1. CONDENSATOARE.

REȚELE DE CONDENSATOARE

1.1 Tipuri de condensatoare (probleme)

P1.1.1 Să se deducă expresia capacității electrice pentru condensatorul sferic, în
funcție de mărimile fizice constructive (raza sferei exterioare R2 , raza sferei
interioare R1 și permitivitatea mediului dintre armături  , Figura 1.1).

Figura 1.1
q R1 R2
Rezultat: C = = 4 .
U R2 − R1
P1.1.2 Să se deducă expresia intensității câmpului electric într-un punct P situat
la distanța r de o linie infinită încărcată uniform cu sarcină electrică cu densitatea
liniară + .

Rezultat: E = .
2 0 r
P1.1.3 Să se deducă expresia câmpului electric și a capacității electrice pentru
condensatorul plan în funcție de sarcina electrică de pe o armătură q și de
mărimile fizice constructive ce caracterizează condensatorul (distanța dintre
armături d , aria suprafeței comune a armăturilor S și permitivitatea electrică a
mediului aflat între armături  = 0 ).
q 0 S
Rezultat: E = ,C= .
0 S d
P1.1.4 Un condensator plan, cu aer, are armăturile dreptunghiulare de lungime
l = 10cm și lățime b = 5 cm . Distanța între armăturile condensatorului este
d = 0,5 cm . Condensatorul este încărcat sub tensiunea U 0 = 200V , după care se
întrerupe legătura cu sursa de tensiune și el rămâne încărcat sub această tensiune.
În aceste condiții se cer:
a) densitatea de sarcină electrică, 0 , de pe armături;

1
LABORATOR FIZICĂ 1 – ANUL UNIVERSITAR 2020 - 2021

b) distribuția densității de sarcină pe armături atunci când între armături se

introduce o placă de dielectric de aceeași grosime d ca și distanța dintre
armături, pe o porțiune x din lungimea armăturilor (  r = 4 ) ;
c) variația tensiunii, în funcție de x , la bornele armăturilor condensatorului
prin introducerea dielectricului;
d) Lucrul mecanic efectuat de forțele electrice la introducerea dielectricului.
e) Forța dezvoltată de câmpul electric pentru pătrunderea plăcii de dielectric
între armături.
14,2 10−8 20
Rezultat: a) 0 = 3,55 10 C/m ; b)  x = C/m 2 ; c) U x =
−7
; d)
2

0,1 + 3 x 0,1 + 3 x
5,325 10−8
L = −1,33 10−7 J e) F = 2 N
.
( 0,1 + 3x )
P1.1.5 În general dielectricul dintre armăturile condensatorului nu este perfect
izolator. Dacă se cunosc conductanța  a dielectricului dintre armături, tensiunea
U dintre armături și mărimile: d – distanța dintre armături, r – raza armăturilor
plane circulare, razele r1 și r2 ale armăturilor cilindrice, l – lungimea generatoarei
armăturilor cilindrice să se calculeze intensitatea curentului electric de conducție
ce trece prin dielectricul imperfect al unui condensator:
a) plan circular (Figura 1.2,a);
b) cilindric (Figura 1.2,b).

a) b)
Figura 1.2
U 2 2lU
Rezultat: a) i =  r ; b) i = .
d r2
ln
r1
P1.1.6 Să se calculeze presiunea ce ia naștere într-o placă de sticlă (  r = 6 )
introdusă intre armăturile unui condensator plan, aflat sub tensiunea U = 500V .
Distanța dintre armături este d = 2mm .
Rezultat: p = 2,3N/m .
2

2
 CONDENSATOARE. REȚELE DE CONDENSATOARE

1.2 Tipuri de condensatoare (rezolvări)

Rezolvarea problemei P1.1.1
Cu expresia divergenței intensității câmpului electric

div E = , (3.1)

se obține bine cunoscuta teoremă a lui Gauss și se poate calcula intensitatea
câmpului electric între cele două sfere concentrice după cum urmează


q q
= E  n d S = E  4R 2 = E= , (3.2)
S  4R 2
unde R este raza unei sfere concentrice cu armăturile având razele R1 și R2 (
R1  R  R2 , Figura 1.3b, în Figura 1.3c această suprafață gaussiană este reprezentată
prin linia punctată.
Cu ajutorul intensității câmpului electric dintre armături putem calcula
tensiunea dintre cele două armături
R2 R2
q 1 1  q R2 − R1
 
q dR
U = V1 − V2 = E  d R = =  − = . (3.3)
R
4  R
R 2
4   R1 R2  4  R1 R2
1 1

Astfel capacitatea electrică este:

b)
a) c)
Figura 1.3
q R1 R2
C= = 4 . (3.4)
U R2 − R1

Rezolvarea problemei P1.1.2

Varianta I
Se cunoaște din ecuațiile lui Maxwell div E =  /  care combinat cu teorema
lui Stokes

3
LABORATOR FIZICĂ 1 – ANUL UNIVERSITAR 2020 - 2021

 div E dV =  E  dS  
V S
(3.5)

se obține teorema lui Gauss

q
= . (3.6)


Figura 1.4
Se alege o suprafață gaussiană sub forma unui cilindru având ca axă linia
infinită încărcată electric (Figura 1.4). Fluxul prin suprafețele circulare, bazele
cilinrului, fiind nul (unghiul dintre intensitatea câmpului electric și normala la
suprafață este de 90 ) rezultă că fluxul total este egal numai cu fluxul prin
suprafața laterală a cilindrului:
=
 E  dS =  E  u dS +  E  u dS +  E  udS ,
S S1
1 1 1

S2
2 2 2

Slaterală
(3.7)

 l
 E  dS =  E  dS = 
q
= = , (3.8)
Slaterală Slaterală
0 0
 l 
E  2rl = E= . (3.9)
0 2 0 r
Varianta II
Fie un element infinitezimal dl al liniei (Figura 1.5) cu sarcina electrică
d q =   d l . Câmpul în punctul P produs de sarcina d q este:
1 dq 1  dl
d EP = = (3.10)
4 0 R 2
4 0 R 2
Componentele acestui câmp sunt:
1   d l cos 
d EPx = d EP cos  = (3.11)
4 0 R2

4
 CONDENSATOARE. REȚELE DE CONDENSATOARE

1   d l sin 
d EPy = d EP sin  = (3.12)
40 R2

Figura 1.5
Mai întâi vom calcula componenta pe axa Oy a intensității câmpului electric:
+ +
 sin   cos 2  sin 
EPy = d EPy =

40 − R 2
d l =

40 − r2 
dl = (3.13)

+

 cos 2  sin  r  d   
2
+

=
 = cos  = (0 − 0) = 0.
2
(3.14)
40 r 
r 2
cos  4 0 r
2
−
2
4 0 r
−
2

Asemănător putem afla și componenta Oy :

+ +
 d l  cos   d l  cos3 
EPx = d EPx =

4 0 − R 2 
=
4 0 − r2
=

 
+ + 
2 2 +
 cos  r  d 
3
 
 
2
= = cos   d  = sin =
4 0 
r cos  4 0 r 
2 2
4 0 r −

− − 2
2 2

 
= (1 − (−1)) = .
40 r 20 r
Astfel putem să scriem
EP = EPx + EPy = EPx + 0 = EPx (3.15)

EP = EPx = (3.16)
2 0 r

5
LABORATOR FIZICĂ 1 – ANUL UNIVERSITAR 2020 - 2021

Rezolvarea problemei P1.1.3

Condensatorul plan este reprezentat în Figura 1.6, unde u reprezintă versorul
atașat direcției perpendiculare (axa Oy ) pe suprafața armăturilor celor două
condensatoare.
Varianta I
dV
Din E = − gradV = − u  dV = − E  d y ,
dy
V2 d
V1 − V2 U
V1

. dV = − E d y  E =
0
d
= ..
d
(3.17)

Varianta II
Alegând o suprafață gaussiană de forma unui paralelipiped dreptunghic
(Figura 1.6b) ce conține armătura cu sarcina +q (reprezentată în Figura 1.6a printr-o
linie punctată închisă), se poate scrie:
q
 =  E  d S =  E  u d S =  E 1  cos0 d S = E  S = (3.18)
S S S 0
q 
E= = . (3.19)
0 S 0

Suprafață închisă
gaussiană

a) b)
Figura 1.6
Capacitatea electrică din relațiile de mai sus rezultă simplu,
q 0 SE 0 SE 0 S
C= = = = . (3.20)
V1 − V2 U E d d

Rezolvarea problemei P1.1.4

a) Conform definiției capacității electrice putem scrie tensiunea
q 0 S 0
U0 = = d = d, (3.21)
C 0 S 0
de unde

6
 CONDENSATOARE. REȚELE DE CONDENSATOARE

U 00 200
0 = = = 3,55 10−7 C/m 2 , (3.22)
d 4  9 10  5 10
9 −3

b) Legătura cu sursa de tensiune fiind întreruptă rezultă că, prin introducerea

plăcii de dielectric, cantitatea totală de electricitate de pe armături nu se modifică ci are
loc numai o redistribuire a ei. Astfel, dacă 1 este densitatea electrică pe porțiunea de
armătură unde dielectricul este aerul, iar  x este densitatea de electricitate pe porțiunea
de armătură unde s-a introdus placa de dielectric, rezultă:
0 S = 1S1 +  x S x = 1S1 +  r 1S x = 1 ( S1 +  r S x ) , (3.23)
adică,
S l
1 = 0 = 0
S1 +  r S x (l − x ) + r x
, (3.24)
0U 0 l 3,55 10−8 3,55 10−8
= = =
d ( l − x ) +  r x ( 0,1 − x ) + 4 x 0,1 + 3x
astfel
14,2 10−8
 x =  r 1 = 41 = , (3.25)
0,1 + 3x
Se observă că, prin introducerea plăcii de dielectric 1 variază de la 0 (pentru
x = 0 ) până la 0 / r = 0 / 4 pentru ( x = l ), adică scade cel mult de  r ori. În ceea
ce privește  x acesta de asemenea variază de la 00 = 40 (pentru x = 0 ) până la
0 pentru ( x = l ).
c) Tensiunea U este aceeași, atât pentru porțiunea cu dielectricul placă cât și
pentru aceea cu aer. Deci:
0 l l
U x = E1d = d = U0
0 ( l − x ) +  r  x (l − x ) + r  x
, (3.26)
20 20
= =
( 0,1 − x ) + 4 x 0,1 + 3x
Se vede că, prin introducerea plăcii de dielectric, tensiunea U x scade de la
U 0 =200V (pentru x = 0 ) până la U = U 0 / r = U 0 / 4 = 50V (pentru x = l ).
d) Din definiția lucrului mecanic
L =  F  dr , (3.27)
se poate deduce că lucrul mecanic al forțelor electrice este egal cu variația
energiei potențiale a condensatorului. Deoarece tensiunea scade, iar sarcina totală a
unei armături rămâne constantă, însemnează că energia condensatorului scade prin

7
LABORATOR FIZICĂ 1 – ANUL UNIVERSITAR 2020 - 2021

introducerea plăcii. Deoarece energia unui condensator are expresia: W = QU / 2

rezultă că variația de energie este:
1
Wx = Wx − W0 = Q (U x − U 0 ) =
2
(3.28)
1 1  20 
0 S (U x − U 0 ) =  3,55 10−7  5 10−3  − 200 
2 2  0,1 + 3 x 
 1 
Wx = 1,775 10−8  − 10  J . (3.29)
 0,1 + 3x 
Pentru x = l se obține:
L = W = 1,775 10−8 ( 2,5 − 10 ) = −1,33 10−7 J , (3.30)
e) Deoarece energia condensatorului scade prin introducerea plăcii, rezultă că
forța exercitată de câmpul electric asupra plăcii de dielectric este o forță de atracție
care tinde să introducă placa între armături. Deci, condensatorul „atrage dielectricul.
Conform relației dintre forță și energia potențială F = − grad V , rezultă valoarea
forței:
1 
d  QU x 
=  ,
dW dW 2
F =− sau F = (3.31)
dx dx dx

1 dU x 1 60
F = Q = 0 S
( 0,1 + 3x )
2
2 dx 2
(3.32)
1 60 5,325 10−8
=  3,55 10  5 10 
−7 −3
2 = 2 N.
2 ( 0,1 + 3x ) ( 0,1 + 3x )
Forța are valoarea maximă când x = 0 și minimă când x = l
Fmax = 5,325 10 N ,
−6
(3.33)
Fmin = 3,325 10 N ,
−7
(3.34)

Rezolvarea problemei P1.1.5

a) Din definiția densității de curent
i
| j |= (3.35)
S
obținem
U 2
i =  j  dS = j  r 2 = E  r 2 =  r . (3.36)
S d
b) Asemănător avem
8
 CONDENSATOARE. REȚELE DE CONDENSATOARE

i= j  dS = j 2rl = E  2rl , (3.37)

Slat .

unde intensitatea câmpului electric E nu mai este constantă între armături ci

depinde de r .
Din definiția tensiunii electrice avem
U =  E  dl (3.38)


i r dr i r2
U =  E  dr = 
r2
=
2

ln . (3.39)
r1   2l r r   2l r1
1

Exprimând intensitatea curentului electric obținem

2lU
i= . (3.40)
r2
ln
r1
Rezolvarea problemei P1.1.6
U 5 102
E= = = 2,5 105 V/m (3.41)
d 2 10 −3

Sarcinile de polarizare de pe cele două fețe ale plăcii sunt: +P S și −P S
(Figura 1.7). Asupra acestor sarcini acționează câmpul electric E , care tinde să le
îndepărteze și câmpul Ed din interiorul dielectricului, care tinde să le apropie. Forța
rezultantă, datorită celor două câmpuri, va fi:

Figura 1.7
F =  P SE −  P SEd =  P S ( E − Ed ) (3.42)
 E  1  r − 1
F =  P S  E −  =  P SE 1 −  =  P SE (3.43)
 r   r  r
Dar,
( − 1)
2

 P =  0 E (  r − 1)  F =  0 SE 2 r
, (3.44)
r
F 6,25 1010 25
p= =  = 2,3 N/m 2 . (3.45)
S 4  9 10 6
9

9
LABORATOR FIZICĂ 1 – ANUL UNIVERSITAR 2020 - 2021

1.3 Gruparea Condensatoarelor

P1.3.1 Spațiul dintre armăturile unui condensator cu aer ( r ,aer  1,00054 ) având
capacitatea electrică C0 = 25μF este umplut parțial cu un dielectric (glicerină -
r ,glicerină = 40 ) având volumul egal cu o fracțiune f = 40% din volumul total în
două moduri ca în Figura 1.8. În Figura 1.8a grosimea dielectricului reprezintă o
fracțiune f din distanța dintre armături iar în figura Figura 1.8b suprafața
dielectricului reprezintă o fracțiune f din suprafața unei armături. Să se
calculeze:

a) b)
Figura 1.8

a) capacitatea condensatorului nou obținut în cazul a) Ca ,

b) capacitatea condensatorului nou obținut în cazul b) Cb ,
c) pentru ce valoare a lui f valoarea raportului dintre cele două capacități
Cb / Ca este maximă.
 r ,glicerină C0
Rezultat: fie n =  40 a) Ca = = 40,98μF ;
 r ,aer 1− f + f / n
b) Cb = C0 [1 + f (n − 1)] = 0,41mF ; c) f = 50% . (vezi și problema rezolvată 7 din Curs
Fizică, pag. 150)
P1.3.2 Se consideră gruparea de condensatoare din Figura 1.9 cu capacitățile
egale Ci = 100mF . Să se calculeze capacitatea echivalentă între punctele:

A B C

E G
F
Figura 1.9

10
 CONDENSATOARE. REȚELE DE CONDENSATOARE

a) E și G ,
b) F și B ,
c) C și F ,
d) E și C ,
e) A și G .
Rezultat: a) Ce ( EG ) = 87,5mF ; b) Ce ( FB ) = 93mF ; c) Ce ( CF ) = 87,5mF ; d)
Ce ( EC ) = 9,3mF ; e) Ce ( AG )  66,7 mF .
P1.3.3 În circuitul cu condensatoare din Figura 1.10 se cunosc: U = 250V ,
C1 = 7F , C2 = 4F , C3 = 1F și C4 = 2F . Se cere:
a) capacitatea echivalentă a celor patru condensatoare,
b) sarcinile electrice de pe armăturile condensatoarelor,
c) tensiunile la bornele condensatoarelor,
d) energiile înmagazinate în condensatoare.
+ C1 A
C4
+ C2
+ 1 2 +
U +
C3
B
Figura 1.10
Rezultat: a) Ce = 2,80 F ; b) q1 = 7 10 C , q2 = 6 10 C , q3 = q4 = 10 C ; c) U1 = 100V ,
−4 −4 −4

U 2 = 150V , U 3 = 100V , U 4 = 50V ; d) W1 = 3,5 10 J , W2 = 4,5 10 J ,

−2 −2

W3 = 5 10−3 J , W4 = 2,5 10 J . (Rezolvarea problemei găsiți în Cursul de Fizică pagina 145)
−3

1.4 Rezolvări gruparea Condensatoarelor

Rezolvarea problemei P1.3.2, subpunctul a).
a) În primul rând trebuie identificate grupările serie și paralel în rețeaua de
condensatoare după care aplicând formulele pentru capacitatea echivalentă pentru
aceste grupări se calculează capacitatea echivalentă între punctele indicate.
Dacă nu sunt evidente aceste grupări se recomandă redesenarea circuitului între
punctele indicate. De exemplu în cazul acestui subpunct redesenerarea conduce la un
aranjament din Figura 1.11.
Având în vedere configurația obținută se calculează capacitatea echivalentă
parcurgând următorii pași:
1o - Condensatoarele 3 și 1 sunt legate în serie,
11
LABORATOR FIZICĂ 1 – ANUL UNIVERSITAR 2020 - 2021

1 1 1 1 1 1
= + = + =  C31 = 50mF . (3.46)
C31 C3 C1 100 100 50
2o - Condensatoarele 4 și 31, obținut anterior, sunt legate în paralel,
C314 = C31 + C4 = 100 + 50 = 150mF . (3.47)

A B C

E G

Figura 1.11
3o - Condensatoarele 314, 2 și 5 sunt legate în serie,
2/ 3/ 3/
1 1 1 1 1 1 1 8
= + + = + + = 
C1−5 C314 C2 C5 150 100 100 300 . (3.48)
C1−5 = 37,5mF
4o - Condensatoarele 3 și 1 sunt legate în serie,
1 1 1 1 1 1
= + = + =  C67 = 50mF . (3.49)
C67 C6 C7 100 100 50
5o - Condensatoarele 1-5 și 36 sunt legate în paralel,
Cech. = C1−5 + C67 = 37,5 + 50 = 87,5mF . (3.50)

1.5 Legile lui Kirchhoff pentru condensatoare

P1.5.1 Să se rezolve problema P1.3.3 folosind legile lui Kirchhoff pentru
condensatoare și să se compare rezultatele obținute cu cele de la problema
amintită.
P1.5.2 Se consideră gruparea de condensatoare din Figura 1.12 cu capacitățile
C1 = 150mF , C2 = 60mF , C3 = 80mF și C4 = 100mF iar tensiunea
electromotoare a surselor E1 = 30V , E2 = 10V și E3 = 10V . Să se calculeze:
a) sarcina electrică de pe armăturile condensatoarelor,
b) tensiunea electrică la bornele fiecărui condensator,
c) tensiunea electrică între cele două noduri ale rețelei,
d) energia electrică înmagazinată în câmpul electric dintre armăturile
fiecărui condensator.

12
 CONDENSATOARE. REȚELE DE CONDENSATOARE

Figura 1.12
Rezultat: a) q1 = 840mC , q2 = −360mC , q3 = −580mC (semnele pot fi altele, în funcție
de cum s-a ales semnul pentru încărcarea condensatoarelor); b) U1 = 5,6V , U 2 = −6 V ,
U 3 = −6V și U 4 = 8,4V c) W1 = 2,35J , W2 = 1,08J , W3 = 1,44J și W4 = 3,52J .
P1.5.3 În circuitul din Figura 1.13 se cunosc: E1 = 200V , E2 = 500V , C1 = 4mF ,
C2 = 14mF , C3 = 2mF , C4 = 5mF și C5 = 1mF iar întrerupătorul K este închis. Să
se afle:

Figura 1.13
a) capacitatea echivalentă a circuitului în absența sursei E1 ,
b) scrieți legile lui Kirchhoff pentru rețeaua de condensatoare în prezența
ambelor surse,
c) sarcina electrică pe fiecare condensator în prezența ambelor surse,
d) tensiunea electrică între punctele A și B în prezența ambelor surse,
e) energia electrică înmagazinată în întreaga rețea de condensatoare,

1.6 Rezolvări Legile lui Kirchhoff pentru Condensatoare

Rezolvarea problemei P1.5.2
a) Având în vedere că în rețeaua de condensatoare se află mai multe surse nu
putem evalua capacitatea echivalentă a condensatoarelor (capacitatea echivalentă
depinde de poziția sursei în circuit). Astfel pentru a evalua sarcina electrică pe
armăturile condensatoarelor vom utiliza legile lui Kirchhoff pentru condensatoare:
k

q
i =1
k =0 , (3.51)

13
LABORATOR FIZICĂ 1 – ANUL UNIVERSITAR 2020 - 2021
n m
qj
 Ei =
i =1 j =1 C j
. (3.52)

Pentru a aplica legile lui Kirchhoff trebuie stabilit numărul de noduri, ochiuri
și ramuri. În cazul, Figura 1.14, nostru avem 2 noduri (punctele A și B ), 3 ramuri (din
nodul A putem ajunge în nodul B pe trei porțiuni de circuit) și 3 ochiuri (dintre care
sunt numai 2 independente).

Figura 1.14
La aplicarea legilor trebuie să ținem cont de următoarele reguli:
1º- prima lege se aplică numai de n-1 ori (n- numărul de noduri în rețea),
astfel în cazul nostru prima lege o vom aplica numai într-un singur nod (nu contează
nodul pe care îl alegem);
2º- cea de a doua lege aplicăm de atâtea ori câte ochiuri independente
(fundamentale) avem în rețea; în cazul nostru avem 2 asemenea ochiuri (de fapt dacă
notăm cu nof - numărul de ochiuri fundamentale, nr - numărul de ramuri și nn -
numărul de noduri atunci avem nof = nr − (nn − 1) = 3 − (2 − 1) = 2 )

a) b)

Figura 1.15
3º- dacă pe aceeași ramură se află mai multe condensatoare fiecare se va
încărca cu aceeași sarcină ( în cazul nostru de exemplu C1 și C4 sunt practic legate
în serie) și se va indica pe desen semnul sarcinilor pe armăturile fiecărui condensator.
(De obicei se ține cont de polaritatea surselor pentru stabilirea semnelor dar sunt situații
în care nu putem stabili cu exactitate, la o primă analiză, polaritatea exactă. În aceste

14
 CONDENSATOARE. REȚELE DE CONDENSATOARE

situații se pune o anumită polaritate pentru fiecare condensator și la rezultat dacă se

obține valoarea numerică a sarcinii electrice cu semnul minus însemnă că acel
condensator de fapt se încarcă cu polaritate inversă.)
4º- la aplicarea legilor trebuie să avem grijă la semnul fiecărui termen, sumele
fiind sume algebrice, astfel:
la prima lege sarcina se ia cu semnul primei armături întâlnite, plecând din
nodul considerat de a lungul unei ramuri;
La cea de a doua lege se alege un sens de parcurgere a ochiului, vezi Figura
1.14, iar în funcție de acest sens se stabilesc semnele pentru tensiunile electromotoare și
pentru căderile de tensiune (t.e.m. se ia cu semnul + dacă prin sursă trecem de la - la
+, iar căderea de tensiune pe un condensator se ia cu + dacă prima armătură întâlnită
are sarcina +, Figura 1.15)
Aplicăm cele două legi ale lui Kirchhoff pentru condensatoare în nodul A și
în ochiurile 1 și 2 cum urmează:
A: q1 + q2 + q3 = 0 , (3.53)
q1 q1 q3
1: E1 − E2 = + − , (3.54)
C1 C4 C3
q2 q3
2: E3 − E2 = − . (3.55)
C2 C3
Dacă înlocuim numeric valorile se obține un sistem de 3 ecuații cu 3 necunoscute,

q1 + q2 + q3 = 0
q1 q1 q3
20 = + − . (3.56)
150 100 80
q2 q3
0= −
60 10

În mod normal toate mărimile se înlocuiesc în sistem internațional dar în acest

caz pentru a scurta scrierea expresiilor nu mai înlocuim capacitatea electrică în SI cu
observația că toate sarcinile electrice le vom obține în C . Rezolvarea numerică a
sistemului (3.56) conduce la soluțiile: q1 = 840mC , q2 = −360mC , q3 = −580mC
(semnele pot fi altele, în funcție de cum s-a ales semnul pentru încărcarea
condensatoarelor, în cazul nostru semnele minus arată că cele două condensatoare 2
și 3 se încarcă de fapt cu polaritate inversă).
b) Pentru a calcula tensiune la bornele fiecărui condensator folosim relația de
definiție a capacității unui condensator, astfel
15
LABORATOR FIZICĂ 1 – ANUL UNIVERSITAR 2020 - 2021

qi
Ui = , i = 1,4 , (3.57)
Ci
unde înlocuind valorile obținute la punctul a) avem următoarele tensiuni:
U1 = 5,6 V , U 2 = −6 V , U 3 = −6V și U 4 = 8,4V .
d) Energia electrică înmagazinată în fiecare condensator este
qi2
Wi = , i = 1,4 , (3.58)
2Ci
unde înlocuind valorile obținute la punctul a) avem următoarele valori pentru
energia înmagazinată: W1 = 2,35J , W2 = 1,08J , W3 = 1,44J și W4 = 3,52J .

16