Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7.lucrare de Licență Muntean Răzvan
7.lucrare de Licență Muntean Răzvan
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. DAN IOAN MIHAIL
ABSOLVENT:
MUNTEAN RĂZVAN-IULIAN
Alba Iulia
2021
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. DAN IOAN MIHAIL
ABSOLVENT:
MUNTEAN RĂZVAN-IULIAN
Alba Iulia
2021
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................. 3
CAPITOLUL 1 : ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONSILIEREA – DEFINIREA
CONCEPTELOR ................................................................................................................ 4
1.1. Consilierea .............................................................................................................. 4
1.2. Socializarea la copii ................................................................................................ 5
1.3. Consilierea prin joc ................................................................................................. 6
1.4. Formatul online ....................................................................................................... 7
CAPITOLUL 2 : CERCETARE PRIVIND CAPACITATEA DE SOCIALIZARE A
COPIILOR DIN SATELE NĂDĂȘTIE ŞI GLOD ............................................................ 9
2.1. Scopul și obiectivele cercetării ................................................................................ 9
2.2. Prezentarea instrumentelor de lucru ......................................................................... 9
2.2.1. Sociograma ................................................................................................... 9
2.2.2. Interviul....................................................................................................... 10
2.3. Prezentarea eşantionului studiat - populația și calendarul cercetării……………… 11
2.4. Rezultatele cercetării .............................................................................................. 12
2.4.1. Rezultatele sociogramei ............................................................................... 12
2.4.2. Rezultatele interviului ................................................................................. 21
2.4.2.1. Itemul nr.1 ............................................................................................... 21
2.4.2.2. Itemul nr.2 ............................................................................................... 23
2.4.2.3. Itemul nr.3 ............................................................................................... 24
2.4.2.4 Itemul nr.4....................................................................................................28
2.5. Concluziile cercetării ............................................................................................. 28
CAPITOLUL 3 : PROIECT DE CONSILIERE PRIVIND CREŞTEREA
CAPACITĂŢII DE SOCIALIZARE LA COPII DIN NĂDĂȘTIE, GLOD ȘI JIDVEI
PRIN JOC ONLINE ......................................................................................................... 29
3.1. Descrierea pe scurt a proiectului ............................................................................ 29
3.2. Scopul și obiectivele intervenției ........................................................................... 31
3.3. Activitățile desfășurate .......................................................................................... 32
CONCLUZII FINALE ...................................................................................................... 42
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 44
2
INTRODUCERE
Am ales această temă din curiozitate și pentru că vremurile actuale cred că cer
informații tot mai multe despre domeniul online și orientarea lui spre folosul societății, în
special al copiilor. Pandemia CoVid19 a avut un impact negativ mondial în toate domeniile, în
special în domeniul educației, în multe țări orele de cursuri transformându-se în ore online, din
fața calculatorului.
Acest domeniu online este demonstrat științific că nu ajunge la măsura celui real nici
pe departe, acesta din urmă fiind mult mai folositor, pentru că atenția copiilor scade foarte mult
în mediul online, ei fiind foarte distrași. Creierul copiilor este în dezvoltare, iar lor le vine greu
să învețe de pe un calculator, ei au nevoie de ceva fizic, palpabil, care să le arate care este
realitatea și ce putem învăța noi din ea.
Am găsit foarte multe studii care arată impactul negativ al mediului online asupra
copiilor și asupra creierelor lor, de multe ori, mai ales dacă e vorba de o vârstă fragedă, ele
chiar schimbându-se din punct de vedere structural; copii nu mai pot gândi limpede, ei
raportându-se doar la mijloacele smart și cam atât, devenind tot mai inapți pentru societate și
realitate.
Cred că mediul online este ca un cuțit - dacă știm cum și când să îl folosim, el ne ajută,
ne oferă informații, ne lărgește orizontul de gândire, dar dacă nu știm cum și când să îl folosim,
cred că ne poate dăuna grav atât sănătatea fizică, cât și cea mintală, mai ales în cazul copiilor.
Cred că este nevoie de un adult lângă un copil mic pus în fața unui ecran pentru a-l ghida doar
în ceea ce e strict necesar și folositor.
Totuși, cu toate aceste aspecte negative, voi încerca să aduc o rază de lumină în mediul
online prin creșterea capacității de socializare la copii prin consilierea prin joc online, adică să
arăt că orice lucru poate fi si bun, poate fi și rău, depinzând de felul cum îl privești și cum îl
folosești. Voi încerca să cercetez și să fac un proiect de intervenție pentru tema consilierii
privind creșterea capacității de socializare prin joc în format online cu douăzeci și șapte de
copii din satele Glod și Nădăștie în colaborare cu câțiva copii din Jidvei.
3
CAPITOLUL 1 : ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONSILIEREA – DEFINIREA
CONCEPTELOR
1.1. Consilierea
,,Un fundament solid pentru consilierii care doresc să lucreze cu copii constă
în înțelegerea profundă a teoriilor psihologice care stau la baza activității de
consiliere. Credem că este important ca terapeuții să cunoască toate teoriile
importante și să selecteze modalități de lucru elaborate pe baza teoriilor pe
care le apreciază și pe care le consider utile pentru anumiți clienți”. (Geldard
et al., 2013, p.5)
Procesul consilierii este un proces complex pentru care trebuie multă pregătire,
consilierul fiind nevoit să empatizeze, adică să se pună în locul celui consiliat pentru a vedea
ce are nevoie cu adevărat în cazul nostru, ce au nevoie în special copii, la ei mergând cel mai
bine consilierea prin joc. Pentru ca procesul consilierii să fie cât mai bun este nevoie de
luminare de la Dumnezeu și de știință, care îl ultimele decenii s-a dezvoltat tot mai mult,
aducând informații foarte folositoare atât consilierului, cât și celui consiliat. Pentru a înțelege
mai bine consilierea, o să extrag un text din lucrarea de mai sus pentru a vedea evoluția
consilierii copiilor:
4
,,Consilierea având mai multe înțelesuri, am extras o parte din ele :
consilierea este un proces necesar al cercetării şi descoperirii de sine prin care
ne aşezăm în raporturi scripturale şi ştiinţifice cu noi înşine, cu Dumnezeu, cu
semenii şi cu mediul natural şi social. Ea ne fortifică, ne conferă supleţea
adaptării, ne capacitează să ne bucurăm de pace, fericire şi echilibru, ne face
stăpânii şi slujitorii înţelepciunii profunde, a spiritualităţii autentice, care vine
de sus”. (Săndulache, 2009, p. 21)
6
înconjurător; o modalitate de dezvoltare a competenţelor sociale, a inteligenţei,
a limbajului, a creativităţii; - o cale de transmitere şi păstrare a culturii
autentice, de cunoaştere şi intercunoaştere; - jocul oferă oportunităţi pentru
copiii cu nevoi speciale, favorizează incluziunea socială. Jocul este considerat
o strategie optimă pentru promovarea îngrijirii timpurii şi a dezvoltării. Jocul,
în contextul ataşamentului securizant oferit de adulţi, oferă copiilor bogăţia,
stimularea şi activitatea fizică de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului
pentru învăţarea viitoare.” (Sandu, 2017 , p. 1)
Observăm că jocul are o importanță covârșitoare în viața oricărui copil. Prin joc,
copilul cunoaște lumea, înfrumusețează și colorează universul în care trăiește, chiar
nefavorabile fiind vremurile. Jocul fizic are un impact puternic asupra copilului, de asemenea
și jocul online se întipărește în creierul copiilor. Copilul în general are multe întrebări și de
multe ori apar și probleme în viața unor copii, iar prin această consiliere prin joc, fie ea și în
format online, copilul va găsi răspuns la o parte din întrebările sale și rezolvare la unele dintre
problemele cu care se confruntă, în funcție de gradul și de proveniența problemei.
7
directă la umbra dascălilor? Răspunsul este mai mult decât evident și cât se poate de relevant.
Cine crede că poate substitui prezența fizică a unui dascăl ignoră practic istoria întregii omeniri.
Chiar și punând în discuție adaptarea la așa-zisa evoluție a omului prin tehnologie, este absurd
să faci orice experiment la nivelul unei întregi generații pentru a constata ( eventual dacă mai
are cineva interesul de a face asta) că ai obținut niște rezultate inferioare într-un scenariu bun
sau chiar dezastruoase.
,,Cursurile „online” au nevoie de un design special și de o abordare
pedagogică diferită față de cea din sălile de clasă, cu participare directă. În
„online” materia trebuie prelucrată și livrată sub forma de „bitesize” pentru
ca timpul fizic de interacțiune trebuie să fie mult redus în comparație cu cel
alocat învățământului clasic (creierul obosește mult mai repede în online).
Există o suprasolicitare care este resimțită, iar elevul are tendința de a absenta
invocând diferite motive, simțind că nu mai este atât de controlat, iar nevoia de
libertate, de a face altceva (ceea ce simte) decat ceea ce trebuie este tot mai
prezentă”. (Iordache, 2020)
Cred că acest mediu online, este ca un cuțit, dacă ști cum și când să îl folosești, te poate
ajuta, dacă îl folosești moderat și doar la lucrurile strict necesare, iar dacă nu ști când și cum să
îl folosești, te poate răni ușor sau destul de tare, în special pe copii, ei ajungând de la dependența
de mici de online la modificare structurilor creierului, demonstrându-se ștințific acest lucru .
Pentru un copil, trebuie ca un adult să îl supravegheze în online până va crește și va ști cum să
folosească acest mediu, intrând doar când este nevoie pentru binele său.
8
CAPITOLUL 2 : CERCETARE PRIVIND CAPACITATEA DE SOCIALIZARE A
COPIILOR DIN SATELE NĂDĂȘTIE ŞI GLOD
Obiective:
1. Identificarea formelor de socializare la copiii din satele menţionate.
2. Identificarea capacității de a comunica și de a socializa online.
3. Identificarea tipurilor de joc preferate pentru socializare.
2.2.1. Sociograma
Sociogramă privind relaţiile intragrupale şi identificarea liderilor informali pe
următoarele aspecte:
- cel mai prietenos
- capacitate pedagogică
- capacitate ludică
I. Faza de pregătire
Acest test este alcătuit din patru întrebări din care am încercat să văd care sunt liderii
informali pe aspectele : cel mai prietenos, cel care are capacitate pedagogică și ludică.
9
Am pornit de la ideea că sociometria este în primul rând o tehnică pentru a depista
relațiile ce se constituie între indivizi.
Subiectii își exprimă în scris, după o scară de preferințe, atitudinile de atracție față de
ceilalți membri ai grupului. I-am asigurat de confidențialitatea informaților oferite. Testul a
fost aplicat în curtea Bisericii și cuprinde trei întrebări:
III. Sociomatricea
Înregistrarea opțiunilor s-a făcut într-un tabel în care opțiunile alese sunt bifate cu litera X.
2.2.2. Interviul
Am ales pentru această cercetare ca instrument de lucru și interviul prin care am dorit
să analizez capacitatea de socializare a copiilor din satele Glod și Nădăștie Am notat în scris
informațiile interviului apoi le-am structurat în tabele.
1. Care sunt locurile de întâlnire a copiilor din satele Glod și Nădăștie - unde vă place
să vă întâlniţi? Care sunt locurile pe care le preferaţi pentru jocurile voastre? unde aţi
fost în ultimele săptămâni când v-aţi întâlnit?
2. Care sunt perioadele preferate pentru întâlnire, zilele săptămânii și orele
preferate - când vă întâlniți în cursul unei săptămâni? La ce oră preferați să vă întâlniți?
3. Temele de discuţie în cadrul întâlnirilor - despre ce discutați? Care sunt temele de
discuție care vă plac cel mai mult?
4. Care sunt jocurile pe care le preferă copiii în cadrul întâlnirilor de socializare care
au loc în mod natural - ce jocuri vă jucați când vă întâlniți? Ce jocuri online vă jucați?
10
2.3. Prezentarea eşantionului studiat – populația și calendarul cercetării
Subiecții cercetării au fost douăzeci și șapte de copii de clasele V-VII din satele Glod
și Nădăștie din comuna Almașu Mare. Acești copii au avut de a face cu mediul online datorită
situației pandemiei în care școala în mare parte s-a făcut online. I-am împărțit în trei grupe,
fiecare grupă având nouă copii, pe trei clase : a V-a/ a VI-a/ a VII-a.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 30 ianuarie – 1 martie. În acest interval au fost
efectuate întrebările sociogramei și interviul cu cei două zeci și șapte de copii din satele Glod
și Nădăștie, informații pe care le-am notat în scris apoi le-am structurat în tabele.
11
2.4. Rezultatele cercetării
Ionuț X
Ștefan X
Gabriela X
Ioana X
Efrem X
Dimitrie X
Teodora X
Sofia X
Nicolae X
Potrivit tabelului de mai sus, prima grupă de copii a ales ca fiind cel mai bun prieten pe
Ionuț și pe Teodora, care într-adevăr au spirit de lider, de bun prieten, gata oricând să te ajute.
Ionuț a primit 5 alegeri, iar Teodora 4. Ionuț este cel mai prietenos din această grupă. Ei sunt
și cei mai mari ca vârstă din această grupă, arătând că au atât un talent înăscut de a fi bun
prieten, cât și că au o anumită experință. Se poate observa că cel mai bun prieten a lui Ionuț
este Teodora, iar cel mai bun prieten al Teodorei este Ionuț, ceea ce rezultă că ei nu sunt în
conflict, ci se împacă bine.
12
Întrebarea 1 – A doua grupă - 9 copii – clasa a VI-a:
Timotei X
David X
Daria X
Denisa X
Delia X
Siluan X
Denis X
Ana X
Miriam X
Potrivit tabelului de mai sus, observăm că este asemănător cu tabelul primei grupe de
copii . Observăm că cei mai buni prieteni ai copiilor celei de a doua grupe au fost aleși ca fiind
Timotei și Siluan, care într-adevăr au spirit de lider, de bun prieten, gata oricând să te ajute.
Siluan a primit 5 alegeri, iar Timotei 4. Siluan este cel mai prietenos din această grupă. Ei sunt
și cei mai mari ca vârstă din această grupă, arătând că au atât un talent înăscut de a fi bun
prieten, cât și că au o anumită experință. Se poate observa că cel mai bun prieten a lui Siluan
este Timotei, iar cel mai bun prieten al lui Timotei este Siluan, ceea ce rezultă că ei nu sunt în
conflict, ci se împacă bine.
13
Întrebarea 1 - A treia grupă - 9 copii - clasa a VII-a:
Robert X
Alex X
Ciprian X
Aurel X
Călin X
Valentin X
Larisa X
Cornelia X
Corina X
Potrivit tabelului de mai sus, observăm acum cei mai buni prieteni ai copiilor celei de
a treia grupe au fost aleși trei : Călin, Robert și Cornelia. Fiecare a primit trei alegeri. Din nou,
observăm că între ei este o relație de prietenie.
Cele trei tabele anterioare ne-au arătat că din douăzeci și șapte de copii, șapte dintre ei
sunt prieteni buni, fiecare în grupa sa. Aceasta ne arată că ei au spirit de lider, de prieten bun.
Prietenia este ceva de preț care de multe ori durează toată viața. Un prieten bun este o comoară,
este un ajutor la vreme de necaz, este un părtaș la bucurie și un fidel cunoscător al vieții.
14
Întrebarea 2 - Prima grupă - 9 copii - clasa a V-a
Ionuț X
Ștefan X
Gabriela X
Ioana X
Efrem X
Dimitrie X
Teodora X
Sofia X
Nicolae X
15
Întrebarea 2 - A doua grupă - 9 copii - clasa a VI-a:
Timotei X
David X
Daria X
Denisa X
Delia X
Siluan X
Denis X
Ana X
Miriam X
16
Întrebarea 2 - A treia grupă - 9 copii - clasa a VII-a:
Robert X
Alex X
Ciprian X
Aurel X
Călin X
Valentin X
Larisa X
Cornelia X
Corina X
Conform tabelului de mai sus, observăm că în a treia grupă sunt aleși trei copii,
respectiv Alex, Valentin și Corina pentru ca ceilalți să își facă temele cu ei.
De asemenea, la întrebarea a doua au fost aleși 7 copii din cele trei clase pentru ca restul
să își facă temele cu ei. Este atât o pregătire temeinică a cunoștințelor, cât și o limpezime a
minții, încât și ei să priceapă ușor, cât și să îi facă pe alții să înțeleagă. Ei au stofă de lider în ce
privește capacitatea pedagogică.
17
Întrebarea 3 - Prima grupă - 9 copii - clasa a V-a:
Care dintre copii îți plac cel mai mult pentru că știu să se joace bine și frumos?
Ionuț X
Ștefan X
Gabriela X
Ioana X
Efrem X
Dimitrie X
Teodora X
Sofia X
Nicolae X
Conform tabelului de mai sus, ne putem da seama că este identic cu tabelul de la prima
întrebare. Prima grupă de copii a ales ca fiind ca cei care știu să se joace mai bine și frumos pe
Ionuț și pe Teodora, care într-adevăr au spirit de lider, de buni jucători. Ionuț a primit 5 alegeri,
iar Teodora 4. Ionuț este cel mai bun în ce privește jocul din această grupă. Se poate observa
că lui Ionuț i se pare că Teodora știe să se joace cel mai bine și mai frumos, iar Teodorei invers,
alegându-l pe Ionuț.
18
Întrebarea 3 - A doua grupă - 9 copii - clasa a VI-a
Care dintre copii îți plac cel mai mult pentru că știu să se joace bine și frumos?
Timotei X
David X
Daria X
Denisa X
Delia X
Siluan X
Denis X
Ana X
Miriam X
Potrivit tabelului de mai sus, observăm că este identic cu tabelul primei întrebări . A
doua grupă de copii a ales ca fiind ca cei care știu să se joace mai bine și frumos pe Timotei și
pe Siluan, care într-adevăr au spirit de lider, de buni jucători. Siluan a primit 5 alegeri, iar
Timotei 4. Siluan este cel mai bun în ce privește jocul din această grupă. Se poate observa că
lui Timotei i se pare că Siluan știe să se joace cel mai bine și mai frumos, iar lui Siluan invers,
alegându-l pe Timotei.
19
Întrebarea 3 - A treia grupă - 9 copii - clasa a VII-a
Care dintre copii îți plac cel mai mult pentru că știu să se joace bine și frumos?
Robert X
Alex X
Ciprian X
Aurel X
Călin X
Valentin X
Larisa X
Cornelia X
Corina X
Conform tabelului de mai sus, vedem că Robert, Călin și Cornelia sunt aleși ca cei care
știu să se joace cel mai bine și frumos.
Din tabelele menționate se remarcă 7 lideri care sunt atât cu o capacitate de prietenie,
cât și cu o capacitate ludică. Cei cu o capacitate pedagogică sunt diferiți de ceilalți lideri.
Fiecare copil se naște cu un anumit dar și vedem că unii se pricep să fie buni prieteni, să se
joace bine și frumos, iar alții să explice cât mai ușor și folositor.
20
2.4.2. Rezultatele interviului
2.4.2.1. Itemul nr.1 - Care sunt locurile de întâlnire a copiilor din satele Glod și
Nădăștie?
Ionuț X
Ștefan X
Gabriela X
21
Ioana X
Efrem X
Dimitrie X
Teodora X
Sofia X
Nicolae X
Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că locurile preferate pentru jocuri sunt
la cabane și la izvor, 3 alegeri având fiecare. Celelalte locuri, având fiecare câte o alegere.
Robert X
Alex X
Ciprian X
Aurel X
Călin X
Valentin X
Larisa X
Cornelia X
Corina X
22
Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că în ultimele săptămâni s-au întâlnit
mai des pe deal și la tata Pătru, locuri foarte bune de socializare.
Putem observa că sunt foarte diverse și bogate locurile de întâlnire a copiilor, specifice
satului românesc.
2.4.2.2. Itemul nr.2 - Care sunt perioadele preferate pentru întâlnire, zilele
săptămânii și orele preferate ?
Timotei X
David X
Daria X
Denisa X
Delia X
Siluan X
Denis X
Ana X
Miriam X
Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că perioada de întâlnire cea mai deasă
este la sfârșitul de săptămână, respectiv sâmbătă și duminică pentru că atunci nu au program
de școală și sunt mai liberi, se întâlnesc mai ușor, fără să-i streseze gândul școlii. Peste
săptămână se întâlnesc mai rar pentru că au teme de făcut, trebuie să-și ajute și părinții în
gospodărie și sunt mai ocupați pentru a se întâlni să socializeze potrivit răspunsurilor date de
ei.
23
La ce oră preferați să vă întâlniți?
Orele 9-12 Orele 12-15 Orele 15-18 Orele 18-20 Orele 20-22
Ionuț X
Ștefan X
Gabriela X
Ioana X
Efrem X
Dimitrie X
Teodora X
Sofia X
Nicolae X
24
Despre cărți Despre școală Despre jocuri Despre fotbal Despre animale
Robert X
Alex X
Ciprian X
Aurel X
Călin X
Valentin X
Larisa X
Cornelia X
Corina X
Timotei X
David X
Daria X
Denisa X
Delia X
Siluan X
Denis X
Ana X
Miriam X
25
Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că discuțile despre muzică și
despre știri le plac cel mai mult, fiind foarte atrași de aceste teme. Arta, istoria și familia
sunt amintite în socializare în treacăt.
Temele de discuție sunt foarte diverse ceea ce ne arată că acești copii sunt
interesați de multe subiecte dacă le aduc în discuție.
2.4.2.4. Itemul nr.4 - Care sunt jocurile pe care le preferă copiii în cadrul
întâlnirilor de socializare care au loc în mod natural ?
Ionuț X
Ștefan X
Gabriela X
Ioana X
Efrem X
Dimitrie X
Teodora X
Sofia X
Nicolae X
26
Ce jocuri online vă jucați?
Robert X
Alex X
Ciprian X
Aurel X
Călin X
Valentin X
Larisa X
Cornelia X
Corina X
Conform răspunsurilor copiilor, putem observa că jocul Conquistador care este un joc
de cultură generală în mediul online este foarte jucat, de asemenea și Fifa care este un joc fotbal
care se poate juca online cu alți prieteni sau cu calculatorul.
Copii sunt atrași și de jocurile online, dar ei spun că jocurile fizice sunt mai frumoase,
mai atractive, unde pot socializa mai firesc. Și în jocurile online este socializare, dar este mai
formală, putând să zici ce vrei, dacă vrei și când vrei, având ocazia să rămâi în anonimat. În
schimb, în mediul real trebuie să cântărești bine ceea ce spui, când spui și cum spui pentru că
ai putea fi tras la răspundere.
27
2.5. Concluziile cercetării
28
CAPITOLUL 3 : PROIECT DE CONSILIERE PRIVIND CREŞTEREA
CAPACITĂŢII DE SOCIALIZARE LA COPII DIN NĂDĂȘTIE, GLOD ȘI JIDVEI
PRIN JOC ONLINE
Satul Glod și Nădăștie din care sunt copii cu care am efectuat cercetarea este un sat
dintr-o comună mică de munte, dar unde copii totuși sunt deschiși la nou, la socializare, la joc,
la online și la consiliere.
Proiectul meu de intervenție a constat în faptul că am încercat să ajut acești copii prin
joc online să socializeze atât între ei cât și cu alți copii. Am încercat să îi scot din mediul lor de
socializare și să le prezint și alt mediu de socializare. Aceste jocuri care le-am desfășurat în
format online le-a crescut capacitatea de socializare, de a gândi, i-a ajutat să folosească într-un
mod educativ mediul online . Am încercat să le explic acestor copii că mediul online trebuie să
fie doar o mică parte din viața lor pentru că altfel stând foarte mult timp în online vor deveni
dependenți și ,, în viitor copii vor deveni adulți plictisiți sau nesatisfacuți în întalnirea cu
imagini sau sunete rafinate” (Tomescu, 2021)
În acest proiect ca activități, am ales mai multe jocuri didactice, la nivel verbal prin care
am încercat să ajut copii să fie mai conștienți de proprile lor valori și modalități de abordare a
comunicării, de rezolvare a problemelor, de interacțiune .
Le-am prezentat copiilor riscul internetului care aduce multe reclame și ispite, cum ar
fi jocurile de noroc online despre care oamenii de știință spun : ,,jocul de noroc provoacă în
29
organism anumite reacții chimice. Cum s-ar spune, jucătorul se droghează fără drog.El riscă
tot timpul. Cu fiecare nouă porție de adrenalină apare nevoia unei noi doze”(Zorin, 2011, p.
114)
În proiectul de intervenție, am vrut să-i fac atenți pe copii că pe lângă partea de
socializare, educativă, luminoasă a formatului online există și o parte întunecată, rea, urâtă. Am
încercat să fac activități cu informații utile despre cum să se ferească de capcanele formatului
online : de viruși, de dependență, de pornografie și alte cele care sunt tot mai prezente, prin fel
și fel de reclame. Le-am arătat și ce zic oamenii de știință : ,, Mediile digitale au efecte
secundare a supra educației nu doar când sunt prost folosite: pe internet se minte și se înșeală
mai mult decât în lumea reală; iar comportamentul este mult mai agresiv. Cei care intră în
lumea virtuală cu un click al mouse-ului nu au aceeași capacitate de reflecție precum cei care
înțeleg lumea reală”. (Spitzer, 2020, p. 66).
De asemenea, s-au făcut studii și s-a demonstrat că : ,, folosirea internetului duce la
înrăutățirea memoriei și în ciuda afirmațiilor controversate privind capacitățile "nativilor
digitali" la o reducere a capacității de căutare a informației,ajungându-se pe termen lung chiar
la o dependență de internet”. (Spitzer, 2020, p. 66).
Le-am arătat copiilor posibilele probleme la care pot ajunge din cauza folosirii greșite
a mediului virtual :
- dependența
- scăderea atenției
- pierderea timpului
- anxietatea
- iritabilitatea
- capacitate mai redusă de a interacționa cu oamenii
- rezultate școlare mai slabe prin implicarea redusă la ore
- implicarea scăzută în mediul social din care fac parte
În proiectul de intervenție am implicat și pe părinții acestor copii pentru a-i conștientiza
că este foarte important ca ea să supravegheze pe cât pot activitatea online a copiilor, să
folosească programele de cenzurare pentru copii și să îi facă să conștientizeze atât despre
avantajele și cât și despre dezavantajele folosirii mediului virtual.
30
3.2. Scopul și obiectivele intervenției
Obiective:
1. Îmbunătățirea capacității copiilor de a socializa prin joc online atât între ei, cât
și cu alți copii.
- desfășurarea jocurilor sociale, educative și interactive în formatul online pe
platforma Zoom și discuții legate de beneficiile acestora, exerciții de imaginație - cum
ar fi în viața reală
31
3.3. Activitățile desfășurate
Activitatea nr. 1
Activitatea nr. 2
Activitatea nr. 3
Activitatea nr. 4
Copii s-au amuzat, au socializat și s-au bucurat de acest interviu, reușind să se cunoască
mai bine atât pe ei înșiși, cât și pe ceilalți.
Parteneri: Copiii
Perioada: 25-26 martie
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copii au aflat întrebările interviului poznaș, au socializat și s-au implicat
activ.
Activitatea nr. 5
Cineva trebuie să mimeze ceva sau pe cineva, iar ceilalți să ghicească. Jocul este o
metodă de învăţare activă, bazată pe explorarea experienţei participanţilor, oferindu-le un
scenariu în care fiecare persoană are un anumit rol de mimat. Elementul principal al acesteia
este discuţia şi învăţarea mai mult din propria noastră experienţă şi din a celorlalţi.
După ce jocul s-a terminat, i-am felicitat. Deși jocul a fost online, au ghicit ceea ce
ceilalți au mimat.
Parteneri: Copiii
36
Perioada: 27-28 martie
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copii au aflat regulile jocului de mimă , au socializat și s-au implicat activ
în acest joc.
Activitatea nr. 6
Activitatea nr. 7
37
Pe data de 2 Mai la ora 18:00 ne-am întâlnit pe Zoom unde ascult părerile copiilor
despre ceea ce cred ei că este un risc în online. Am auzit mai puține idei, așa că am venit în
completare cu studii ștințifice pentru a-i face conștienți de aceste riscuri :
Afecțiunea care a ajuns să fie cunoscută ca ”oboseala Zoom” este mult mai mult decât
un produs secundar al prea multor întâlniri online. Sociologii spun că este rezultatul unei
adopții bruște, în masă, a tehnologiei care întrerupe felul normal, instinctiv și foarte fin
sincronizat ale comunicării, care i-a ajutat pe oameni să supraviețuiască.
,,O altă cauză de stres este oglinda permanentă, faptul de a te vedea pe
tine însuți pe ecran toată ziua, lucru care inevitabil de distrage la gândul despre
cum te percep ceilalți, dacă nu cumva ai defecte pe care ar trebui să le remediezi
cumva sau mai rău, trăsături fizice care îți par urâte după o privire mai
îndelungată.
Îți distrag atenția și chipurile oamenilor, unele mai mari, altele mai
mici, în funcție de setările camerelor video ale fiecăruia. Un lucru foarte
interesant citat aici este și un studio recent al celor de la Universitatea
Stanford: ecranele mai mari, de 56 de inci, spre deosebire de cele de 13 inci,
declanșează reacția sistemul nervos simpatic de tip ”luptă-sau-fugi” (care
înseamnă o creștere a nivelului adrenalinei), în parte și pentru că fac imaginile
să pară mai apropiate, implicit mai amenințătoare”. (Morris, 2020)
Le-am prezentat copiilor că : În 2010 Jacob Vigdor și Helen Ladd, de la Biroul Național
de Studii Economice NBER din Cambridge, Massachusetts, în faimosul institut de cercetare
socio-economică, și-au pus întrebarea dacă folosirea laptopurilor acasă duce la o educație mai
bună a elevilor. Ei au studiat datele oferite de administrațiile școlilor din statul Carolina de
Nord și astfel s-au sprijinit în cercetarea pe un grup de peste o jumătate de milion de elevi din
clasele a cincea, a șasea, a șaptea și a opta, care au primit un laptop și au avut legătura la
internet. Rezultatul: achiziționarea unui laptop și legătura la internet au dus la o diminuare a
rezultatelor școlare. Autorii au subliniat că achiziționarea unui calculator arată cu familia cu
pricina stă relativ bine din punct de vedere financiar lucru care ar fi trebuit să aibă efecte
selective pozitive în sensul că ar fi trebuit să ducă la rezultate școlare mai bune.
În discuția purtată, am vrut să-i fac atenți pe copii că pe lângă partea educativă,
luminoasă a formatului online există și o parte întunecată, rea, urâtă. Am încercat să fac
activități cu informații utile despre cum să se ferească de capcanele formatului online : de
viruși, de dependență, de pornografie și alte cele care sunt tot mai prezente, prin fel și fel de
reclame. Le-am arătat și ce zic oamenii de știință : ,, Mediile digitale au efecte secundare a
38
supra educației nu doar când sunt prost folosite: pe internet se minte și se înșeală mai mult
decât în lumea reală; iar comportamentul este mult mai agresiv. Cei care intră în lumea
virtuală cu un click al mouse-ului nu au aceeași capacitate de reflecție precum cei care înțeleg
lumea reală”. (Spitzer, 2020, p. 66)
De asemenea, s-au făcut studii și s-a demonstrat că : ,, folosirea internetului duce la
înrăutățirea memoriei și în ciuda afirmațiilor controversate privind capacitățile "nativilor
digitali" la o reducere a capacității de căutare a informației,ajungându-se pe termen lung chiar
la o dependență de internet”. (Spitzer, 2020, p. 66)
Le-am arătat copiilor posibilele probleme la care pot ajunge din cauza folosirii greșite
a mediului virtual :
- dependența
- scăderea atenției
- pierderea timpului
- anxietatea
- iritabilitatea
- capacitate mai redusă de a interacționa cu oamenii
- rezultate școlare mai slabe prin implicarea redusă la ore
- implicarea scăzută în mediul social din care fac parte
Am discutat cu copii că potrivit unui studiu pan-european (EU kids Online, 2009),
adolescenții se confruntă cu diverse riscuri online, cum ar fi expunerea datelor personale,
hărțuirea pe Internet, întâlnirile cu străinii pe care i-au cunoscut online etc. Este important să
reținem că Internetul este o prelungire a lumii reale. Cum nu ai oferi niciodată informații despre
adresa ta, numărul tău de telefon sau fotografiile tale unui străin pe care l-ai cunoscut pe stradă,
ar trebui să eviți să faci același lucru cu străinii pe care i-ai cunoscut online. În plus, pe Internet
nu există date personale. Odată ce ai încărcat ceva online, informațiile nu mai sunt private și
devin publice. Astfel, oricine poate avea acces la ele. Mai mult, trebuie să ai grijă ce comentarii,
fotografii etc. postezi pe Facebook, deoarece odată încărcate acestea devin proprietatea
Facebook, care are dreptul să facă orice cu ele, conform termenilor și condițiilor pe care îi
accepți când te înregistrezi pe site.
Copii au înțeles că formatul online este și bun dacă ști cum să îl folosești, dar este și rău
dacă nu ști să îl folosești. Este nevoie de multă atenție și de supravegherea celor mari pentru a
intra în online doar pe lucruri folositoare pentru că sunt mult mai multe ispite decât cele
prezentate mai sus.
39
Parteneri: Copiii
Perioada: 25 martie – 2 mai
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copii au aflat mare parte din pericolele internetului prin intermediul
anumitor studii științifice.
Activitatea nr.8
Activitatea nr.9
40
Copii au fost foarte încântați de aceste jocuri, părinții lor de asemenea și ei au prins
curaj și și-au făcut speranțe că pe viitor copii vor ține cont de ceea ce au învățat și le va fi bine.
Copii mi-au spus că se simt mai deschiși spre socializare, mai plini de curaj, mai atenți, mai
gânditori și că le-a folosit mult ceea ce am lucrat împreună. Ne-am mulțumit reciproc și ne-am
urat toate cele bune.
Parteneri: Copiii și părinții
Perioada: 10 – 17 mai
Resurse necesare: Laptop, Internet
Rezultate: Copiilor și părinților le-a făcut plăcere pentru cercetarea și proiectul în care
au fost implicați.
41
CONCLUZII FINALE
43
BIBLIOGRAFIE
Surse principale
1. Bocancea, Cristian & Borș, Mircea & Câmpeanu, Ioan & Neamțu, George & Stan,
Dumitru (2005). Asistență socială - studii și aplicații . Editura Polirom.
2. Calmâc, Doina (2019). Riscuri de navigare în mediul online. Editura Universității
Tehnice a Moldovei.
3. Comte, August (2005). Curs de filozofie pozitivă. Editura Beladi.
4. Geldard, Kathryn & Geldard, David & Yin Rebecca (2013). Consilierea copiilor:
o introducere practică. Editura Polirom.
5. Livingstone, Sonia & Haddon, Leslie (2009). EU Kids Online: final report
2009. LSE.
6. Lungu, Maria (2010). Jocul: dezvoltare şi/sau transformare. Didactica Pro. 2 (60),
2-3.
7. Săndulache, Sorin (2009). Consiliere și psihoterapie pastorală. Editura Casa
Cărții.
8. Spitzer, Manfred (2020). Demența digitală. Editura Humanitas.
9. Vigdor & Ladd, Hanford (2010). NBER. Cambridge.
10. Zorin, Konstantin (2014). Dependența de computer, de jocuri, de nicotină.
Editura Sophia.
Surse web
11. Iordache, Claudia (2020). Impactul psihologic al scolii online. Afi Ploiești.
https://www.afi-ploiesti.ro/media/impactul-psihologic-al-scolii-online/
12. KIA - Fundația Culturală pentru Inovație (2013). Nădăștia – Alba -
Recensământul populației și al locuințelor 2002.
https://ro.wikipedia.org/wiki/N%C4%83d%C4%83%C8%99tia,_Alba , accesat la
data de 1.03.2021.
44
13. Morris, Betsy (2020). Why Does Zoom Exhaust You? Science Has an Answer,
The wall street Journal.
https://www.wsj.com/articles/why-does-zoom-exhaust-you-science-has-an-
answer-11590600269
14. Sandu, Irina (2017). Jocul, esența copilăriei. TimTim-Timy.
https://timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-
2017/diverse/Articole/49.pdf
15. Tomescu, Flavia (2021). Forța vindecătoare a imaginilor, Revista Psychologies.
https://www.psychologies.ro/educatie/forta-vindecatoare-a-imaginilor-
2179066?v=f5b15f58caba, accesat în 14.06.2021
16. Coman, Liliana (2020). Socializarea ca factor decisiv în incluziunea școlară.
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/38-42_19.pdf
17. https://dexonline.ro/definitie/sociogram%C4%83 , site accesat la data de
27.05.2021.
18. https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Test-
sociometric14.php, site accesat la data de 28.05.2021.
45