Cupluri celebre în mitologia universală.

5 povești pe care nu le-ai auzit la școală

Miturile asociate cu tema iubirii sunt, alături de cele comsologice și eroice, printre cele
mai comune și îndrăgite, indiferent de spațiul cultural din care provin. Cine nu a auzit de
aventurile virilului Zeus, de răpirea Persefonei sau de tragica poveste de iubire a lui Orfeu?
După cum se poate observa din exemplele amintite anterior, o bună parte dintre aceste mituri
dedicate iubirii ne parvin pe filiera mitologiei grecești, dar în articolul de față vă propun să
descoperim și alte personaje mitologice și cupluri cu povești extraordinare din afara Greciei
antice.
1. Unele din cele mai tulburătoare mituri provin din Japonia cu a ei tradiție șintoistă.
Povestea de dragoste dintre Izanagi și Izanami constituie probabil un mit clasic al
întregului spațiu asiatic. Născut din cea de-a șatpea generație primordială de zei,
Izanagi s-a căsătorit cu sora sa, Izanami. Împreună au avut numeroși copii, zeități
(kamiumi) și au creat și insulele Japoniei. La nașterea zeului focului, frumoasa
Izanami moare și ajunge în lumea tenebrelor (Yomi-no-kuni). Izanagi a încercat să-
și recupereze partenera, ducându-se după ea, dar Izanami era deja legată pentru
eternitate de tenebre din cauza faptului că mâncase merinde gătite în lumea
morților. În plus, zeița își pierduse și frumusețea și nu dorea ca Izanagi să-i vadă
chipul sluțit de moarte. Izanagi își încalcă promisiunea de a nu o privi, iar acest
lucru o înfurie pe Izanami, care dorind să se răzbune îl trimite pe zeul fulgerului
să-i ucidă soțul. Izanagi reușește într-un final să scape, însă în mânia sa nepotolită
zeița Izanami a jurat că va lua zilnic viețile a 1000 de oameni. Ca răspuns, Izanagi
a promis că va dărui viață în fiecare zi unui număr de 1500 de oameni. Pentru a se
purifica de oroarea văzută în lumea tenebrelor, Izanagi a renunțat la ochii săi din
care au fost creați zeița soarelui și zeul lunii.
2. Mitologia aztecă abundă de motive sângeroase care explică într-o oarecare măsură
și înlinația aztecilor pentru sacrificiile umane. Evident, dramatismul nu lipsește
nici din poveștile de iubire, chiar dacă de această dată, după cum vom vedea,
personajele principale nu sunt zeii. Mitul iubirii neîmplinite a curajosului
Popocatépetl și a prințesei Iztaccíhuatl ne vorbește despre înșelăciune și suferință.
Tatăl prințesei îl trimite pe Popocatépetl într-o expediție militară sortită eșecului,
promițându-i tânărului luptător mâna fiicei sale în cazul unei victorii. Neîncrezător
în izbânda armatei sale, regele decide să aducă pețitori pentru fiica sa, dar aceasta,
îndrăgostită fiind de Popocatépetl, se decide să se sinucidă (deși o altă variațiune a
mitului ne spune că se îmbolnăvește de necaz și moare). Întors victorios din luptă,
Popocatépetl află spre stupoarea sa de moartea prințesei Iztaccíhuatl și încearcă cu
dispearea să o readucă la viață. Călătorește cu trupul acesteia până în vârful celui
mai înalt munte, crezând că frigul o va trezi la viață, dar Popocatépetl îngheață și
moare lângă cadavrul iubitei sale. Din compasiune față de trista poveste de iubire a
celor doi, zeii azteci i-au transformat în munți: Popocatépetl a devenit astfel
vulcanul cu același nume, care din cauza furiei și a suferinței erupe și aruncă
flăcări, iar Iztaccíhuatl s-a preschimbat în muntele numit La mujer dormida
(Femeia adormită). Vulcanul și muntele se află unul lângă altul, despărțiți doar de
o vale.
3. Războinicii zei vikingi sunt prezentați uneori și în ipostaze înduioșătoare, iar unul
dintre cele mai pasionante mituri nordice reprezintă povestea de iubire dintre zeul
Freyr și giganta Gerd care transcende diferențele și tabuurile. Conform legendei,
Freyr, din neamul asenilor, îi ia locul pentru o zi puternicului Odin, așezându-se pe
tronul acestuia pentru a vedea ce se întâmplă în lume. Privind spre tărâmul
giganților, Freyr o descoperă pe frumoasa Gerd de care se îndrăgostește pe loc.
Timid și rușinat de faptul că un zeu ar fi putut să iubească o ființă din spița
gignaților, Freyr își asunde sentimentele, dar răpus de suferință îi îngăduie unui
servitor de-al său, Skimir, să plece în tărâmul giganților pentru a-i cere mâna
uriașei Gerd. Skimir îi cere la schimb pentru serviciul făcut un cal și sabia magică
a lui Freyr. În cele din urmă, Skimir reușește să-i aducă pe cei doi împreună, iar
Gerd cedează în fața vorbelor de iubire ale lui Freyr. Povestea de dragoste a celor
doi va dăinui o lungă perioadă, Freyr rămând soțul Gerdei până la marele război al
Ragnarokului. Neavând sabia magică, Freyr se va dovedi labil în fața gigantului
Surtr care îl va ucide în cele din urmă. Acest cuplu viking, Freyr și Gerd, ne arată
că dincolo de conflictele violente care abundă în mitologia scandinavă, există loc
și pentru poveștile de dragoste, chiar dacă finalul poveștii e marcat tot de o bătălie.
4. Tammuz și Inanna constituie unul dintre cele mai reprezentative cupluri
mitologice ale Orientului mijlociu și sursa de inspirație, totodată, pentru povestea
de dragoste dintre Adonis și Afrodita. Zeiță sumeriană, akkadiană și babiloniană
(sub numele de Iștar), Inanna simboliza sexualitatea, iubirea, fertilitatea și ulterior
a ajuns să fie asociată și cu lumea războiului. Miturile mesopotamiene o au deseori
ca personaj principal și așa stau lucrurile și în cele două povești care ne relevă
tristul destin al păstorului Tammuz. Prima partea a dramei constă în îndrăgostirea
celor doi: Inanna e sfătuită de fratele ei să-și caute un partenere, iar un agricultor
(Enkimdu) și un păstor (Tammuz) se înfruntă pentru mâna ei. Inițial, Inanna
înclină în favoarea lui Enkimdu, considerându-l mai înstărit, dar mai apoi,
convinsă de fratele ei, Inanna îl alege pe Tammuz drept soț. Cei doi se
îndrăgostesc, iar Tammuz devine rege, acompanindu-și soția zeiță. Cea de-a doua
parte a poveștii are de-a face și cu o călătorie în lumea morților, așadar cu o
instanță mitologică inițiatică. Inanna se coboară în lumea tenebrelor, însă pentru a-
o părăsi e nevoită să găsească un înlocuitor. Demonii încearcă de trei ori să aducă
ființe dragi Inannei în locul ei, dar din cauza faptului că acestea deplângeau
dispariția zeiței, Inanna nu se îndură ca niște nevinovați să îi ia locul. În cele din
urmă, demonii se duc și la Tammuz, cel care chefuiește și pare nepăsător față de
pierderea soției sale. Inanna se înfurie teribil, dezamăgită că a și fost uitată, și-l
înmânează pe Tammuz demonilor. Chiar dacă ulterior regretă fapta aceasta, Inanna
nu-l mai poate recupera pe Tammuz decât parțial: pentru jumătate din an Tammuz
se reîntoarce la soția sa, iar cealaltă jumătate va sălășlui în lumea morților.
5. În fine, ultima poveste de iubire are și un twist grozav: personajul principal nu e
unul dintre îndrăgotiți ci chiar zeul hindus al iubirii și al sexualității umane:
Kamadeva. În mitologia hindusă, Kamadeva e prezentat adesea ca fiu al zeului
Vishnu sau al lui Brahma. Prin instrumentul său, un arc cu săgeți, el îi face pe
oameni să se îndrăgostească. O întâmplare nefericită pentru Kamadeva are loc
când îl săgetează din greșeală pe zeul Shiva. Drept pedeapsă, Shiva îl va arde cu
ajutorul celui de-al treilea său ochi pe Kamadeva, care își va pierde astfel corpul.
Totuși, săgeata sa l-a făcut pe mărețul Shiva să se îndrăgostească de viitoarea lui
soție: Parvati. Datorită acestui lucru, Shiva a regretat gestul de a-i mistui corpul lui
Kamadeva, iar ca urmare zeul iubirii s-a putut încarna mai târziu în mai multe
avataruri, unul dintre ele fiind Pradyumna, fiul zeului Krishna, avatar al zeului
Vishnu. Shiva și Parvati vor forma unul dintre cuplurile sacre ale mitologiei
hinduse, iar din iubirea lor se va naște zeul cu capul de elefant, Ganesha.