PH-METRIE. SOLUTtr TAMPON.

pH-metrie

pH-ul este o nofiune prin care se poate exprima proprietatea unei solulii de a fi acidd,
neutrd sau bazicd.
pH-ul unei solufii este frmclie de disocierea substanfelor dizolvate qi reflect[
aciditatea ionicd sau real6 a solu{iei, respectiv concentralia de ioni de hidrogen existenli tn
stare liberd.
No{iunea de pH a fost introdusd de Sorensen care a definit pH-ul ca fiind logaritmul
zecimal negativ al concentraliei ionilor de hidrogen ll{l:
pH: -lgIH3O*]
Apa distilatd, oblinutd chiar tntr-un grad inalt de puritate, preztntd totuqi o
conductibilitate electricd foarte mic[, insi constantd qi bine definit5. Rezult[ cd putem scrie
echilibrul reacliei protolitice de disociere a apei:
HzO +I{zO + HO-
Aplic6nd legea acliunii maselor sau legea echilibrului chimic (raportul dintre produsul
-HgO*
concentraliilor ionilor rezttha[i prin disociere qi concentra{ia moleculelor nedisociate este
constant) in cazul reacliei de disociere a apei, se poate scrie constanta de echilibru (K):

K : [H:O*]x[HO-l llll2}r
Dar concentra[ia moleculelor de apd nedisociati poate fi consideratd constantd
deoarece eavariazdneinsemnat prin disocierea unui num6r foarte mic de molecule (disocierea

este neglijabii5). Ea poate fi inclusi in constanta de echilibru definindu-se o noud constantf,

Kw:
K tHzOl2: Kw: [H:O*]x[HO-]
Constanta Kw se numeqte constantd autoprotoliticd a apei gi este egal5 cu produsul

ionic al apei adicd, produsul dintre concentraliile - la echilibru - ale ionilor rezultali prin
disocierea apei.
Pe baza determindrilor de conductibilitate electric[ a apei pure, s-a calculat valoarea
produsului ionic al apei (Kw) care,latemperatura de +22"C. este de 10-14 (moli / l)2 :

[H3o*1 : [Ho-] :?ffi : 1o-7 moli/l

 Deci, mediu neutru este orice solulie care respectd,relalia de mai sus.
Pomind de la produsul ionic al apei putem vorbi de caracterul acid sau bazic al unei
solulii. putem alcdtui o scard ionici de exprimare a acidititlii qi bazicitalii solultllor numit[
scard de pH.
Kw: IH:O*]xIHO-]
lgKw : tg [H3O*] + lg IHO-l l_.
I x (-l)
- 1g 1o-14 - 1g IH:o*
.l

= 1+ pH+pOH
- pH
Relalia permite calcularea concentrafiei ionilor hidroniu cunoscdndu-se concentralia
ionilor hidroxil qi invers. Practic at6t pH-ul cAt qi pOH-ul pot lua valori de la 0 la 74:
-) pentru o solufie care prezint[ reac]ie neutrd: pH:pOH- 7

-) pentru o solulie care prezintd,rcaclia acidi: pH<7

-) pentru o solulie care prezintl reacfia alcalinS: pH>7
Scara de pH aratS astfel:
pH 2 n rt-o 11 t2 t3
Reacfia putemic slab neutru slab puternic
mediului acid acid bazic bazic

Indicatori de pH
in scopul determinirii pH-ului diferitelor solufii, se utilizeazd indicatori de pH
denumili qi indicatori acido-bqzici. Acegti indicatori sunt substanle de naturd organic[, gi

anume, acizi sau baze organice foarte slabe care igi modificd culoarea in funclie de

concentralia ionilor de If sau de OH-, respectiv de pH-ul unei anumite solufii. Prin addugarea
de volume mici din solufia unui acid sau a unei baze la o soluliei de indicator, se produce o
schimbare (virare) treptat[ a culorii solufiei intr-un interval de pII determinat, interval care
este caracteristic pentru fiecare indicator.

in tabelul urmltor sunt prezentafi unii inclicatori acido-bazici filliza[i in volumetrie qi

intervalele lor de viraj:

Indicator Mediu acid Mediu alcalin lntervalul de viraj (pH)

Albastru de timol ro$u galben 1,2-2,8

Metil oranj ro$u galben 3,1-4,4

Rogu de metil ro$u galben 4,4-6,2
Tumesol ro$u albastru 5,0-8,0
FenolftaleinI incolor IO$U-Carmm 8,2-10,0
D e terminar e a exp er imentald a pH-ului

pH-ul unel solulii se poate determina colorimetric, potenliometric, conductometric.

Metoda colorimetricd
Metoda se bazeazd pe proprietatea indicatorilor de a-Si modffica culoarea in funclie
de pH-ul soluliei; aceqti indicatori sau amestecuri de indicatori (indicatori universali) au

intervalul de viraj in diferite domenii de pH, unii posed6nd capacitatea de a-gi modifica
culoarea intr-un domeniu mai extins de pH.

1. O modalitate simplS, expeditivi qi cu o largd aplicabilitate pentru determinarea

orientativi a pH-ului o constituie utilizarea hdrtiei indicatoare de pH. in func1ie de
sensibilitate qi de domeniul de pH pe care il acoperd, hdrtiile indicatoare de pH srurt de doud

tipuri:
-+ hdrtie indicatoare cu macrodiviziuni, pentru domeniul de pH 1-14, indic6nd
valoarea pH-ului din unitate in unitate;

-> hdrtie indicatoare cu microdiviziuni, care cuprinde domenii mai mici de pH (de
exemplu: 1-5, 6-8; 8-10 etc.), indicAnd valoarea pH-ului cu diferenfe de 0,2 unitali; acest tip
de hArtie indicatoare prezintd, deci, o sensibilitate mai mare.

2. O altl posibilitate de determinare a pH-ului o reprezintd ttrhzarea soluyiilor de

indicatori. in acest caz avem amestecuri de indicatori in solulie care igi modificd culoarea
pentru diferite valori de pH dintr-rur anumit domeniu de pH.
Exemplu: indicatorul Aleamovski este un amestec de roSu de metil qi albastru de

bromtimol ce indici pH cu precizie de 0,1 unitali pentru domeniul 4,0 - 8,0.

Met o da p ot enliometr ic d

Metoda se bazeazd. pe dependenla potenlialului de electrod de activitatea ionilor din

solulie. Electrodul este format dintr-un conductor electronic (metalic) pus in contact cu un
conductor ionic (solulie). La interfala celor doud faze apare o diferenf[ de potenlial numitd
potenlial de electrod Astfel, se poate determina activitatea ionilor din solu(ie prin mdsurarea
poten(ialului unui electrod indicator. Acest potenlial se mdsoard prin cuplarea electrodului
indicator cu un electrod de referintd. Practic, prin cuplarea celor doi electrozi se formeazd o
ce lul a el e ctr o chimi c d.

in concluzie, putem spune cd mdsurarea potenliometric[ a pH-ului se face prin

determinarea forlei electromotoare ce se stabileqte intr-o celuld electrochimic[ formatd
dintr-un electrod indicator, un electrod de referinld gi solulia al cdrui pH il determindm.
 Ca electrod de referin![ se foloseqte electrodul de calomel (Hg2Cl2) iar ca electrod
indicator se folosegte un electrod de sticld. pH-ul soluliei se citeqte direct, pe scala aparatului
de mdsur[ (pH-metru) cu mare precizie (de ordinul sutimilor).

Solu{ii tampon

Pentru a-gi menfine echilibrul acidobazic in condilii compatibile cu viafa, organismele

posedd mecanisme de reglare fine qi precise care se opun oriciror varialii de pH ce ar tinde sd

modifice acest echilibru. Asemenea mecanisme de reglare se realizeazdprtn intervenlia unor

sisteme tampon, care au rolul de a menline pH-ul in limitele unor valori optime pentru
desfhqurarea reacfiilor qi proceselor biochimice.

Sistemele tampon preztntd doud componente: una cu caracter acid care se opune
varialiei pH-ului la adlugarea de bazd tare qi una cu caracter bazic care se opune variafiei
pH-ului la addugarea de acid tare. Mai precis, sistemele tampon sunt formate fie dintr-un acid
slab Si sarea acidului slab cu o bazd tare, fre dintr-o bazii slabd Ei sarea ei cu un acid tare.
Datoritd echilibrelor ce se stabilesc in aceste solufii, sistemele tampon se opun modificdrii
pH-ului la addugarea unei mici cantitili de acid tare, bazii tare sau la ditulie. in firnclie de

compozilia lor sistemele tampon menlin neschimbat un alt pH dintr-un anumit domeniu de

pH.

Exemple de sisteme tampon:

CH3COONa - CH:COOH 0,1 M pH e domeniul slab acid;

NII4OH- NlI4Cl 0,2 M pH e domeniul slab bazic;

KHzPO+ - NazIIPO+ 0,066 M pH e domeniul slab acid - slab bazic.

Mecanismul de acliune al soluliilor tampon

Acliunea unui sistem tampon poate fi explicatd pe baza teoriei lui Bronsted conform
cdreia un acid este o substanld care poate sd doneze un proton Qll iar o bazd este o
substanld care poate sii accepte un proton (If).
HA€H*+A.
acid bazd. conjrgatd

La addtgare de acid (I{), baza conjrtgatd reaclioneazd cu Ff, iar echilibrul se

deplaseazd. spre stAnga (pH-ul nu modific[); la ad[ugare debazd (OH ), acidul reacfioneazd
se

cu OH-, iar echilibrul se deplaseazil spre dreapta (pH-ul nu se modificd).

4
 Exemplu: dac[ considerlm solu]ia tampon formatS din amestecul CH3-COOH gi CH3-
COONa se constatl c[ la addugarea acidului clorhidric respectiv a hidroxidului de sodiu au
loc urmdtoarele reacfii:
(CH3-COOH+ CH3-COONa) +HCl 2 CH3-COOH+NaCl
(CH3-COOH+ CH3-COONa) +NaOH 2 CH3-COONa+H2O
in c oncluzie, s oluliile tampon pr eztntd urm[to arele caracteri stic i :
-) au o concentrafie a ionilor de hidrogen definitd gi constantd;

-) qeeazd tntr-o solulie dati o anumit[ concentratie de ioni de hidrogen;

-)se opun unor varialii bruqte a1e pH-ului unei soluJii;
-+ au o anumitd capacitate de tamponare.
Capacitatea de tamponare a sistemelor tampon reprezintd eficienla cu care acestea se

opun modificdrii pH-ului; depinde de concentralia molard a constituenlilor gi de raportul lor;

se defineqte ca numdrul de moli de acid sau bazd tare care trebuiesc addugali unui sistem
tampon pentru ca acesta sd-qi modifice pH-ul cu o unitate.
Rezulti astfel cd solufiile tampon delin rolul esenfial de a menline pH-ul unei solulii la
o valoare constantd; procesul respectiv prin care se realizeazd aceastd, acliune se denumegte
tttamponare".

NoJiunile de pH gi sistem tampon prezintd, importan![ in chimia analiticd, biochimia

vegetald gi animal[, enzimologie, agrochimie, pedologie etc.

Evidenlierea experimentald a capacitdlii de tamponare

Se utilizeazd un sistem tampon de tip fosfat (KH2PO4-NazIIPO+) gi se urmireqte
reaclia mediului la addugarea unor mici cantit[fi de acid tare (HCl) sa:u bazd tare QrtraOH).

Modificarea pH-ului in acest caz se compar[ cu situafia in care aceeagi cantitate de acid sau
bazd se adatgd in ap[ distilatd.

Ep. KH2POa (ml) Na2HPO4(ml) H2O HCI (ml) NaOH (m1) Ind.Alea- pH
0,066 N 0,066 N (ml) 0,01 N 0,01 N movski (ml)
I 2 J 0,5

2 2 J 0,1 0,5
a 1
J 2 J 0,1 0,5

4 5 0,5

5 5 0,1 0,5

6 5 0,1 0,5