăm în data de 21 octombrie la
Sun Garden Resort, la ora 14.00 să fiţi surprinşi de profunzimea acestei
expoziţii.
De asemenea, alături de lucrarea principală, Grupul de artişti
Atelier plus va pregăti şi o minunată expoziţie de sculptură şi pictură în
cadrul capelei, iar intrarea va fi liberă.
http://www.caon.ro/
Scara - o expoziţie de artă contemporană a grupului Atelier plus

- ce reprezintă Grupul Atelier plus;
- care este ideea centrală a lucrării expuse;
- data la care are loc expoziţia. 6 puncte
2. Rescrie din text numele a trei artişti români de mare valoare. 6 puncte
3. Realizează expansiunea cuvântului subliniat din structura Pentru a
admira această lucrare inedită de artă contemporană, precizând felul
propoziţiei obţinute. 6 puncte
cuvintele subliniate în text. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să realizezi o

descriere a unui prieten pasionat de artă.
În compunerea ta, vei urmări:
- să respecţi convenţiile specifice unei descrieri;
- să foloseşti două figuri de stil diferite;
- să ai un stil şi un conţinut adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;
- să respecţi limita minimă de spaţiu. 12 puncte

compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi
vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2
p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
TEST NR. 18

- Ai vrea să-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu.

- Dacă ai timp… i-am răspuns.
Dumnezeu a zâmbit.
Timpul meu este eternitatea… Ce întrebări ai vrea să-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a răspuns:
- Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească….iar
apoi tânjesc iar să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani, iar
apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. Faptul că se gândesc cu
teamă la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici
viitorul; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi
trăit.
Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp. Apoi am
întrebat:
- Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai
dori să le înveţe copiii tăi?
- Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni
profunde în inima celor pe care îi iubesc şi că durează mai mulţi ani pentru
ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu este acela care are
cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin; să înveţe că există
oameni care îi iubesc, dar pur şi simplu încă nu sţiu să-şi exprime
sentimentele; să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi că pot
să-l vadă în mod diferit; să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi
că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi.
- Mulţumesc pentru timpul acordat….am zis umil. Ar mai fi ceva ce
ai dori ca oamenii să ştie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus:
- Doar faptul că sunt aici, întotdeauna.
Daniel Cristea Enache – Convorbiri cu Octavian Paler
(Interviu cu Dumnezeu)
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele

de mai jos:
1. Transcrie trei cuvinte care pot avea omonime și alcătuiește

enunțuri cu omonimele acestora.
6 puncte
2. Motivează prezenţa semnului întrebării în structura Ce întrebări ai
vrea să-mi pui? 6
puncte
3. Numește figura de stil prezentă în enunțul Timpul meu este
eternitatea.
6 puncte
4. Motivează rolul dialogului prezent în text. 6
puncte
5. Explică, în 4-5 rânduri, semnificaţia afirmaţiei: se plictisesc de
copilărie, se grăbesc să crească….iar apoi tânjesc iar să fie copii.
6 puncte
B.nnScrie o compunere de 10-15 de rânduri în care să-ți exprimi opinia

despre semnificațiile textului sau despre mesajul transmis.
- să-ţi formulezi clar/ logic opinia cu privire la mesajul textului;
- să foloseşti exemple din text;

Reporterul: Vă e teamă de moarte?
O.P.:Încerc să-mi uit anii. Şi, când nu rezist şi-mi aduc aminte, mi-e teamă
de moarte. E o taină pe care nu sunt încă în stare s-o înfrunt. Moartea este
pentru mine ceea ce erau pentru greci ochii Gorgonei, în care te uitai şi
împietreai. Nu mai am nimic de aşteptat. Mi-e frică nu de Dumnezeu, ci de
absenţa lui Dumnezeu.
Sunt incapabil să gândesc o lume în care El nu ar exista, pentru
că atunci toate s-ar prăbuşi. Dumnezeu înseamnă pentru mine falimentul
raţiunii mele, punctul unde raţiunea începe să nu mai aibă explicaţie, unde
încep să bâjbâi prin întuneric. Nu cred în Viaţa de Apoi.
O invidiez pe mama mea, femeie simplă, care nu avea nicio
problemă cu dubiile. Eu nu am acces la misticism. Mi-aş fi dorit să pot
crede în misticism. Matisse răspundea atunci când era întrebat dacă crede
în Dumnezeu: "Da, când lucrez". Aşa zic şi eu. Cred în Dumnezeu atunci
când scriu. Nu mai am nimic de aşteptat.
Reporterul: Vă dor cei 80 de ani pe care tocmai i-aţi împlinit?
O.P.:Citesc, scriu, recitesc nişte cărţi. Sunt înconjurat în casa mea de
câteva mii de cărţi. Ascult muzică clasică. Îl iubesc pe Ceaicovski. Mai ies
din casă, mai apar pe la televizor, mai mă plimb câte o oră pe zi. Timpul
trece.
Tânjesc după apa mării. Nu mai am voie, din cauza bolilor, să
merg la mare. Marea a devenit pentru mine trecut. Pot să-mi amintesc doar
că una dintre pasiunile mele a fost marea. A intrat în mitologia mea
personală vara şi nisipul fierbinte, când ieşeam din apă.
( Ultimul interviu al lui Paler: mi-e teamă de moarte
de Simona Chiţan, Evenimentul Zilei , 9 mai 2007)

de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care
privesc articolul citat:
- de ce îi este frică scriitorului;
- numele a doi participanţi la situaţia de comunicare;
- numele ziarului unde a fost publicat articolul. 6 puncte
2. Rescrie un fragment în care se vorbeşte despre pasiunile scriitorului.
6 puncte
Cuvântul subliniat din secvenţa mi-e teamă de moarte, prin
expansiune, devine o propoziţie subordonată:
a) completivă directă;
b) completivă indirectă;
c) atributivă. 6 puncte
4. Rescrie, din ultimul alineat, primele trei verbe, precizându-le modul şi
funcţia sintactică. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să-ţi exprimi

părerea despre priorităţile pe care ar trebui să le aibă un om în viaţă,
valorificând informaţiile din textul de mai sus.
- să precizezi priorităţile în viaţa de zi cu zi a omului din zilele noastre;
- să prezinţi diferite situaţii valorificând textul de mai sus;

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compo-
ziţiei – 1 punct; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul
şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte;
puncte).

Dorolti Teste

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dorolti Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEST NR.

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Când arde soarele de mai, La piept cu viforul turbat,

O rădăcină de colos D-ar fi să-i daţi în văi adânci

De mult cu blocul de granit Când arde soarele de mai,

Şi lemn, şi piatră la un loc, (Bradul –B. P. Haşdeu)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate: vreme. necontenit,

B. Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în

În compunerea ta, trebuie:

Subiectul al II- lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

1 . Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi o

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Aceasta mare e acoperită de adolescenţi

Nichita Stănescu - Adolescenţi pe mare

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

1.Transcrie din text trei cuvinte folosite cu sens figurat. 6 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

Adolescenţa – vârsta descoperirii propriei

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care, pornind de la

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat:

Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, Lasă, toamnă-n aer păsări,

Lasă-mi, toamnă, cerul lin. Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi

Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai Ana Blandiana – Lasă-mi,

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Corina VÂRLAN - Cât de important este pentru tinerii din România

A. Scrie răspunsurile pentru fiecare din cerinţele:

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

1.Toamna îmi îneacă sufletul în

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

B. Redactează o compunere de 10 – 15 de rânduri în care să prezinţi

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul următor:

Vals vienez - http://www.bel-art.ro/Cursuri-de-Dans/vals-vienez.html

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

B. Alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri, în care, valorificând

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele

B. Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri în care să prezinţi

Subiectul al II- lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare:

B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care să prezinţi o